Flux RSS

Category Archives: Romani celebri

ORAȘELE ROMÂNIEI, BOTOȘANI

Marți, 21 ianuarie  2020, a fost lansată  o emisiune de mărci poștale, din ciclul Orașele României, de acestă data dedicată orașului Botoșani. Emisiunea este compusă din patru timbre care ilustrează principalele clădri cu destinație socio – culturală din oraș.

Am realizat ilustrate maxime cu timbrele emisiunii, cartile poțtale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Sediul Primăriei municioiului Botoșani.

Edificiul a fodt construit in secolul al XVIII-lea.  Aici funcționa Tribunalul unde a lucrat Mihai Emunescu  în calitate de copist, in perioada 1964 – 1865. Clădirea a fost restaurată,între anii 1906 – 1914.

Muzeul Județean Botoșani 

 Amenajat în fosta Prefectură a judeţului Botoşani, construită după planurile marelui arhitect Petre Antonescu între anii 1904 – 1913, Muzeul Judeţean de Istorie prezintă în cele 17 săli de expoziţie, dispuse la parter şi etaj, cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate.

Casa Memorială „Nicolae Iorga” 

Amplasată în Str. Nicolae Iorga nr. 14 din Botoşani, aceasta este casa în care s-a născut şi a copilărit marele istoric, casa în care a locuit familia Iorga între anii 1876-1880. Dintre cele 10 locuinţe schimbate de familia istoricului în perioada copilăriei şi adolescenţei sale, această casă este singura care s-a păstrat din secolul al XIX-lea.

 Casa memorială „Nicolae Iorga” este locul în care se păstrează un important număr de piese cu valoare patrimonială, legate de personalitatea ilustrului istoric Nicolae Iorga. Fotografii originale ale familiei acestuia, ale lui Nicolae Iorga în diferite momente ale vieții sale, diplome de Dr. Honoris Causa primite din partea unor celebre instituții de învățământ din Europa (Sorbona, Cambridge, Roma) și un mare număr de cărți scrise de Nicolae Iorga, multe în ediții princeps, precum și ziare și reviste pe care le-a editat și îndrumat conturează dimensiunea extraordinară a uneia dintre cele mai mari personalități ale culturii românești și universale.

Din 1977 casa memorială Nicolae Iorga a devenit secţie a Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani

Mănăstirea Popăuți 

Mănăstire de călugări amplasată în municipiul Botoșani, pe Str. Ștefan cel Mare nr. 41, în apropierea gării. Ea a fost ctitorită în anul 1496 de către domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504).

Ansamblul Mănăstirii Popăuți a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare BT-II-a-A-01929

CUPLURI CELEBRE. POEZIA DRAGOSTEI

Pentru a marca Ziua Culturii Naționale,  și implinirea a 170 de ani de la nașterea  luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu, miercuri 15 ianuarie 2020, Romfilatelia a pus în circulație emisiunea de mărci poștale „Cupluri celebre. Poezia dragostei, compusă din două timbre și o coliță nedantelată.

Am realizat mai multe illustrate maxime cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

MIHAI EMINESCU

 S-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Luceafătul poeziei românești.  Avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant și de teoriile lui Hegel.

 Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, după ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentă, în casa de sănătate a doctorului Șuțu din strada Plantelor nr. 9.
George Călinescu îl socotea pe Mihai Eminescu ca fiind ” cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”.

Ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu a fost declarată în 2010 ”Ziua Culturii Naţionale”. Pictură de Alexandru Darida, din ciclul ”Extraordinar Popor Extraordinare Portrete”.

VERONICA MICLE

S-a născut la 22 aprilie 1850, la Năsăud și a murit la 3 august 1889, la Văratec, Neamț. A fost o poetă romînă. A publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului larg în special datorită relației cu Mihai Eminescu.

MIHAI EMINESCU ȘI VERONICA MICLE

Au trăit o poveste de iubire tumultuoasă, încheiată prin moartea amândurora, la distanță de doar câteva săptămâni unul de celălalt. Neîmplinirea a însoțit întreaga poveste de dragoste dintre MIHAI EMINESCU ȘI VERONICA MICLE.

