ZIUA MĂRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI. EVENIMENTE

Emisiunea intirulată „Ziua Mărcii Poştale Românești. Evenimente”, a fost introdusă în circulaţie vineri, 15 iulie 2022. Această emisiune aniversară dedicată Poştei Române şi Fabricii de Timbre, care împlinesc 160 şi respectiv 150 de ani de la înfiinţare.

Marca poştală cu valoarea nominală de 6,50 lei şi coliţa dantelată cu valoarea mărcii poştale de 32 lei sunt dedicate Poştei Române. În compoziţia grafică a celor două piese se regăsesc Palatul Poştelor, aşa cum se prezenta în anul 1906, și portretul semnatarului Decretului de Înfiinţare, Al. Ioan Cuza.

Am fost neplăcut surprins de dimensiunea imensă a timbrului colitei (aproximativ 52×82). Un maximafilist, care vrea să realizeze o carte maximă cu un astfel de timbru; va fi pus in mare dificultate, deoarece timbrul acoperă o mare parte din suprafața cărții poștale.

Detalii: https://www.romfilatelia.ro/ro/ziua-marcii-postale-romanesti-evenimente-2/

Cu timbrele emisiunii am realizat ilustrate maxime, obliterând cu stampila prima zi a emisiunii.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza

 În 23 iulie 1862, a  emis Decretul nr. 527 privind unificarea administrațiilor poștale din cele două principate românești, Moldova și Muntenia.

Am fost neplăcut surprins de dimensiunea imensă a timbrului colitei (aproximativ 52×82). Un maximafilist care vrea să realizeze o carte maximă cu un astfel de timbre, va fi pus in mare dificultate, deoarece timbrul acoperă o insemnată parte din suprafața cărții poștale.

Cartea poștală este realizată de Allex Collection.

Fabrica de Timbre, 150 de ani

A fost înființată în baza „Legii pentru instituirea taxei de timbru și înregistrare” din 29 februarie 1872, promulgată de Regele Carol I.

Sediul actual al Fabricii de Timbre a fost construit în anul 1924.

Cartea poștală este realizată de Allex Collection.

Poșta Română, 160 de ani

După stabilirea capitalei României la București, în 23 iulie 1862 a fost emis Decretul nr. 527 privind unificarea administrațiilor poștale din Moldova și Muntenia.

Perioada poștei moderne este demarată odată cu anul 1864, când la serviciul poștal a fost adăugat cel telegrafic și mai apoi, cel telefonic, luând naștere o structură instituțională cu simbolul PTT

Piatra de temelie a Palatului Poștelor a fost pusă în data de 24 octombrie 1894 de Regele Carol I, iar inaugurarea lui a avut loc în toamna anului 1900. Edificiul a fost construit după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu, în stil neoclassic.

Începând cu anul 1972 în cadrul palatului a fost amenajat Muzeul Naţional de Istorie a României.

Cartea poștală este realizată de Editura R.O. David & M. Saraga.

Colecții. Palatul Elisabeta.

Vineri, 15 aprilie 2022, a fost lansată emisiunea de mărci poștale Colecții. Palatul Elisabeta,formată din șase timbre si o coliță.

Cu patru din aceste timbre, cărțile poștale Allex Collection și ștampila poștală de zi, am realizat , cărți poștale maxime.

Regina Elisabeta  României (1843 – 1916)

Regina Elisabeta a fost cea care a adoptat la Curtea Regală. moda portului tradițional românesc. Până atunci, doamnele din înalta aristocrație românească se îmbrăcau numai din străinătate și considerau că straiele tradiționale se poartă doar de către țărani. În schimb, regina, care a primit cadou la venirea în țară un costum popular, s-a îndrăgostit de hainele tradiționale ale românilor și, prin puterea exemplului, le-a readus în atenția lumii.Regina Elisabeta purta costumul popular românesc, încurajând astfel şi doamnele din suita ei să se înveşmânteze în straiul tradiţional. Pictorul american George Healy a înfăţişat-o într-un portret în costumul naţional de Muscel

Exemplul său a fost urmat de Regina Maria şi de principesele Elisabeta, Maria şi Ileana, dar şi de majoritatea doamnelor din înalta societate românească.

