TRATATELE DE PACE DE LA PARIS,TRATATUL DE LA TRIANON, 1919-1920 (II)

In această parte a doua, voi prezenta si alte ilustrate maxime, ce prezintă alte mari personalități care au contribuit efectiv la  înfăptuirea și recunoașterea României MarI.

Ion Pelivan (1876 –1954)

A fost un militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, om politic, publicist, apărător și promotor al limbii romăne, animator al vieții culturale. A fost membru al Sfatului Ţării, ministru în guvernul Republicii Democratice Moldoveneşti (1917-1918). După Marea Unire a fost deputat şi senator în mai multe legislaturi, ministru al Justiţiei (1919).

 Sef al delegaţiei basarabenilor la Conferinţa de Pace de la Paris. În capitala Franţei a fost principalul activist basarabean  pentru recunoaşterea Unirii de către Marile Puteri.

Take Ionescu (1858 –1922 )

 Om politic, avocat și ziarist român, care a deținut funcția de prim-ministru al României în perioada 1921 – 1922.

Atitudinea și activitatea sa pe timpul Primului Război Mondial și al Conferinței de Pace de la Paris aveau să reprezinte faptele care l-au consacrat și așezat în galeria oamenilor politici cu o contribuție substanțială la înfăptuirea și recunoașterea României MarI.

Nicolae Titulescu (1882 – 1941)

Diplomat român , ministru de finanțe și de externe , și pentru două mandate Președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor (1930–1932).

În vara anului 1918, împreună cu alți români proeminenți (Take Ionescu , Octavian Goga , Traian Vuia , Constantin Mille ), Titulescu a format, la Paris , Comitetul Național Român , cu scopul promovării în opinia publică internațională a dreptului românilor la unitatea națională, comitetul fiind oficial recunoscut ca organul plenipotențiar de facto al națiunii române.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Tratatul a fost semnat de către 16 Puteri Aliate învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, pe de-o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, ieşit învins în urma războiului.

Din partea României documentul a fost semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat.

Publicitate

TRATATELE DE PACE DE LA PARIS,TRATATUL DE LA TRIANON, 1919-1920 (I)

Tratatul de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles. Oficialitățile care au semnat acest act istoric reprezentau Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și alte nouă state, printre care și Ungaria, reprezentată de Ágost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, ministru de finanțe și prim delegat la Conferința de Pace.

Tratatele semnate în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920) au conferit recunoașterea internațională a noilor frontiere ale statului român, inaugurând o perioadă istorică cunoscută sub denumirea de România Mare.

Emisiunea de mărci poștale „Tratatele de Pace de la Paris, 1919–1920, Tratatul de la Trianon”  a fost  lansată  miercuri, 28 octombrie 2020. Emisiunea este compusă din două timbre și două colițe.

Cu timbrele acestei emisiuni si cărțile poștale Allex Collection am realizat cateva variante de ilustrate maxime. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P 37 București.

Cărțile poștale maxime prezintă cele mai importante personalități care au conribuit ia realizarea României Mari  și ia recunoașterea internationals a acestui măreț act istoric

Regele Ferdonand I (1914 – 1927) și Regina Maria (1914 – 1938)

Au avut  un rol important în intrarea României in război la 14/27 august 1916, alături de Puterile Antantei, având ca țel final eliberarea teritoriilor românești, cotropite de Rusia, și Imperiul Austro-Ungar.

Regele Ferdonand I (1914 – 1927)

Ferdinand I a urcat pe Tron la 28 septembrie/ 11 octombrie 1914 şi a domnit timp de 13 ani, până în ziua morții, 20 iulie 1927. Loialitatea sa față de țară, tăria convingerilor sale și felul ireproșabil în care servește Națiunea și Coroana îi aduc numele de ,,Ferdinand cel Loial”.

Domnia Regelui Ferdinand a fost marcată de două evenimente majore în istoria ţării: Primul Război Mondial şi Marea Unire ce a urmat războiului.

Regele a ţinut să precizeze că, pentru a lua decizia de intrare a României în primul razboi mondial, a trebuit să se învingă pe sine (aluzie la faptul că intra în război împotriva ţării în care s-a născut), fiind călăuzit numai de interesele superioare ale României.

După război, Ferdinand I, supranumit şi „Întregitorul“, a văzut împlinirea visului românilor, prin Unirea succesivă a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Ţara.

Regina Maria (1914 – 1938)

Cartea postală realizată de di. Alexandru Mateescu după o pictură de ValentinTanase

Poate unul dintre mai indrăgite personaje din istoria tării, Regina Maria, supranumită „Regina-soldat” si „Mama tuturor”, datorită curajului de care a dat dovadă in Primul Razboi Mondial, a jucat un rol cheie in recunoasterea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 de către marile puteri,

Regina Maria trebuia sa apere interesele noului stat creat in urma unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania si ale cetatenilor ei, pe fondul neintelegerilor dintre premierul Ionel Bratianu si reprezentantii Frantei si Angliei pentru retrasarea granitelor.

Astfel, in 1919, Regele Ferdinand a trimis-o in vizite neoficiale in Franta si Marea Britanie, pe care le-a efectuat in martie – aprilie, pentru a pleda cauza tarii la Conferinta de Pace de la Paris (1919 – 1920), unde a vorbit despre sacrificiile pe care le-a facut armata română in timpul Primului Razboi Mondial, impresionand opinia publică si având convorbiri importante cu presedintele Frantei Raymond Poincare si cu prim-ministrul Georges Clemenceau. Totodata, s-a intâlnit cu prim-ministrul Marii Britanii, Lloyd George, si cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson.

Poate cea mai grea intalnire pe care a avut-o a fost cea din 7 martie 1919, de la Paris, cu prim-ministrul francez Georges Clemenceau, in fața căruia a pledat pentru integrarea in Romania, dupa Primul Razboi Mondial, a Transilvaniei pana la Tisa si a Banatului, in intregimea lui. 

Clemenceau avea sa fie impresionat de ea, rămânând antologică afirmatia acestuia: „O regină ca aceasta trebuie primita cu onor militar,

Misiunea sa a avut rezultat: Marea Unire si frontierele Romaniei Mari au fost recunoscute prin tratatele de la Versailles (28 iunie 1919 – 21 ianuarie 1920), Saint-Germain (10 septembrie 1919) si Trianon (4 iunie 1920).

CRUCEA EROILOR NEAMULUI

Crucea Eroilor Neamului de pe Muntele Caraiman a fost construită pentru a cinsti memoria celor peste 30.000 de eroi căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, în luptele împotriva armatelor Puterilor Centrale, dese pe Valea Prahovei. Crucea impresionează atât prin locul în care este amplasată, (Vârful Caraiman, la altitudinea de 2291 m) cât şi prin dimensiunile ei (39,30 m înălţime şi 7 m lungimea fiecărui braţ orizontal), dimensiuni ce au făcut ca, în anul 2014, ca urmare a demersurilor domnului Alexandru Bartoc, acest monument să fie declarat de către Guiness Book „cea mai înaltă cruce metalică din lume amplasată pe un vârf montan”. Ridicată la iniţiativa Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I al României, Crucea de pe Caraiman este cea care poartă şi călăuzeşte sufletele eroilor români la cer, însoţite de rugăciunile tuturor acelora care preţuiesc jertfa lor pentru ţara noastră. Inaugurarea și sfințirea monumentului au avut loc pe 14 septembrie 1928, de Ziua Sfintei Cruci.

Marca: 23.07.2014. Obliterare: Stampilă omagială 22.08.2014 Bușteni, Cartea poștală: Ed. Sport Turism cod 7108. Realizare personală