Aveau aceeași vârstă. El, deja recunoscut drept cel mai strălucit poet pe care-l dăduse neamul românesc. Ea, captivă într-o căsnicie de nevoie, cu un bărbat ilustru, dar cu 30 de ani mai în vârstă. El, mereu tulburat și instabil în mintea și în sufletul lui. Ea, cu adolescența furată de căsătoria foarte timpurie, la numai 14 ani, mamă de la vârsta de 16 ani și cu aspirații literare lipsite de suportul vreunei autentice valori.

S-au întâlnit pentru prima dată la Viena și au plăsmuit împreună o poveste de dragoste, mai întâi platonică. „D-ta erai o idee în capul meu și te iubeam cum iubește cineva un tablou‘, îi scrie mai târziu Eminescu Veronicăi.

Până în ce punct a rămas platonică ne spun scrierile găsite și analizate mai târziu de Perpessicius. „Ziua de 16 Fevr. 1876 a fost cea mai fericită a vieții mele. Eu am ținut pe Veronica în brațe, strângând-o la piept, am sărutat-o. Ea-mi dărui flori albastre pe care le voi ține toată viața mea.‘ Este o notă scrisă de Eminescu pe spatele unui alt text. Iar o scrisoare din 30 august 1876 se încheie astfel: „De aceea sărut mâinile fără mănuși, ochii fără ochelari, fruntea fără pălărie și picioarele fără ciorapi și te rog să nu mă uiți, mai cu seamă când dormi.

Colțul pe care este scris anul a fost rupt ulterior, probabil de destinatara scrisorii, care a scris pe spate o dată mai convenabilă: 1879. De ce era mai convenabil așa? Pentru că la data de 6 august 1879 murise profesorul Ștefan Micle, soțul Veronicăi. I s-a părut mai onorabil să fi încălcat prima lună de doliu decât să-și fi înșelat soțul încă în viață.

S-au despărțit și s-au împăcat de câteva ori, erau să se logodească, dar nu s-au logodit, iar drama le-a însoțit permanent povestea de dragoste. Erau amândoi liberi, de ce nu puteau să fie, pur și simplu, împreună? Ea îi reproșa scrisorile rare și laconice, precum și faptul că nu se ostenea prea des să călătorească între Iași și București ca s-o întâlnească.

El invoca lipsa de mijloace materiale pentru a întemeia o familie, apoi tăcea o vreme. Ea îi reproșa că i-a târât numele în noroi și mergea mai departe, acuzându-l, chiar, pe Maiorescu că ar fi complice. În casa lui Maiorescu, la masa de Crăciun din 1881, Eminescu îl bruschează fizic pe Caragiale, cu care Veronica avusese, între timp, o aventură.

Din 1883, se așterne liniștea peste povestea lor de iubire. Eminescu, grav bolnav, este spitalizat cu diagnosticul „psihoză maniaco-depresivă’. În anii care au urmat, s-au alternat perioade bune cu perioade rele, spitalizări cu externări, perioade active cu perioade de pierdere în negurile alienării. Pe 15 iunie moare într-o casă de sănătate de pe strada Plantelor din București. Sicriul este depus în Biserica Sfântul Gheorghe, apoi poetul este condus la locul de veci din Cimitirul Șerban Vodă sau Bellu.

Zdrobită de sfârșitul dramatic, prematur al poetului, Veronica Micle se retrage la Mănăstirea Văratec, unde moare în același an, pe 3 august. A fost înmormântată la mănăstire, în pământ sfințit, deși otrăvirea cu arsenic duce cu gândul la sinucidere.

DETALIIș https://www.ziarulnational.md/dosar-special-iubiri-celebre-de-altadata-mihai-eminescu-si-veronica-micle/

UNIFORMELE REGALITĂȚII ROMÂNEȘTI (I)

Joi, 5 decembrie 2019, a fost lansată emisiunea de mărci poștale  „Uniformele regalității românești (I)”, alcătuită din 4 timbre și o coliță dantelată, care ilustrează  toți regii României, in diferite uniforme

Am realizat ilustrate maxime, cu timbrele emisuunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. 37 București.

