RSS Feed

Category Archives: Turism

Specii Periclitate

Romfilatelia introduce în circulaţie, în premieră, începând de joi, 11 mai 2017, emisiunea comună România – Administraţia Poştală a ONU, intitulată „Specii Periclitate”. Astfel, acest proiect filatelic este lansat simultan la sediile centrale ale Organizației Națiunilor Unite de la Geneva, Viena și New York. (extras din comunicatul Romfilatelia)
Cu mărcile acestei emisiuni, carțile poștale ilustrate Allex Collection, tipărite la FullCollor-București și ștampila prima zi aplicată la O.P.37 București am făcut câteva ilustrate maxime

 

 

 

Şoimul de iarnă (Falco Columbarius)

2În țara noastră șoimul de iarnă este un vizitator de iarnă frecvent. Șoimul de iarnă este cea mai mică pasăre răpitoare de zi din Europa. Este un vânător îndrăzneț și îndemânatic, ce prinde păsări mai mici zburând rapid, la mică înălțime. Efectivele au scăzut mai ales datorită insecticidelor folosite în Europa în anii ’50-60 ai secolului trecut.

 

 

 

 

Acvila de câmp (Aquila Heliaca).

1Cunoscută şi sub denumirea de acvilă imperială, este o specie caracteristică zonelor împădurite situate în apropierea zonelor deschise agricole sau de păşune. Este o specie răspândită în centrul şi estul continentului european. Populaţia europeană a speciei este foarte mică, cuprinsă între 850-1400 de perechi, fiind în permanentă scădere.Reducerea suprafeţelor împădurite, tăierea copacilor bătrâni, deranjul determinat de activităţile forestiere şi de vânătoare sunt principalele pericole pentru această specie.

 

 

 

 

Vidra (Lutra Lutra), 

3Vidra (Lutra lutra) este un mamifer care trăiește în mediul acvatic – râuri, lacuri sau mlaștini cu vegetație pe margini, unde își face culcuș. Este o specie protejată la nivel european (Natura 2000) și național, fiind periclitată și chiar dispărută din unele zone sau țări europene unde se depun eforturi pentru a reintroduce sau reface populațiile de vidră.

 

 

 

Morun (Huso Huso)

4Specia este răspândită în Marea Neagra, Marea Azov, Marea Caspică, Marea Adriatică. Din Marea Neagră morunul intră în DunăreNistruNipruBug.În prezent, morunul urcă pe Dunăre până la Porțile de Fier (Km 863). Porțile de Fier I și II au barat Dunărea și au redus arealul de reproducere al morunului în Dunăre ducând la scăderea dramatică a capturilor de morun în România.  Morunul este cel mai mare dintre sturionii noștri și cel mai mare pește din apele dulci ale Europei și României, putând atinge o lungime de 5-7 m și chiar mai mult (s-au citat și moruni de 9 m lungime) și o greutate de 1500-2000 kg.

.

Iaşi, oraş al Marii Uniri

Posted on

La sfârșitul anului 1916, Iașul a devenit, pentru o perioadă de doi ani, capitala Regatului României. Consiliul de Miniștri și Parlamentul de la acea vreme au adoptat aici decizii importante prin care s-au pus bazele consolidării statului național unitar român și au fost votate legi reformatoare pentru dezvoltarea țării noastre, precum legea electorală care a introdus votul universal și legea agrară. (fragment din comunicatul Romfilatelia)

Pentru a marca acest eveniment,  miercuri, 26 aprilie 2017, a fost pusă în circulație o emisiune filatelică aniversară denumită  ”Iaşi, oraş al Marii Uniri”, compusă 4 timbre şi o coliţă dantelată, pe care sunt reproduse imagini ale unor monumente simbol ale oraşului, martore la guvernarea ţării din perioada 1916 – 1918 şi în pregătirea Marii Uniri din 1918.

Cu aceste timbre, am realizat ilustrate maxime, folosind cărți poștale Allex Collection, și ștampila prima zi a emisiunii.

