NOUTATI FILATELICE

COMUNICAT DE PRESA – ROMFILATELIA

TRATATELE DE PACE DE LA PARIS, 1919-1920

La împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatelor de Pace de la Paris, Romfilatelia introduce în circulație, miercuri, 28 octombrie a.c., o emisiune de mărci poștale sub titlul tematic „Tratatele de Pace de la Paris, 1919–1920”.

Desăvârșirea unității naționale a României a dobândit recunoașterea internațională prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye cu Austria – care consfințea unirea Bucovinei cu România (10 septembrie 1919), prin Tratatul de la Trianon cu Ungaria – care recunoștea unirea Transilvaniei și a Banatului cu România (4 iunie 1920) și prin Tratatul de Pace de la Paris, prin care principalele puteri aliate admiteau expres unirea Basarabiei cu România (28 octombrie 1920).

Tratatul de la Trianon s-a înscris în seria documentelor internaționale încheiate la finalul Primului Război Mondial, alături de tratatele de pace semnate între puterile Antantei și Germania (Versailles, 28 iunie 1919), Austria (Saint-Germain-en-Laye, 10 septembrie 1919), Bulgaria (Neuilly, 27 noiembrie 1919) și Turcia (Sčvres, semnat la 10 august 1920, înlocuit cu Tratatul de la Lausanne din 24 iulie 1923).

Tratatul de la Trianon include Pactul Ligii Națiunilor (conținut comun pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial) și definește frontierele Ungariei cu statele vecine – în principiu, actualele sale frontiere. Sunt consfințite includerea teritoriilor croate, slovene, a Voivodinei și a părții vestice a fostei provincii a Banatului în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (astăzi în Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României, precum și a Burgenland-ului în cadrul Republicii Austria.

Un rol important în trasarea granițelor României la Conferința de Pace l-a avut Emmanuel de Martonne, un savant francez de la Universitatea Sorbona, care realizase în tinerețe o teză de doctorat privind distribuția geografică a populației din Regatul României.

El a furnizat, în cadrul dezbaterilor Conferinței, argumentele pentru aplicarea principiului viabilității frontierelor, care recomanda ca noile granițe să nu țină seama doar de configurația etnică, ci și de relief, precum și de infrastructura teritorială. Temeinicia muncii lui Emmanuel de Martonne este dovedită de faptul că, la un secol după Tratatul de la Trianon, frontierele dintre România, Ungaria și Serbia sunt păstrate așa cum le-a desenat el.

Tratatul a fost semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles. Oficialitățile care au semnat acest act istoric reprezentau Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și alte nouă state, printre care și Ungaria, reprezentată de Ágost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, ministru de finanțe și prim delegat la Conferința de Pace.

În ultima etapă a lucrărilor Conferinței de Pace de la Paris s-au elaborat prevederile Tratatului de Pace de la Paris care recunoștea votul istoric al Sfatului Țării de la Chișinău (27 martie 1918) și, în consecință, actul unirii Basarabiei cu România. Părțile contractante au fost Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia, pe de o parte, și România, pe de altă parte. Semnat la 28 octombrie 1920, tratatul stipula faptul că „Înaltele Părți Contractante declară că recunosc suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cuprins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului, de la gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina și Basarabia, și acest vechi hotar.”

Tratatul a fost semnat, pentru România, de către Take Ionescu, ministrul afacerilor externe și Dimitrie I. Ghica, șef al Legației României în Franța. Tratatele semnate în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920) au conferit recunoaștere internațională noilor frontiere ale statului român, inaugurând o perioadă istorică cunoscută sub denumirea de România Mare sau România Reîntregită.

Emisiunea de mărci poștale este compusă din două timbre și două colițe.

Primul timbru al seriei cu valoarea nominală de 8,50 lei reproduce portretul lui Nicolae Titulescu, semnatar al Tratatului de la Trianon, iar colița filatelică dantelată, având timbrul cu valoarea nominală de 29 lei, se constituie într-un ansamblu grafic în care Palatul de la Trianon este alăturat hărții României, elaborată de Emmanuel de Martonne și reprodusă în publicația pariziană „Le Petit Journal”. Timbrul coliței dantelate reproduce portretele Regelui Ferdinand I și Reginei Maria, alături de stema României Mari. De asemenea, în spațiul coliței dantelate se regăsesc portretele personalităților române prezente la dezbaterile Conferinței de Pace: Ion. I. C. Brătianu, Nicolae Titulescu, dr. Ion Cantacuzino.

Cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominală de 8,50 lei, reproduce portretul șefului delegației Basarabiei la Conferința de Pace de la Paris, Ion Pelivan, iar timbrul coliței nedantelate, cu valoare nominală de 29 lei, reproduce portretul lui Take Ionescu, în ansamblu grafic cu Actul Unirii Basarabiei cu România, datat 27 martie 1918.

Romfilatelia mulțumește Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe din România și Bibliotecii Academiei Române pentru suportul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

De asemenea, este apreciat și sprijinul documentar acordat de către dr. George Damian din cadrul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.

Mapa filatelică este realizată în tiraj limitat de 277 exemplare și este echipată cu un bloc de 2 timbre nedantelate, precum și plicul „prima zi” a emisiunii, având ștampila aplicată în clar, în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 277.

Emisiunea de mărci poștale „Tratatele de Pace de la Paris, 1919–1920” va fi disponibilă începând de miercuri, 28 octombrie 2020, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de plicul „prima zi”, coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă, colița dantelată, colița nedantelată și blocul de 2 timbre nedantelate.

UNIFORMELE REGALITĂȚII (III) REGINELE ROMÂNIEI

Piesele de vestimentație regală au pasionat dintotdeauna atât publicul, cât și colecționarii. Romfilatelia continuă seria mărcilor poștale dedicate acestei tematici, prin emisiunea Uniformele regalității (III). Reginele României, care va intra în circulație marți, 15 septembrie 2020.

Regulile vestimentare pentru capetele încoronate sunt foarte stricte, iar la realizarea lor sunt folosite materiale variate, care trebuie să se încadreze în standardele decenței. Totuși, unele regine ale României au ieșit câteodată din normele epocii, remarcându-se vizibil cu moda abordată în afara țării.

Regina Elisabeta (1843-1916) spunea că: „Toaleta pe care o porți nu este un lucru fără importanță. Ea îți dă viață!”. Adesea îmbrăcămintea Reginei a fost considerată de către apropiați, sau de către oaspeți, ca adevărate îndrăzneli de vedetă. Rochiile-tunică albe erau acoperite de bijuterii nu tocmai regale, ci fantezii cu dimensiuni mari, precum și tot felul de danteluri și broderii neașteptate. Sub o bogată haină de blană, Regina purta câte un veșmânt amplu din catifea roșie foarte închis, ce semăna mai degrabă cu un halat de casă, împodobit cu broderii pestrițe, în talie cu câte un cordon din mătase fină, ce semăna mai degrabă cu o sforicică. Purta pălării cu boruri mici, cu o voaletă de care-și fixa pince-nez-ul.

Regina Elisabeta a epatat prin ținutele la modă din Occident și prin portul tradițional românesc. S-a lăsat fotografiată în ii, făcând publicitate, cu imaginea ei, Regatului României.

Regina Maria (1875-1938) a reușit să impună un stil vestimentar propriu, iar în multe dintre fotografii o vedem în ținute ce par mult mai lejere decât ale altor suverane ale timpului, dar și mai avangardiste, care abordează moda ilustrată a anilor 1880-1918, lucru datorat firesc vizitelor numeroase pe care ea le făcea la Paris. Pentru realizarea toaletelor, Regina Maria, precum și fiicele sale, apelau la renumiții creatori de modă francezi: Jean Patou, Paul Poiret, Redfern, Cheruite și nu în ultimul rând Gabrielle Chanel.

Costumele tradiționale au fost apreciate de asemenea de Regină, însă erau stilizate și modernizate, fără a le strica farmecul sau specificul acestora. Bijuteria preferată a Reginei Maria era colierul din perle, asortat inclusiv la costumul popular.

Regina Maria s-a afișat adesea și în uniforme militare, dar și în uniformă de soră medicală, în anii Primului Război Mondial.

Regina Elena (1896-1982), descendentă a familiei regale a Greciei, a fost încântată să promoveze tradițiile autentice românești, fiind celebre în epocă fotografiile sale în costume populare.

După proclamarea lui Mihai ca rege, în 1927 și 1940, a avut calitate de Regină-Mamă, însoțindu-și fiul în ținute elegante, după moda epocii. Diadema cu motive grecești a Reginei Elena a reprezentat un accesoriu remarcabil, fiind purtată cu onoare la ocazii speciale de Regina Ana și de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei.

Regina Ana (1923-2016) a fost discretă atât în viața publică, cât și prin vestimentație. Atenția mai redusă a Reginei Ana la adresa modei și ținutelor de gală a fost moștenită de la mama sa, prințesa Margaret a Danemarcei, care obișnuia să spună: „Eu nu mă îmbrac, eu mă acopăr”. Într-un interviu din anul 2008, Regina Ana spunea că a preferat să se ocupe de casă, iar ideea de protocol nu-i spunea nimic.

Modestia este însă motivul pentru care Regina Ana omite să amintească de o perioadă din cel de-Al Doilea Război Mondial, când a purtat cu mândrie și respect uniforma forțelor militare franceze libere, fiind decorată cu Crucea de Război a Franței.

Pe cele patru timbre ale emisiunii sunt ilustrate Reginele Elisabeta (1,90 lei), Maria (3,30 lei), Elena (5 lei) și Ana (19 lei), îmbrăcate în vestimentație de ceremonial, cu podoabe și diademe.

Romfilatelia mulțumește Casei Majestății Sale Custodele Coroanei și Muzeului Național Peleș pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Album filatelic este realizat în tiraj limitat de 275 exemplare și este echipat cu un bloc special de 4 timbre dantelate + 4 nedantelate ale emisiunii, precum și setul de două plicuri „prima zi” având ștampila aplicată în clar cu folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 275.

Emisiunea de mărci poștale „Uniformele regalității (III). Reginele României” va fi disponibilă începând de miercuri, 15 septembrie 2020, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de doua plicuri „prima zi”, coala de 28 timbre + 7 viniete, minicoala de 4 timbre + manșeta ilustrată și bloc special de 4 timbre dantelate + 4 timbre nedantelate.

NOTA

Eu știu ca 15 septembrie 2020 este Marți și nu Miercuri, cum scrie în comunicat. Probabil au folosit alt calendar.

COMUNICAT DE PRESA – ROMFILATELIA

LUDWIG VAN BEETHOVEN, 250 DE ANI DE LA NAȘTERE

Romfilatelia continuă seria tematicilor dedicate aniversărilor culturale cu o emisiune de mărci poștale consacrată muzicii clasice – Ludwig van Beethoven, 250 de ani de la naștere, care va intra în circulație marți, 28 iulie 2020.

Unul dintre cei mai mari compozitori ai lumii din toate timpurile, Ludwig van Beethoven (1770-1827) a fost un muzician talentat și un luptător deopotrivă, capodoperele sale fiind realizate după declanșarea surzeniei: simfoniile Eroica, Destinului, Pastorala, sonatele Appassionata, Sonata Lunii, Concertul pentru vioară și orchestră sau Concertul nr. 5 pentru pian și orchestră, Simfonia a IX-a (cu vestita Odă a Bucuriei – imnul Uniunii Europene) și Missa Solemnis.

Familia lui Beethoven avea origini flamande, iar tatăl său, Johann, a fost, de asemenea, muzician la Curtea din Bonn. În primii ani, Ludwig a fost inițiat în tainele muzicii clasice de tatăl său, care l-a încurajat să susțină concerte publice încă de copil, asemenea lui Mozart.

După prima audiție publică, la vârsta de 8 ani, apreciată de melomani, instruirea lui Beethoven a fost preluată de Gottlob Neefe, un profesor renumit din Bonn, care, pe lângă lecții de muzică, i-a ținut și cursuri de filosofie antică și modernă.

Apreciat de aristocrația din orașul natal, la vârsta de 17 ani, în 1787, Beethoven a fost trimis la Curtea de la Viena, oraș considerat centrul cultural al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. Aici a cunoscut mari muzicieni ai timpului, fiind elev al lui Joseph Haydn, Johann Georg Albrechtsberger sau Antonio Salieri. Se spune că atunci când Mozart l-a văzut pe Beethoven „la lucru”, ar fi spus: „Țineți-i minte numele, o să tot auziți de el”.

Intuiția lui Mozart a fost confirmată de cariera strălucită a lui Beethoven, valoarea acestuia fiind apreciată deplin încă din timpul vieții. Spre deosebire de alți artiști ai timpului, care erau angajații curților regale sau aristocratice, Ludwig van Beethoven a avut libertate de creație, după ce a primit o subvenție anuală din partea orașului Viena. Unica îndatorire a muzicianului era să nu se mute din această cetate a culturii, fiind liber să compună ce dorea, când dorea, să accepte sau să respingă comenzile.

Compozitorului îi făcea plăcere să iasă în societate și să interacționeze cu personalitățile timpului. Beethoven nu era simpatic pentru toată lumea, Johann Wolfgang von Goethe considerându-l, spre exemplu, „un sălbatic”. Totuși, relații personale nu au influențat muzica, iar numeroase poeme ale lui Goethe se regăsesc în compozițiile lui Beethoven.

Artistul a compus cu repeziciunea celui care nu mai are mult de trăit, încercând să folosească fiecare timp liber pe care-l avea la dispoziție, neglijând somnul, mâncarea, prietenii. S-a preocupat și de viitorul muzicii clasice, selectând tineri promițători pentru a-i instrui și promova.

Începând cu anul 1972, un fragment din preludiul la Oda bucuriei, din Simfonia a IX-a de Beethoven, a devenit imnul european.

Pe timbrele emisiunii, ambele cu aceeași valoare nominală de 8,50 lei, se regăsesc portrete ale lui Ludwig van Beethoven, precum și partituri ale compozitorului. Pe plicul „prima zi” a emisiunii este reprodus un fragment din Simfonia a V-a în Do minor, alături de semnătura muzicianului.

Emisiunea de mărci poștale Ludwig van Beethoven, 250 de ani de la naștere va fi disponibilă începând de marți, 28 iulie 2020, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Aceasta este completată de plicul „prima zi”, coala de 28 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre cu manșetă ilustrată.

COMUNICAT DE PRESA – ROMFILATELIA

ZIUA MĂRCII POȘTALE UNIFORMELE REGALITĂȚII ROMÂNEȘTI (II)

Romfilatelia continuă seria tematicilor dedicate monarhiei, prin emisiunea de mărci poștale Uniformele regalității românești (II), care va intra în circulație miercuri, 15 iulie 2020, cu ocazia Zilei mărcii poștale.

Toți cei patru Regi ai României au folosit ca îmbrăcăminte uniforma militară, ca simbol al autorității monarhiei.

Regele Carol I (1839-1914), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei, a îmbrăcat uniforma militară încă de la vârsta de zece ani, când a început școala militară. De la venirea sa pe Tron, în 1866, a adoptat ca îmbrăcăminte oficială uniforma de ofițer, chiar și la întâlnirile particulare cu politicienii români. Regulile de protocol erau asemănătoare celor de la Palatul Imperial din Berlin, unde uniforma militară avea întâietate. La ceremonia Încoronării (10 mai 1881), Regele Carol I era echipat în uniforma de general de infanterie. El se deplasa călare în fața trăsurii de gală a Reginei Elisabeta, care era trasă de opt cai. Aceeași preferință pentru uniformă o găsim și în testamentul său, redactat la 14/26 februarie 1899: ,,doresc să fiu îmbrăcat în uniforma de general (mică ținută, cum am purtat-o în toate zilele), cu decorațiile de răsboiu și numai Steaua României și Crucea de Hohenzollern pe piept”. Până în ultimele clipe ale vieții, Carol I a apărut îmbrăcat în uniformă de ofițer, veșmânt în care a și fost îngropat.

Regele Ferdinand I (1865-1927), reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei din Sigmaringen, Germania. În 1885 a terminat cursurile Școlii de ofițeri din Kassel, fiind numit cu gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului 1 Gardă de la Curtea Regală a Prusiei. Începând cu 1889 a devenit Principe de Coroană al Regatului României și s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară. A avut și o serie de comenzi onorifice, fiind înaintat până la gradul de general de corp de armată. Ferdinand purta uniforma regală chiar și la întâlnirile particulare, însă după război Regele a adoptat o ținută „civilă” la întâlnirile de la curte. La ceremoniile oficiale, însă, el a purtat, în continuare, ținuta militară. La Încoronarea din 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand I a purtat uniformă de general cu însemne de mareșal, peste care a așezat o mantie realizată special pentru eveniment. Simbol al autorității supreme, mantia este o piesă de aparat, reprezentativă pentru ceremonialul încoronării. Concepția artistică a mantiei aparține pictorului Curții Regale, Costin Petrescu, și a fost realizată în ateliere vieneze.

Este o piesă unicat, inspirată din costumul de gală al domnitorilor români din Evul Mediu. Ferdinand I a dorit să fie înmormântat cu uniforma de general de cavalerie, deși fusese ridicat la rangul de mareșal, „căci cu gradul acesta am petrecut anii cei mai fericiți ai carierei militare”.

Încă de mic, Regele Carol al II-lea (1893-1953), prezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei, a apărut îmbrăcat în uniformă militară, în spiritul monarhiei din România. La toate ceremoniile oficiale, Regele purta veșmintele militare, cu beretă și pelerină de mareșal. Garderoba Regelui Carol al II-lea era una foarte diversificată. Deseori apărea în fața publicului în ținută de mareșal al diferitelor regimente, sau în cea de amiral, însoțite de accesorii precum pelerina ordinului „Mihai Viteazul”, sau numeroase decorații, dar și unele mai puțin obișnuite, cum ar fi coiful cu acvilă în vârf, copiat după modelul împăratului german Wilhelm al II-lea. De asemenea, la întâlnirile Străjii Țării, organizație sub oblăduirea sa, acesta venea îmbrăcat în uniforma de comandant suprem al instituției, în scopul de a se asorta cu uniformele tinerilor străjeri.

Cultul personalității Regelui Carol al II-lea a inclus elemente cu o puternică încărcătură simbolică, vizibile cu prilejul amplelor manifestații organizate în zilele de sărbătoare națională. Uniformele fuseseră concepute în culorile alb și albastru, albul fiind asociat ideii de renaștere, iar albastrul al celei de loialitate. Impactului vizual i se adăuga și unul sonor, prin intonarea imnurilor regale și al Frontului Renașterii Naționale, dar și a numeroase cântece patriotice.

Regele Mihai I (1921-2017), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei, a început să poarte uniforma militară odată cu venirea tatălui său pe Tron, în 1930. Ultimul suveran al României își amintea: „tradiția la noi era ca Principele moștenitor să devină ofițer la vârsta de 16 ani. Or, eu aveam o școală de făcut, iar tatăl meu a gândit că ar fi bine să existe și o pregătire militară în paralel cu instruirea mea. Uniforma, ei bine, a fost specială, pentru că eram prea mic să umblu în uniformă propriu-zisă. Am început ca soldat, fruntaș, am trecut prin diversele grade. Pe urmă, tatăl meu m-a mai înscris și la Mediaș, la școala de aviație. După aceea, prin anii 1935-1936, când trebuia să-l însoțesc în vizitele oficiale pe tatăl meu, când am fost și în Polonia și în Cehoslovacia, am fost îmbrăcat tot în uniformă.” După ce a devenit Rege, în 1940, Mihai I a purtat de asemenea uniformă militară, dat fiind și contextul internațional generat de Al Doilea Război Mondial. Ca și predecesorii săi, Regele Mihai I a purtat la întâlnirile oficiale uniforme ale mai multor arme, cu însemnele diferitelor grade militare, până la cel de mareșal.

Colița dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 29 lei, reprezintă un montaj alcătuit din reproducerea primei colițe românești – Expoziția Filatelică Română EFIRO, Noiembrie 1932, București, alături de un portret al Regelui Carol al II-lea, în uniformă și cu coif. Colița EFIRO 1932, reprodusă în această emisiune de mărci poștale, a fost emisă cu prilejul organizării primei Expoziții Filatelice EFIRO, sub patronajul Regelui Carol al II-lea, un filatelist pasionat, deținătorul unei colecții impresionante. Piesa a fost tipărită la București, în Fabrica de Timbre, prin procedeul tipar adânc (heliogravură).

Pe lângă tirajul de 50.000 exemplare pe hârtie albă, au fost emise și 50 de piese pe hârtie japoneză, de culoare gălbuie. Pentru piesele prezentate la expoziție, Regele Carol al II-lea a primit Diploma de onoare cu plachetă de aur.

Pe plicul „prima zi” a emisiunii este reprodusă o fotografie în care regii Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea pozează în uniforme militare.

Romfilatelia mulțumește Casei Majestății Sale Custodele Coroanei, Muzeului Național de Artă al României, Muzeului Național Peleș și Muzeului Național de Istorie a României pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 311 exemplare și este echipat cu un bloc special de 4 timbre dantelate + 4 nedantelate ale emisiunii, precum și setul de două plicuri „prima zi” având ștampila aplicată în clar cu folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 311.

Emisiunea de mărci poștale „Ziua mărcii poștale. Uniformele regalității românești (II)” va fi disponibilă începând de miercuri, 15 iulie 2020, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de două plicuri prima zi, coala de 28 timbre + 7 viniete, minicoala de 4 timbre + manșeta ilustrată, coliţa dantelata și bloc special de 4 timbre dantelate + 4 timbre nedantelate.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

ANIVERSĂRI. EVENIMENTE ALEXANDRU IOAN CUZA, 200 DE ANI DE LA NAȘTERE

Cu ocazia aniversării bicentenarului nașterii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Romfilatelia introduce în circulație vineri, 20 martie, anul curent, emisiunea de mărci poștale intitulată Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naștere, alcătuită din două mărci poștale.