Carol I (1839 – 1914), 

 Domnitorul Principatelor Române (1866-1881) și primul Rege al României (1881-1914), călărind în ținută militară de cavalerie.

Mihai I (1921 – 2017)

Rege al României (1928 – 1930) și (1940 – 1947) în uniform militară.

Carol al II-lea (1893 – 1953),Rege al României (1930 – 1940). Uniformă regală. Pictură de Philip de Laszlo

Ferdinand I (1865 – 1927) 

Rege al României (1914 – 1928). Suveranul este cunoscut și sub numele de Ferdinand I  Întregitorul, în uniforma regală.

Pictură de Philip de Laszlo.

 
 

Regele Carol I (1839 – 1914),

Domnitorul Principatelor,  primul Rege al României   (1881-1914 în uniformă de cavalerie.

Pictură de Peter lexander Healy

EXPOZIȚIA FILATELICĂ ROMÂNĂ EFIRO 2019, EDIȚIA A V-A (2)

În perioada 19 septemrie și 21 septembrie 2019, s-a desfășurat la București „Expoziția Filatelică Națională Română EFIRO 2019”, ediția a V-a. , cu participare internatională,. care a  celebrat “560 de ani de la prima atestare documentară a orașului București” și “145 de ani de la înființarea UPU

 Expoziția a avut loc la Muzeul Recordurilor Româneşti,  București,.

Pentru a sărbători acest eveniment deosebit,  Romfilatelia a pus în circulație joi, 19 septembrie a.c., emisiunea cu titlul „Expoziția Filatelică Română EFIRO 2019”, ediția a V-a, formată din trei timbre și o coliță nedantelată.

Marca poștală cu valoarea nominală de 1,70 lei, reproduce colița nedantelată cu valoarea de 20 lei, lansată in 1959, ce îl ilusrează pe Vlad Țepeș și hrisovul sau.

Cu această marcă și cărțile postale Allex Collection .am realizat cateva ilustrate maxime. Am obliterat cu stampila expoziției, preferând-o ștampilei prima zi a emisiunii, intrucât se referă la implinirea a 560 de ani de atestare documentară  a Bucureștilor

La 20 septembrie, sau împlinit 560 de ani de la prima menţiune documentară a Bucureştilor, într-un hrisov prin care domnitorul Vlad Ţepeş scuteşte de dări şi întăreşte dreptul de proprietate al unor locuitori, micii feudali.

Hrisovul lui Vlad Țepeș

Vlad Țepeș,(1431-1476)

Domn al Țării Românești în anii 1448, 1456-1462 și 1476

Vlad Țepeș sau Vlad Drăculea (1431 – 1476) a fost un important conducător al românilor și un mare lider european al vremii, care pe parcursul domniei sale a oprit înaintarea otomană înspre Occident.

Asociat pe de o parte cu personajul fantastic Dracula, iar pe de altă parte cu metoda de execuție prin tragere în țeapă, Vlad Țepeș a fost portretizat greșit secole întregi, adevărul istoric fiind diferit de imaginea sa de tiran.

Domnitorul român nu a fost nici pe departe un tiran, ci un conducător de țară care a apelat la metodele normale ale vremii pentru a-și impune autoritatea. Scopul lui era abolirea corupției, care la momentul respectiv era atât de mare încât amenința chiar și poziția lui de domnitor, și apărarea țării de Imperiul Otoman. (cât de necesar ar fi un Țepeș astăzi)

Cea mai controversată metodă de execuție folosită de el era trasul în țeapă, ceea ce a dus atât la porecla de Țepeș cât și la numeroase zvonuri și legende nefondate. O mare parte din aceste legende false atribuite lui Țepeș au fost răspândite de către cei cu care Vlad era în conflict.