Regina Maria a României (1875 – 1935)

Regina Maria, preocupată de modă și atentă la noile tendințe se îngrijea mereu de garderoba sa. Clientă fidelă a marilor case de modă europene, Maria purta însă și costume populare românești. La fiecare vizită prin țară,  Regina purta costumele populare specifice fiecărei zone și își îmbrăca fiicele (dar și fiii!) la fel.

Era fascinată de costumul popular românesc pe care îl purta cu mândrie la reședințele regale și în călătoriile pe care le făcea în țară. I-au fost dintotdeauna dragi țăranii și oamenii simpli, umili. Le aprecia bunătatea, candoarea, noblețea, ospitalitatea, sinceritatea, cu care o primeau în satele și locuințele lor

Principesa Ileana  României  (1909 – 1991) a fost fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României.

Regina Maria le-a convins și pe fiicele ei, Principesele Elisabeta, Maria și Ileana,  să poartă costumul popular românesc, să se atașeze mai mult de națiunea română. Așa a început o tradiție care continuă în Familia Regală a României până în zilele noastre.

Regina mamă Elena a României  (1896– 1982) a fost soția principelui moștenitor (viitorului rege Carol al II-lea al României) și mama regelui Mihai I al României.

Pasiunea pentru a purta costume populare românești i-a fost inspirată de Regina Maria.

Multe dintre iile Reginei Maria și Reginei-Mamă Elena au supraviețuit în exil și astăzi fac parte dintr-o colecție unică la Palatul Elisabeta. Nu e vorba doar de o colecție statică. Acele costume populare, vechi de decenii, sunt într-o stare impecabilă și sunt purtate și acum de membrii ai Familiei Regale.

.

Cina cea de Taină

Ziua de joi din Săptămâna Mare este cunoscută drept Joia Mare. În această zi, se prăznuiește spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtășanii (Euharistia), rugăciunea din gradina Ghetsimani și prinderea Domnului de către farisei. Seara, se oficiază slujba celor 12 Evanghelii.
Potrivit tradiției, în Joia Mare se înroșesc ouăle pentru ziua de Paști.

Icoană aflată în patrimoniul Mănăstirii Radu Vodă, București

OCTAV BĂNCILĂ, 150 DE ANI DE LA NAȘTERE

Pictorul Octav Băncilă, înscris în istoria picturii româneşti printre deschizătorii de drumuri ai secolului al XX-lea, a îmbrăţişat tendinţele progresiste ale epocii sale aducând imagini noi, teme neabordate până la el.

S-a născut la 4 februarie 1872, la Botoşani, într-o familie de ţărani. Rămas orfan la vârsta de patru ani, a fost crescut în casa surorii lui mai mari, Sofia, căsătorită cu Ion Nădejde (redactor al revistei “Contemporanu”) cel ce avea să-i descopere “vocaţia picturală”, potrivit lucrărilor “Octav Băncilă” de Marie Epure (Ed. de Stat pentru Literatură şi Artă, 1956) şi “Octav Băncilă” de Anton Coman (Ed. de Stat pentru Literatură şi Artă, 1954).

A urmat la Iaşi, şcoala primară, cursuri gimnaziale la “Ştefan cel Mare”, iar mai târziu cursurile Şcolii de Arte Frumoase unde i-a avut ca profesori pe pictorii Panaiteanu Bardasare şi C. Stahi (1887-1893).

În anul 1894 a plecat în Italia şi la Paris, stabilindu-se în cele din urmă la Munchen unde s-a înscris la Academia de arte frumoase, studiind cu maeştrii Gys şi Raub. Revenit în ţară în a doua jumătate a anului 1898, a organizat prima expoziţie personală la Teatrul Naţional din Iaşi (1900), urmată de o altă expoziţie, în acelaşi loc, în anul următor. A pictat tablouri cu teme muncitoreşti şi revoluţionare (“Înainte de 1907” şi ciclul de picturi “1907”), peisaje (“Gura Holdiţei” – 1912), dar şi un mare număr de portrete (“Ţiganca” – 1914).