 

 

 Teatrul Național „Vasile Alecsandri” 

1

Este cel mai vechi Teatru Național din România. Actuala clădire a fost construită pe locul vechii primării între anii 1894 și 1896, fiind considerată a fi cel mai vechi și cel mai frumos lăcaș de acest gen din țară. Clădirea Teatrului Național este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind adevărate monumente de artă.

Între anii 1916-1918 clădirea a asigurat spațiul de desfășurare a lucrărilor Adunării Deputaților.

Clădirea Teatrului Național din Iași este înscrisă în Lista monumentelor istorice.

 

 

 

 

Muzeul Unirii .

2Clădirea este monument istoric și de arhitectură, construită între 1800 – 1806, în stil neoclasicCasa Catargiu, azi adăpostind Muzeul Unirii.

Între 1859-1862 a fost reședința domnească a primului domnitor al Principatelor Unite – Alexandru Ioan Cuza, iar între anii 1916-1919, devine reședință a regelui Ferdinand I. Astăzi muzeul expune piese de istorie evocând Revoluția de la 1848 și Unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859. Muzeul a fost deschis pentru public în anul 1959, cu ocazia sărbătoririi centenarului Unirii Principatelor Române din 1859. Clădirea, a fost declarată monument istoric și de arhitectură.

 

 

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

3Este o universitate de stat din Iași și una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. Fondată în 1860, la scurt timp după formarea Principatelor Unite, Universitatea din Iași, așa cum s-a numit la început, este prima universitate modernă a României.

Palatul Universității, a fost construit între anii 1893 și 1897 (și extins in perioada interbelică) după planurile arhitectului Louis Blanc și inaugurat în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Clădirea este o îmbinare a stilurilor clasic și baroc, monumentala sa intrare ducând în faimoasa „Sală a Pașilor Pierduți”, decorată cu picturi realizate de către Sabin Bălașa.

1916-1918 – Aici s-au desfășurat  şedinţele Senatului.

 

 

 

Palatul Rosetti-Roznovanu,

4Clădirea adăpostește actualul sediu al primăriei Iași. Impresionantă prin somptuozitate și prin fastul interioarelor, a fost inaugurată  cu mare fast, la 23 aprilie 1832.

Între anii 1892 – 1892, Palatul Roznovanu a fost folosit ca reședință temporară a familiei regale (Principele Ferdinand si Pricipesa Maria), o parte din spațiu fiind alocată autorităților locale. 

In timpul Primului Razboi Mondial, intre 1916 – 1918, Palatul Roznovanu a devenit sediul ministerelor si al conducerii politice, refugiate de la Bucuresti. In 1918, in actuala sală de sedinte a Consiliului Local, s-a intrunit Consiliul de Razboi al României.

 

 

 Stema municipiului Iași

5Stema înfățișează un scut antic, pe câmp roșu, o cetate crenelată de argint, având pe flancuri două turnulețe, timbrate de câte o cruce cu brațe egale, iar în centru un turn pătrat, mai înalt, cu poarta și ferestrele închise. Peste tot, în ecuson roșu, un cal în galop, spre dreapta heraldică, având deasupra o coroană deschisă, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu șapte turnuri, din care iese capul de bour, al cărui gât este terminat in formă de lambrechini. Stema valorifică cele doua tradiții heraldice ale orașului Iași, într-o reușită sinteză grafică.

Simfonia Lalelelor, ediția a 40-a, Pitești 21-23 aprilie 2017(II)

Continuarea articolului precedent. Timbrele emisiunii de mărci poștale prezintă, pe lângă lalele și cele mai importante clădiri din Pitești. De această dată, vă prezint ilustratele maxime realizate cu aceste clădiri, cu stampila prima zi a emisiunii și cărțile poștale Allex Collection. Vreau să subliniez că cel care a aplicat ștampilele, cu neasemuită măiestrie, este domnul EMIL STANCIU, cel mai mare specialist în acest domeniu.