ZIUA MĂRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI. PECEȚI ALE DOMNITORILOR ROMÂNI

Cu ocazia Zilei mărcii poștale românești”, a fost pusă în în circulație, la data de 15 iulie 2019, emisiunea de mărci poștale „Peceți ale domnitorilor români”.

Cele patru timbre ale emisiunii  reproduc imagini ale peceților în ceară care au aparținut domnitorilor Alexandru cel Bun (1400-1432), Ștefan cel Mare (1457-1504), Vasile Lupu (1634-1653) și Petru Rareș (1527-1538; 1541-1546) și imaginile domnitorilor respectivi.

Cu aceste timbre am făcut ilustrate maxime, având ca suport carțille poștale Allex Collection. Obliterarea s-a realizat la O.P. 37 Bucuresti, cu ștampila prima zi a emisiunii..

Alexandru cel Bun

 A fost domnitor al Moldovei între 29 iunie 1400 1 ianuarie 1432. Alexandru cel Bun a avut una dintre cele mai lungi domnii, caracterizată printr-o perioadă de linişte şi prosperitate.  A rămas vestit în istorie pentru remarcabila sa operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei. A obținut recunoașterea Mitropoliei Moldovei  de către  Patriarhia Constantinopollului.

Pecetea domnitorului Alexandru cel Bun.

Petru Rareș

 A fost domn al Moldovei  de două ori, prima dată între 20 ianuarie 1527 și  18 septembrie 1538, iar a doua oară între  19 februarie 1541 și  3 septembrie 1546. A fost fiul natural al lui  Ștefan cel Mare cu o anume Răreșoaia, a cărei existență nu e documentată istoric. A urmat în linii mari politica internă și externă stabilită de tatăl său, având și o parte din calitățile acestuia – ambiția, îndrăzneala, vitejia, religiozitatea, gustul artistic – dar, fire mai aventuroasă, a făcut și erori, mai ales în politica externă.

Pecetea domnitorului Petru Rareș 

Vasile Lupu  

A fost domnul Moldovei în două rânduri, între aprilie 1634 – 13 aprilie 1653 și 8 mai 1653 – 16 iulie 1653.  Vasile Lupu a zidit mai multe biserici, dintre care cea mai importantă este Biserica Trei Ierarhi de la Iași, pe lângă care a infiintat o școală și o tipografie, Domnia lui relativ lungă a asigurat un avânt cuiturii bisericești, mai ales prin zelul MitropolituluI Varlaam,  tipărind-se mai multe cărți bisericești dar și o carte de legi ”Pravilele împărătești”. In acest fel s-a făcut  încă un pas important în  introducerea limbii române în biserică și stat. Prin prestigiul săau personal pe plan intern și prin legăturile sale externe, Vasile Lupu a dat o nouă strălucire Principatului Moldovei.

Pecetea lui Vasile Lupu

Pecetea domnitorului Ștefan cel Mare 

Ștefan cel Mare 

 A domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea domnind timp 47 de ani, cea mailungă domnie din epoca medievală din Țările Române.

Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. În timpul domniei sale Moldova atinge apogeul dezvoltării sale statale, cunoscând o perioadă îndelungată de stabilitate internă, prosperitate economică și liniște socială.

În timpul domniei sale, voievodul Ştefan cel Mare a purtat 36 bătălii pentru apărarea ţării sale, 34 dintre acestea căştigându-le, deşi inamicii au avut de fiecare dată o zdrobitoare superioritate numerică

Ștefan cel Mare a fost un mare sprijinitor al culturii și al bisericii, ctitorind un număr mare de mănăstiri și biserici atât în Moldova, cât și în Țara Românească, Transilvania sau laMuntele Athos. Pentru aceste merite a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu numele de Ștefan cel Mare și Sfânt, la 20 iunie 1992.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI, DOUĂ SECOLE DE EDUCAȚIE ȘI INOVAȚIE

La data de 18 iunie a.c. a fost lansată emisiunea de timbre Universitatea POLITEHNICA din București, două secole de educație și inovație. Emisiunea conține o coliță dantelată al cărei timbru, cu valoarea nominală de 28,50 lei, ilustrează bustul statuii lui Gheorghe Lazăr, întemeietorul primei școli de învățământ tehnic românesc. Statuia marelui cărturar este opera lui Ion Georgescu amplasată în fața Universității București,  realizată în anul 1886.