În 1913 a pictat la Agapia, unde l-a cunoscut pe Gala Galaction, devenind prieteni. A avut cea de-a patra expoziţie personală, în 1914, la Ateneul Român, cu 60 de pânze, iar anul următor a organizat o nouă expoziţie cu 100  lucrări. În timpul războiului se află la Cartierul general al Armatei şi participă la expoziţia “Arta Română” cu peste 130 de tablouri, prilej cu care a fost elogiat de Nicolae Tonitza. De asemenea, în 1924 a participat la expoziţia “Arta română” şi la câteva expoziţii colective la Iaşi. Ultima expoziţie personală a organizat-o în 1943, la Bucureşti, unde se mutase definitiv, în 1940.

Octav Băncilă a lăsat posterității o operă caracterizată de un realism critic foarte puternic, artistul fiind cunoscut ca un deschizător de drumuri și ca Pictorul răscoalelor de la 1907. Atașat celor mulți și exploatați, pictorul a avut patru mari tematici cu care a făcut epocă în pictura românească. Acestea au fost: tematica proletariatului, tematica țărănească, tematica evreiască și tematica țigănească. La toate acestea se mai adaugă tematica militară, Octav Băncilă fiind unul dintre primii artiști plastici români care au criticat prin opera lor, starea materială precară a armatei române la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Între lucrările sale amintim: “Moara din Broşteni” – 1906, “Cap de ţăran” – 1907, “Peticarul” – 1908, “Muncitorul” – 1911, “Grevistul” – 1914, “Spălătoreasa” – 1915, “Pax” – 1916, Octav Băncilă a murit la 3 aprilie 1944. După moartea sa, cele mai renumite lucrări au fost selecţionate pentru expoziţiile din străinătate, de la Paris, Budapesta, Moscova.

Romfilatelia a dedicat o emisiune aniversară renumitului pictor Octav Băncilă, la cea de-a 150-a aniversare de la naștere,  lansată joi, 17 februarie 2022.

Cu cele patru timbre ale emisiunii, cărțile poștale Allex Collection si statmpila prima zi  a emiasiunii, am realizatt ilustrate maxime,

Secerătoarea,

Uei pe pânză, 1922, din patrimoniul Muzeului Național Cotroceni.

Bătrân croitor

Tabloul, este o lucrare din patrimoniul Muzeului de Artă Iași.

Alăturându-se unei serii în care se mai regăsesc Peticarul și Cizmarul, pictura redă un aspect al vieții meșteșugarilor săraci evrei, care-și câștigau cu trudă existența.

Condurași

Pictura face parte din patrimoniul Muzeului de Artă Iași.

Natură statică cu mere

Ulei pe pânză, sec.  al XX – lea, din patrimoniul Muzeului Național Cotroceni

PERSONALITĂȚI – UZUALE

În data de 5 ianuarie 2022,  Romfilatelia a lansat o serie de timbre uzuale cu tematica „Personalități”, formată din nouă valori nominale,  pe ale caror imagini sunt reproduse portretele celor trei personalități românești: Constantin Brâncuși, George Enescu și Henri Coandă.

Cred că emisiunea ar fi fost mult mai interesantă dacă in loc să se facă trei timbre pentru aceiasi personalitate se editau câte un timbru pentru 9 personalitati din istoria, cultura românească.

Am realizat ilustrate maxime cu aceste mărci poștale, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

George Enescu (1881 – 1955) violinist, pedagog, pianist si dirijor român. Este considerat cel mai important muzician român.

Constantin Brâncuși (1870 -1957)

Sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. A fost ales membru postum al Academiei Române.

Henri Coandă (1886 – 1972)

  Academician și inginer aeronautic român, pionier al aviației, fizician, specialist în aerodinamică și mecanica fluidelor, inovator, inventator.

și descoperitor al efectului care îi poartă numele.

Pasiunile regilor României (II),

Miercuri, 15 decembrie 2021,   a fost  lansată emisiunea de mărci poștale Pasiunile regilor  României (II). Vânătoarea a fost o pasiune comună a celor patru regi ai României.

Mărcile poștale ale emisiunii cu valorile nominale de 3 lei, 6,50 lei, 10 lei și respectiv 10,50 lei, reproduc portretele regilor României Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I în ținută adecvată terenurilor de vânătoare. De asemenea pe timbre  apar și   scene simbolice ale vânătorilor regale regăsite în suita de vitralii a Castelului Peleș.