 

Primăria Pitești

PRIMARIAClădirea Primăriei Pitești a fost construită în 1933, Destinația Inițială a  fost ca sediu al Administrației Financiare.  Din anul 1968, a devenit sediul Primăriei. Arhitectul State Cintan a îmbinat arheologia și etnografia în lucrările sale, fiind foarte sensibil la tradițiile arhitecturii locale. Astfel, holul central a fost gândit ca o curte interioară acoperită de un luminator spectaculos.

.

 

Muzeul Județean

MUZEUL JUDETEAN Muzeul este găzduit în clădirea fostei prefecturi a județului, edificiu neoclasic impozant, datând din 1898 – 1899. Din 1998 s-au adăugat, lângă clădirea principală, două noi și moderne construcții, care completează spațiul muzeal. Expozițiile de bază: artă plastică românească (picturi din secolele XIX – XX și grafică locală), istorie, arheologie (tezaure din epoca romană descoperite la Rociu și Bălănești), și Muzeul „Linia de fortificații de pe granița de est a Imperiului roman”.Muzeul  prezintă mărturii însemnate ale istoriei orașului și ale Țării Românești. Biblioteca muzeului deține peste 18.000 de volume

 

 

Galeria de Artă ”Rudolf Schweitzer — Cumpăna”

GALERIILE DE ARTAConstruită în anul 1866, la îndemnul și cu sprijinul lui Mihail Kogălniceanu, clădirea Galeriei de Artă a funcționat ca sediu al Primăriei Pitești până în anul 1970. Galeria de Artă din Pitești a fost deschisă in anul 1971 și are ca bază de pornire donația Schweitzer-Cumpăna (38 de tablouri și desene), fond care a fost completat cu achiziții și, în final, cu donația Iliescu-Călinești, aceasta ca și Schweitzer-Cumpăna, fiind legat prin naștere de Argeș.

Galeria adăpostește lucrările unor pictori și sculptori de renume: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Aman, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, N. Dărăscu, V. Popescu, G. D. Mirea, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Gheorghe Iliescu-Călinesti s.a.

 

 

 

 

 

Curtea de Apel

CURTEA DE APELArhitecții Eracle Lăzărescu și Arghir Culina au proiectat o construcție monumentală, în stil neoclasic,finalizată în anul 1914, în care lumina se transformă într-un veritabil element al creației și care animă spațiul prin luminatorul holului central.

Clădirea a funcţionat ca tribunal până în 1946.

În anul 1993 cladirea a fost destinată ca sediu al Curţii de Apel Piteşti ,în urma retrocedării acestei clădiri către Ministerul Justiţiei, sediul în care funcţionează şi în prezent.

 

 

Simfonia Lalelelor, ediția a 40-a, Pitești 21-23 aprilie 2017.

În perioada 21-23 aprilie 2017, a avut loc la Pitești, Simfonia Lalelelor, ediția a 40-a. Pentru a marca acest eveniment, la data de 7 aprilie 2017, a fost lansată emisiunea filatelică Simfonia lalelor, Pitești 2017, formată din patru timbre.

Cu aceste mărci poștale am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărți poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, Pitești 07.04.2017.

PAȘTE FERICIT– HAPPY EASTER!

Bucuria Învierii Domnului să vă aducă linişte în suflet, pace şi fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi.

Hristos a Înviat !

Am ales să postez ilustratele maxime realizate de domnul Alexandru Mateescu, cu timbrele emisiunii Paști 2016, deoarece cu timbrele din acest an, putem face ilustrate maxime de abia pe 18 aprilie, când ștampila AFB va fi la OP 63 București. Cărțile poștale au fost tipărite la FullColor București, după fotografiile primite de la Mănăstirea Putna.

 

1Icoana Răstignirii Domnului din iconostasul bisericii voievodale de la Mănăstirea Putna.

 

 

2Icoana Răstignirii Domnului sculptată pe crucea de mână dăruită de mitropolitul Sava schitului Sinești in anul 1698. Crucea se află în patrimoniul Mănăstirii Putna.