Universitatea POLITEHNICA din București este cea mai veche și prestigioasă școală de ingineri din România. Tradițiile ei sunt legate de înființarea, în anul 1818, de către Gheorghe Lazăr, a primei Școli tehnice superioare cu predare în limba română, la mănăstirea Sfântul Sava din București. 

Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) este în prezent cea mai reputată universitate tehnică din ţară, care formează cea mai apreciată resursă umană de pe piaţa muncii din țară şi din străinătate, Totodată, este cea mai mare universitate tehnică din țară, având 15 facultăți și aproximativ 25.000 de studenți.

Cu timbrul coliței am făcut o carte poștală maxima. Suportul este realizat de Allex Collection, tipărit la Kaya Ptint București.. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii 18,06,2019 la O.P. 37 București

Gheorghe Lazăr (1779 – 1823)

Pedagog, teolog, traducător, și inginer român, considerat fondatorul învățământului superior tehnic în limba română din Țara Românească (în 1918 a înființat în Bucure.ti prima școală cu predare în  limba română, Școala de la Sfântul Sava.

CECILIA CUȚESCU-STORCK, 140 DE ANI DE LA NAȘTERE

Joi, 14 martie 2019,  Romfilatelia  a lansat emisiunea de mărci poștale „Cecilia Cuțescu-Storck, 140 de ani de la naștere”, dedicată celebrării vieții și personalității primei profesoare de arte decorative din România, remarcată și ca prima femeie profesor la o universitate de artă de stat din Europa. Emisiunea cuprinde un timbre cu valoarea nominal de 5 lei, o coliță dantalată, al cărei timbre are valoarea de 28,50 lei și un plic prima zi.

Născută pe 14 martie 1879 în comuna Câineni (Vâlcea), Cecilia Cuţescu de la 18 ani se dedică în totalitate carierei artistice. A studiat pictura la Munchen şi Paris cu cei mai buni poferosori ai vremii. După 9 ani de studii în străinătate, timp în care a expus constant la Bucureşti şi Paris, Cecilia Cuţescu se stabileşte în Bucureşti.

 Întoarsă în ţară se ocupă de promovarea artei femeilor înfiinţând în 1916 „Asociaţia Femeilor pictore şi sculptore”. Timp de 11 ani participă la toate expoziţiile acestei asociaţii. Tot în anul 1916, Cecilia, devine profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, fiind prima femeie profesor la o universitate de artă din Europa.Din 1933 a fost aleasă preşedintă a Sindicatului de Arte Frumoase.

Are foarte multe expoziţii personale în ţară (la Tinerimea Artistică, saloane oficiale, expoziţii de stat) şi peste hotare. În 1924 şi 1928 reprezintă România la Bienala de la Veneţia. Pentru întreaga activitate artistică, care a însemnat foarte multă muncă şi dedicare, în 1957 Cecilia Cuţescu Storck primeşte titlul de „Maestru Emerit al artei”.

Lucrările figurarive prin excelenţă se caracterirează prin rigurozitatea şi sobrietatea excuţiei, linii armonioase şi cromatică caldă. Pictor de alegorii, Cecilia Cuţescu a fost asemănată uneori cu Paul Gauguin.

Vă prezint ilustratele maxime realizate, folosind cărțile poștale Allex Collection și timbrele emisiunii. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 Bucuești.

Cecilia Cuțescu-Storck

Autoportret aflat la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din București.

Cecilia Cuțescu-Storck

Fotografie  făcută se soțul său, Frederic Srorck, in anul 1913.

Cecilia Cuțescu-Storck

Portret realizat de Frederic Srorck, expus la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din București.