Regele Carol I la vânătoare

Regele Ferdinand I la vânătoare

Regele Carol al II-lea la vânătoare

Regele Mihal I împreună cu tatăl său Carol al II-lea la vânătoare

BUCUREȘTI, ARCUL DE TRIUMF

Cu ocazia Zilei Naționale a României, Romfilatelia a introdusîn circulație miercuri, 1 Decembrie 2021, emisiunea de mărci poștale Arcul de Triumf, bornă a istoriei (1941-2021).

Comunicatul Romfilatelia  dă naștere unor nedumeriri, intrebari  fără răaspuns, ca să nu zic indignare.

– De ce in textul comunicatului scrie ca emisiunea este dedicată   Zilei Nationale a României, iar pe timbru scrie    Arcul de Triumf, bornă a istoriei (1941-2021).  Oare se referă doar la evenimentele din aceastăperioadă?

-De ce emisiunea a fost lansata pe 1 Decembrie, când toate oficiile postale erau inchise? Se urmărește scoaterea Poștei  Române  din activitatra  de editare și utilizare a timbtrelor din circuitul  postal? Atunci, produsele Romfilatelia ce sunt, hârtiuțe colorate pentru joaca copiilor? Nu pot fi folosite nici în acest scop deoarece sunt prea scumpe.

Arcul de Triumf, construit între 1921 și 1922 după proiectul arhitectului Petre Antonescu, este simbol al victoriei României în Primul Război Mondial, acesta leagă simbolic Bucureștiul atât de vechea Romă –  civilizația care a impus arcul ca simbol al victoriei, cât și de sora latină Franța, Arcul din Paris comandat de Napoleon constituind un model pentru cel din București.

Text preluat de la DIRECȚIA GENERALĂ DE ARHITECTURĂ PEISAGISTICĂ ȘI MONUMENTE DE FOR PUBLIC ( FOSTĂ ADMINISTRAȚIA MONUMENTELOR ȘI PATRIMONIULUI TURISTIC )

Arcul de Triumf din București semnifică însă mai mult decât victoria în Primul Război Mondial, fiind semnul unirii tuturor românilor. Pe latura de vest a monumentului stă scris textul: GLORIE CELOR CE PRIN VITEJIA SI PRIN JERTFA LOR DE SANGE AU INFAPTUIT UNITATEA NATIONALA.

Pe fațada sudică, sculptorii Mac Constantinescu și Constantin Baraschi au dăltuit fiecare câte o reprezentare simbolică a Victoriei și stă scris: DUPA SECOLE DE SUFERINTE CRESTINESTE INDURATE SI LUPTE GRELE PENTRU PASTRAREA FIINTEI NATIONALE DUPA APARAREA PLINA DE SACRIFICII A CIVILIZATIEI UMANE SE INDEPLINI DREPTATEA SI PENTRU POPORUL ROMAN PRIN SABIA REGELUI FERDINAND CU AJUTORUL INTREGEI NATIUNI SI GANDUL REGINEI MARIA.

Medalioanele Reginei Maria și al Regelui Ferdinand stau la loc de cinste pe Arcul de Triumf. Pe fațada de nord se află medalioanele “Credința” și “Bărbăția” –  opere ale sculptorilor Constantin Baraschi și Ion Jalea.

 Arcul de Triumf este înscris în Lista monumentelor istorice din București, sector 1, din anul 2015, Municipiul București, cu cod LMI B-II-m-A-18001  

https://ampt.ro/ro/monument/arcul-de-triumf-2

Am făcut o ilustrată maximă,  dacă poate fi numtă așa, cu stampila prima zi a emisiunii.

LA MULȚI ANI, NADIA!

Nadia Comăneci, „Zeiţa de la Montreal”,  multiplă campioană care a scris istorie în gimnastica mondială reuşind primul 10 perfect, a împlinit, vineri, 12 noiembrie, 60 de ani.

În 1976, Jocurile Olimpice de la Montreal, au intrat în istoria sportului drept “Olimpiada Nadia Comaneci”, după ce Nadia a primit şapte note de 10 (primele în istoria concursurilor oficiale de gimnastică!)