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad, într-o familie de dregători moldoveni. Studiile le-a făcut la Iași, unde a fost coleg cu Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri. În anul 1835 a obținut diploma de bacalaureat la Paris, iar mai apoi a studiat Dreptul și Medicina, însă nu a terminat niciuna dintre facultăți. În 1848 s-a numărat printre oratorii care au luat parte la adunarea revoluționarilor de la Hotelul Petersburg din Iași, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. A fost arestat după înăbușirea Revoluției din Moldova, însă a reușit să scape și s-a refugiat în Transilvania, unde a participat la Marea Adunare Națională de la Blaj, din mai 1848.

În anii următori a deținut mai multe funcții în administrația Moldovei – președinte al Judecătoriei Covurlui (1849-1851 și 1855-1856), director al Ministerului de Interne (1851), pârcălab de Galați (1856). După adoptarea Convenției de la Paris din 1858 a fost implicat în reorganizarea politică a Moldovei, iar în cele din urmă a fost preferat pentru domnie atât de liberali, cât și de conservatori.

După Unire, Alexandru Ioan Cuza, sprijinit de Mihail Kogălniceanu, a inițiat primele reforme pentru modernizarea țării. Sub domnia sa Unirea a fost recunoscută de Marile Puteri, s-a creat primul Parlament și primul guvern unitar, au fost adoptate reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a învățământului etc.

Deoarece a instaurat un regim autoritar, domnitorul a fost îndepărtat la 11 februarie 1866 de „monstruoasa coaliție”, o grupare din care făceau parte politicieni liberali și conservatori, dar și militari sau comercianți. Cuza a fost obligat să părăsească țara, locuind la Viena, Paris și Florența. A murit la 15 mai 1873, în vârstă de 53 de ani, în timp ce se afla la tratament în orașul german Heidelberg.

Pe marca poștală cu valoarea de 5 lei este reprezentat aversul Medaliei „Pro Virtute Militară”.

Cuza a aprobat baterea unei medalii care să comemoreze lupta din Dealul Spirei a pompierilor români cu turcii, pentru care a emis Decretul domnesc, nr. 78 din 21 mai 1860. Medalia a fost realizată din bronz, era rotundă și avea diametrul de 32,5 mm. Pe avers era prezentat în relief un vultur încoronat, cu cruce în cioc, cu spada și sceptrul în cele două gheare, iar pe piept se afla capul de zimbru, cu steaua în cinci colțuri între coarne. În partea superioară exista inscripția „PRO VIRTUTE MILITARĂ”, iar în partea de jos apărea numele gravorului din Paris, Caque F.

Pe reversul medaliei (reprezentat grafic pe manșeta blocurilor filatelice ale emisiunii) se afla scris „13 septembrie 1848, Dealul Spirei”. Panglica de culoare albastră avea pe fiecare margine câte două dungi, una roșie în exterior și una galbenă în interior.

Pe marca poștală cu valoarea de 12 lei este reprezentat portretul- bust al lui Alexandru Ioan Cuza în uniformă militară.

Pe plicul „prima zi” a emisiunii este ilustrată o litografie de C. Danielis, cu referire la Intrarea lui Cuza la Mitropolie cu ocazia deschiderii Camerei Naționale din București în anul 1860.

Romfilatelia mulțumește domnului profesor Corneliu Andonie de la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, reprezentanților Bibliotecii Academiei Române din București și Primăriei Municipiului Iași pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Emisiunea de mărci poștale „Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naștere” va fi disponibilă începând de vineri, 20 martie 2020, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de plicul prima zi, coală de 20 timbre, minicoală de 4 timbre cu manșetă ilustrată și bloc de 4 timbre (2 serii) x 2 modele.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

SFINTELE PAȘTI 2020

Sărbătoarea Paștilor începe, conform ritualului creștin, cu o frumoasă zi de uminică, înscrisă în calendarul ortodox drept Duminica Floriilor. Este ziua în care Iisus Hristos, însoțit de o mulțime mare de oameni a intrat în Ierusalim. Așternându-și hainele în calea Lui, copiii, tinerii și bătrânii care auziseră de minunile Sale L-au întâmpinat cu ramuri de finic în mâini, ca pe Împăratul împăraților, ca pe un împărat biruitor asupra împărăției răului. ,,Osana Fiul lui David binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru Cel de sus!’’, strigau ei. Colița emisiunii cu valoarea nominală de 29 lei ilustrează sugestiv această scenă.

După câteva zile, Iisus cere ucenicilor să-i pregătească locul unde se va desfășura Cina cea de Taină. Într-un foișor mare și frumos, împodobit cu tapet și divanuri, Domnul nostru Iisus Hristos a luat împreună cu ucenicii săi ceea ce numim Cina cea de Taină. Iisus s-a așezat la masă între Petru și Ioan. Pentru ultima oară ucenicii s-au strâns în jurul lui. Chiar și trădătorul Iuda se afla printre ei.

Pentru prima dată, la Cina cea de Taină, ucenicii Domnului s-au împărtășit în chip tainic cu Trupul și Sângele lui Hristos (simbolizate de pâinea dospită și vinul roșu, pregătite pentru masă). Ce a făcut de fapt Iisus? A oferit fiecăruia după trebuință: hrană pământească, o nevoie zilnică, dar și o hrană sufletească pentru partea divină a ființei omenești, pentru că sufletul tânjește totdeauna după Dumnezeu.

În întunericul serii trădătorul Iuda își făcea datoria oferind trimișilor marilor preoți, ca prizonier, pe Iisus. Mulțimea care-L aclamase în Duminica Floriilor devine ulterior ostilă cerându-i condamnarea la moarte. După Drumul Crucii, un drum al calvarului, Hristos este răstignit, dar conform profețiilor biblice, înviază a treia zi.

Cunoscute în iconografia ortodoxă drept ,,Femeile mironosițe’’ cele două Marii sosite la mormânt, cu gândul de a îmbălsăma cu miresme trupul mort, găsesc un mormânt gol străjuit de un înger, care le-a spus: ,,Nu vă temeți, căci știu că-L căutați pe Iisus Cel răstignit. Nu este aici căci a înviat precum a zis. Veniți și vedeți locul unde a stat, iar apoi mergeți repede și spuneți ucenicilor Lui că S-a sculat din morți și va merge înaintea voastră în Galileea. Acolo vă veți întâlni cu El…’’

Cele două timbre ale emisiunii de mărci poștale (cu valoarea nominală de 1,90 lei fiecare) reproduc imaginile icoanelor ,,Cina cea de Taină’’ și ,,Sfintele Femei Mironosițe la Mormântul Sfânt’’, aflate în patrimoniul Mănăstirii Radu Vodă din București.

Păstrătorii credinței strămoșești, credința creștină, noi, românii, trebuie să ne întâlnim la slujba din Duminica Sfântă a Învierii cu bucuria unei mari sărbători definită printr-un salut de suflet: Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!

Romfilatelia aduce respectoase mulțumiri obștii Mănăstirii „Radu Vodă” din București, pentru binecuvântarea și sprijinul documentar oferite la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 377 de exemplare și este echipat cu blocul filatelic special de două timbre dantelate și „plicul prima” zi având ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 377. În cuprinsul albumului se mai regăsesc cele două timbre dantelate reproduse separat pe două file gumate, într-o asociere grafică cu imaginile icoanelor tematice ale emisiunii, icoane care aparțin patrimoniului Mănăstirii Radu Vodă din București.

Produsul special, cu timbru de argint, reunește într-o prezentare originală un bloc filatelic de colecție cu două timbre nedantelate, realizat într-un tiraj limitat de 327 exemplare, Certificatul de Autenticitate eliberat de Monetăria Statului ambele înseriate de la 001 la 327, precum și replica modelată în argint a mărcii poștale care ilustrează icoana cu Sfintele mironosițe la Mormântul Sfânt. Icoanele, ale căror imagini sunt reproduse în album, fac parte din patrimoniul Mânăstirii Radu Vodă din București.

Emisiunea de mărci poștale „Sfintele Paști 2020” va fi disponibilă începând de joi, 12 martie 2020, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Aceasta este completată de plicul „prima zi”, coală de 28 timbre, minicoală de 8 timbre + 1 vinietă, bloc special de 2 timbre (seria dantelată a emisiunii, alături de imaginea coliţei), bloc special de 2 timbre nedantelate (seria emisiunii), coliţă dantelată și file gumate cu timbru perforat (2 modele) inserate în album filatelic.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

CUPLURI CELEBRE. POEZIA DRAGOSTEI

Romfilatelia introduce în circulație miercuri, 15 ianuarie a.c., emisiunea de mărci poștale „Cupluri celebre. Poezia dragostei”, pentru a marca Ziua Culturii Naționale.15 ianuarie 1850 – o zi și un an menționate într-un înscris, păstrat la Biserica Uspenia din Botoșani, care atestă nașterea poetului Mihai Eminescu. 15 ianuarie a devenit Ziua Culturii Naționale prin decretul prezidențial semnat în data de 6 decembrie 2010.

Despre „Luceafărul poeziei românești” merită să pomenim spusele lui Mircea Eliade: „Pentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru și cel mai strălucit geniu pe care l-a zămislit pământul, apele și cerul românesc. El este, într-un anumit fel, întruparea însăși a acestui cer și acestui pământ, cu toate frumusețile, durerile și nădejdile crescute din ele”.

În viața marelui poet a intervenit o prezență feminină care i-a marcat puternic existența. Numele ei este menționat în clar într-o versificare în manieră folclorică: „Alei Veronică dragă, / Uite frunza cea pribeagă / E ca viața noastră-întreagă;” Relația de iubire dintre poet și Veronica Micle (căsătorită la 14 ani cu mai vârstnicul profesor Ștefan Micle) este confirmată de spusele Virginiei Micle (fiica Veronicăi): „Mama a iubit pe Eminescu cu o iubire nemărginită”.

În anul 1872 cei doi viitori iubiți se întâlnesc la Viena, unde Eminescu era student la filozofie, ocazie cu care se înfiripă o idilă ce avea să fie transformată într-o pasiune însoțită de mai multe despărțiri și reîmpăcări.

Deși se vorbește mai mult despre faptul că relația amoroasă dintre Eminescu și Veronica ar fi debutat în anul 1879 după moartea profesorului Ștefan Micle, există susțineri solide că o primă întâlnire pasională a avut loc în februarie 1876, când soțul Veronicăi era plecat din Iași. Multe poezii apar imediat după această dată: Iubind în Taină, Ce șoptești atât de tainic, Zadarnic șterge vremea, Venin și Farmec, Gelozie etc. După august 1879, flacăra pasiunii adaugă noi poezii: Ah, Cerut-am de la zodii, Dormi, Tu mă privești cu mari ochi ș.a. După moartea lui Ștefan Micle (1879) se reia legătura dintre cei doi, după ce în ciorna scrisorii de condoleanțe Eminescu scria: „viața mea, ciudată și azi și neexplicabilă pentru toți cunoscuții mei, nu are nici un înțeles fără tine”.

Puțini știu că Eminescu era și foarte gelos, motiv pentru care au apărut dese rupturi ale relației dintre cei doi iubiți. El dorea absolutul, o iubire exclusivă și îl deranjau toate speculațiile care făceau referire la infidelitățile Veronicăi.

În 1883, a debutat boala care avea să-i fie fatală, șase ani mai târziu, lui Mihai Eminescu. Diagnosticul pus atunci de medicii de la Sanatoriul doctorului Șuțu, din București, a fost „psihoză maniaco-depresivă”. A fost trimis de medici la tratament la Viena, apoi prin Italia, revenind în Iași abia peste un an. Au urmat luni întregi de tratamente și recuperare, iar în 1887 a ajuns în grija surorii sale, Henrieta, la Botoșani. În tot acest timp, Veronica, mutată la București împreună cu copiii, încerca să-l convingă să revină în Capitală, pentru a fi mai bine îngrijit. A reușit să-l facă să vină la București abia în aprilie 1888. Târziu, în dimineața zilei de 15 iunie 1989, poetul se stingea în sanatoriul doctorului Șuțu.

Ultima dată Veronica își vede iubitul în vara anului 1888. Starea poetului se înrăutățește și din cauza unui tratament medical, dacă nu rău intenționat, cel puțin neadecvat. Veronica nu vrea să-l vadă în această stare, ci să-l păstreze în amintire pe Eminescu aflat în „cea mai splendidă epocă a vieții sale intelectuale. Și așa sunt fără nici o lege și fără nici un Dumnezeu, să-mi rămâie cel puțin acela al poeziei, care pentru mine s-a fost întrupat în ființa lui Eminescu”.

Veronica nu l-a putut uita, luându-și viața la data de 4 august 1889. Sinuciderea, urmare a unei otrăviri cu arsenic, s-a petrecut la Mănăstirea Văratec, unde se retrăsese. O sinucidere premeditată, la fix 50 de zile după moartea iubirii sale, Mihai Eminescu.

Pe timbrele cu valoarea de 5 lei și respectiv 11,50 lei sunt reproduse în prim plan portretele celor doi îndrăgostiți, Mihai Eminescu și Veronica Micle. Aceste portrete, individual evidențiate în compoziția grafică a timbrelor sunt acompaniate de sufletul pereche, prezentat în oglindă în varianta alb-negru.

Pe colița nedantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, se regăsește timbrul ce ilustrează ambele jumătăți ale acestei romantice iubiri împreună cu poezia „Dormi” de Mihai Eminescu și o ilustrație simbol a celor doi îndrăgostiți realizată de Ligia Macovei.

Mulțumim Bibliotecii Academiei Române, Primăriei Comunei Dumbrăveni din jud. Suceava și Muzeului Național al Literaturii Române, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat spre realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Emisiunea de mărci poștale „Cupluri celebre. Poezia dragostei” va fi disponibilă începând de miercuri, 15 ianuarie 2020, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de 1 plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și coliță nedantelată.

COMUNICAT DE PRESA – ROMFILATELIA

Romfilatelia introduce în circulație marți, 7 ianuarie a.c, emisiunea de mărci poștale uzuale Flori.

Timbrul cu valoarea nominală de 1,80 lei prezintă laleaua, ce face parte din familia Liliaceae. Planta este originară din Asia Centrală și Turcia. În Europa a fost introdusă la mijlocul secolului al XVI-lea, când bulbi de lalele din Turcia au fost aduși în Olanda, devenind rapid una dintre cele mai populare flori. Octombrie-noiembrie este perioada ideală pentru plantarea bulbilor. Lalelele preferă soluri lutoase, fertile, bine drenate, însorite sau ușor umbrite. După terminarea înfloririi și ofilirea completă a frunzelor, bulbii se scot și se depozitează până toamna în locuri aerisite.

Timbrul cu valoarea nominală de 1,90 lei reprezintă grafic narcisa, parte din familia Amaryllidaceae. Este originară din regiunea mediteraneeană, dar câteva specii se găsesc în Asia centrală și China. Denumirea genului vine de la cuvântul grecesc „narke” ce înseamnă somn adânc sau amorțeală, făcând referire la alcaloidul toxic ce se găsește în bulb. În prezent există mii de varietăți horticole, floarea fiind, de obicei, galbenă sau albă și ocazional, portocalie, verde sau somon. Narcisele preferă solurile ușoare, argilo-nisipoase. Pentru o înflorire prelungită, ideal este să fie plantate sub arbori, unde lumina este filtrată. Bulbii se plantează toamna, în septembrie-octombrie.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei este ilustrată floarea de piersic. Prunus persica este un pom fructifer din familia Rosaceae, genul Prunus. Originar din China, a fost adus în Europa de către persani. Este foarte cultivat pentru fructele sale în zonele temperate și subtropicale. Piersicul este un arbore care atinge până la 10 m înălțime. Tolerează temperaturile până la aproximativ -20° C, dar necesită veri fierbinți pentru a-și matura fructele și o distincție clară între anotimpuri. Pentru o fructificare abundentă, se plantează în zone însorite cu sol bine drenat.

Dalia, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei, face parte din familia Asteraceae. Este o plantă originară din America Centrală și de Nord. A fost adusă în Europa în secolul XVI, prin Spania, de unde s-a răspândit rapid în celelalte țări. Daliile sunt foarte apreciate pentru florile de diverse forme și culori ce înfloresc de vara până toamna târziu. Sunt plante sensibile la ger, de aceea toamna se scot rădăcinile tuberizate și se păstrează în nisip, în locuri răcoroase și uscate. Se plantează în soluri bogate, argiloase, în zone însorite.

Macul, floarea redată pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei, face parte din familia Papaveraceae. Genul Papaver cuprinde aproximativ 80 de specii de plante anuale, bienale sau perene, native din Europa, Asia și America de Nord. Cea mai mare parte sunt specii spontane, întâlnite în natură, doar câteva specii (Papaver orientale, Papaver somniferum) având cultivaruri la care diferă forma și culoarea florilor. Macul preferă solurile afânate, mai mult sau mai puțin calcaroase, fertile, cu expoziție însorită. De asemenea cuprinde plante erbacee ce pot avea înălțimi între 20-150 cm.

Macul este o floare de primăvară, întâlnită în categoria florilor de câmp (flori spontane).

Anemona sau floarea vântului, ce face parte din familia Ranunculaceae, apare pe timbrul cu valoarea nominală de 53,50 lei. Acest gen de plante cuprinde aproximativ 120 de specii, cele mai multe native din regiunile reci ale emisferei nordice. Numele vine de la cuvântul grecesc “anemos” care înseamnă vânt. Multe referiri simbolice la anemone vorbesc și despre moarte datorită istoriei lor interesante. Ele au fost adesea legate de mitul lui Adonis și al Afroditei. Anemonele sunt plante perene ce înfloresc primăvara. Sunt cultivate pentru florile gingașe colorate în alb, roz, purpuriu sau albastru. Plantarea se face toamna în locuri însorite sau parțial umbrite. Pentru un efect de culoare se plantează în grupuri. Floarea paștelui sau Anemone nemorosa este una din speciile de anemone ce crește spontan în țara noastră.

Pe plicul „prima zi” a emisiunii a fost ilustrat ghiocelul. Galanthus nivalis face parte din familia Amaryllidaceae. Genul Galanthus cuprinde cca. 20 de specii de plante originare din Europa până în nordul Iranului. În țara noastră, sunt întâlnite în natură 3 specii de ghiocei, dintre care 2 declarate specii rare la nivel internațional și Galanthus nivalis, declarată rară la nivel european.

Este o specie indigenă (crește spontan în pajiști și pășuni). Ghiocelul comun este cea mai cultivată specie de ghiocei și prima plantă care înflorește la începutul primăverii.

Romfilatelia mulțumește reprezentanților Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză” a Universității din București pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

MAGELLAN, 500 DE ANI DE LA ÎNCEPUTUL CĂLĂTORIEI ÎN JURUL LUMII

„La 20 Septembrie 1519, flota lui Magellan s-a desprins de țărm. Încă din anul acesta, Spania începe să se întindă departe,dincolo de limitele Europei.”

(Ștefan Zweig, autorul biografiei Magellan)

În contextul aniversării a cinci secole de la începutul expediției lui Magellan, Romfilatelia vă invită să descoperiți emisiunea de mărci poștale „Magellan, 500 de ani de la începutul călătoriei în jurul lumii“.

Se estimează că Magellan s-a născut în 1480, într-o familie nobilă a Portugaliei. La vârsta de zece ani a devenit paj pentru regină, înscriindu-se la Școala de Paji a Reginei Leonora. Aici și-a petrecut o mare parte din timp preocupat cu texte despre navigație interplanetară, astronomie și cartografie. Aceste subiecte îi vor servi mai târziu în expediția ce i-a imortalizat numele în istoria navală și universală.

În 1505 se alătură echipajului flotei portugheze în navigarea spre Africa de Est, pasiunea pentru oceanul deschis ducându-l doi ani mai târziu în Malacca. Spiritul său explorator îl îndeamnă să cutreiere lumea, posibil chiar să fi navigat până la Insula Spice, numele comun pentru Insulele Molucca din Indonezia. Când expediția lui Magellan era încă un mugur de speranță, comerțul de mirodenii încuraja navigatorii să străbată mările și oceanele pentru a procura „especeria” (mirodenii în limba spaniolă).

Toate teritoriile de la vest de linia de demarcație de 46˚30W’ aparțin Portugaliei, în timp ce toate teritoriile de la est de linia de demarcație aparțin Spaniei, un rezultat al Tratatului de la Tordesillas, ratificat în 1494, tratatul oferindu-i lui Magellan libertatea de a naviga în pace. A studiat toate diagramele de navigație cunoscute până la el, precum și textele grecești, ajungând la concluzia că toate continentele aparțin unei planete sferice, iar în 1517 revine în Sevilla pentru a-și oferi abilitățile la Curtea Spaniolă, dar îl ademeneau aventura și oceanul, alegând să părăsească uscatul.

Marele explorator a pornit pe 20 septembrie 1519 cu o flotă de cinci nave care a parcurs distanța până în Brazilia ca apoi să urmeze coasta Americii de Sud spre Patagonia. Până în octombrie 1520 a ajuns la ceea ce este acum cunoscut sub numele de Strâmtoarea Magellan. Ajuns pe Insula Homonham din Filipine, în martie 1521, echipajul expediției a întâlnit un obstacol dovedit fatal lui Magellan iar din cauza unei destabilizări de putere între liderul Homonham și un rival, echipajul a fost implicat într-un război pe meleaguri străine. Inițiatorul campaniei de înconjur al lumii, Fernando Magellan, și-a găsit sfârșitul în lupta din 27 aprilie 1521. Expediția a continuat sub conducerea lui Juan Sebastian Elcano, care, împreună cu 18 supraviețuitori și o singură navă, ajunge la Sevilla, pe 9 septembrie 1522.

