RSS Feed

Monthly Archives: septembrie 2018

Făuritori ai Marii Uniri (II)

Emisiunea de mărci poștale Făuritori ai Marii Uniri (II)  a fost pusă în circulație  luni, 17 septembrie 2018. Pe cele patru timbre ale emisiunii sunt reproduse portretele unor patrioți care s-au luptat pentru îndeplinirea idealului național, unirea tuturor provinciilor românești intr-un sing stat unitar și independent. Pe timbrul coliței este reprodusă stema de stat a României Întregite

Evenimentul politic al anului 1918  este desăvârșirea statului național român, înfăptuit prin unirea tuturor provinciilor locuite de români, aflate sub o stăpânire străină, cu România.

Schimbările mari în plan european, din a doua jumătate a anului, și priceperea liderilor români de a simți momentul istoric fac ca dezastrul anunțat să fie transformat într-un șir de victorii, reunite sub numele de Marea Unire de la 1918: în martie 1918 unirea Basarabiei cu România, în noiembrie unirea Bucovinei cu România, iar în decembrie unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Pentru România, Marea Unire de la 1918 a însemnat o repoziționare în Europa, prin noua suprafață (locul 10) și prin numărul de locuitori (locul 8). O sporire considerabilă a cunoscut și capacitatea industriala (235%), economia, dar și resursele naturale.

Mă încearcă însă o mare tristețe, ba chiar îngrijorare. In acest an când sărbătorim centenarul acestui mare eveniment din istoria poporului român, în loc să fim „uniți în cuget și simțiri”, să cinstim înaintașii noștri, să realizăm reformele pe care aceștia le-au visat, asistăm la o învrăjbire fără seamăn, la destabilizare, dușmănii neînchipuite. Mare păcat!

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/fauritori-ai-marii-uniri-ii-2/

 

Nu puteam rata un asemenea moment și am realizat ilustrate maxime folosind timbrele emisiunii, cărțile poștale ilustrate Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

 

Iancu Flondor (1865-1924),

A fost un om politic român din Bucovina Bucovina, militant al  unirii acesteia cu  Regatul României.

La 14/27 octombrie 1918 a fost convocată o adunare a românilor din Bucovina, care votează unirea provinciei cu Regatul României. Tot atunci este format un Consiliu Naţional și un organ cu caracter de guvern numit Consiliul Secretarilor de Stat, format din 14 secretari de stat. Guvernul provizoriu avea un Comitet Executiv, al cărui preşedinte a fost ales Iancu Flondor. La 15/28 noiembrie are loc Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuți, unde Iancu Flondor le spune celor prezenți că „o iobăgie națională de aproape un secol și jumătate, pe cât de dureroasă, pe atâta de rușinoasă, e pe sfârșite. Poporul român din Bucovina este pe cale de a sparge și de a lepăda lanțul care i-a ferecat sufletul”. Congresul hotărăște „unirea necondiționată și pe vecie” a Bucovinei cu România.

 

Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950)

Om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Român din Transilvania, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc. Unul dintre iluştrii politicieni ai perioadei interbelice, Vaida-Voevod a debutat ca un ferm susţinător pentru drepturile naţionale a românilor din Ardeal. După Marea Unire şi fuziunea naţionalilor cu ţărăniştii, s-a numărat printre liderii marcanţi ai noului Partid Naţional Ţărănesc.

În activitatea politică, Alexandru Vaida-Voevod a ocupat timp de trei mandate funcţia de preşedinte al Consiliului de miniştri, remarcându-se şi la conducerea Ministerului de Interne şi a Ministerului de Externe.

 

 

 

Take Ionescu (1858-1922)

Om politic, jurist, diplomat, militant pentru cauza naţională românească,  s-a remarcat în viaţa politică prin calităţile sale de orator talentat şi a produs prima mare scindare a conservatorismului românesc, fondându-şi propriul partid. În perioada Vechiului Regat, Ionescu s-a remarcat îndeosebi în funcţia de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice şi ca ministru de Finanţe. Take Ionescu a fost exponentul cel mai autorizat al diplomaţiei româneşti în perioada imediat următoare Primului Război Mondial, de numele său legându-se crearea Micii Înţelegeri, o alianţă la nivel regional, care urmărea să creeze un climat de pace şi securitate în centrul şi sud-estul Europei. Ambiţionându-se să devină măcar o dată în viaţă şef de guvern, Take Ionescu a căzut victimă manevrelor politice din umbră ale lui Ion I.C. Brătianu.

