Flux RSS

Category Archives: pasari

PĂSĂRI EXOTICE

Miercuri, 14 august 2019is-a pus în  în circulație emisiunea de mărci poștale Păsări exotic, formată din 6 timbre.

Am realizat ilustrate maxime cu aceste mărci poștale și cărtile poștale Allex Collection tipărite la PIM COPY CENTER – București.. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 București.

Pasărea paradisului carabinier {Ptiloris magnificus}

Flamingul american {Phenicopterus ruber}

Muscarul regal nordic {Onychorhynchus mexicanus}

Pasărea paradisului mare (Paradisaea apoda )

Quetzalul {Pharomachrus mocinno}

Tucanul cu piept roșu (Ramphastos dicolorus)

Reclame

PĂUNI

Vineri, 17 mai, 2019a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale intitulata ” Păuni ”.

Cu timbrele acestei emisiuni, cărtile poștale Allex Collection, tipărite la FullColor București și ștampila prima zi a emisiunii am realizat ilustrate maxime:

Păunul verde (Pavo muticus) 

Face parte din familia păunilor (Phasianidae), ordinul Galliformes, și se găsește în pădurile tropicale din Asia de Sud-Est  (India, Sri Lanka, Pakistan, Bhutan, Bangladesh sau Nepal)

Păunul indian (Pavo cristatus)

Pavo cristatus este o specie de păun care alături de fazani face parte din familia Phasianidae, ordinul Galliformes şi este înrudită cu potârnichea, pitpalacul, găina şi curcanul. Tot din genul Pavo face parte şi păunul verde (Pavo muticus).

Păunul indian (Pavo cristatus)

Este o pasăre de o frumuseţe legendară, domesticită în urmă cu 2000 de ani, a fost  declarată pasărea națională a Indiei . Unul dintre cei mai spectaculoși păuni indieni este păunul alb. Păunii indieni aleg să se stabilească în zone cu păduri deschise cu arbuști, însă la o altitudine de până la 2000 de metri. Paunul alb se putea găsi, la un moment dat, și in Parcul Cimigiu, din București.

Păunul de Congo  (Afropavo congensis) 

Este răspândit în pădurile tropicale ale fluviului Congo .
Acest tip de păun are un aspect voluminos. Lungimea masculului este de până la 70 de cm, cu o coadă scurtă care măsoară între 23-26 cm iar femelele au dimensiuni între 60-63 de cm,  cu o coadă cu dimensiuni între 195 și 225 cm.

EUROPA 2019 PĂSĂRI NAȚIONALE

Romfilatelia a lansat, vineri, 12 aprilie 2019, emisiunea filatelică  Păsări naționele, sub genericul Europa 2019. PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales tematica Păsări naționele.

 Cele două timbre ale emisiunii de mărci poștale ilustrează Acvila de unte și Ciocârlia de câmp.

Primul timbru, cu valoarea nominală de 1,80 lei, ilustrează Ciocârlia de câmp, iar pe cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominală de 19 lei, este reprezentată Acvila de munte.

Cu aceste timbre și cărțile postale Allex Collection, am realizat ilustrate maxime, aplicând ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

Acvila de munte (Aquila chrysaetos)

 Numită și pajură, este una dintre păsările de pradă cele mai cunoscute și mai răspândite pe pământ. La fel ca și alte specii de acvilă, aparține genului Aquila și familiei Accipitridae. Aria de răspândire cuprinde mare parte din America de Nord, Europa, Asia și nordul Africii. Menține populații chiar și în mai multe insule:Marea Britanie, cele din Marea Mediterană, Japonia și Vancouver. Populația în Europa Centralăă s-a redus datorită activității umane și în unele locuri specia a dispărut deși înainte era prezentă.

Pentru că se bucura de viaţă veşnică, acvila era şi un simbol al  eternităţii sufletului, iar în această ioostază o întâlnim frecvent pe monumentele funerare din Dacia, şi chiar în primele reprezentări ale artei traco-getice.

Acvila a fost prezentă în heraldica valahă încă din cele mai vechi timpuri, chiar dacă prima versiunea a stemei Ţării Româneşti, care reprezintă o acvilă cu o cruce în cioc, cu soarele în dreapta şi luna crai nou în stânga este atestată pentru prima oară pe un document din data de 20 ianuarie 1368 emis de voievodul Vladislav I.

Acvila de munte apare si pe stema Regatului Românei si al României Mari.

Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis)

Stema actuală a României, a fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992.  Ea constă dintr-o acvilă pe un scut, având aripile deschise. Pasărea ţine în cioc o cruce , iar în gheare o spadă şi un sceptru. Între aripile deshise se aflăun scut împărţit în cinci părţi care cuprind stemele celor cinci mari regiuni istorice: Ţara Românească, Oltenia, Transilvania, Moldova şi Dobrogea.

Este asociată, în general, cu terenurile agricole, dar poate fi identificată și în pajiști sau lunci, la periferia terenurilor mlăștinoase, în stepe și dune sau în regiuni cu defrișări extensive. Moțul este scurt, spre deosebire de moțul ciocârlanului care este mai lung și mai ascuțit.Cântecul pare nesfârșit, constând din note înalte, repetate în serii lungi, conținând adesea și note imitative. Începe să cânte încă de la primele ore ale dimineții (păsările dintr-o zonă se pare că se trezesc în masă, aproape simultan), iar apoi poate fi auzită toata ziua. În general, începe să cânte de pe sol, după care se ridică zburând tot mai sus, până nu se mai vede; cântă timp de 10-15 minute fără întrerupere, după care se lasă pe sol. Spre toamnă devine tăcută, moment în care se adună în stoluri mici, staționând în special pe miriști.Se hrănește cu nevertebrate mici și cu semințe. Vara, în perioada de clocire, preferă insectele, în restul anului consumă semințe, la care iarna se adaugă și resturi vegetale sau frunze. Puii sunt hrăniți cu insecte, în special cu larvele acestora.