Călătoria îndrăzneață și ambițioasă în jurul lumii a lui Magellan, inițial parcursă în căutare de bogății și glorie personală, le-a oferit europenilor mult mai mult decât simple condimente din Insula Spice. Chiar dacă pornind din Europa, ruta de la vest la est, prin Strâmtoarea Magellan, fusese deja descoperită și cartografiată, circumnavigarea oferea posibilitatea unei lumi fără limite geografice. Datorită expediției lui Magellan, cunoașterea geografică europeană a înregistrat un salt spectaculos.

Nu numai că a găsit un ocean cu o întindere de neimaginat, până atunci necunoscut pentru europeni, dar a descoperit, de asemenea, că suprafața globului pământesc, regăsită în hărțile elaborate, era mult mai mare decât se credea. În sfârșit, deși în acel punct al istoriei nu se mai susținea că pământul era plat, circumnavigarea de către Magellan a globului a discreditat în mod empiric teoria medievală.

Expediția sa a avut loc în epoca marilor descoperiri geografice, o perioadă ce a avansat cunoștințele geografice și culturale europene, în care au avut loc ample explorări peste mări generate de încercările de globalizare timpurie, o epocă care a marcat începutul colonialismului și al mercantilismului. Faima pentru tenacitatea și abilitatea sa de navigație a fost evidențiată în prima evaluare a lui Magellan, amintită mai târziu drept „cea mai mare călătorie din era descoperirii”, considerată a fi cea mai importantă călătorie maritimă întreprinsă vreodată.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 7 Lei, veți descoperi personalitatea celui mai mare navigator din Epoca marilor descoperiri geografice, Fernando Magellan.

Coliţa nedantelată cu valoarea nominală de 28,50 Lei, ilustrează un fragment din harta lui Ortelius, datată 1589, coasta de vest a Americii de Sud și nava Victoria. Peste corabie, este plasat un glob pământesc stilizat, înconjurat de înscrisul „500 de ani de la începutul călătoriei în jurul lumii”, reprezentând călătoria transglobală a expediției lui Magellan. În partea stânga-sus a coliței este portretul lui Magellan suprapus peste o timonă stilizată.

Strâmtoarea Magellan și Oceanului Pacific îi poartă numele, cel din urmă denumit Marea lui Magellan până în secolul XVIII.

COMUNICAT DE PRESĂ

EXPOZIȚIA FILATELICĂ ROMÂNĂ EFIRO 2019, EDIȚIA A V-A

Pentru a sărbători unul din evenimentele de marcă din domeniul filatelic, Romfilatelia introduce în circulație joi, 19 septembrie a.c., emisiunea cu titlul „Expoziția Filatelică Română EFIRO 2019”, ediția a V-a.

Prima dintre edițiile expozițiilor EFIRO (Expoziția Filatelică Română), s-a desfășurat sub înaltul patronaj al regelui Carol al II-lea, în anul 1932 la Palatul Fundației Academiei Române din București (astăzi, Sala Dalles). Expoziția a avut loc între 23-30 noiembrie, fiind cea mai mare expoziție filatelică de până atunci.

Tradiția acestei expoziții a fost reluată abia în anul 1998, când a avut loc a II-a ediție EFIRO organizată la Palatul Parlamentului, urmată de Ediția a III-a, Expoziția Filatelică Națională cu participare internațională EFIRO 2004, care s-a desfășurat la București în perioada celui de al 23-lea Congres al Uniunii Poștale Universale.

Cea de a IV-a ediție, Expoziția Filatelică Mondială EFIRO 2008, s-a desfășurat la Romexpo, București, sub înaltul patronaj al Președinției Românei precum și al Federației Internaționale de Filatelie (FIP) și al Asociației Internaționale a Jurnaliștilor Filatelici (AIJP). Evenimentul a fost dedicat împlinirii a 150 de ani de la emiterea primelor timbre poștale românești Cap de Bour.

Cele trei mărci poștale introduse în circulație cu ocazia celei de-a V-a ediții a Expoziției Filatelice Române EFIRO 2019, reproduc imagini care ilustrează elemente specifice ale filateliei române.

Timbrul cu valoarea nominală de 1,70 Lei, marchează 560 de ani de atestare documentară a Bucureștilor. Pe timbru este reprodusă imaginea din colița dantelată a emisiunii filatelice din 1959, dedicată aniversării a 500 de ani de existență a localității București, reprezentându-l pe domnitorul Vlad Țepeș împreună cu hrisovul (în care este menționată pentru prima dată această așezare) de la 1459.

Una din marile rarități ale filateliei românești este ilustrată într-o grafică deosebită pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 Lei, pe care se regăsește reprodus un plic circulat în 1858 cu francatură multiplă Cap de Bour 27 Parale + 27 Parale, care acompania o trimitere de bani (grop) cu 200 de monede aur (echivalentul a 6300 lei). Plicul a fost expediat de la oficiul poștal Bacău pe 27 octombrie și a ajuns la Iași pe 30 octombrie. 54 Parale reprezenta tariful pentru o scrisoare de până la 2,5 dramuri (aproximativ 8 grame) în a 2-a treaptă de distanță (peste 8 poște, socotite ca 16 ore). Acest plic este o mare raritate și o piesă de top a filateliei clasice românești, fiind unul dintre cele nouă plicuri cu francatură multiplă din emisiunea I Cap de Bour cunoscute la ora actuală. Unul se află într-un muzeu poștal, alte patru au fost în colecția Regelui Carol al II-lea, care a dispărut după 1950, iar restul sunt în colecții private. De asemenea, doar șaisprezece exemplare de 27 Parale cu ștampila BAKEU sunt inventariate, dintre care șapte sunt pe acea scrisoare.

Acest plic a făcut parte din celebra colecție Rothschild. Imaginea timbrului este completată cu un detaliu mărit al francaturii multiple, respectiv al celor două timbre de 27 Parale.

Timbrul cu valoarea nominală de 12 Lei, ilustrând în grafica sa globul pământesc înconjurat de scrisori și de principalele mijloace de transport folosite în sistemul poștal, este dedicat aniversării a 145 de ani de la înființarea Uniunii Poștale Universale (UPU), de la 9 octombrie 1874, la Berna, în Elveția. Uniunea Poștală Universală este o organizație interguvernamentală și agenție specializată din cadrul Organizației Națiunilor Unite, a doua cea mai veche organizație internațională din lume, care are în componența sa 192 de țări membre, formând teritoriul poștal unic pentru schimbul reciproc al trimiterilor poștale. România este membru fondator al Uniunii, fiind semnatara actului de constituire alături de alte 21 de țări.

Emisiunea „Expoziția Filatelică EFIRO 2019”, ediția a V-a este completată de colița nedantelată a emisiunii cu valoarea nominală de 28,50 Lei, care are în prim plan un fragment din prima coliță nedantelată românească, cea a Expoziției EFIRO din anul 1932. Aceasta îl prezintă pe regele Carol al II-lea în ținută festivă, marca poștală fiind anulată cu ștampila specială a expoziției și o ștampilă goarnă roșie.

Pe coliță mai sunt prezentate reproducerile timbrelor din emisiunea filatelică aniversară dedicată evenimentului „75 de ani de la emiterea primei mărci poștale românești”, emisiune lansată la deschiderea Expoziției EFIRO 1932, precum și vinietele și insigna expoziției. Carol al II-lea era cotat în acel moment pe locul trei în lume în privința valorii colecției și era considerat ca unul dintre primii 10 mari filateliști ai timpului său. EFIRO 1932 a adus la București mari colecții și colecționari din străinătate: Louis Goldberg (Belgia), Henry Rosenthal (Franța), Heinrich Birnbach (Germania), dr. Emilio Diena (Italia), Theodor Champion (Franța), Louis Yvert (Franța), Nils Strandell (Suedia), René Poncelet (Belgia), Edwin Müller (Austria), A. Hertsch (Elveția). Am putea afirma că aproape toți „monștrii sacri” ai filateliei europene au participat într-un fel sau altul la acest regal filatelic care s-a numit EFIRO 1932.

Plicul „prima zi” a emisiunii reproduce compoziția grafică a unuia dintre cele două plicuri oficiale cu antetul expoziției EFIRO 1932, francat cu timbrele emisiunii “75 de ani de la emiterea primei mărci poștale românești” și colița emisiunii EFIRO 1932, insigna expoziției și, estompată în fundalul plicului, placheta expoziției EFIRO 1932.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DUNĂRII. DUNĂREA ÎN PICTURA ROMÂNEASCĂ

În data de 29 iunie 1994, România semna la Sofia, alături de alte țări dunărene și de Comisia Europeană, Convenția pentru Protecția Fluviului Dunărea. Zece ani mai târziu, în anul 2004, Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea decide să celebreze, la 29 iunie, ,,Ziua Dunării”.

De mii de ani Europa este străbătută de cel mai cunoscut fluviu al său care a inspirat nenumăraţi poeţi, compozitori și pictori deopotrivă ce s-au lăsat fermecați de valurile ei albastre.

Romfilatelia introduce în circulație vineri, 28 iunie, emisiunea de mărci poștale intitulată „Ziua Internațională a Dunării”, având ca temă Dunărea în pictura românească.

Emisiunea, alcătuită din 4 mărci poștale redă imagini ale frumoaselor peisaje mărginite de Dunăre, ilustrând câteva picturi realizate de autori români consacrați.

Astfel, pe timbrul cu valoarea de 2,80 lei este ilustrată pictura Dunărea la Cazane (1930-1935), ulei pe placaj, autor Marius Bunescu ( 1881-1971). Provenit dintr-o familie modestă, Marius Bunescu reușește cu greu, călăuzit de sfaturile pictorului Dimitrie Hârlescu, să plece la vârsta de 25 de ani la München. Aici, se pregătește în atelierul profesorului Hermann Groeber pentru a fi admis la Academia regală bavareză, unde va lucra cu Gabriel von Hackl, un reputat maestru al picturii. În 1912, Bunescu ajunge la Paris, unde va studia în muzee și la Académie de la Grande Chaumière.

Pictura lui păstrează însă influențele școlii muncheneze care l-a format, din perioada unui postimpresionism târziu vizibil în preferința pentru desenul colțuros și cromatica puternică bazată pe contrastul culorilor complementare ( roșu, verde, galben, violet, albastru, oranj). Atras de apă și de reflexele ei, Bunescu realizează această vedere panoramică a Dunării în cheile de la Cazane, fermecat de perspectiva munților din fundal și apele repezi ce străjuiesc șoseaua.

Pictura Peisaj la Dunăre (1934-1939), ulei pe carton, autor Petre Iorgulescu Yor (1890-1939) se regăsește pe timbrul cu valoarea de 5 lei. Petre Iorgulescu Yor a studiat dreptul la Iași și, din 1913, a intrat în magistratură. În 1920 și-a început studiile pariziene la Academia Julian, în atelierul pictorului Othon Friesz, frecventându-l în același timp pe cel al lui Maurice Denis, adept al unei viziuni clasicizante. A expus cu succes la Paris și la București, iar în 1929 a primit medalia de aur la Pavilionul românesc din cadrul Expoziţiei Internaţionale de la Barcelona. Între 1933-1934 a fost custodele Pinacotecii Municipiului București, susţinându-i și material pe tinerii artiști. A lucrat la Balcic, animat de un impuls romantic spre exotism și pitorescul Orientului. În 1939 se sinucide, în pofida succesului pe care îl avea în cercurile colecţionarilor. Operă târzie, Peisaj la Dunăre, care surprinde acostarea a două șlepuri la malul Dunării, relevă influența decisivă a maestrului său Othon Friesz, admirator al lui Cézanne. Lucrarea lui Iorgulescu-Yor relevă deopotrivă un spirit dăruit construcţiei picturale a formelor, definind și un pasionat al culorii într-o gamă cromatică densă, cu efuziuni solar-senzuale.

Al treilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 8,50 lei ilustrează pictura Dunărea la Turtucaia (1912-1916), ulei pe pânză, autor G. Petrașcu (1872 – 1949). După absolvirea liceului din Brăila, se înscrie în 1892 la Facultatea de Știinţe Naturale, pe care o abandonează pentru a studia la Școala de Belle-Arte cu George Demetrescu Mirea (1893-1898). Este recomandat lui Nicolae Grigorescu; în atelierul maestrului îl ajută pe acesta la prepararea pânzelor și la vernisarea tablourilor. Admiraţia faţă de operele lui Grigorescu și afecţiunea faţă de el îl vor anima întreaga viaţă. După o scurtă ședere la München, se înscrie la Paris, la Academia Julian. Aici va lucra timp de patru ani în atelierul faimosului pictor realist academic William Bouguereau și va primi sfaturi și de la importanţi artiști francezi precum Gabriel Ferrier, Benjamin-Constant sau Jean-Paul Laurens. Promotor al unei tehnici postimpresioniste, abordează tușe onctuoase ce configurează solid imaginea, și o cromatică împovărată uneori de culori întunecate, cu străfulgerări luminoase ce amintesc de factura picturilor lui Honoré Daumier. Este cazul și al acestui peisaj realizat la Turtucaia în care aduce o viziune nouă, dominată de sintetizarea și preţiozitatea materiei.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei al emisiunii este redată pictura Peisaj la Turtucaia. Dunăre (1938), ulei pe pânză, autor Iosif Iser (1881-1958). Urmând tradiţia familiei, Iosif Iser este trimis la München pentru studii de arhitectură, pe care le va abandona însă curând, în favoarea desenului și a picturii. Se pregătește pentru admiterea la Academia regală bavareză în atelierul maestrului Anton Azbé (1899-1901) și, admis la Academie, urmează cursurile profesorilor Nikolaos Gysis, Johannes Herterich și Karl Marr (1901-1904). În ianuarie 1908 se află la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Ranson. Se familiarizează cu mișcarea europeană de avangardă, iar în 1910, în timpul unei călătorii în Dobrogea, descoperă farmecul insolit al vieţii tătarilor. Iosif Iser este unul dintre cei mai reprezentativi pictori orientaliști români, așa cum o probează și acest peisaj din Turtucaia, localitate care, prin pitorescul ei, a atras mulți artiști. Lucrarea – o vedere de ansamblu asupra micii localități, privită de undeva de sus, parcă din zborul unei păsări, descrie o natură luxuriantă, dominată de apele generoase ale Dunării. În prim plan câteva siluete de tătari în costume specifice coboară printre coline spre casele grupate în jurul minaretului. În fundal malurile înverzite și cerul animat de nori compun parcă un mozaic cromatic armonic și insolit.

Primul plic prima zi ilustrează pictura Apus de soare (La Dunăre), autor Nicolae Grigorescu.

Pe al doilea plic prima zi este reprodusă pictura Dunărea la Galați, autor Nicolae Vermont.

Romfilatelia mulțumește Muzeului Național de Artă al României pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Emisiunea de mărci poștale „Ziua Internațională a Dunării” va fi disponibilă începând de vineri, 28 iunie 2019, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de setul de 2 plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 timbre și minicoală de 4 timbre cu manșetă ilustrată.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI, DOUĂ SECOLE DE EDUCAȚIE ȘI INOVAȚIE

Romfilatelia vine în întâmpinarea pasionaţilor de știință, prin introducerea în circulaţie, marți, 18 iunie a.c. a emisiunii de mărci poștale Universitatea POLITEHNICA din București, două secole de educație și inovație.

Emisiunea conține o coliță dantelată al cărei timbru, cu valoarea nominală de 28,50 lei, ilustrează bustul statuii lui Gheorghe Lazăr, întemeietorul primei școli de învățământ tehnic românesc. Statuia marelui cărturar este opera lui Ion Georgescu, realizată în anul 1886. Elementele grafice care întregesc compoziția coliței au ca subiect facsimile ale unor documente care atestă înființarea și evoluția școlii devenită astăzi Universitatea POLITEHNICA din București, proiectul de arhitectură al primului sediu (arhitecți André Lecomte du Noüy și Cassien Bernard), edificiul modern central al complexului studențesc actual (architect Octav Doicescu) și sigla instituției.

Universitatea POLITEHNICA din București este cea mai prestigioasă școală de ingineri din România, cu o recunoscută tradiție în formarea elitelor din domeniul tehnic românesc. Prin dăruirea și eforturile susținute ale dascălilor și ale studenților, s-a scris istoria unei școli care a evoluat în ultimele două secole odată cu modernizarea României, o istorie regăsită în construcția de drumuri, poduri, căi ferate, obiective industriale de înaltă performanță, rod al perfecționării inginerilor specializați în domenii industriale diferite, care au înscris cultura tehnică autohtonă în topul realizărilor de excepție.

În anul 1818, Gheorghe Lazăr introducea primele cursuri în limba română pentru formarea inginerilor hotarnici la „Școala Academicească pentru Științele Filosoficești și Matematicești de la Mânăstirea Sfântul Sava din București” și îi îndemna pe tineri la studiu spunând: „Veniți toți, de toate părțile și de toată starea, veniți la izvorul tămăduirii! La muzeul înfloririi!”.

Constantin Bălăceanu a fost unul dintre boierii efori ai școlii care încuraja eforturile lui Gheorghe Lazăr de a stabili și în România un for de educație tehnică, susținând „inginerie vrem noi, dascăle, să ne măsoare băieții moșiile, și de inginerie apucă-te să-i înveți, căci socoteala o învață ei în toate băcăniile!”.

La 1 februarie 1832, Petrache Poenaru este numit director al Școlilor Publice, iar de la 5 mai 1832 este numit profesor de geometrie și algebră la Colegiul de la Sf. Sava, urmând ca din septembrie 1832 să devină și membru al Eforiei Școlilor Naționale. În calitatea sa de profesor și director, Petrache Poenaru a intervenit în planul organizării și orientării procesului didactic pentru apropierea de modelele avansate ale Europei Occidentale.

La 1 octombrie 1864, prin decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, avea să fie înființată „Școala de Ponți și Șosele, Mine și Arhitectură”, devenită „Școala de Poduri, Șosele și Mine” la data de 30 octombrie 1867, prin decretul Regelui Carol I.

Data de 10 iunie 1920 reprezintă ziua în care a fost înființată, prin Decretul Regelui Ferdinand I, „Școala Politehnica din București”, prin transformarea Școlii Naționale de Poduri și Șosele. Școala Politehnică din București avea patru secțiuni: Secțiunea de mecanică și electricitate, Secțiunea de construcții, Secțiunea de mine și Secțiunea industrială. În luna noiembrie a aceluiași an, titulatura a fost schimbată din nou, în „Politehnica din București”.

În anul 1948, printr-o serie de acte normative (decrete, decizii ministeriale), au fost luate măsuri privind organizarea învățământului de toate gradele. Politehnica din București s-a transformat în Institutul Politehnic din București.

Începând cu luna noiembrie 1992, Institutul Politehnic din București a devenit Universitatea POLITEHNICA din București, denumire pe care o poartă și în prezent și care are în structura sa 15 facultăți și peste 30.000 de studenți, fiind cea mai mare și mai prestigioasă universitate de învățământ tehnic superior din România.

Ca o recunoaștere a păstrării valorilor comunității academice de aproape două secole, continuând misiunea de a reuni sub un singur acoperiș educația, formarea profesională și cercetarea, în anul 2013, Universitatea POLITEHNICA din București a fost răsplătită pentru eforturile sale de către Casa Regală a României cu Ordinul „Nihil Sine Deo” și de către Președintele României cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler, în anul 2018.

La două secole de la înființare, Universitatea POLITEHNICA din București (UPB) continuă să se situeze în elita învățământului românesc, continuând tradiția formării, dezvoltării și perfecționării generațiilor care au construit România, aliniindu-se exigențelor și standardelor societății moderne, atât pe plan european, cât și pe plan internațional. O dovadă a acestui lucru este faptul că universitatea are parteneri în peste 100 de țări ale lumii.

Romfilatelia mulţumeşte Universității POLITEHNICA din București, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

COMUNICAT DE PRESĂ- ROMFILATELIA

FLORI MELIFERE

Romfilatelia vine în întâmpinarea pasionaţilor de floră prin introducerea în circulaţie, marți, 11 iunie a.c. a emisiunii de mărci poștale „Flori melifere”.

Flora meliferă reprezintă totalitatea plantelor melifere din raza de zbor a albinelor, apicultura având ca obiectiv cunoașterea albinelor și realizarea unor producții cât mai mari și mai diversificate de miere, fiind cunoscută relația simbiotică dintre activitatea albinelor și reproducerea plantelor.

În flora României există specii de plante melifere care se remarcă printr-o producție de miere ridicată, dar și prin aspectul lor deosebit de încântător, în cadrul acestei emisiunii fiind ilustrate cele mai apreciate flori melifere aparținând teiului argintiu, salcâmului, florii-soarelui, rapiței și mărului.

Teiul argintiu (Tilia tomentosa) este un arbore foios, ale cărui flori sunt reprezentate pe timbrul cu valoarea nominală de 1,90 lei.

Teiul argintiu face parte din familia Tiliaceae și este răspândit în sud-estul Europei. Cultivat în scop ornamental, teiul este foarte apreciat pentru frumusețea coroanei și pentru mirosul încântător.

În România mai este cunoscut sub numele de tei câinesc, tei de toamnă, tei bălan sau tei bun. Teiul poate fi folosit atât pentru lemnul său, cât și pentru flori și alburn, care au indicații terapeutice atât în medicina animală, cât și în cea umană.

Salcâmul (Robinia pseudoacacia) este un arbore foios, ale cărui flori sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 2,80 lei.

Salcâmul face parte din familia Fabaceae, fiind originar din America de Nord, a fost introdus ca plantă ornamentală în parcurile din Franța în anul 1601 și în România în anul 1750. Este cunoscut sub numele de acacie, acaț, arțar, bagrin, brebene, dafin, frasin, lemn alb, magrin, salchișm sau pănar.

Este folosit în industrie pentru lemnul său foarte durabil care se păstrează bine sub apă, iar florile sunt folosite în rețete de preparare ale unor băuturi răcoritoare sau preparate de cofetărie. De asemenea, florile, frunzele și scoarța sunt folosite în terapii din medicina veterinară și umană.

Floarea-soarelui (Helianthus annuus) este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei.