 

 

Gheorghe Pop de Băsești (1835 – 1919)

A fost un politician român din Transilvania între 1881 – 1902 vicepreședinte, iar între 1902 – 1918 președinte al Partidului Național Român din Transilvania.În perioada 1892 – 1894 George Pop de Băsești a fost unul dintre liderii mișcării memorandiste, care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru românii din Transilvania aflată în Austro-Ungaria. A fost unul dintre politicienii români condamnați la închisoare pentru susținerea Memorandumului, în cadrul procesului memorandiștilor de la Cluj în 1894. Ales în funcţia de preşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

 

Stema de stat a României Întregite

Stema adoptată prin lege în 1921 avea toate datele noului stat întregit. Noua reprezentare a României Mari a avut la bază proiectul întocmit de reputatul heraldist basarabean Paul Gore. Spre deosebire de propunerile anterioare, acesta a venit cu ideea aşezării scutului cu emblemele teritoriilor unite pe pieptul acvilei Ţării Româneşti. S-a găsit, astfel, locul cel mai potrivit pentru reprezentarea însemnelor integrităţii teritoriilor româneşti. Astfel, primul cartier din scut este dedicat Ţării Româneşti. Pe fond albastru, este reprezentată o acvilă cruciată de aur, încoronată, cu aripile deschise, cu ciocul şi ghearele roşii. Este însoţită la dreapta de soare, iar la stânga de lună, ambele din aur. Cartierul al doilea este rezervat Moldovei. Pe fundal roşu, apare un cap de bour negru cu stea între coarne, însoţit în dreapta de soare iar în stânga de lună, ambele din aur. În cartierul al treilea, dedicat Olteniei şi Banatului, pe fundal roşu un leu de aur traversează spre dreapta pe un pod din acelaşi metal peste valuri naturale. Cartierul al patrulea cuprinde simbolurile Ardealului. Este tăiat în două: în câmpul superior pe fond albastru este reprezentată o acvilă neagră cu limba roşie însoţită la dreapta de un soare de aur, iar în stânga de o lună din argint. În câmpul inferior pe un fundal de aur sunt reprezentate şapte turnuri roşii. Jos, pe fond albastru, reprezentând Dobrogea, sunt doi delfini cu capetele în jos şi afrontaţi. Întreg scutul este susţinut de doi lei de aur. Peste cele patru cartiere sunt armele dinastiei de Hohenzollern: scutul mic, incuartelat de argint şi negru. Regalitatea mai este reprezentată simbolic prin intermediul coroanei de oţel pusă peste scut şi în vârful pavilionului de purpură, dar şi prin Colanul ordinului Carol I, care este deasupra eşarfei pe care este scrisă în limba latină deviza casei domnitoare de Hohenzollern: Nihil Sine Deo.

Reclame

MAEŞTRII CAMUFLAJULUI

Vineri, 14 septembrie 2018, a fost lansată emisiunea de mărci poştale intitulată Maeştrii camuflajului. Emisiunea este formata din patru timbre.

Am realizat ilustrate maxime cu aceste mărci poștale și cărțile poștale ilustrate Allex Collection. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

Ciocanitoarea verde sau  Ghionoaia verde (Picus viridis)

Este una dintre cele mai răspândite ciocănitori din Europa Centrală, Africa de Nord-Vest, Asia Mică. Face parte din ordinul Piciformes și familia Picidae. Poate fi întalnită sub denumirea englezească: Green Woodpecker. Este o ciocănitoare comună mai ales în pădurile de foioase din zonele joase și de deal, dar o putem vedea și în pâlcuri izolate de copaci sau în parcurile orașelor. Preferă copacii bătrâni în care își poate sapa scorbura pentru cuib.Ghionoaia verde se hrănește foarte des pe sol, unde caută furnici. Poate consuma până la două mii de furnici pe zi. Prinde diferite insecte, uneori vaneaza si reptile mici.

 

 

Pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus),

Pasărea ogorului este o specie caracteristică zonelor deschise de stepă, păşunilor şi culturilor agricole. Lungimea corpului este de 38-45 cm şi are o greutate medie cuprinsă între 290-535 g. Anvergura aripilor este de circa 76-88 cm. Adulţii au înfăţişare similară, cu un penaj de culoarea „ierburilor„ uscate, ce „ascunde„ pasărea în peisajul din jur, mai ales când staţionează. Este uşor de recunoscut după dungile şi petele albe de pe aripi, ochii mari galbeni (adaptaţi la viaţa nocturnă) şi picioarele galbene. Se hrăneşte cu insecte şi larve, melci, râme, broaşte, seminţe, mamifere mici şi păsări.