EUROPA 2017 – CASTELE

 

Miercuri, 12 aprilie 2017, a fost pusă în circulație emisiunea filatelică intitulată ”Europa 2017- Castele”  formată din două marci poștale, unul cu valoarea nominală de 4,50 lei, care prezinta Castelul Corvinilor (Huniazilor) din Hunedoara, iar al doilea cu valoarea de 15,00 lei, care ilustrează Castelul Karolyi din Carei.

Eu știam că denumirea Castelului de la Hunedoara este de ”Castelul Corvinilor”sau al ”Huniazilor”. De ce pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei cât și  in comunicatul Romfilatelia  castelul este denumit ca fiind al” Huniazilor”  fiind exlcusă denumirea de Castelul Corvinilor ori Corvinestilor ? Să fie cu intenție sau o insuficientă documentare, ca să nu spun superficialitate ?

In textul din comunicat se spune : ”Construcție impunătoare cu turnuri și bastioane, castelul a fost construit de Iancu de Hunedoara în secolul al XV-lea, pe locul unei vechi întărituri”  Și atunci cum expică Romfilatelia această superficialitate?

Cu toate acestea vreau să subliniez, de această dată, grafica deosebită a timbrelor din emisiunea „EUROPA 2017 – CASTELE”, precum și a ștampilei prima zi a emisiunii..Acestea m-au determinat să realizez o carte maximă, sau carton filatelic, las la latitudinea cititorilor să facă incadrarea corespunzatoare. Deși nu se asigură sută la sută concordanta de loc, dat fiind că ștampila este de București și nu de Hunedoara, având in vedere tematica ”Europa” apreciez că stampila se putea aplica în orice localitate din Europa, cu conditia ca ștampila să fie dedicată acestui eveniment. Ștampila acestei emisiuni ilustrează castelul Corvinilor sau Corvinestilor, ceece face să fie atenuată lipsa concordanței de loc.

 

CASTELUL CORVINILOR

Castelul Hunedoarei, numit și Castelul Corvinilor sau al Huniazilor,

este cetatea medievală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România.

Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat în „top 10 destinații de basm din Europa”.

Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcție medievală cu dublă funcționalitate (civilă și militară) din România aflată încă „în picioare”.

Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuribastioane și un donjon. Acoperișurile sunt înalte și acoperite cu țiglă policromă. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu.

 

Orașele României, Brașov.

Emisiunea filatelică, pusă în circulație la 17 februarie 2016, face parte din ciclul Orașele României și este dedicată orașului Brașov.

Brașovul este atestat documentar în anul 1234 în Catalogul Ninivensis cu numele de Corona. În a doua jumatate a secolului al XIV-lea, este confirmat drept centru administrativ și eclesiastic al Țării Bârsei (Corona, Kronstadt, Brasso), „oras liber regal”, unul dintre centrele economice și culturale ale Transilvaniei.
În secolul al XIV-lea, burgul era concentrat în jurul pieței principale și al bisericii parohiale, Biserica Sfânta Maria, cunoscută ca Biserica Neagră, reconstruită începând cu anul 1383. Încă din prima jumătate a secolului al XIV-lea în Cetate erau conturate două artere principale: Strada Mănăstirii și Strada Porții. În evul mediu, zona locuită din Cetate se oprea la limita formată de Ulițta Călugarițelor (astazi Michael Weiss), orașul extinzându-se spre 1600, până la limita zidurilor dinspre actualul Hotel

Cele patru timbre ale emisiunii reproduc monumente reprezentative ale orașului, cunoscute pentru importanța istorică și arhitecturală pe care o au în identitatea orașului.Cu ajutorul domnului Andrei Potcoavă, am realixat patru illustrate maxime.Cărțile poștale Allex Collection. Stampila de zi aplicată la O.P. Brașov 1, la data de 15.11.2016.