Această plantă erbacee anuală face parte din familia Asteraceae și este originară din nordul Mexicului și Statele Unite ale Americii. A fost adusă în Europa în anul 1510 și a fost folosită ca plantă decorativă în grădinile și parcurile Spaniei, Portugaliei, Franței, Belgiei și Germaniei, urmând ca între secolele XVII-XVIII să fie folosită ca plantă producătoare de semințe pentru ulei.

În România este cunoscută și sub numele de ierboaie, ochiul-soarelui, pantonea, ruja-soarelui, sora-soarelui sau rumăniță mare.

Floarea-soarelui are multiple întrebuințări, fiind introdusă în cultura alimentară pentru ulei sau furaje și întrebuințată în terapii ale medicinei umane și veterinare, precum și în agricultură pentru proprietățile sale de îngrășământ natural, căpătate după ardere.

Rapița (Brassica rapa subsp. oleifera) este reprodusă grafic pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei.

Plantă ierbacee anuală, care face parte din familia Brassicaceae, este cultivată încă din Antichitate de popoarele din jurul Mării Mediteraneene și în Orientul Apropiat, ajungând să fie răspândită în India și în țări din Asia.

Este folosită în industrie pentru producția de ulei și pentru furajele animalelor, iar datorită proprietăților sale vindecătoare este folosită și pentru tratamentele medicale umane și veterinare.

Mărul (Malus domestica), ale cărui flori sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei, este un arbore ce face parte din familia Rosaceae, fiind cultivat pe glob în peste 10.000 de soiuri. Mărul poate avea o longevitate de până la 150 de ani, în funcție de portaltoi.

În multe culturi, este văzut ca un pom al vieții, florile lui vestind sosirea primăverii.

Este utilizat în industria alimentară pentru fructele sale dulci, iar din lemnul său se fabrică diferite obiecte de mobilier. Mărul este cunoscut și pentru proprietățile sale terapeutice, fiind folosit atât în medicina umană, cât și în cea veterinară.

Romfilatelia mulţumeşte Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză” a Universității din București și Institutului de Biologie București al Academiei Române, pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

SFINTELE PAȘTI 2019

Paștile, sărbătoarea creștină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar și ritualuri și tradiții religioase, printre care și cea a salutului cunoscut chiar și de cei mici: Hristos a Înviat!, Adevărat a Înviat!

În ultima noapte a robiei lor în Egipt, evreii au respectat porunca Domnului, jertfind un miel pe care l-au fript și l-au luat cu ei, alături de pâinea fără aluat (azimă) în timpul în care părăseau țară Faraonilor. Transformată într-o sărbătoare anuală sub numele de Pesah (din ebraică: a sări peste, a cruța, a trece), aceasta a fost respectată și de Hristos. Textele Noului Testament, cuprind în conținutul versetelor mai multe momente concrete menite să probeze afirmația anterioară.

Ultima cină pe care Iisus a mâncat-o cu ucenicii săi la Ierusalim, cu puțin timp înainte de a fi răstignit, a fost o masă de Paști. Paștile creștinilor reprezintă sărbătorirea Învierii Domnului, a treia zi după coborârea în mormânt a trupului Mântuitorului, așa cum ne rugăm în Crezul nostru: „…și a înviat a treia zi, după Scripturi… ”

A treia zi era duminică, de aceea Paștile creștinesc este sărbătorit întotdeauna în zi de duminică. Prin biruința glorioasă a lui Iisus Hristos asupra morții, noi sărbătorim de Paști și Învierea Domnului dar și consecința Învierii, adică și trecerea noastră de la moarte la viață.

Referitor la data din calendar hotărâtă pentru sărbătorirea Paștilor creștinilor, Sinodul ecumenic de la Niceea din anul 325, a stabilit ca întreaga creștinătate să serbeze Paștile în prima Duminică ce urmează după luna plină a echinocțiului de primăvară, precedând Paștile iudeilor. Practica Bisericii noastre stabilește că Paștile nu poate fi sărbătorit mai devreme de 3 aprilie și obligatoriu, în zi de duminică.

Emisiunea tematică „Sfintele Paști 2019” este compusă din două mărci poștale cu valoarea nominală de 1,50 lei fiecare și o coliță dantelată a cărei marcă poștală are valoarea nominală de 28,50 lei.

Timbrele reproduc imagini care se regăsesc în lucrările Miscelaneu de cântări bisericești avându-i ca autori pe Mitrofan, Patriarhul Constantinopolului (306-314) și Grigorie Sinaitul (1255–1346), respectiv, Slujebnicul arhieresc al Mitropolitului Ștefan al Țării Românești (sec. XVII), aflate în patrimonul Bibliotecii Academiei Române.

Lucrarea reprezintă un strălucit exemplu pentru preluarea elementelor occidentale în arta miniaturistică. Preluând din elementele străine, ceea ce corespundea limbajului plastic românesc, în spiritul tradiției și viziunii artistice proprii, copistul a realizat o capodoperă a miniaturilor românești.

Mărcile poștale reproduc scenele Răstignirii și respectiv Învierii lui Iisus Hristos, imaginate în desene realizate de scriitorii și ilustratorii filelor lucrărilor amintite.

Colita dantelată a emisiunii reproduce integral imaginea filei 44 din Slujebnic unde este redată scena Răstignirii lui Iisus Hristos.

Pe plicul prima zi a emisiunii este redată letrina ornată Cina cea de Taină, iar în registrul inferior sunt ilustrate: Crucea Răstignirii, Mironosițele la mormântul gol, Învierea, Înălțarea, Sfânta Treime, a doua venire a lui Iisus, elementele fiind preluate din lucrarea menționată anterior, respectiv, Slujebnicul arhieresc al Mitropolitului Ștefan al Țării Românești (sec. XVII).

Aceasta este completată de 1 plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 timbre, minicoală de 8 timbre + 1 vinietă, bloc special de 2 timbre (seria dantelată a emisiunii, alături de coliţa dantelată), bloc special de 2 timbre nedantelate (seria emisiunii), coliţă dantelată și file cu format special cu timbru perforat inserate în album filatelic

Emisiunea de mărci poștale „Sfintele Paști 2019” va fi disponibilă începând de vineri, 22 martie 2019, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Romfilatelia mulțumește Bibliotecii Academiei Române pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

CECILIA CUȚESCU-STORCK, 140 DE ANI DE LA NAȘTERE

Emisiunea de mărci poștale „Cecilia Cuțescu-Storck, 140 de ani de la naștere”, pe care Romfilatelia o introduce în circulație, joi, 14 martie a.c., este dedicată celebrării vieții și personalității primei profesoare de arte decorative din România, remarcată și ca prima femeie profesor la o universitate de artă de stat din Europa.

A văzut lumina zilei la data de 14 martie 1879, în localitatea Câineni, jud. Vâlcea. Artista fost adoptată de bunicii Constantin și Elena Cuțescu, locuind împreună cu ei la Predeal. După absolvirea cursurilor primare, la București, se înscrie la Academia de Arte Frumoase.

Primele sale manifestări picturale sunt influențate de expresionismul german, remarcându-se prin lucrări temperamentale, pline de vigoare. După organizarea primei expoziții personale la Paris (1905), organizează o expoziție similară la Ateneul Român. A fost membră a Societății Tinerimea Artistică. În anul 1909 se recăsătorește cu sculptorul Frederic Storck.

Apreciată pentru profesionalismul său, este titularizată ca profesoară la Catedra de Arte Decorative, a Școlii de Arte Frumoase din București, devenind prima femeie profesor de arte monumentale din Europa. După pictura murală realizată la Banca Marmorosch Blanc (1916) concepe și execută o altă pictură murală monumentală pentru Aula Academiei de Studii Economice (1933) având ca temă Istoria Negoțului Românesc.

Începând cu anul 1922, lucrările sale sunt expuse în numeroase expoziții organizate la Veneția, Atena, Barcelona, Amsterdam, Milano, Roma, Varșovia, Paris, Praga, Oslo, Berna, Budapesta etc.

Alături de alte două extraordinare personalități feminine, Olga Greceanu și Nina Arbore, Cecilia Cuțescu-Storck înființează Asociația femeilor pictore și sculptore din România, formând așa numitul Grup al celor trei doamne, mari maestre ale artei autohtone. În anul 1937 Cecilia Cuțescu-Storck este aleasă președinte al Sindicatelor Frumoase din România.

Activitatea ei a fost răsplătită în țară, în anul 1957, cu titlul de Maestru Emerit al Artei.

În ultimii ani de viață se ocupă în principal de asigurarea funcționării muzeului, organizat în propria casă: Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck. Picturile alegorice monumentate din marele hol al casei rezonează cu maniera picturală a lui Paul Gauguin.

Pe timbrul emisiunii cu valoarea de 5 lei este ilustrat autoportretul Ceciliei Cuțescu-Storck. Acesta poate fi datat în jurul anului 1930, când artista se afla în plină maturitate şi la apogeul carierei sale. Desenul este o lucrare foarte preţioasă şi rară pentru că pictoriţei nu-i plăcea de obicei să se autoreprezinte. Schiţa este însă semnată ceea ce demonstrează că, de această dată, Cecilia Cuţescu-Storck a fost mulţumită de rezultatul muncii sale.

Colița dantelată, cu valoarea de 28,50 lei, prezintă în timbru, portretul acesteia, alături de o serie de opere realizate de aceasta. Portretul Ceciliei Cuţescu-Storck realizat de către soţul său, sculptorul Frederic Storck, o reprezintă pe artistă la tinereţe. Este o lucrare care reflectă frumuseţea şi senzualitatea femeii-muză dar şi determinarea şi forţa acesteia, chipul ei fiind cioplit într-un bloc masiv de marmură, portretul având un fundal brut, foarte puţin prelucrat.

Pe plicul prima zi a emisiunii este ilustrat un detaliu din spațiul de expunere al Muzeului Frederick Storck și Cecilia Cuțescu-Storck.

Emisiunea de mărci poștale „Cecilia Cuțescu-Storck, 140 de ani de la naștere” va fi disponibilă începând de joi, 14 martie 2019, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de 1 plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 40 timbre și minicoala de 8 timbre, 1 vinietă și o coliţă dantelată.

Comunicat de presă- Romfilatelia

Rase de câini

Câinele este cel mai popular animal de companie din lume şi nu degeaba este supranumit cel mai bun prieten al omului. Este unul dintre cele mai inteligente animale și abilitățile lui continuă să ne surprindă.

Câinii sunt animalele care se atașează cel mai mult de oameni și în majoritatea cazurilor sunt capabili să își sacrifice viața pentru a-și apăra stăpânul, dacă acesta se află în pericol.

De-a lungul timpului, câinii au fost parte din numeroase evenimente notabile. Operațiuni de salvare, misiuni în spațiu, dovezi de curaj, au avut ca protagoniștii câinii.

Romfilatelia dedică celor mai îndrăgite animale, prieteni ai omului, emisiunea de mărci poștale „Rase de câini”, aceasta înscriindu-se în lista celor mai apreciate tematici filatelice.

Ciobănescul Românesc Mioritic, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei, a fost selecționat dintr-o rasă naturală existentă în Munții Carpați, principalul motiv fiind utilitatea. Datorită taliei sale mari, cu un corp bine dezvoltat, precum și aspectului său viguros și spectaculos, această rasă este foarte apreciată în România.

Ciobănescul Românesc Carpatin, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, este o rasă endemică prezentă în spațiul Carpato-Danubian. Câine de turmă, utilizat de secole de către păstorii români din Munții Carpați la paza turmelor, Ciobănescul Carpatinse remarcă prin atașamentul său instictiv și necondiționat față de stăpânul său.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei este reprezentat Ciobănescul Românesc de Bucovina, rasă naturală care s-a format în arealul Carpaților, în nord-estul României, în Bucovina. Rasa a beneficiat de o atenție specială în ceea ce privește selecția și ameliorarea, ceea ce a condus la existența tipului actual.

Ciobănesc Românesc Corb, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei, este o rasă naturală care s-a format în arealul Carpaților Meridionali și regiunile subcarpatice (Dâmbovița, Argeș,

Prahova, Brașov). Deși aria sa de răspândire este relativ restrânsă, datorită calitaților sale, populația existentă este numeroasă.

Emisiunea de mărci poștale „Rase de câini” va fi disponibilă începând de vineri, 22 februarie 2019, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de setul de 1 plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 28 timbre și minicoală de 5 timbre, 1 vinietă și bloc de 4 timbre (perfor parțial).

Romfilatelia mulțumește Asociației Chinologice Române și Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

NUDURI ÎN PICTURA ROMÂNEASCĂ

După ce arta românească a fost dominată, mai multe secole, de arta bizantină și de religia creștină, nudul a pătruns în pictura românească și prin opera lui Nicolae Grigorescu.

Anul acesta, Romfilatelia introduce în circulație, vineri, 15 februarie, emisiunea de mărci poștale intitulată Nuduri în pictura românească, în care sunt ilustrate cele mai apreciate opere de acest gen aparținând lui Nicolae Grigorescu.

Nicolae Grigorescu (1838-1907), socotit a fi marele maestru al penelului românesc, a ilustrat, în picturile sale, simbioza dintre realismul Școlii de la Barbizon, impresionism şi simbolism. Nicolae Grigorescu a fost primul artist plastic care a devenit membru al Academiei Române.

„Rar sunt cei dintre pictorii noștri care să fi simțit adânc farmecul feminin, acea căldură ce emană din trupul și fața femeii, acel flux nervos ce străbate ființa ei tânără”, spunea George Oprescu.

În picturile ale căror imagini sunt reproduse pe timbre, se regăsesc modelele care-l atrăgeau cel mai mult pe Nicolae Grigorescu, respectiv cele delicate, încă neformate, zvelte și mlădioase, în care totul era numai promisiune și nimic ajuns la maturitate.

Print Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este ilustrată imaginea tabloului Bacanta, cel mai reușit dintre toate nudurile pe care le-a pictat Nicoale Grigorescu. Este un tablou de dimensiune mijlocie și a fost pictat cu o pasiune și o căldură ce s-au transmis în întregime acestei compoziții plastice remarcabile.

Timbrul cu valoarea de 3 lei reproduce lucrarea După baie, în care personajul este văzut din spate, manieră picturală ce pune mai bine în valoare linia delicată a formelor – curbura gâtului și întreaga unduire a corpului.

Timbrul cu valoarea de 5 lei, care ilustrează pictura Intrând în baie și timbrul cu valoarea de 19 lei, care redă pictura Înainte de baie, păstrează armonia cromatică și etalarea cu finețe a formelor într-o poetică prezentare, care îmbină ambianța peisaj-lumină, plină de lirism și îndemn la visare.

Pe plicul „prima zi” este redată pictura Nud pe malul mării, ce conturează, pe fundalul mării și al cerului, silueta elegantă, nobilă a unei femei privind romantic într-o parte, pictura îmbinând tratarea realistă a nudului cu elemente impresioniste în interpretarea peisajului.

Pictat pe malul Mării Negre, în dreptul localității Viile, de lângă Constanța, tabloul a avut drept model personajul feminin cunoscut sub numele de Zettina Urechia.

int-PLIANT-Nuduri Emisiunea de mărci poștale Nuduri in pictura românească va fi disponibilă începând de vineri, 15 februarie 2019, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de setul de 2 plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 20 timbre și minicoală de 4 timbre, cu manșetă ilustrată.

Romfilatelia mulțumește Muzeului Național de Artă al României pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

COMUNICAT DE PRESA – ROMFILATELIA

PUI DE ANIMALE SĂLBATICE

Continuând apreciata tematică a faunei, Romfilatelia introduce în circulaţie vineri, 8 februarie a.c., o nouă emisiune de mărci poştale „Pui de animale sălbatice“.

Drăgălășenia puilor de animale trezește în sufletele noastre sentimente de afecţiune, iar puii animalelor sălbatice constituie o atracție continuă, ca și mediul în care trăiesc, prea puțin cunoscut.

Pe primul timbru, cu valorea nominală de 3 Lei, este ilustrat puiul de elefant african (Loxodonta africana), alături de mama lui.

Elefantul african trăiește în Africa sub-sahariană, în deșerturi, păduri, văi de râuri, mlaștini și savane. Elefanții trăiesc în cârduri de diferite mărimi, formate din ambele sexe, cârduri care, cel mai adesea, sunt conduse de o femelă.

Puii masculi ajunși în pragul maturității sunt alungați din turmă, pentru ca nu cumva să se împerecheze cu membrii familiei, puii femele rămânând cu turma toata viața, și până la prima naștere ajută la creșterea puilor mai tineri.

Pe al doilea timbru cu valoarea nominală de 5 Lei este ilustrat puiul de koala (Phascolarctos cinereus), purtat în spate de mama sa, în timpul cățărării unui copac de eucalipt.

Koala este un mamifer marsupial erbivor arboricol endemic care trăiește în Sudul si Estul Australiei. Circa trei din cele cinci ore de activitate mănâncă, consumând cam 1,5 kg frunze, pe care le alege cu grijă, întrucât frunzele tinere ale unor specii de eucalipt, cel puțin în anumite perioade sintetizează, între altele, și acid prusic, o otravă extrem de puternică.

Pe al treilea timbru cu valoarea 7 Lei este ilustrat Leopardul zăpeziii sau Irbisul (Panthera uncia). Numit şi «fantoma munţilor», leopardul zăpezilor este un animal solitar, din familia felinelor, care trăiește în Munții Asiei Centrale, fiind o specie pe cale de dispariţie. Trăiește numai deasupra limitei pădurilor din Asia, vara retrăgându-se la altitudini de 3.600-4.000 m, iar iarna coborând până la 1.800 m.

Pe al patrulea timbru, cu valoarea de 12 Lei, sunt ilustrați doi pui de urs brun (Ursus arctos), alături de mama lor.

Ursul brun este întâlnit în Europa, fiind prezent și în țara noastră. Are putere de adaptare la diferite habitate, de la câmpie la păduri şi zone subalpine. Preferă zonele montane împădurite, greu accesibile, cu copaci doborâţi sau stânci, dar şi pe cele de deal, bogate în livezi cu pomi fructiferi.

Pe cele 2 plicuri prima zi este ilustrat puiul de cerb lopătar (Dama dama), alături de mama lui.

Emisiunea de mărci poștale Pui de animale sălbatice va fi disponibilă începând de joi, 8 februarie 2019, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de setul de 2 plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 32 timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă.

Romfilatelia mulțumește Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

COMUNICAT DE PRESA – ROMFILATELIA

Cu ocazia aniversării Unirii Moldovei cu Muntenia, în 1859, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Unirea Principatelor Române, 160 de ani.

image description

Colița dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este ilustrată cu o litografie care prezintă deschiderea lucrărilor Adunării Legislative a Principatelor Unite (29 februarie 1860), în prezența lui Alexandru Ioan Cuza, alături de un portret al domnitorului și stemele Moldovei și Țării Românești. Între coarnele bourului de pe stema Moldovei se regăsește o stea perforată, care reprezintă un element de siguranță al timbrului.

Unirea Principatelor, a fost primul proiect de țară realizat de patrioții români. Idealul unirii a fost formulat de elitele politice și intelectuale educate în marile orașe vest-europene, la începutul secolului al XIX-lea. Primii pași concreți au fost realizați în timpul Revoluției de la 1848, când s-a realizat o uniune vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

Proiectul de unificare a Principatelor a fost favorizat și de interesele marilor puteri în Balcani. Profitând de slăbirea influenței Rusiei, învinsă în Războiul Crimeii, Napoleon al III-lea și-a dorit un bastion pro francez în regiune și a susținut idealul național al românilor. În august 1858, în cadrul unei conferințe internaționale la Paris, s-a semnat o Convenție care permitea reorganizarea Moldovei și Țării Românești, care erau tratate în relațiile internaționale unitar, cu condiția alegerii în fiecare dintre Principate a doi domni, două adunări și două guverne. Totuși, existau și două instituții comune, cu sediul la Focșani, respectiv Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție.

În lunile următoare, cele două Principate au început să pună în practică prevederile Convenției de la Paris. Cel mai important pas a fost desemnarea domnitorilor. Primele alegeri au avut loc în Moldova, la data de 5 ianuarie 1859, fiind ales Alexandru Ioan Cuza, un liberal moderat, care a reușit să atragă de partea sa inclusiv deputați din partida conservatoare. Dacă la Iași s-a ajuns rapid la un consens, în Țara Românească neînțelegerile dintre liberali și conservatori erau profunde. Deoarece Convenția de la Paris nu preciza expres că domnitorul Moldovei nu poate fi ales și în Țara Românească, patrioții munteni au lansat ideea alegerii lui Cuza.

Decizia urma să fie adoptată la 24 ianuarie 1859, iar liberalii au mobilizat populația în zona Hotelului Concordia din București, unde se desfășurau dezbaterile, pentru a pune presiune pe conservatori, ca să-l aleagă domn tot pe Alexandru Ioan Cuza. Marile puteri au fost puse în fața faptului împlinit, iar în anii următori Cuza a fost recunoscut domnitor, inclusiv de Imperiul Otoman.

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad, într-o familie de dregători moldoveni. Studiile le-a făcut la Iași, unde a fost coleg cu Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri. În anul 1835 a obținut diploma de bacalaureat la Paris, iar mai apoi a studiat Dreptul și Medicina, însă nu a terminat niciuna dintre facultăți. În 1848 s-a numărat printre oratorii care au luat parte la adunarea revoluționarilor de la Hotelul Petersburg din Iași, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. A fost arestat după înăbușirea Revoluției din Moldova, însă a reușit să scape și s-a refugiat în Transilvania, unde a participat la Marea Adunare Națională de la Blaj, din mai 1848.

Alexandru Ioan Cuza este unul dintre cei mai apreciați lideri din istoria românilor. De asemenea, este și o personalitate valorificată în emisiunile filatelice, începând cu emisiunea „Cuza” din 1864, cu valorile de 2, 5 și 20 de parale, care aveau efigia domnitorului în cerc.