 

Ciocănitoarea de grădină sau ciocănitoarea pestriţă de grădină (Dendrocopos syriacus),

Este caracteristică zonelor deschise cum sunt livezile, parcurile şi grădinile. Este prezentă şi în păduri de foioase şi conifere acolo unde trunchiurile copacilor depăşesc 25 cm în diametru. Lungimea corpului este de 23-25 cm şi are o greutate de 66-79 g. Anvergura aripilor este de circa 34-39 cm. Este uşor de confundat cu ciocănitoarea pestriţă mare, de care se deosebeşte prin absenţa dungii negre de pe laturile gâtului până la ceafă. Penajul celor două sexe este asemănător, fiind o combinaţie de alb, negru şi roşu. La mascul se observă şi o pată roşie în partea din spate a creştetului capului. Se hrăneşte cu insecte, fructe şi seminţe fiind considerată una dintre ciocănitorile omnivore. Dintre toate speciile de ciocănitori se hrăneşte cel mai mult cu fructe şi seminţe. Longevitatea cunoscută este de 10 ani şi nouă luni în sălbăticie. În România este prezentă tot timpul anului şi este răspândită îndeosebi în ţinuturile joase

 

 

Caprimulgul (Caprimulgus-europaeus),

Este caracteristic zonelor deschise, aride reprezentate de rarişti ale pădurilor de conifere sau de amestec şi în păşuni. Lungimea corpului este de 25-30 cm şi are o greutate de 50-100 g. Aripile sunt lungi, cu o anvergură de circa 53-61 cm, iar silueta este asemănătoare vânturelului roşu ( Falco tinnunculus ). Adulţii au înfăţişare similară. Penajul gri-maron aminteşte de cel al capîntorsurii ( Jyns torquilla ) şi asigură un camuflaj excelent în timpul zilei, când se odihneşte pe crengile copacilor creând impresia unui ciot sau a unei aşchii mari din scoarţa copacului. Se hrăneşte cu insecte ce zboară la crepuscul sau noaptea, pe care le prinde în zbor. Longevitatea maximă cunoscută în sălbăticie este de 11 ani, dar trăieşte în medie patru ani.

SIMONA HALEP, UN CAMPION DE MARCĂ

Miercuri, 29 august 2018, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Simona Halep, un campion de marcă, pentru a onora performanțele deosebite ale acerste  mari jucătoare de tenis din România.

Simona Halep,  jucătoare profesionistă de tenis din România, aflată în prezent pe locul 1 mondial, este născută la 27 septembrie 1991 la Constanța. A câștigat turneul de Grand Slam de la Roland Garros (2018), după alte trei finale de Grand Slam: două la Roland Garros (2014, 2017) și una la Australian Open (2018). Halep a câștigat de-a lungul carierei alte 17 turnee WTA la simplu (șase în 2013, două în 2014, trei în 2015, trei în 2016, unul în 2017, două în 2018), dintre care cele mai importante sunt turneele Premier Mandatory de la  Indian Wells și Madrid. Următoarele premii ca importanță sunt cele de categorie Premier de la Montreal, New Haven, Connecticut, Moscova, Doha, Dubai, precum și cel de la turneul de la Sofia.

Timbrul emisiunii de mărci poștale, cu valoarea niminală de 5 lei, reproduce o secvență dintr-un meci al Simonei Halep, iar colița dantelată, al cărei timbru are valoarea nominală de 28,50 lei,  ilustrează momentul ridicării triumfale a trofeului cucerit la Roland Garros„. Prețul coliței mi se parea exagerat de mare. Mă întreb, ce copill iubitor de tenis și poate un viitor colecționar de mărci poștale (măcar cu tematica sport) îsi poate permite achiziționarea timbrelor la acest cost.

Fiind un admirator al Simonei, chiar dacă uneori mai și pierde, am făcut câteva ilustrate maxime cu aceste timbre și cărțile poștale Allex Collection. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

 

 

Simona ridicând trofeul la Roland Garros

 

 

 

 

 

 

 

Încrâncenare

 

 

 

Lovituri câștigătoare

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Bucuria victoriei.