Pentru a onora pe marea campioană a gimnasticii mondiale, a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale„La mulți ani, Nadia!”.

Emisiunea, alcătuită dintr-un timbru, cu valoarea de 9 lei, o coliță nedantelată, cu valoarea de 31,50 lei  a intrat în circulație vineri, 12 noiembrie 2021,  ziua aniversării marii sportive.

Am realizat două ilustrate maxime, folosind  timbrele emisiunii,  ilustratele Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Nadia Comăneci, exercițiu la bârnă.

La mulți ani, Nadia Comăneci,

CENTENARUL NAŞTERII REGELUI MIHAI I

Luni, 25 octombrie, 2021,a fost lansata emisiunea de mărci poştale omagială Centenarul naşterii Regelui Mihai I.

Emisiunea este alcătuită din două mărci poştale, o coliţă nedantelată, un bloc de două timbre dantelate cu două vignete, un plic prima zi şi două cărţi poştale maxime.

Cele două timbre, ambele cu valoarea de 9 lei, ilustrează portretele Regelui Mihai I din copilărie şi tinereţe, iar pe fundal redau imaginea Castelului Peleş din Sinaia.

Coliţa nedantelată prezintă în centru timbrul cu valoarea nominală de 31,50 lei, care redă portretul Regelui Mihai I în uniformă de aviator, timbrul find încadrat de stema Regatului României şi coroana regală.

Cu aceste timbre, cărțile postale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am reusit sa fac ilustrate maxime.

DETALII

CENTENARUL NAȘTERII REGELUI MIHAI I

Portretul Regelui Mihai I din copilărie

Portretul Regelui Mihai I din tinerețe

Portretul Regelui Mihai I în uniformă de aviator.

Castelul Peleş din Sinaia.

Castelul Peleş din Sinaia.

CONCURSUL MONDIAL DE MAXIMAFILIE 2020 – World ‘s Best Card-

La acest concurs România a participat cu cartea maximă  realizată de Alexandru Antonache , ce prezintă .Fazanul  Auriu (Golden Pheasant -Chrysolophus pictusl). care a primit 30 de puncte, clasându-se pe locul 4,  la 3 puncte de locul trei.

Extras tradus din comunicatul publicat de ASEMA – ASOCIACION ESPANOLA DE MAXIMOFILIA

CEL MAI BUN CARD MAXIM FĂCUT ÎN 2020

Președintele Comisiei FIP Maximafilie, Jenny Banfield, a lansat rezultatul concursului World ‘ s Best Card, organizat în 2020

Jenny Banfield felicită, în primul rând, cele patru țări câștigătoare.

În al doilea rând, tuturor celor care au participat, 27 participări sunt un rezultat bun, mai ales în acest moment cu virusul Covid-19,

În al treilea rând, tuturor delegaților care au votat.

Delegații Naționali ai Maximifiliei, după voturile lor, au ales următoarele carduri maxime câștigătoare în următoarea ordine:

A 1-a GERMANIA, 57 puncte

′′ BEETHOVEN ′′ realizare de Jürgen Noll

A 2-a HONG-KONG 36 puncte

′′ BRUCE LEE în FUROLUL DRAGONULUI (1972)′′ făcut de Pamela KT Pang

.MALAYSIA 33 puncte

′′ TORTUGA CAREY ′′ making by Lee Kah Lock

MONACO 33 punct

′′ PISICA SIBERIA ′′ făcută de maximofili francezi.

PUNCTAJE ACORDATE

1- Germany-57 pts

2- Hong-Kong-36 pts

3- Malaysia and Monaco- 33 pts

The BMC 2020 results:

-Aland 

-Armenia 18

-Brazil 24

-Bulgaria 18

-China 

-Chinese Taipei 30

-Cuba 15

-Czech Republic 21

-Finland 

-France 18

-Germany 57 

-Greece 15

-Great Britain 30

-Hong-Kong 36

-Israel 6

-Italy 3

-Luxembourg 12

-Malaysia  33

-Monaco 33 

-New Caledonia  

-Romania 30

-Russia 3

-St Pierre & Miquelon 3

-Slovenia 9

-Spain 

-Turkey 18

-USA