AceastÄ imagine are atributul alt gol; numele fiÈierului este tipar_fdc_unirea160-2.jpg Pe plicul „prima zi” este redată Proclamația lui Alexandru Ioan Cuza către Adunarea Electivă a Țării Românești (10 februarie 1859), în care domnitorul se referă la semnificația Unirii. Documentul este validat cu sigiliul Principatelor Unite și semnătura autografă a domnitorului.

Pe ștampila „prima zi” sunt reproduse elementele emisiunii de mărci poștale „Principatele Unite” (1862), respectiv stemele Moldovei și Munteniei și goarna poștală.

Romfilatelia mulțumește conducerii Arhivelor Naționale ale României și Muzeului Municipiului București pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

CENTENARUL MARII UNIRI

Pentru a celebra marile realizări istorice ale românilor din urmă cu 100 de ani, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Centenarul Marii Uniri.

image description

Emisiunea filatelică este alcătuită dintr-o coliță dantelată cu valoarea nominală de 28,50 lei, ilustrată cu o fotografie a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, aflați într-o postură familială, privind spre o vază de flori. Pe coliță mai sunt ilustrate două specii de flori apreciate de suveranii Marii Uniri, respectiv Polygala chamaebuxus, prețuită de Ferdinand I, care îi aducea aminte de copilărie, și Lilium candidum, o specie de crini iubită de Regina Maria, pe care a și pictat-o. Un alt element al coliței este stema de stat a României Întregite.

Tipar_stanta_Centenarcdr.cdr Marea Unire din 1918 a fost rezultatul unui proiect de țară la care a contribuit toată națiunea, de la oamenii politici și ofițerii care au gestionat situația creată de Primul Război Mondial, până la țăranii care s-au rupt de glie și au apărat patria cu arma în mână. Când a izbucnit războiul, românii se aflau răspândiți în trei state – Regatul României, Austro-Ungaria și Rusia țaristă. Conflagrația mondială a adus românilor de pretutindeni încercări grele: concentrarea pe front, internări în lagăre, refugii, boală, foamete etc. Însă, la sfârșitul războiului, situația s-a întors în favoarea lor și s-a creat posibilitatea unirii într-un singur stat.

image description Prima provincie care s-a unit cu Țara a fost Basarabia. Partea de răsărit a Moldovei istorice a ajuns în granițele Rusiei în 1812, după înfrângerea Imperiului Otoman într-un război cu trupele țarului. În februarie 1917, țarul a fost alungat de revoluționari, iar popoarele din imperiu au început să ceară drepturi naționale. În noiembrie 1917, Marele Congres al Ostașilor Moldoveni a decis convocarea unui Sfat al Țării, o adunare care trebuia să fie aleasă și reprezentativă pentru toate naționalitățile și straturile sociale. Sfatul Țării a proclamat mai întâi autonomia Basarabiei, iar mai apoi, independența. Copleșiți de dezordinile provocate de soldații ruși și germani, liderii basarabeni au cerut intervenția armatei române, care a trecut Prutul și a stabilizat regiunea.

Conștienți că singura soluție pentru Basarabia era unirea cu România, liderii Sfatului Țării au început negocieri cu guvernul de la Iași. Autoritățile române au propus dezbaterea chestiunii unirii în ședința Sfatului Țării din 27 martie 1918. În deschiderea lucrărilor au vorbit Ion Inculeț, președintele Sfatului, și Alexandru Marghiloman, prim-ministrul român. Unirea a fost aprobată cu majoritate de voturi, fiind acceptată imediat de Marghiloman, iar mai apoi de Regele Ferdinand I.

A doua regiune care a proclamat unirea cu Regatul României a fost Bucovina. Teritoriul fusese desprins din Moldova istorică în anul 1775, printr-o tranzacție dintre Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic. Înfrânți în Primul Război Mondial, austriecii au încercat să păstreze unitatea statului printr-o proclamație a împăratului, prin care propunea federalizarea. Pentru bucovineni nu avea însă nici un plan concret, drept pentru care ucrainenii au lansat mai multe proiecte de integrare a fostelor teritorii moldave în statul pe care și-l proiectau în regiune. Începând din luna octombrie 1918, Iancu Flondor, Sextil Pușcariu și alți patrioți bucovineni au inițiat organizarea politică a românilor și au cerut unirea cu Regatul României. Datorită dezordinilor provocate de naționaliștii ucraineni și bolșevici, Consiliul Național al românilor a cerut intervenția armatei române în Bucovina. Generalul Iacob Zadik și ostașii săi au intrat în Cernăuți la 11 noiembrie, restabilind ordinea în oraș. Naționalitățile din Bucovina au fost convocate, la 28 noiembrie, într-un Congres General, votând cu majoritate zdrobitoare unirea „pe vecie” cu România.

Desăvârșirea unității naționale a românilor s-a consacrat la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. Ca și bucovinenii, ardelenii au trecut la acțiuni concrete pentru viitorul lor după destrămarea Austro-Ungariei, în octombrie 1918. Întruniți la Oradea, patrioții transilvăneni au decis că națiunea română era „liberă de orice înrâurire străină”. Declarația a fost citită de Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul de la Budapesta, iar apoi românii au convocat o Mare Adunare Națională, care să decidă soarta Transilvaniei. O parte dintre delegați au fost aleși prin vot universal, iar restul au fost desemnați din rândul clerului și asociațiilor culturale. Adunarea s-a ținut la Casa Armatei din Alba Iulia, iar cei 1.288 de delegați au votat unirea teritoriilor locuite de românii din Ungaria cu Regatul României.

COMUNICAT DE PRESĂ

Nicolae Minovici, 150 de ani de la naștere

Romfilatelia dedică emisiunea de mărci poștale aniversară Nicolae Minovici, 150 de ani de la naștere unei personalități marcante a medicinei românești de la începutul secolului al XX-lea, cu o contribuție importantă la evoluția medicinei legale din România și promotor pasionat al tradițiilor culturale ale poporului român.

1.t1_MInovici Timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei ilustrează portretul Prof. Dr. Nicolae Minovici, 2.t2_Minovici iar timbrul cu valoarea nominală de 12,00 lei reproduce imaginea Vilei cu clopoței, astăzi Muzeul de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici”, alături de un alt portret al fondatorului acestei instituții.

Familia Minovici a marcat istoria Bucureștilor, și nu numai, prin implicarea membrilor săi în știință, viața socială și cultură, realizările, ideile și ctitoriile lor aducând schimbări semnificative în societatea românească.

Nicolae Minovici (1868–1941), cel de-al șaptelea copil al familiei Ștefan Minovici, a fost pasionat de științe, dar și de artă. A urmat cursurile primare în Brăila, iar în 1891, după absolvirea Liceului Sf. Sava din București, se înscrie la Școala de Belle-Arte, unde a urmat cursuri timp de un an. Cu toate acestea, atracția lui Nicolae pentru artă rămâne și îl definește ca un pasionat colecționar de obiecte de artă și, în mod special, de artă populară românească.

Între anii 1899-1901, Nicolae își continuă studiile la Berlin și lucrează la diverse instituții, unde cunoaște o serie de personalități din domeniul medicinei. Anul 1902 îl găsește pe Nicolae Minovici medic legist pe lângă parchetul Tribunalului Ilfov și subdirector al Institutului Medico-Legal, dar și profesor de medicină legală la Școala de Științe de Stat. În același an este însărcinat de Primărie să rezolve problema cerșetoriei și a vagabondajului în București.

În 1906, prin înființarea primei Societăți de Salvare din Balcani, care, timp de peste 30 de ani, a fost întreținută din veniturile proprii, marchează o nouă premieră. Societatea funcționa într-o clădire veche, situată pe cheiul Dâmboviței, în zona parcului Izvor de azi.

În 1926, preia funcția de primar al Sectorului III Albastru, din București, care cuprindea cartierele Rahova, Grozăvești, Mandravela, Dealul Spirii, Cotroceni, 13 Septembrie, Șerban Vodă. Această parte a orașului, caracterizată de prezența maghernițelor insalubre, înconjurate de mormane de gunoaie, a beneficiat, în mandatul său, de multe realizări cum ar fi: străzi pavate, maidane transformate în parcuri, construcția primelor grupuri sanitare subterane din București, precum și un cămin pentru gunoierii sectorului.

Activitatea sa medicală a fost completată de pasiunea pentru artă. Astfel, în anul 1904 demarează proiectul său de suflet, ridicarea primei case în stil popular românesc, la bariera de nord a orașului. Clădirea, realizată de bunul său prieten, arhitectul Cristofi Cerchez, este considerată unul dintre monumentele arhitecturale remarcabile pentru stilul neoromânesc.

În patrimoniul muzeului (inaugurat în 1906) predomină obiectele textile – cămăși, ii, fote, vâlnice, ștergare, scoarțe, de ceramică, colecții reprezentative de icoane, ouă încondeiate, obiecte de lemn specifice gospodăriei țărănești autohtone.

Minovici donează colecția sa și proprietatea aferentă, în suprafață totală de 1,38 ha, Comunei Bucureștilor, vila urmând să fie „pentru totdeauna” un muzeu de artă națională cu denumirea Muzeul de Artă Națională Prof. Dr. Nicolae Minovici.

Bolnav, Nicolae Minovici a continuat să trăiască, chinuit de dureri, până la data de 26 iunie 1941, când s-a stins din viață.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Municipiului Bucureşti pentru sprijinul documentar şi fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm contactați Biroul Relații Publice:

Tel: 0720.900.970

pr@romfilatelia.ro

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Monumente ale cinstirii eroilor neamului

În anul Centenar al Marii Uniri, în semn de respect și recunoștință pentru jertfa înaintașilor noștri, căzuți la datorie în Primul Război Mondial, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Monumente ale cinstirii eroilor neamului.

MC1 Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este reprezentat Monumentul Eroilor C.F.R., situat în Piața Gării de Nord, din București. Operă a renumiților sculptori Cornel Medrea și Ion Jalea, ansamblul a fost inaugurat în luna mai a anului 1943, pentru a cinsti memoria eroilor ceferiști căzuți la datorie pe front, în Primul Război Mondial. Grupul statuar este compus din mai multe personaje. O femeie, care simbolizează Patria, ține o cunună de lauri deasupra capului unui muncitor feroviar. Lângă ea, de o parte a soclului, se află doi muncitori ceferiști, iar de cealaltă parte un soldat român, în ținută de campanie, care ocrotește o femeie și pe copilul acesteia.

Monumentul Eroilor Sanitari, situat în vecinătatea Facultății de Medicină din București, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei. Monumentul a fost ridicat în 1932, în memoria corpului medical românesc care a salvat vieți în Primul Război Mondial. Opera aparține sculptorului italian Raffaelo Romanelli. Pe un soclu din beton, placat cu travertin, se înalță un grup statuar realizat din bronz, în partea superioară a soclului fiind redate, într-un altorelief, scene din activitatea corpului sanitar în timpul războiului: brancardieri adunând răniții de pe câmpul de luptă, chirurgi militari operând, un spital de campanie, o soră de caritate care pansează un rănit etc.

Print Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este reprezentat Mormântul Ostașului Necunoscut, situat în Parcul „Carol I” din București. Ansamblul reprezintă o construcție funerar-comemorativă care simbolizează sacrificiul tuturor ostașilor anonimi care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru Întregirea României. Ceremonia depunerii osemintelor Ostașului Necunoscut a avut loc la Mărășești, în data de 14 mai 1923, iar sarcofagul a ajuns în București la 17 mai 1923. În anul 1927 a fost realizat proiectul ansamblului funerar, după planurile sculptorului Emil Wilhelm Becker. Tot atunci, prin grija Asociației „Cultul Patriei”, a fost aprinsă o candelă a cărei flacără arde și în prezent, zi și noapte.

Monumentul Eroilor Aerului, situat în Piața Aviatorilor din București, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. Opera a fost ridicată pentru a cinsti memoria aviatorilor români militari și civili. Statuia din bronz, realizată de Iosif Fekete, Lidia Kotzebue și Arnold Cencinschi (zis Borgo Prund), are o înălțime de 5 m și o greutate de 5 t. Monumentul a fost construit între anii 1930-1935. Statuia ilustrează omul zburător, având aripile desfășurate, simbol al înfrângerii morții prin eroism, în jurul căruia se află trei aviatori căzuți.

MC5 Timbrul cu valoarea nominală de 19 lei redă Monumentul Trupelor de Geniu – Leul. Situat la intersecția bulevardelor Iuliu Maniu și Geniului, monumentul a fost inaugurat la data de 29 iunie 1929. Pe soclul monumentului sunt montate meplaturi din bronz care reproduc momente din activitatea militarilor geniști, precum și patru statui, de asemenea din bronz, înfățișând ostași geniști. Piedestalul este surmontat de statuia unui leu din bronz, cu o lungime de 5,40 m, o înălțime de 4,40 m și cu o greutate de 6 t. Acesta este înfățișat stând pe o țeavă de tun și pe o cască, peste care este desfășurat un drapel de luptă, toate aparținând trupelor inamice, simbolizând rezistența, dârzenia și vitejia de care a dat dovadă armata română în Primul Război Mondial.

Print Pe plicul prima zi a emisiunii este ilustrat Arcul de Triumf, construit între 1921-1922, simbol al victoriei României în Primul Război Mondial.

Romfilatelia mulțumește Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic București, Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și domnului Francisc-Attila Vaida pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Emisiunea de mărci poștale Monumente ale cinstirii eroilor neamului va fi disponibilă începând de vineri, 12 octombrie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de setul de doua plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite în coală de 32 timbre + 8 tabsuri și minicoală de 5 timbre + 1 vinietă + 3 tabsuri.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Făuritori ai Marii Uniri (II)

14 septembrie 2018

Pentru a onora memoria personalităților care au contribuit la realizarea României Mari, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Făuritori ai Marii Uniri, partea a II-a. Pe elementele emisiunii sunt reproduse portretele unor patrioți care s-au luptat pentru îndeplinirea idealului național de secole al românilor. Noua emisiune va fi lansată luni, 17 septembrie 2018, în cadrul Sesiunii de comunicări științifice dedicate Centenarului Marii Uniri, sesiune organizată de Romfilatelia în parteneriat cu Academia Română și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. Evenimentul se înscrie în programul Festivalului Capitalelor Centenare, precum și al Festivalului Strada de C’Arte 2018, alături de Primăria Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Municipiului București și Compania Națională „Poșta Română”.

Print Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este ilustrat portretul lui Gheorghe Pop de Băsești (1835-1919), luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, care și-a dedicat întreaga viață idealului național. A fost un patriot înfocat până la moarte, iar în semn de respect a fost desemnat președinte al Marii Adunări Naționalede la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei este redat portretul lui Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950), unul dintre politicienii reprezentativi ai românilor din Transilvania. În octombrie 1918, a citit în Parlamentul de la Budapesta declarația prin care națiunea română se declara „liberă de orice înrâurire străină”. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și s-a numărat printre cei patru delegați care au înmânat Regelui Ferdinand I, spre ratificare, Rezoluția Unirii. În decembrie 1919 a fost numit prim-ministru, însă a avut un mandat scurt, deoarece, în ianuarie 1920, a plecat în străinătate, pentru a contribui la recunoașterea internațională a Marii Uniri.

Portretul lui Iancu Flondor (1865-1924), lider unionist din Bucovina și artizanul Unirii acestei provincii cu Patria Mamă, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Flondor, alături de alți tineri bucovineni, a decis să preia inițiativa fondării unei mișcări naționale românești. În toamna anului 1918, Flondor a cerut guvernatorului austriac al Bucovinei să predea puterea românilor și, în fața refuzului acestuia, a convocat un Congres General al Bucovinei, alcătuit din toate naționalitățile regiunii. Avându-l președinte pe Iancu Flondor, Congresul a votat, în unanimitate, în ședința din 28 noiembrie 1918, moțiunea Unirii cu Regatul României. După Unire, Iancu Flondor a coordonat instalarea administrației românești în Bucovina.

Timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei este ilustrat cu portretul lui Take Ionescu (1858-1922), unul dintre cei mai apreciați oratori din politica românească, liberal și conservator deopotrivă, cu un rol determinant în realizarea Marii Uniri din 1918. A militat pentru alianța României cu Antanta în Primul Război Mondial, iar în decembrie 1916 a intrat în guvernul de refugiu de la Iași. Îngrijorat de perspectiva unei păci umilitoare cu germanii, în 1918 a plecat la Paris, unde a adus servicii însemnate cauzei naționale, în calitate de președinte al Consiliului Național pentru Unitatea Românilor. A rămas în capitala Franței în timpul tratativelor de pace și a făcut lobby pe lângă marile cancelarii occidentale pentru o obține o situație favorabilă României.

Colița nedantelată a emisiunii este ilustrată cu o imagine a Reginei Maria (1875-1938), în veșminte de Încoronare (15 octombrie 1922), alături de portretele lui Miron Cristea (1868-1939), Iuliu Hossu (1885-1970), Vasile Lucaciu (1852-1922), Vasile Goldiș (1862-1934), Ștefan Cicio-Pop (1865-1934), Valeriu-Traian Frențiu (1875-1952), Iuliu Maniu (1873-1953) și Ion I.C. Brătianu (1864-1927). Pe timbrul coliței, cu valoarea nominală de 19 lei, este reprodusă stema de stat a României Întregite.

Print Emisiunea de mărci poștale Făuritori ai Marii Uniri (II) va fi disponibilă începând de luni, 17 septembrie 2018, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Emisiunea completată de un plic prima zi, iar ca formă de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 6 timbre + 6 viniete și colița nedantelată.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Joi, 13 septembrie 2018

MAEŞTRII CAMUFLAJULUI

Păstrând tradiţia proiectelor filatelice dedicate faunei, tematică apreciată de colecţionari, dar şi de publicul larg, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale intitulată Maeştrii camuflajului.

Pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei, este o specie prezentă în sudul şi estul continentului european, caracteristică zonelor deschise de stepă, păşunilor şi culturilor agricole. Sperioasă şi prudentă, atunci când este surprinsă, se poate întinde la pământ, penajul său, de culoarea ierburilor uscate, ajutând-o să se camufleze cu uşurinţă. În România cuibăreşte în regiunile aride din Dobrogea, grindurile nisipoase din Delta Dunării şi în unele zone din sudul ţării. În sezonul rece iernează în Africa.

image description Pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei este ilustrată Ciocănitoarea de grădină sau ciocănitoarea pestriţă de grădină (Dendrocopos syriacus), o specie prezentă în partea centrală şi de sud-est a continentului european. Preferă zonele deschise precum livezile, parcurile şi grădinile, dar o găsim şi în pădurile de foioase şi conifere, acolo unde trunchiurile copacilor depăşesc 25 cm în diametru. În România este prezentă tot timpul anului şi este răspândită îndeosebi în ţinuturile joase.

image description Specie prezentă în cea mai mare parte a continentului european, Caprimulgul (Caprimulgus-europaeus), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, este caracteristic zonelor deschise şi aride, reprezentate de rarişti ale pădurilor de conifere sau de amestec, şi păşunilor. În România se estimează o populaţie de 12.000-15.000 de perechi, cele mai numeroase efective aflându-se în Rusia, Turcia, Spania şi Franţa. Iernează în Africa.

Ciocănitoarea verde sau ghionoaia verde (Picus viridis), reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei, face parte din ordinul Piciformes şi familia Picidae. Este una dintre cele mai răspândite ciocănitori din Europa Centrală, Africa de Nord-Vest, Asia Mica, Iran. Ciocănitoarea verde este destul de des întâlnită pe sol, unde caută furnici, hrana ei favorită. În România este prezentă tot timpul anului şi este comună în pădurile de foioase cu luminişuri, dar şi în parcuri şi zone deschise cu pâlcuri de arbori.

image description Emisiunea de mărci poştale Maeştrii camuflajului va fi disponibilă începând de vineri, 14 septembrie 2018, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de setul de două plicuri prima zi şi setul de patru cărţi poştale maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 timbre, minicoala de 5 timbre (unul dintre timbre are imaginea subiectului reprodusă „în oglindă”, păstrând textele explicative şi valoarea nominală identice cu ale celorlalte timbre) + 1 vinietă + manşetă ilustrată şi blocul special de 4 timbre.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 247 exemplare şi este echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii şi setul de două plicuri „prima zi” având ştampila „prima zi” aplicată în clar cu folio, ambele produse fiind numerotate de la 001 la 247.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Marți, 28 august 2018

SIMONA HALEP, UN CAMPION DE MARCĂ

Pentru a onora performanța unei mari jucătoare de tenis, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Simona Halep, un campion de marcă. Timbrul emisiunii de mărci poștale reproduce o secvență dintr-un meci al Simonei Halep, iar colița dantelată ilustrează momentul ridicării triumfale a trofeului cucerit la Roland Garros.

Simona, locul 1 WTA, cucerește Parisul și își adjudecă primul turneu de Grand Slam din cariera sa de jucătoare profesionistă, la 40 de ani distanță de succesul altei românce, Virginia Ruzici, și la 10 ani de la victoria obținută la junioare, învingând-o, într-un meci fantastic, pe americanca Sloane Stephens cu scorul de 3-6, 6-4, 6-1.

Simona Halep s-a născut la 27 septembrie 1991, la Constanţa. Cu un palmares impresionant, tânăra jucătoare a pus pentru prima dată mâna pe racheta de tenis la vârsta de 4 ani, fiind antrenată de fratele ei mai mare. Doi ani mai târziu, la 6 ani, Simona practica deja zilnic acest sport. Au urmat ani de pregătire asiduă, tenisul solicitând rezistenţă fizică, echilibru, dexteritate, flexibilitate, coordonare, concentrare și forţă.

În competițiile internaționale a debutat în 2008, când a reușit să câștige turneul de junioare din Italia și Roland Garros-ul dedicat juniorilor, într-o finală 100% românească, învingând-o pe Ana Bogdan. A urmat turneul de la Kristinehamn (Suedia), dar și proba de dublu a turneului feminin Futures de la București, alături de Ionela-Andreea Iova.