 

 

Casa Sfatului din Brașov

CASA SFATULUI

Este un important monument de arhitectură din municipiul Brașov, a fost inițial doar un turn de supraveghere, ale cărui baze se aflau pe cele ale actualului turn.În 23 decembrie 1420 se încheie un acord între Adunarea Districtului Țării Bârsei și Breasla Blănarilor privind construirea Casei Sfatului. În acest document se menționează că reprezentanții Breslei Blănarilor brașoveni au îngăduit celor nouă comune ale „Provinciei Țara Bârsei” să-și construiască deasupra bolții de vânzare a breslei o cameră pentru „acordarea dreptății” și pentru ședințele magistratului. Totuși, din cauza invaziei turcești din 1421, a distrugerii în mare parte a orașului, precum și a arestării magistratului orașului, acest proiect va fi amânat.

Clădirea s-a transformat în primărie pe măsură ce orașul s-a dezvoltat. Astfel, următoarea mențiune despre Casa Sfatului din Brașov apare în 1503, ea fiind menționată sub numele de „Praetorium”.

Construcția a cunoscut de-a lungul anilor multe modificări, multe dintre ele fiind datorate distrugerilor provocate de evenimente naturale:

  • 5 iulie1608 – un trăznet lovește turnul Casei Sfatului; incendiul nu a putut fi stins decât după ce s-a turnat în foc vinoțet și lapte;
  • 17 iunie1662 – un cutremur afectează puternic Casa Sfatului; turnul avea să se prăbușească în proporție de două treimi;
  • 24 iulie1682 – o furtună puternică lovește din nou „turnul trompetiștilor” (numit așa pentru că un trompetist anunța trecerea fiecărei ore);
  • 21 aprilie1689 – marele incendiu (provocat de forțele habsburgice care asediau orașul) distruge o mare parte din clădire. După aproape un secol, în anul 1780, se încheie lucrările de reconstrucție a Casei Sfatului, în stil baroc, aproximativ în forma pe care o cunoaștem astăzi. Tot atunci, pe loggia din față, a fost adăugată stema Brașovului.[1]

Administrația orașului se mută din această clădire în anul 1876, într-o clădire nouă

Ultima modificare arhitecturală a Casei Sfatului a avut loc în anii 19091910, când acoperișul baroc a fost înlocuit de actualul acoperiș piramidal, cu țigle colorate. Din 1950 clădirea găzduiește Muzeul Județean de Istorie.

 

 

 

Biserica Neagră

BISERICA NEAGRA

Biserica Neagră de astăzi se înalţă pe locul unei biserici romanice mai vechi din secolul al XIII-lea. Construcţia ei a început în anul 1383, când Braşovul se afla într-o perioadă de dezvoltare culturală şi economică puternică, fiind cel mai însemnat oraş comercial şi industrial la graniţa dintre apus şi răsărit.

Invazia turcilor din 1421 a întrerupt lucrările de construcţie a bisericii, oraşul fiind nevoit să se concentreze asupra fortificaţiilor, dar au fost continuate mai târziu după un plan mult simplificat. Din cauza unui cutremur de proporţii în 1471, turnul sudic nu a fost construit până la înălţimea intenţionată. 1477 poate fi considerat anul încheierii lucrărilor de construcţie a bisericii, în 1499 se menţionează o orgă nouă, iar mai târziu s-au mai efectuat lucrări la turn prin care i s-au adăugat un ceas şi clopote în 1514. 

Parohia braşoveană a primit hramul Sfintei Maria, fapt dovedit şi astăzi de fresca Mariei, aflată în hala porţii sudice.La jumătatea secolului al XVI-lea, reforma bisericească a pătruns în Transilvania şi s-a răspândit în mare parte datorită umanistului şi pedagogului Johannes Honterus (1498-1549). În 1542 s-a celebrat prima slujbă evanghelică în Biserica Neagră, iar în timpul aceleiaşi mişcări s-au îndepărtat şi altarele secundare.
De-a lungul secolelor XVI-XVII biserica a fost afectată de multe cutremure astfel încât, la jumătatea secolului al XVII-lea, a fost nevoie de lucrări de restaurare.
Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a cuprins şi biserica parohială, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior. De atunci, ruina înnegrită de fum s-a numit Biserica Neagră. Apoi au început lucrări de renovare extinse care au conferit interiorului un aspect baroc. Tot în această perioadă s-au construit şi galeriile pentru ca biserica să poată face faţă numărului tot mai mare de enoriaşi care luau parte la slujbe. Lucrările au fost încheiate în 1722, odată cu noua inaugurare.