Simona a reprezentat România în 17 întâlniri pe echipe în cadrul Cupei Federaţiei, unde prima dată a fost selecționată în 2010, disputând 27 de meciuri la simplu și dublu. În 2016 a fost la un pas de Semifinala Cupei Federației, alături de echipa României.

Cariera jucătoarei de tenis Simona Halep a cunoscut o ascensiune spectaculoasă începând cu anul 2013, pe care l-a încheiat pe poziția 11 în clasamentul WTA.

De-a lungul activității sale sportive, până la câștigarea trofeului Roland Garros 2018, Simona Halep a câștigat alte 17 turnee WTA la simplu (șase în 2013, două în 2014, trei în 2015, trei în 2016, unul în 2017, două în 2018), dintre care cele mai importante fiind turneele Premier Mandatory de la Indian Wells și Madrid.

După alte trei finale de Grand Slam – două la Roland Garros (2014, 2017) și una la Australian Open (2018), Simona Halep a câștigat turneul de Grand Slam de la Roland Garros (9 iunie 2018), devenind cel mai important trofeu al carierei de până la acel moment.

mc 4 final

colita

Alte premii importante până la câștigarea trofeului Roland Garros 2018 sunt cele de categorie Premier de la Montréal, New Haven, Connecticut, Moscova, Doha, Dubai, precum și cel de la turneul de la Sofia. Simona Halep a acumulat până la câștigarea trofeului Roland Garros 2018 peste 31 săptămâni de număr 1 mondial.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a acordat Simonei Halep, în ianuarie 2015, pentru rezultatele deosebite obţinute în 2014, titlul de „Sportivul anului”. În 2014, jucătoarea română de tenis s-a situat pe locul al treilea în clasamentul celor mai buni sportivi din Balcani, întocmit de agenţia bulgară BTA.

De asemenea, Simona Halep a fost desemnată, doi ani la rând, în 2014 și în 2015, de către WTA, cea mai populară jucătoare, contul său de jucătoare fiind cel mai „accesat” pe site-ul circuitului profesionist feminin, wtatennis.com. În semn de recunoaștere și apreciere a performanţelor sale sportive, Halep a fost desemnată cetăţean de onoare al municipiului Constanţa și al orașului Bușteni, în 2014, iar în 2018 și al municipiului București, capitala României.

După câștigarea Roland Garros-ului dedicat juniorilor, în 2008, Simona a făcut o promisiune. După 10 ani, Simona Halep și-a ținut promisiunea și a adus acasă, în România, trofeul turneului de la Roland Garros. Felicitări, SIMONA!

max 1 Emisiunea de mărci poștale Simona Halep, un campion de marcă va fi disponibilă începând de miercuri, 29 august 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de plicul prima zi și cartea poștală maximă, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 14 timbre, minicoala de 4 timbre cu manșetă ilustrată și coliţă dantelată

COMUNICAT DE PRESĂ

Locomotive, Mocănițe

Pentru pasionații de tehnică, dar și de tradiții, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Locomotive, Mocănițe. Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate unele dintre mocănițele reprezentative ale României. Celebră, atât în țară, cât și în străinătate, mocănița este un tren de linie îngustă, dirijat de o locomotivă cu aburi. Acesta circulă în regiunile de munte, în trecut asigurând transportul mărfurilor și în special al lemnelor. Numele acestui pitoresc mijloc de transport se datorează mocanilor, așa cum sunt denumiți localnicii din zona Munților Apuseni. Calea ferată îngustă care traversa Apusenii s-a înființat între anii 1910-1912.

Mocănița, atracție turistică de un farmec aparte, s-a păstrat peste timp, astfel încât, astăzi, a devenit un obiectiv turistic apreciat, un mijloc de transport care oferă turistului posibilitatea de a admira peisaje unice, într-o manieră inedită.

mc 1 Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei este reprodusă Mocănița Brad-Crișcior, inaugurată în anul 1907. Scopul mocăniței era acela de a asigura transportul cărbunelui, activitate derulată peste 90 de ani, până în 1998. Începând cu anul 2001, linia a fost valorificată turistic. Cei 7 km dintre Brad și Crișcior se parcurg în aproximativ o jumătate de oră. Mocănița circulă în fiecare an înainte de Crăciun, de Paști și de „Zilele Bradului”.

Mocănița Moldovița este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei. Botezată de localnici Huțulca, reprezintă pentru turiști o ocazie ideală de a admira minunatele peisaje naturale din această parte a Bucovinei. Calea ferată cu ecartament îngust de la Moldovița a fost construită de un proprietar de gater din München, Louis Ortieb. A fost dată în folosință în anul 1888, pentru transport de masă lemnoasă, de la pădure la gater. Huțulca de la Moldovița circulă astăzi pe un traseu de 12 km.

mc3 Timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei ilustrează Mocănița Sovata. Aceasta face parte din lotul de zece locomotive construite în anul 1949, la fabrica Chrzanowo din Polonia, din care două au ajuns în România. Au fost conservate până în anul 2011, în depoul Sibiu. Garnitura de tren are trei vagoane, două închise și unul tip gondolă. Vagonul gondolă a fost construit în 1953, iar celelalte două în anii 1985 și 1991. Traseul mocăniței de la Sovata are o lungime de 14 km, iar durata călătoriei dus-întors este de aproximativ două ore.

Mocănița Valea Vaserului, reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei, are unul dintre traseele cele mai lungi din România, respectiv o cursă de aproximativ 21,6 km. Aceasta se numără printre ultimele construite în țară, fiind inaugurată în 1933, la aproape 30 de ani după prima mocăniță dată în folosință în România. Străbate valea pitorească a râului Vaser, de la Vișeu de Sus până la Paltin, lângă granița cu Ucraina. Drumul prin munți se face alene, cu opriri periodice pentru realimentare cu apă. De menționat faptul că, din 2007, Valea Vaserului face parte din Parcul Natural Munții Maramureșului, oferind vizitatorilor călătorii de neuitat, în locuri pitorești.

colita Locomotive, Mocanite Timbrul coliței dantelate, cu valoarea nominală de 19 lei, redă Mocănița Covasna-Comandău. Folosită inițial pentru transportul buștenilor din pădure, a fost inaugurată în anul 1890. Aceasta face un ocol al localităților Comandău și Covasna, numărându-se printre atracțiile stațiunii. Linia de cale ferată de aici a fost renovată și reinaugurată începând cu anul 2007.

interior pliant_Locomotive, Mocanite Emisiunea de mărci poștale Locomotive, Mocănițe va fi disponibilă începând de vineri, 24 august 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată setul de două plicuri prima zi și setul de patru cărți poștale maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre (rândul 5 cu tête-bêche), minicoala de 5 timbre + 1 vinietă, blocul de 4 timbre și colița dantelată.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 249 exemplare și este echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii, numerotat de la 001 la 249 și setul de două plicuri „prima zi” având ștampila „prima zi” aplicată în clar cu folio, numerotate de la 226 la 474.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Parcuri Naturale din România

Romfilatelia, promotoare permanentă a tematicilor filatelice care au ca subiect frumusețile de necontestat ale României, introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Parcuri Naturale din România, poposind de această dată în Parcul Natural Domogled – Valea Cernei, cel mai mare parc național.

Pe timbrele emisiunii de mărci poștale sunt reproduse exemplare din flora și fauna parcului. Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii, o plantă cu florile de culoare albastru-violet, ilustrează timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei. Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este reprodusă Primula auricula ssp. serratifolia, cunoscută popular ca Urechea ursului. Testudo hermanni, sau Țestoasa bănățeană, ilustrează timbrul cu valoarea nominală de 5 lei. Rădașca, denumită științific Lucanus cervus, este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei. Pe timbrul coliței dantelate a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este redat Zamenis longissimus, denumit și Șarpele lui Esculap, care, înfășurat pe un toiag, este simbolul medicinei.

Arie protejată de interes național, Parcul Național Domogled – Valea Cernei, cu o suprafață de peste 60.000 ha, este situat în partea sud-vestică a României, pe teritoriile județelor Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj. În interiorul său se delimitează un număr de 11 rezervații naturale, dintre care amintim: Rezervația Domogled, Cheile Corcoaiei, Vârful lui Stan, Coronini-Bedina etc.

Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii este o specie xero-mezofilă, care crește ca plantă erbacee perenă. Plantele sunt joase, iar tulpinile lor pot avea de la 1 cm până la maximum 20 cm. Frunzele sunt dispuse alternativ pe tulpină, iar cele inferioare sunt în principal pețiolate. Florile, de culoare albastru-violet, sunt grupate în mod individual, au formă de clopot și sunt hermafrodite. Datorită arealului restrâns în care poate fi întâlnită, această specie este protejată.

Primula auricula ssp. serratifolia, denumită și Ciuboțica cucului bănățean, sau Urechea ursului, este printre speciile cu cea mai mare valoare fitogeografică din familia Primulaceae, reprezentând un taxon endemic amenințat. De obicei, înflorește din aprilie până la sfârșitul lunii mai. Este o specie perenă ce crește până la 20 cm înălțime. Florile galbene cresc în clustere pe tulpini lungi de 5-20 cm. Epitetul specific auricula înseamnă „în formă de ureche” și se referă la forma frunzelor.

Testudo hermanni, sau Țestoasa bănățeană (Testudo hermanni) face parte din familia Testudinae și este caracterizată prin carapacea de 12-24 cm, care este bombată, galben-maronie cu pete închise la culoare. O broască țestoasă de uscat poate atinge ușor la maturitate 25-30 cm, în diametru și 2-3 kg, în greutate. În condiții optime de viață pot trăi chiar și peste 75 de ani.

Lucanus cervus, cunoscută sub numele de rădașcă, este un gândac din familia Lucanidae. Rădașca se numără printre cei mai mari și remarcabili gândaci din Europa. Caracteristice sunt mandibulele mari și roșcate ale masculului, care seamănă cu coarnele de cerb și pot fi mișcate ca un clește. La exemplare mari, lungimea coarnelor poate atinge aproape jumătate din lungimea totală a gândacului, care este 25-75 mm. Rădașca poate zbura.

Zamenis longissimus, sau Șarpele lui Esculap, este un șarpe neveninos din familia Colubridae. Lungimea acestui exemplar poate ajunge până la 2 m. Are un aspect zvelt, capul mic și îngust, coada lungă și subțire. Spatele este brun cu mulți solzi, dungați în lung cu alb. Când este prins, se repede furios și mușcă, de aici mai fiind numit în anumite zone și „șarpe rău”.

interior pliant_Parcuri naturale din Romania Emisiunea de mărci poștale Parcuri Naturale din România va fi disponibilă începând de vineri, 17 august 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de setul de două plicuri prima zi și setul de patru cărți poștale maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă, coliţă dantelată și bloc de 4 timbre (în albumul filatelic)

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 245 exemplare și este echipat cu blocul special al emisiunii (conținând patru timbre dantelate cu manșetă ilustrată), precum și plicul „prima zi” având ștampila „prima zi” aplicată în clar cu folio, ambele produse fiind numerotate de la 001 la 245.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

„România revoluţionară” în pictură

În urmă cu 170 de ani, în Țările Române avea loc prima mare mișcare națională, în contextul Revoluției de la 1848, un eveniment social și politic desfășurat la nivel european.

Pentru a onora oamenii și evenimentele acelor timpuri, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „România revoluționară” în pictură, dedicată exprimării sentimentului național, prin artă. Pe timbrul emisiunii, cu valoarea nominală de 5 lei, este reprodus tabloul România rupându-și lanțurile pe Câmpia Libertății, pictat de Constantin Daniel Rosenthal. Pe colița nedantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este ilustrat un alt tablou pașoptist al lui Rosenthal, România Revoluționară.

Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851), s-a născut la Budapesta, în familia unor negustori evrei prosperi. Pasiunea lui pentru artă nu a fost pe placul celor apropiați, tânărul Rosenthal devenind un călător prin Europa, în căutarea inspirației artistice. La Viena i-a cunoscut pe aristocratul C.A. Rosetti și pe pictorul Ion Negulici, care i-au vorbit despre țările de peste Carpați și despre idealul național al românilor. A vizitat Bucureștii la începutul anilor 1840, iar apoi a plecat cu grupul de patrioți munteni la Paris. A fost fascinat de patosul național al românilor, mai ales datorită prieteniei cu C.A. Rosetti.

Rosenthal a participat la Revoluția de la 1848 din Țara Românească, îndeplinind uneori misiuni primejdioase. Este autorul primei statui de for public al Capitalei, realizând Monumentul Libertății, așezat de guvernul revoluționar în Piața Vorniciei, din centrul Bucureștilor. A cerut și a primit cetățenie valahă, iar după înăbușirea Revoluției a peregrinat prin Europa, alături de patrioții munteni.

În exilul parizian, revoluționarii valahi au dorit să-și exprime idealul național inclusiv prin artă, după modelul celebrului tablou al lui Eugène Delacroix, Libertatea conducând poporul. Realizarea operelor i-a fost încredințată lui Rosenthal, participant la Revoluție și un patriot, de acum român, înfocat.

COL_1 În 1850, artistul a pictat pânza România Revoluționară, devenită, în timp, reprezentativă pentru ilustrarea idealului național. Rosenthal a ales-o ca model pe buna sa prietenă Maria Rosetti, pe care a înfățișat-o în costum popular din zona Muscelului. Artistul a redat în detaliu elementele cămășii, fiind primul pictor care a făcut celebră ia românească. La gât, Maria Rosetti avea o salbă bogată, care exprimă bogăția țării, iar peste umărul drept era așezat un steag tricolor. Tricolorul este de asemenea un simbol al Revoluției de la 1848, fiind realizat din combinarea steagurilor Moldovei (roșu-albastru) și Valahiei (albastru-galben). Un alt element important al tabloului este hangerul de la brâu, care arată o atitudine nu neapărat războinică, dar care îndeamnă la luptă. Privirea personajului se îndreaptă spre un grup de revoluționari, asediați de armata otomană pe Dealul Spirii, la 13 septembrie 1848.

Print Tot în anul 1850, Rosenthal a realizat un alt tablou dedicat Revoluției, de dimensiuni mai mici, cu titlul România rupându-și lanțurile pe Câmpia Libertății. În prim-planul operei se află un personaj feminin, în postură solemnă, cu steagul tricolor în mâna dreaptă și înfășurată cu falduri tricolore. Modelul personajului este de asemenea Maria Rosetti, care are privirea îndreptată spre o lumină care coboară din cer, iar mâna stângă ridica o ramură de măslin, vestind pacea. Abandonat în țărână, sub tălpi, era așezat Regulamentul Organic rusesc, alături de cătușele rupte, semn al dorinței de eliberare a românilor de sub protectoratul țarist. În plan secund, artistul a înfățișat o adunare de oameni, strânși într-o horă în jurul unei tribune, pe Câmpia Libertății.

Proprietarul celor două tablouri a fost C.A. Rosetti, care, prin testament, le-a lăsat moștenire națiunii române.

Aducem un pios omagiu de recunoștință patrioților care s-au sacrificat pentru idealul național acum 170 de ani, precum și artiștilor care au contribuit la nașterea națiunii române.

image description Emisiunea de mărci poștale „România Revoluționară” in pictură va fi disponibilă începând de vineri, 10 august 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de plicul prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și colița nedantelată.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

80 de ani de la trecerea

la cele veșnice a Reginei Maria

Frumoasă țară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă am împărtășit-o atâția ani, al cărei vis strămoșesc l-am visat și eu și mi-a fost îngăduit să-l văd împlinit. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre alte națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută…

Regina Maria

În anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia cinsteşte memoria Reginei Marii Uniri prin introducerea în circulație, vineri, 20 iulie, a emisiunii de mărci poștale 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria.

mc1 mc2

colita 80 de ani de la trecerea la cele veLÖnice a Reginei Maria Primul timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 3 lei, este ilustrat cu un portret al Reginei, în care suverana poartă pe cap o diademă. Pe al doilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 11,50 lei, este reprodus un alt portret, în care Regina poartă coroana realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922. Timbrul coliței nedantelate, cu valoarea nominală de 19 lei, este ilustrat cu o fotografie de studio a Reginei, în care este îmbrăcată în stilul Belle-Époque. Timbrele şi colița sunt decorate cu flori de crin, extrase dintr-un tablou pictat de Regină.

Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, Principesă a Marii Britanii și Irlandei, s-a născut pe 29 octombrie 1875, în Marea Britanie. Tatăl său, Alfred de Edinburg, Duce de Saxa Coburg-Gotha, era al doilea fiu al Reginei Victoria a Marii Britanii, iar mama, Marea Ducesă Maria Alexandrovna Romanova, era fiica Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.

Aranjamente ținând de statutul caselor regale fac ca în anul 1892, când Maria avea 17 ani, viitorul Rege Ferdinand și frumoasa prințesă să se logodească. Astfel, la 10 ianuarie 1893, la Sigmaringen, are loc căsătoria celor doi, martor al unirii fiind chiar împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea.

După mariaj, sosiți în România, tinerii căsătoriți au parte de o primire călduroasă. Aici, alături de Ferdinand, Prințul moștenitor al României, prințesa Maria va fi mamă, politician și gazdă pentru prinții și regii Europei, care vor fi oaspeți ai Familiei Regale a României, dar și emisar și invitat de seamă la curțile regale, dând dovadă de tact, dar și de îndrăzneală. După decesul Regelui Carol I, în 1914, Maria devine Regină, alături de Regele Ferdinand.

Regina Maria a cucerit inimile tuturor românilor prin naturalețe, eleganță și inteligență, prin dăruire și bunătate, dar mai presus de toate, prin iubirea față de țara sa. A știut întotdeauna să se facă remarcată, apreciată și îndrăgită. Aprecia costumul popular românesc, pe care-l îmbrăca ades, cutreierând prin țară.

Regina s-a stins din viață la data de 18 iulie 1938, la Castelul Pelișor. Dorința sa a fost să trăiască ultimele clipe în țara căreia i-a dedicat întreaga viață.

A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la capela Stella Maris a reședinței din Balcic.

După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima reginei a fost mutată la Bran. Ulterior, aceasta s-a aflat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, pentru 44 de ani.

Din 2015, inima reginei Maria s-a întors la Pelișor, locul în care a bătut pentru ultima oară.

Emisiunea de mărci poștale 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria va fi disponibilă începând de vineri, 20 iulie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de plicul prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 6 timbre cu manșetă ilustrată, bloc special de 2 timbre diferite nedantelate și colița nedantelată.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 258 de exemplare și este echipat cu blocul special de două timbre diferite nedantelate al emisiunii, precum și plicul „prima zi” având ștampila „prima zi” aplicată în clar cu folio, ambele produse fiind numerotate de la 001 la 258.

Emisiunea de mărci poștale va fi prezentată sâmbătă, 21 iulie 2018, ora 17:00 la Castelul Peleș din Sinaia, cu ocazia inaugurării expoziției „Maria a României. Portretul unei mari regine” găzduită de Muzeul Național Peleș.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Luni, 16 iulie 2018

Români celebri (II)

În anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Români celebri, partea a II-a, dedicată unor personalități care au făcut cinste României la nivel mondial.

Emisiunea de mărci poștale Români Celebri II va fi disponibilă începând de marți, 17 iulie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Emisiunea este alcătuită din nouă timbre, pe care sunt reproduse portretele unor personalități de marcă: Cella Delavrancea (1,10 lei), Dimitrie Paciurea (1,40 lei), Victor Brauner (1,60 lei), George Apostu (2,60 lei), Elvira Popesco (2,90 lei), Marcel Iancu (5 lei), Dimitrie Cantemir (11,50 lei), Nicolae Iorga (12 lei) și Nicolae Titulescu (19 lei).

Cella Delavrancea (1887-1991) a fost pianistă, scriitoare și publicistă, o personalitate a culturii române în secolul al XX-lea. Fiică a scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea, a crescut, după propriile mărturii, „într-o familie în care se vorbea numai despre literatură, artă și muzică”. Activitatea literară a Cellei Delavrancea a început în anul 1929, când a debutat în revista Bilete de papagal, condusă de Tudor Arghezi. Ulterior a colaborat cu toate revistele culturale importante ale vremii. În 1987, a fost primul artist român care a participat la aniversarea propriului Centenar, printr-un concert de gală, la Ateneul Român.

Dimitrie Paciurea (1873-1932) a fost un reper în sculptura monumentală, un artist apreciat la nivel internațional pentru spiritul său inovativ. Artistul român a depășit rigorile epocii, renunțând la regulile academismului, în favoarea unei abordări suprarealiste a artei. Dimitrie Paciurea a fost profesor la Școala Națională de Arte Frumoase din București, fiind un deschizător de drumuri pentru artiști precum Ion Irimescu, Oscar Han sau Ion Jalea.

Victor Brauner (1903-1966) a fost unul dintre importanții pictori suprarealiști ai lumii, iar lucrările sale se regăsesc în marile galerii de artă. A studiat pictura la Școala de Arte Frumoase din București, însă nu s-a acomodat în peisajul artistic local, datorită viziunii sale moderniste. Victor Brauner s-a regăsit cel mai bine în ideile suprarealismului francez teoretizate de scriitorul André Breton, iar în pictura și grafica sa a prezentat o lume decadentă, o societate obtuză și alienată. Lucrările sale au scandalizat de multe ori publicul, valoarea artistică fiindu-i recunoscută abia după moarte. Brauner este al doilea, după Constantin Brâncuși, în ordinea celor mai bine cotați artiști plastici români.

George Apostu (1934-1986) a fost unul dintre valoroșii sculptori români ai secolului trecut. George Apostu s-a inspirat mai ales din arta populară românească, fiind comparat cu Brâncuși. Unul dintre cele mai cunoscute cicluri ale sale este Tatăl și Fiul, o prelucrare sculpturală a vechiului motiv al „arborelui vieții”.

Elvira Popesco (1894-1993) a fost o mare actriță franceză de origine română. S-a născut la București și a studiat Conservatorul de Artă Dramatică. După absolvire, a fost angajată la Teatrul Național din Capitală. Faima de pe marile scene franțuzești a fost confirmată de o prestație deosebită pe platourile de filmare. A jucat în filme celebre, alături de mari actori ai timpului: Claudia Cardinale, Vittorio de Sica, Jean Marais, Orson Welles, Alain Delon etc. Până la o vârstă înaintată a continuat să țină un salon în Paris, vizitat de artiști sau personalități publice, precum Guy de Rotschild, Jacques Chirac, Pierre Cardin sau Valéry Giscard d’Estaing. În 1993 a fost aleasă membru de onoare al Academiei Române.

Marcel Iancu (1895-1984) a fost pictor, grafician și arhitect, unul dintre animatorii artei de avangardă la nivel mondial. Marcel Iancu s-a impus ca un arhitect al modernității urbanistice. A proiectat peste 40 de clădiri în București, cu influențe de cubism și constructivism. Vilele ridicate de Marcel Iancu au o arhitectură funcționalistă, renunțând la simetrie și ornamente. El introduce casele cu fațada simplă și acoperișul-terasă, acoperișul în pantă și terasa-hublou. În 1941, artistul s-a mutat în Palestina, iar după Al Doilea Război Mondial s-a afirmat ca profesor și animator cultural în noul stat Israel.

Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost cărturar umanist și domnitor al Moldovei (1693, 1710-1711), o personalitate remarcabilă, care s-a afirmat ca scriitor, filosof, istoric, lingvist și etnolog. A avut acces la toate scrierile importante ale timpului, fiind cunoscător a 12 limbi străine, printre care greaca, latina, slavona, araba, turca, persana, italiana și franceza. În 1714 a devenit primul român membru al Academiei din Berlin, la propunerea marelui filosof Gottfried Wilhelm Leibniz.

Nicolae Iorga (1871-1940) a fost cărturar și om politic, o personalitate remarcabilă a vieții culturale românești. Iorga s-a numărat printre marii gazetari ai vremii, articolele sale fiind foarte influente în societate. Din punct de vedere literar a fost teoretician al sămănătorismului, curent care promova valorile naționale tradiționale și folclorice și milita pentru necesitatea culturalizării țărănimii. Nicolae Iorga s-a implicat și în viața politică, iar în perioada 1931-1932 a fost prim-ministru.

Nicolae Titulescu (1882-1941) a fost diplomat şi om politic al României. Un excelent orator, a făcut studii la Paris, unde a obținut doctoratul în Drept (1905). S-a implicat în viața politică în Partidul Conservator-Democrat, fiind unul dintre oamenii politici care au militat pentru intrarea României în Primul Război Mondial. În timpul negocierilor de Pace a susținut cauza României, fiind semnatar, alături de dr. Ion Cantacuzino, al Tratatului de la Trianon, cu Ungaria. Din 1921 a fost reprezentat permanent al României la Liga Națiunilor. Între 1931 și 1932 a fost președinte al acestei importante instituții internaționale, fiind singurul român care a avut o asemenea demnitate, dar și singurul diplomat care a avut două mandate la conducerea Ligii. Titulescu s-a luptat la nivel internațional pentru păstrarea granițelor consfințite de Tratatul de Pace. A fost ministru de Externe în trei mandate, în perioada 1928-1936, împotrivindu-se ascensiunii regimurilor de dreapta în Europa. Academia Română l-a ales membru în anul 1935, iar conferințele sale au fost audiate în amfiteatrele unor mari universități, precum Oxford sau Cambridge.

interior pliant Romania celebri 2 Emisiunea de mărci poștale este completată de setul de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 80 de timbre + 1 vinietă, bloc de 3 timbre + 1 vinietă și manșetă ilustrată și bloc de 9 timbre diferite în carnet filatelic.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm contactați Biroul Relații Publice:

Comunicat de presă – Romfilatelia

Vineri – 13 iulie 2018

Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice

Celebrăm Centenarul Marii Uniri

Cinstim valorile României

În Anul Centenar al Marii Uniri de la 1918, în contextul aniversării a 160 de ani de la prima emisiune de timbre românești, cunoscută în lista tematicilor sub denumirea de Cap de bour, la care se adaugă alte premiere legate de modul de realizare și prezentare a timbrelor, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poștale Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice.

Emisiunea de mărci poștale Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice va fi disponibilă începând de vineri, 13 iulie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

site_ZMPR_all-1 Cele cinci valori ale acestei emisiunii se definesc astfel:

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei este ilustrat timbrul primei emisiuni de mărci poștale de la 1858, Cap de bour (cu valoarea de 27 parale).

Cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominală de 2 lei, redă primul timbru cu grafie latină PORTO GAZETEI, iar pe cel de-al treilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 3 lei, este reprezentat primul timbru cu grafie latină PORTO SCRISOREI.

Carol cu favoriţi, primul timbru cu valoarea nominală exprimată în BANI, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, iar primul timbru românesc dantelat, Carol cu barbă, este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei.

O sumară prezentare a mărcilor poștale amintite începe firesc cu emisiunea Cap de bour, tipărită la 15 iulie 1858 și pusă în circulaţie la 22 iulie 1858 (a fost retrasă în luna octombrie 1858). La data punerii în circulaţie a emisiunii, cursul de schimb reprezenta 108 parale (para – mică monedă turcească de argint care a circulat și în Ţările Române în sec. XVIII-XIX) pentru un franc francez. Tarifele de poștă preluate după modelul Franţei – 25 cenţi, 50 cenţi, 75 cenţi și un franc – au avut corespondentul valorilor nominale ale timbrelor, respectiv 27, 54, 81 și 108 parale. Desenul timbrelor, imprimat pentru fiecare valoare nominală cu un clișeu metalic individual, redă capul de bour, element al stemei Moldovei, alături de goarna poștală, o stea cu cinci colţuri, legenda PORTO SCRISOREI, scrisă cu litere chirilice, și valoarea nominală în parale. Toate elementele sunt înscrise într-un cerc cu diametrul de 19,5 mm la valorile de 27 și 54 parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale și 20,25 mm la valoarea de 108 parale.

Cea de-a doua emisiune Cap de bour a fost pusă în circulaţie concomitent cu introducerea tarifului poștal unic, la 1 noiembrie 1858 și retrasă la 1 mai 1862. Formată din trei mărci poștale cu valori nominale de 5, 40 și 80 parale, emisiunea prezintă schimbări ale desenului faţă de prima emisiune: capul de bour și goarna poștală au o altă reprezentare, steaua are șase colţuri în loc de cinci, legenda PORTO SCRISOREI sau PORTO GAZETEI este scrisă cu litere latine, alfabetul chirilic păstrându-se la scrierea prescurtată PAR (parale). Întregul ansamblu grafic este înscris nu în cerc, ci într-un dreptunghi ușor rotunjit la colţuri. Colile tipărite prezentau tot 32 de mărci poștale cu opt perechi de „tęte-bęche” pe centrul lor. Hârtia, de provenienţă engleză, era subţire, aproape transparentă, azurată sau gălbuie.

Mărcile poștale ale ambelor emisiuni au fost nedantelate și au intrat în lista marilor cotaţii internaţionale. De menționat faptul că, după apariţia mărcilor poștale ale Moldovei din anul 1858, alte ţări i-au urmat exemplul, astfel: Grecia (1861), Turcia (1863), Serbia (1866), Ungaria (1871), Muntenegru (1874), Bulgaria (1879), Albania (1913).

Prima emisiune de mărci poștale românești cunoscută sub denumirea Carol cu favoriţi, cu valoarea nominală exprimată în bani, a fost pusă în circulaţie acum 150 de ani, în anul 1868. Mărcile poștale ale acestei emisiuni fac parte din categoria „litografiate” și au fost tipărite la București, începând cu anul 1864 și până în anul 1872. Procedeul tipografic utilizat (forma de tipar este o piatră specială de calcar cu planeitate perfectă) are unele dezavantaje faţă de tiparul executat cu clișee metalice sau cu clișee gravate: culori mai puţin vii, detalii fine reproduse cu dificultate. Emisiunea amintită marchează momentul introducerii sistemului monetar românesc cu unitatea LEU și diviziunea BAN. De menţionat că mărcile poștale Carol cu favoriţi, cu valoarea în PARALE sau BANI, au fost nedantelate.

Emisiunea de mărci poștale este completată de setul de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă, bloc de 3 timbre nedantelate cu manșetă ilustrată și bloc de 5 timbre diferite nedantelate, din care 1 timbru cu perfor parțial (în album filatelic).

Albumul filatelic aniversar, realizat în tiraj limitat de 258 exemplare, reunește în aceeași tematică produse aparținând filateliei și medalisticii. În interiorul albumului sunt expuse două piese valoroase de colecție: blocul special al emisiunii cu cinci timbre nedantelate, cu perfor special și folio aur, precum și replica realizată din aur a primei mărci poștale, de 27 de parale, capul de serie al primei emisiuni Cap de bour.

COMUNICAT DE PRESĂ- ROMFILATELIA

MINERALE DIN ROMÂNIA

Romfilatelia revine cu o tematică spectaculoasă şi apreciată de colecționari, prin introducerea în circulație a emisiunii de mărci poștale Minerale din România, punând în valoare, încă o dată, exponate unicat din patrimoniul Muzeului Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare.

Emisiunea de mărci poștale Minerale din România va fi disponibilă începând de vineri, 29 iunie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Cele patru timbre ale emisiunii de mărci poștale ilustrează minerale din colecția acestui muzeu, astfel:

Print Eșantionul cu mineralele pirită şi cuarț, de proveniență zona Ţibleş, este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei.

Print Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei este reprodus eșantionul cu mineralele galenă şi semseyit, extras din mina Herja.

Print Timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei redă un eșantion din mina Cavnic, cu mineralele ghips şi calcit.

Print Provenit din mina Herja, eșantionul cu mineralele cuarţ şi calcit este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei.

Aurul se găsește în natură fie ca element nativ, precum eșantionul ilustrat pe plicul „prima zi” a emisiunii (aur, sfalerit, cuarț, proveniență Mina Cavnic), fie în componența altor minerale (în special sulfuri și sulfosăruri).

Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare, considerat de specialiști ca fiind cel mai mare muzeu mineralogic regional din Europa, deține o colecție de peste 20.000 de piese din care aproximativ 17.000 sunt eșantioane minerale. Dintre acestea, în expoziția permanentă pot fi vizionate peste 1.000 de eșantioane minerale, minereuri, roci și fosile recoltate exclusiv din aflorimente și subteranele exploatărilor miniere ce au funcționat în zona Baia Mare și arealele adiacente din Maramureș și nord-vestul României, multe dintre ele fiind unicate sau rarități mondiale.

Emisiunea de mărci poștale este completată de plicul prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 245 de exemplare și este echipat cu blocul emisiunii (conținând patru timbre dantelate cu manșetă ilustrată) precum și plicul „prima zi” având ștampila „prima zi” aplicată în clar cu folio, ambele produse fiind numerotate, de la 001 la 245.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Români celebri (I)

În anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Români celebri, partea I, prin care onorează activitatea unor personalități de marcă ale națiunii.

Emisiunea de mărci poștale Români Celebri (I) va fi disponibilă începând de vineri, 15 iunie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Pe cele nouă timbre ale emisiunii sunt ilustrate portretele Sofiei Ionescu-Ogrezeanu (1 leu), al lui Dimitrie Gusti (1,20 lei), Ion Cantacuzino (1,50 lei), Nichita Stănescu (1,70 lei), Aurel Vlaicu (2 lei), Lucian Blaga (3 lei), Traian Vuia (7 lei), Spiru Haret (8,50 lei) și Henri Coandă (28,50 lei).

Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008) a fost prima femeie neurochirurg din lume. A început Facultatea de Medicină din București în 1939, pregătindu-se pentru meseria de medic în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. În contextul bombardamentelor asupra Bucureștilor din 1944, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a fost nevoită, din lipsă de personal, să opereze pe creier un băiețel care fusese prins între dărâmături. Pacientul a supraviețuit, iar salvatoarea sa a devenit prima femeie neurochirurg din lume! Sofia Ionescu-Ogrezeanu a absolvit Medicina în 1945, iar în anul următor a obținut doctoratul în Neurochirurgie. Medic de excepție, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a activat și ca profesor universitar și a făcut parte din Academia de Științe Medicale.

Dimitrie Gusti (1880-1955) a fondat școala românească de sociologie, fiind unul dintre intelectualii reprezentativi ai României din perioada interbelică. A obținut doctoratul în Filosofie la Universitatea din Leipzig (1904). În 1910 a început să predea filosofie la Universitatea din Iași, fiind preocupat de studiile sociale. A devenit membru al Academiei Române în 1918, iar un an mai târziu a fondat Asociația pentru Știință și Reformă Socială, transformată ulterior în Institutul Social Român. A înființat Muzeul Satului din București, inaugurat în 1936. Între anii 1944-1946 a fost președinte al Academiei Române.

Ion Cantacuzino (1863-1934) a fost fondatorul școlii românești de microbiologie. A făcut studiile la Paris, unde a absolvit facultățile de Litere, Științe și Medicină. În 1920, Ion Cantacuzino (ministru de stat) și Nicolae Titulescu (diplomat) au semnat, din partea României, Tratatul de Pace de la Trianon, cu Ungaria.

Nichita Stănescu (1933-1983) a fost unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii române. Absolvent al Facultății de Filologie din București (1957), a debutat, în același an, în revistele Tribuna (Cluj) și Gazeta literară (București). A fost un poet de geniu, prolific din punct de vedere publicistic. Multe dintre volumele sale au primit premii ale Uniunii Scriitorilor, sau Academiei Române. A lucrat în colectivele de redacție ale celor mai importante reviste literare ale timpului. În 1975, Nichita Stănescu a primit prestigiosul premiu internațional Johann Gottfried von Herder. În anul 1980, la propunerea scriitorului suedez Artur Lundkvist, Nichita a fost inclus de Academia Suedeză pe lista candidaților la Premiul Nobel pentru Literatură. Deși nu a câștigat, nominalizarea sa reprezintă un succes pentru literatura română a vremii.

Aurel Vlaicu (1882-1913) a fost inventator în domeniul aeronauticii și aviator. A absolvit școlile politehnice de la Budapesta (1903) și München (1907), iar după terminarea studiilor a lucrat la uzinele Opel din Rüsselsheim (Germania). În 1908 s-a întors în Transilvania, iar cu banii strânși de la familie și din subscripții publice a construit primul său planor. Sfătuit de intelectualii ardeleni, s-a mutat la București, unde a obținut sprijin guvernamental pentru construcția unui avion (Vlaicu I). Ajutat de Traian Vuia, a cumpărat un motor de la Paris, iar în 1910 a realizat primele zboruri, în jurul Bucureștilor. Tot în 1910, inventatorul a construit avionul Vlaicu II, o versiune îmbunătățită a primului său aparat de zbor.

Lucian Blaga (1895-1961) este unul dintre scriitorii reprezentativi ai culturii române, afirmându-se atât prin opera sa literară, cât și cea filosofică. De asemenea, prin activitatea sa gazetărească, a contribuit la construcția identității naționale a românilor. În anul 1937 a fost primit în Academia Română, iar în 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj. În 1948 a fost îndepărtat de la catedră și exclus din Academia Română.

Traian Vuia (1872-1950) a fost unul dintre pionierii aviației la nivel mondial. A studiat Dreptul și Politehnica la Budapesta, însă, din rațiuni financiare, a reușit să finalizeze doar studiile juridice, cu diplomă de doctor. Ideile sale privind zborul cu un aparat mai greu decât aerul nu au fost apreciate în epocă, proiectul avionului Vuia fiind respins de Academia de Științe de la Paris. A construit aparatul pe cont propriu, iar în martie 1906 a realizat primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol cu mijloace proprii. Vuia s-a preocupat apoi de studiile teoretice privind aviația. În timpul cercetărilor, a descoperit și generatorul de abur cu combustie internă, utilizat ulterior la centralele termice.

Spiru Haret (1851-1912) a fost întemeietorul învățământului modern românesc. Specialist în științe matematice, a obținut doctoratul la Paris (1878), afirmându-se ca unul dintre întemeietorii astronauticii. După ce s-a întors în România a predat științe exacte la universități și școli superioare, fiind ales în 1892 membru al Academiei Române. Principala sa contribuție la dezvoltarea culturii române a constat în reformele din educație, pe care le-a condus în calitate de ministru, în perioada 1897-1910. În 1898 a elaborat legea învățământului secundar și superior, după model occidental. O altă lege importantă a privit reforma învățământului profesional, organizat în școli de artă și meșteșuguri, licee militare și seminare teologice. Tot lui Haret îi revine meritul de a fi înființat grădinițele pentru copii. În 1904 a înființat Comisia Monumentelor Istorice.

Henri Coandă (1886-1972) este unul dintre cei mai mari inventatori ai secolului XX, autor a peste 250 de invenții, pentru care a obținut 700 de brevete de proprietate, în diferite țări ale lumii. După absolvirea Școlii de Artilerie și Geniu din București (1905), a plecat în Germania, unde a studiat la școlile tehnice din Charlottenburg (Berlin), Liege și Paris, în perioada 1906-1909. În 1910 a obținut, în Franța, brevetul pentru motorul turbo-propulsor, iar în același an, la Salonul Aeronautic de la Paris, a prezentat primul avion cu reacție din lume, precursorul turboreactoarelor de astăzi. O altă invenție care a revoluționat tehnica a fost efectul Coandă (brevetat în 1934), care i-a permis să construiască o „farfurie zburătoare”, fără piese mecanice, care decola și ateriza pe verticală. Printre alte aplicații ale efectului se numără: turbinele cu gaz, propulsia vehiculelor aeriene, frâna de recul pentru armele de foc (a creat primul tun fără recul pentru avioane), dar și aparatele medicale pentru respirația artificială.

FDC1_Romania celebri 1

FDC2_Romania celebri 1

bloc_carnet Emisiunea de mărci poștale este completată de setul de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 80 de timbre + 1 vinietă, blocul de 3 timbre + 1 vinietă și manșetă ilustrată și carnetul filatelic conținând blocul de 9 timbre diferite.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Marţi, 5 iunie 2018

CUPA MONDIALĂ FIFA 2018

Cu prilejul desfășurării celei de-a douăzeci și una ediții a Cupei Mondiale FIFA 2018, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale dedicată acestei competiții sportive internaționale, care reprezintă, în egală măsură, prilej de bucurie, atât pentru iubitorii fotbalului, cât și pentru filateliști.

Emisiunea de mărci poștale Cupa Mondială FIFA 2018 va fi disponibilă începând de joi, 7 iunie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Emisiunea de mărci poștale va fi prezentată și în cadrul târgului internațional filatelic ‘Paris-Philex 2018’ la care Romfilatelia participă. Paris-PHILEX 2018, în tradiția marilor expoziții filatelice, reunește expozanți din toată lumea filatelică au acceași misiune: de a satisface pasiunea filateliștilor. Târgul are loc in perioada 7-10 iunie, iar Romfilatelia este prezenta la standul A13.

BLOC_CM_Rusia_2018 Cele patru mărci poștale ale emisiunii, ilustrează, într-o manieră stilizată, dinamica fazelor unei partide de fotbal. Considerat un fenomen social, fotbalul, cel mai popular sport din lume, urmărit de milioane de oameni, face parte din categoria jocurilor sportive de echipă, care se desfășoară în baza unui regulament simplu și accesibil.

Campionatul Mondial de Fotbal este cea mai importantă competiție disputată între echipele naționale de fotbal ale statelor membre FIFA, organul conducător al fotbalului mondial. Competiția se desfășoară în două etape: faza preliminară (calificări) și turneul final, organizat o dată la patru ani.

Actualul Trofeu FIFA World Cup, creație a sculptorului italian Silvio Gazzaniga, este considerat o adevărată operă de artă. Fabricat din aur de 18 karate, acesta reprezintă două figurine umane stilizate, care susțin globul pământesc. Pentru siguranța trofeului, echipa câștigătoare primește o copie placată cu aur a Cupei, originalul rămânând la sediul FIFA din Zurich, Elveția.

Prima ediție a Campionatului Mondial de Fotbal a avut loc în anul 1930, în Uruguay, iar cea mai recentă, în 2014, în Brazilia.

În acest an, turneul final se va desfășura în perioada 14 iunie — 15 iulie și va fi găzduit, pentru prima dată, de Federația Rusă. La eveniment vor participa 32 de echipe naționale de pe toate continentele, dintre care 14 echipe europene, 5 din America de Sud, 3 din America Centrală și de Nord, 5 din Africa, 4 din Asia și Australia.

Meciurile de la Cupa Mondială FIFA 2018 se vor disputa pe 12 stadioane, din 11 orașe: Ekaterinburg, Kaliningrad, Kazan, Moscova, Nijni Novgorod, Rostov, Sankt Petersburg, Samara, Saransk, Soci și Volvograd. Organizatorii așteaptă la această competiție peste 1.000.000 de turiști.

Meciul de deschidere al turneului final se va disputa pe Stadionul Lujniki din Moscova, între țara gazdă, Rusia, și Arabia Saudită. Tot aici, la data 15 iulie 2018, va avea loc și finala Campionatului Mondial de Fotbal.

FDC_CM_Rusia_refacut_2018 Emisiunea de mărci poștale este completată de plicul prima zi și blocul de 4 timbre, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoală de 6 timbre.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Emisiune comună

ROMÂNIA – Thailanda, 45 de ani de relaţii diplomatice

Continuând seria emisiunilor filatelice dedicate relațiilor diplomatice și cu ocazia aniversării relațiilor bilaterale dintre România și Regatul Thailandei, stabilite la data de 1 iunie 1973, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea comună de mărci poștale România-Thailanda, 45 de ani de relații diplomatice, având tematica Costume populare tradiționale.