 

 

 

Poarta Ecaterina

POARTA ECATERINA

Poarta Ecaterina (sau Poarta Ecaterinei) este unul dintre cele mai frumoase şi bine conservate obiective turistice ale Braşovului. A fost numită, de-a lungul timpului, Porta Superior, Porta Corpus Christi şi Porta Sanctae Katharinae, fiind, secole întregi, singura care permitea accesul şcheienilor în Braşov, prin zidurile vestice ale cetăţii. Clădirea pătrată, cu patru turnuleţe a fost construită la mijlocul laturii dintre Bastionul Ţesătorilor şi cel al Fierarilor, pe locul unei vechi porţi distruse în inundaţia din 1526.

Poarta Ecaterina a suferit numeroase stricăciuni în urma cutremurelor şi incendiilor din 1689, 1738 şi 1759 şi a fost dărâmată, cu excepţia turnului, cu un an înaintea finalizării Porţii Scheiului din 1827. Restaurarea ei la aspectual actual s-a realizat între anii 1971-1973 şi apoi în 2006.

 

 

 

 

Prima școală românească 

PRIMA SCOALA ROMANEASCASe află în interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Șcheii Brașovului (secolul al XV-lea). Primele cursuri în limba română au avut loc aici în 1583.

Cine venea la școală, aducea o găleată de grâu, un car cu lemne și 4 florini (n.r. – o avere la acea vreme, pentru că erau bani suficienţi pentru a cumpăra 3, 4 boi), și studia gramatici, învățătură bizantină, pilde din biblie, dar și filozofia secolului al XVI-lea.Nu lipseau nici învăţăturile filosofice, astfel că acela care venea la Prima Şcoală Românească învăţa citate din Aristotel, Democrit și alți filosofi celebri.Elevii de atunci învățau cum se fac actele oficiale în cancelarii şi aveau un manual cu legile comerciale, dar și unul de macrobiotică.

Actuala clădire datează din anul 1760, fiind declarată monument istoric În prezent edificiul adăpostește „Muzeul Prima Școală Românească

Muzeul include: Sala de clasă Anton Pann, Tiparnița diaconului Coresi, Sala Cartea – factor de unitate națională, Cartea și cărturarii brașoveni, Liceul Andrei Șaguna.
Sunt expuse colecții de carte veche: tipărituri coresiene, manuscrise (românești, grecești și slavone); istorie: cataloage din secolul al VIII-lea ale Bisericii „Sf. Nicolae”, documente originale ale domnitorului Constantin Brâncoveanu, hrisoave domnești (80 documente); arta medievală și bisericească; tipăriturile veacului al XVIII-lea: „Biblia de la București”, „Îndreptarea Legii – Târgoviște”, „Cazania lui Varlaam”, „Evanghelia de la Govora”, „Mineiele de la Râmnic” etc.
Reorganizat în 1964 în cladirea celei mai vechi școli românești, pe baza colecțiilor adunate începand din anul 1933, complexul muzeal mai cuprinde Muzeul Ex Libris (câteva sute de piese unicat Ex Libris datând din secolele XV – XIX, donate de dr. Emil Bologa), Muzeul Junilor Brașoveni (obiecte de etnografie, costume, tablouri, icoane), Muzeul de muzica Tudor Ciortea (clavir, gramofon, manuscrise muzicale, tablouri, cărți donate de compozitor) si Muzeul Stefan Mironescu (imagini ale Scheiului în acuarelă și ulei donate de pictor), Arhiva și biblioteca (cărti vechi, protocoale-catastife, cărți din fondul documentar, documente de patrimoniu).