Noua emisiune va fi disponibilă începând de joi, 31 mai 2018, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

mc8t final

Timbrul României, cu valoarea nominală de 1,50 lei, ilustrează portul popular oltenesc, specific zonei Romanați, de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

mc8t final

Pe timbrul Administrației Poștale a Regatului Thailandei este reprodus costumul tradițional folcloric al grupului etnic Phutai, din nord-estul țării.

Portul tradițional, reprodus pe timbrele emisiunii de mărci poștale, reprezintă, pentru fiecare popor, o parte integrantă a istoriei și civilizației locale, o mărturie vie care a transmis generațiilor, peste veacuri, mesajul creației artistice autentice.

Costumul de Romanați se încadrează în tipologia portului oltenesc, remarcându-se prin compoziții și motive decorative, care fac trimitere la repertoriul ornamental al ceramicii neolitice de la Vădastra – spiralele de pe cojoace – și la fastul țesăturilor cu firul de aur, de la broderia cămășilor femeiești.

Ansamblul femeiesc este compus din cămașa încrețită la gât, cu decor dispus pe mânecă în sistem tripartit (altiță, încreț și râuri), pe piept, spate și la poale. Rafinamentul cămășii este dat de relația cromatică între vișiniu și firul metalic argintiu. Șorțul țesut se asociază cu vâlnicul plisat. Ansamblul mai conține ciorapi de lână și opinci din piele de bovină.

Costumul bărbătesc se compune din pălăria de paie specifică portului de vară, cămașa din pânză învărgată finisată la poale cu colțișori, pantaloni, ciorapi și opinci. Brâul țesut

în război și pieptarul cu decor de rozete pe întreaga suprafață, în culorii vii, completează ansamblul.

Costumul tradițional folcloric al grupului etnic Phutai, din nord-estul Thailandei, provincia Sakon Nakhon, este specific mediului rural. Bărbatul poartă o pânză lungă și

o tunică din bumbac, cu mâneci lungi, de culoare bleumarin, tivită cu broderie de culoare roșu, și cu o curea, în armonie cu costumul partenerei. Femeia poartă o fustă din bumbac, bleumarin, decorată cu broderii țesute, precum și o tunică simplă, cu mâneci lungi, de aceeași culoare. Costumul este completat de o eșarfă roșie brodată, purtată pe umeri și de podoabe din argint – colier, brățări și cercei.

int PLIANT_ RO-THAILANDA

Emisiunea de mărci poștale este completată de plicul prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 8 timbre cu manșetă ilustrată (4 serii).

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Miniaturiști în arta bisericească

În Anul omagial al unității de credință și de neam, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Miniaturiști în arta bisericească, prin care onorează opera artiștilor religioși de pe ambele creste ale Carpaților.

Emisiunea de mărci poștale Miniaturiști în arta bisericească va fi disponibilă începând de vineri, 25 mai 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

mc1

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei este reprodusă miniatura Cina cea de taină, realizată în anul 1653 de un artist anonim, care activa pe lângă Mitropolia Țării Românești de la Târgoviște, în vremea păstoririi mitropolitului Ștefan.

mc1

Timbrele cu valorile nominale de 3 lei și 15 lei ilustrează miniaturile Sfânta Treime și Hristos Pantocrator, realizate de Picu Pătruț (1818-1872), artist popular din Săliștea Sibiului.

În prima jumătate a secolului al XVII-lea, domnitorul Țării Românești, Matei Basarab, a sprijinit puternic dezvoltarea culturii, mai ales editarea de carte. În demersul său a fost ajutat și de mitropolitul Ștefan (c. 1600-1668), care a păstorit Mitropolia de la Târgoviște între anii 1648-1653 și 1655-1668.

Din grija și cu finanțarea mitropolitului, a fost copiat în manuscris, în anul 1653, Slujebnicul arhieresc al Mitropolitului Ștefan al Țării Românești. Slujebnicul, sau liturghierul, redă, în limbile slavonă și greacă, rugăciunile liturgice, iar în limba română, rânduielile la diferite slujbe și texte ale părinților bisericii. Textul este îmbogățit cu miniaturi de o rară frumusețe, realizate de un autor anonim. Operele de artă au fost desenate, cel mai probabil, de copistul care a transcris slujebnicul.

Picu Pătruț este unul dinte cei mai importanți miniaturiști ai Europei din secolul al XIX-lea. El s-a născut în 1818, la Săliştea Sibiului, într-o familie de oieri. A fost atras încă de mic de viața religioasă și a manifestat interes pentru lectură. Prin intermediul oamenilor din sat care practicau transhumanța, a avut acces la cărți din toate zonele românității, ceea ce l-a ajutat să-și dezvolte o bogată cultură laică și religioasă. Picu Pătruț a lăsat posterității peste 40 de lucrări manuscrise, care cuprind opera sa poetică, dramatică, imnuri și copii după texte bisericești, toate acestea ilustrate cu peste 3.000 de miniaturi în culori. Desenele sale impresionează prin finețea artistică și tehnica specială, care sunt susținute de o bună cunoaștere a picturii religioase. Miniaturistul a realizat că, într-o epocă în care știința de carte nu era la îndemâna tuturor, vizualul avea întâietate față de verbal. Prin reprezentările sale, Picu Pătruț a deschis o poartă spre cunoașterea textului biblic, oferind posibilitatea înțelegerii Scripturii prin imagine.

fdc1 tipar

fdc2 tipar

Emisiunea de mărci poștale este completată de setul de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 6 timbre cu manșetă ilustrată (3 perechi tęte-bęche).

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Federaţia Română de Judo, 50 de ani

Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Federaţia Română de Judo, 50 de ani, celebrând tradiția și palmaresul impresionat al acestui for sportiv, obținut în decursul unei jumătăți de veac.

Noua emisiune de mărci poștale va fi disponibilă începând de vineri, 18 mai 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

image description

Emisiunea de mărci poștale conține două valori, respectiv 2,90 lei și 12,00 lei, ambele ilustrând scheme de luptă specifice acestui sport.

Judo este o artă marțială japoneză creată în 1882 de Jigoro Kano (1860-

1938), ca o replică modernă la ju-jitsu, tehnică de luptă datând din antichitate, de pe vremea samurailor.

Jigoro Kano și-a format propriul stil, denumit mai târziu Kodokan Judo, păstrând tehnici de aruncare și prize ale tradiționalului ju-jitsu. Judo, practicat în sala numită dojo, conservă valoarea educativă a celor mai eficiente și mai puțin periculoase procedee tehnice de luptă, bazându-se pe folosirea supleței în locul forței brute.

Popularizat în Europa la începutul secolului trecut, judo și-a pierdut treptat caracterul de artă marțială, transformându-se în sport și devenind astfel, în 1964, probă olimpică.

Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România menționează că, în țara noastră, cunoștințe sumare despre ju-jitsu și judo au devenit populare datorită deplasărilor unor militari și diplomați în Japonia, începând cu anul 1900. Răspândirea unor procedee tehnice de ju-jitsu continuă cu publicarea, în 1912, a unui Curs complet de jiu-jitsu. Metodă practică de apărare, autor Gheorghe Carapancea. În 1934, atât în unele unități militare, cât și în rândul jandarmilor și pompierilor, s-a organizat primul concurs de ju-jitsu și judo, sub conducerea profesorului Emilian Teacă, deținător al centurii negre 1 dan.

La 21 mai 1968 ia ființă Federația Română de Judo, iar în anul următor se organizează primele Campionate Internaționale ale României.

Palmaresul judokanilor români, seniori și juniori, este unul impresionant, incluzând zeci de medalii obținute în urma participării la diferite competiții. Dintre acestea amintim Campionatele Europene din 1977 (Ludwigshafen, Germania), 1978 (Miskolc, Ungaria) și 1979 (Bruxelles, Belgia), unde sportivii români au câștigat medalii de bronz, precum și Campionatul European din 1980 (Viena, Austria), unde judoka Nicolae Vlad cucerește prima medalie de aur și titlul de campion european.

Debutul românesc la Campionatul Mondial de Judo are loc în anul 1979 (Paris, Franţa), cu rezultate onorabile. La Campionatul Mondial din 1981, (Maastricht, Olanda), judoka Constantin Niculae devine vicecampion mondial la categoria semiușoară. Urmează participarea la mondialele de la Moscova (Federația Rusă), din 1983, Hamilton (Canada), din 1993 și Tokyo (Japonia), din 1999, unde sportivii români cuceresc bronzul. Alina Dumitru a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice din Beijing, China în anul 2008. Sportivii români au mai obținut și două medalii de argint la Jocurile Olimpice de la Londra (Marea Britanie), în 2012, o medalie de bronz la Sydney (Australia), în 2000 și alte două la Los Angeles (S.U.A), în 1984. În 2017, la Open-ul European de la Belgrad (Serbia), sportivii români au cucerit trei medalii de aur.

De asemenea, activitatea susținută a numeroși antrenori români de judo a fost încununată prin acordarea titlului de Antrenor emerit.

Federația Română de Judo a reușit să mențină popular acest sport, bazat pe principiile politeții, curajului, sincerității, onoarei, modestiei, respectului, autocontrolului și prieteniei, organizând zeci de activități sportive și sociale în fiecare an, îndeplinindu-și astfel misiunea de a atrage cât mai multe persoane pe calea benefică a unei vieți sănătoase.

int PLIANT_ F.R.judo, 50 ani Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre și minicoala de 5 timbre+1 vinietă.

COMUNICAT DE PRESĂ- ROMFILATELIA

Vineri, 4 mai 2018

MEDALIILE ȘI DECORAȚIILE RĂZBOIULUI DE ÎNTREGIRE

În anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia îi omagiază pe ostașii care au luptat pentru idealul național în Primul Război Mondial, prin emisiunea de mărci poștale Medaliile și decorațiile Războiului de Întregire

Emisiunea de mărci poștale Medaliile şi decoraţiile Războiului de Întregire va fi disponibilă începând de luni, 7 mai 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Emisiunea este alcătuită din patru timbre, care ilustrează cele mai importante distincții conferite combatanților din Primul Război Mondial:

Ordinul național Steaua României, pe timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei, Ordinul național Coroana României, pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei, Medalia Virtute Militară, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei și Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918, pe timbrul cu valoarea nominală de 16,00 lei.

Ordinul național Steaua României a fost instituit la 10 mai 1877, având cinci grade: cavaler, ofițer (cu orozetă pe panglică), comandor, mare ofițer și mare cruce. Se acorda și cu însemne de război, reprezentând două spade încrucișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Începând din 9 aprilie 1918, pentru fapte deosebite, gradele de comandor, ofițer și cavaler puteau fi purtate și cu panglica medaliei Virtute Militară, care avea culoarea roșie, cu câte o singură bandă albastră pe margini. Ordinul Steaua României se acorda doar ofițerilor.

image description

Ordinul național Coroana României a fost instituit la 10 mai 1881, având aceleași grade ca și Steaua României În 1916, Ordinul Coroana României a primit însemne de război, reprezentând două spade încrucișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Din 9 aprilie 1918, acest ordin se purta și cu panglica medaliei Virtute Militară.

image description

Cea mai importantă medalie acordată în perioada Primului Război Mondial a fost cea cu deviza Virtute Militară, înființată în 1880. Aceasta avea două clase: a I-a, de aur și a II-a, de argint. Din 9 aprilie 1918, panglica medaliei se putea atașa gradelor de cavaler, ofițer și comandor ale ordinelor naționale Steaua și Coroana României.

image description

Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 a fost instituită în 1918 și a fost conferită tuturor militarilor și asimilaților, de orice fel, care au luat parte la campania 1916-1918 și care au fost însumați, atașați sau însărcinați cu diferite misiuni, la corpurile de trupă ori la serviciile militare.

image description

Pe plicul „prima zi” a emisiunii de mărci poștale este ilustrat Ordinul „Mihai Viteazul”, cea mai importantă decorație militară românească. Acesta a fost înființat în decembrie 1916 și avea trei clase: a III-a, a II-a, I-a. Clasa a III-a se purta pe partea stângă a pieptului, clasa a II-a se purta la gât (în comandorie), iar clasa I-a se purta ca broșă, pe partea stângă a pieptului. Panglica era din moar, de culoare roșu-vișiniu închis, având pe fiecare latură o bandă din fir de aur.

Emisiunea de mărci poștale este completată de setul de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 de timbre și minicoala de 6 timbre + 2 tabsuri.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Joi, 26 aprilie 2018

Pinacoteca Municipiului Bucureşti, 85 de ani

La ceas aniversar, prin introducerea în circulaţie a emisiunii de mărci poştale Pinacoteca Municipiului Bucureşti, 85 de ani, Romfilatelia îi invită pe toţi colecţionarii şi iubitorii de frumos să celebreze şi să onoreze valoarea inestimabilă a operelor de artă aflate în patrimoniul acestei importante instituţii de cultură.

Emisiunea de mărci poștale Pinacoteca Municipiului Bucureşti, 85 de ani va fi disponibilă începând de vineri, 27 aprilie 2018, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Timbrele emisiunii de mărci poştale ilustrează patru dintre cele mai reprezentative şi valoroase opere ale Pinacotecii Municipiului Bucureşti.

minic1 Tabloul Cârciumărese, pictat de Gheorghe Petrașcu, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,00 lei.

minic2 O altă valoroasă operă aflată în patrimoniul Pinacotecii, Albăstrele, semnată de Ștefan Luchian, este redată pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei.

minic3 Pe timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei este reprezentată pictura Țărancă, autor Theodor Pallady.

minic4 Pictura Portret de femeie cu eşarfă roşie, semnată de Nicolae Grigorescu, este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 12,00 lei.

Inaugurarea Pinacotecii Bucureşti, proiect interbelic care s-a concretizat la data de 19 iulie 1933, a încununat demersurile iniţiate de primarul Dem I. Dobrescu şi susţinute de donaţiile făcute de trei văduve. Astfel, Magdalena Marin a donat, în 1932, colecţia de artă semnată de soţul ei, artistul Filip Marin, Elena Movilă a dăruit colecţia de artă românească şi europeană a magistratului Ioan Movilă, şi nu în cele din urmă, Jana (Ioana) Urseanu a donat Primăriei, în 1933, casa în care locuise alături de soţul ei, Amiralul Vasile Urseanu, astăzi Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, spre a deveni „[…] adăpost de artă şi prilej de înălţare sufletească”. Astfel, în 1939, patrimoniul Pinacotecii Bucureşti cuprindea aproximativ 250 de lucrări.

Astăzi, în patrimoniul Pinacotecii Municipiului Bucureşti, se află peste 5.500 de bunuri artistice, care cumulează patru valoroase subcolecţii: colecţia de pictură, colecţia de grafică, colecţia de sculptură şi o mică colecţie de artă decorativă. Raritatea, calitatea formală şi vechimea însumate de nenumărate opere din patrimoniu, sunt reflectate prin înscrierea acestora în categoriile tezaur şi fond, dar nu numai acest lucru o face deosebită. Unicitatea provine şi din faptul că este singura colecţie din Bucureşti nefragmentată în termenii cronologiei istoriei artei, ea deţinând atât lucrări ale artei româneşti moderne, cât şi ale celei contemporane.

Deşi instituţia Pinacotecii a trecut de-a lungul istoriei prin nenumărate peregrinări locative şi momente de cumpănă, fiind lipsită şi în prezent de un spaţiu de expunere permanent, îşi menţine cu dedicare atât pasiunea pentru artă, cât şi nobilele misiuni ştiinţifice şi educative avute încă din anul înfiinţării. Capodoperele din colecţia de artă au putut fi admirate doar în cadrul unor expoziţii temporare, organizate în cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti sau în colaborare cu alte instituţii.

fdc tipar

fdc tipar Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, (în realitate sunt două) iar ca formă de machetare au fost folosite coala de 20 timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

COMUNICAT DE PRESĂ -Romfilatelia

Joi, 19 aprilie 2018

Aniversări culturale 2018

Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani

Ateneul Român, 130 ani

Festivalul „George Enescu”, 60 ani

În anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia cinsteşte marile valori culturale ale României prin emisiunea de mărci poştale Aniversări culturale 2018: Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani; Ateneul Român, 130 ani; Festivalul „George Enescu”, 60 ani.

Emisiunea de mărci poștale Aniversări culturale 2018: Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani; Ateneul Român, 130 ani; Festivalul „George Enescu”, 60 ani va fi disponibilă începând de vineri, 20 aprilie 2018, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Filarmonica „George Enescu” a fost fondată în aprilie 1868, la inițiativa dirijorului și compozitorului Eduard Wachmann, unul dintre cei mai apreciați artiști ai vremii, cu o activitate de 35 de ani în domeniul muzicii clasice româneşti. Primul concert a avut loc la 15 decembrie 1868, sub bagheta iniţiatorului său. În timp, Wachmann şi Filarmonica au reuşit să dezvolte cultura muzicală a elitelor româneşti şi să popularizeze capodoperele muzicii clasice.

Festivalul Internaţional „George Enescu” este cea mai prestigioasă manifestare muzicală găzduită de România. Prima ediţie a avut loc în septembrie 1958, după trei ani de la moartea lui George Enescu. La evenimentul inaugural au participat nume mari ale muzicii clasice mondiale, precum violoniştii Yehudi Menuhin şi David Oistrah, sau dirijorii Sir John Barbirolli şi Carlo Felice Cillario. În anii ’70, anvergura internaţională a festivalului s-a diminuat, însă odată cu ediţia din 1991 au reapărut în repertoriu nume mari ale muzicii clasice mondiale.

Pe cele trei timbre ale emisiunii sunt reproduse portretele unor personalități care au contribuit la grandoarea muzicii clasice românești: George Enescu (1881-1955), cel mai cunoscut compozitor român, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei, Eduard Wachmann (1836-1908), fondatorul Filarmonicii, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,5 lei şi Albert Galleron (1846-1930), arhitectul Ateneului Român, pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei.

image description

image description Pe vinietele minicolilor este reprodus unul dintre afișele primei ediții a Festivalului „George Enescu”, precum şi portretele lui Constantin Silvestri (1913-1969), unul dintre cei mai importanţi dirijori ai secolului al XX-lea şi cel al lui Constantin Esarcu (1836-1898), iniţiator al Societăţii Literare „Ateneul Român”. Manşeta minicolilor ilustrează fresca din sala de concerte a Ateneului Român.

image description Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca formă de machetare au fost folosite coala de 32 timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă + 2 manșete.

Romfilatelia mulţumeşte Filarmonicii „George Enescu” Bucureşti, Bibliotecii Academiei Române şi Muzeului Naţional „George Enescu” pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale, precum şi fotografilor Lucian Tudose şi Ioana Chiriţă.

COMUNICAT DE PRESĂ -Romfilatelia

EUROPA 2018 – PODURI

Sub genericul Europa 2018, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Poduri, tematică selectată pentru acest an de către PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite.

Noua emisiune va fi disponibilă începând de joi, 12 aprilie 2018, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

bl1

Print Emisiunea este alcătuită din două timbre. Primul timbru, cu valoarea nominală de 3,50 lei, ilustrează Podul Minciunilor din Sibiu, iar pe cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominală de 16,00 lei, este reprezentat Podul Anghel Saligny de la Cernavodă, județul Constanța.

Podul Minciunilor din Sibiu, un adevărat simbol al orașului, a fost construit în anul 1859, fiind cel de-al doilea pod din Europa realizat din fontă turnată și primul din spațiul românesc. Aflat încă

în serviciu, acesta leagă cele două sectoare ale Pieței Mici, permițând legătura dintre Orașul de Jos și Orașul de Sus. Deoarece podul nu a fost construit pe piloni de sprijin, el a fost denumit în germană Liegenbrücke, în traducere, podul culcat. Localnicii au început să-l numească podul minciunilor deoarece în dialectul săsesc cuvântul culcat (lugenmarchen) este omonimul cuvântului minciună.

Podul de la Cernavodă, numit inițial Podul Regele Carol I, redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, pentru a-l onora pe Anghel Saligny, proiectantul și executantul podului, a fost construit între 1890 și 1895, pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanța.

El a fost proiectat la 30 m deasupra Dunării, pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai înalte catarge.

La realizarea acestuia, Saligny a adus două mari inovații: sistemul nou de grinzi cu console, pentru suprastructura podului și folosirea oțelului moale în locul fierului pudlat, ca material de construcție pentru tabliere de poduri. Podul Anghel Saligny a fost folosit timp de aproape un secol, până în 1987, când a fost construit unul nou. Podul este înscris pe Lista Monumentelor Istorice sub denumirea Podul Carol I cu statuile „Dorobanții”.

Print Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoală de 6 timbre, 2 modele de blocuri de 4 timbre (2 serii) și blocul special de 2 timbre nedantelate.

int pliant EUROPA 2018 În plus, emisiunea va fi completată cu un produs filatelic special, cu medalie. Aversul medaliei redă, în prim-plan, portretul inginerului Anghel Saligny (1854-1925), proiectantului podului cu același

nume, reproducere după gravura realizată de regretatul artist plastic Octavian Ion Penda, cu un detaliu din structura metalică a podului. Reversul acesteia prezintă, în prim-plan, construcția din piatră a intrării pe pod, flancată de grupul statuar din bronz reprezentând doi dorobanți, simbol al păstrării respectului

cuvenit eroilor căzuți în Războiul de Independență.

Romfilatelia mulţumește fotografului George Avanu pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Luni, 26 martie 2018

100 ANI DE LA UNIREA

BASARABIEI CU ROMÂNIA

În anul Centenarului Marii Uniri, Romfilatelia celebrează revenirea românilor dintre Prut și Nistru în granițele țării, la 27 martie 1918, prin emisiunea de mărci poștale 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Noua emisiune va fi lansată marți, 27 martie 2018, la Parlamentul României, în cadrul ședinței comune solemne pentru Celebrarea Centenarului Unirii Basarabiei cu România.

Emisiunea de mărci poștale 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România.va fi disponibilă începând de marți, 26 martie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

image description Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate trei personalități care au mijlocit înfăptuirea acestui ideal național. Astfel, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprodus portretul lui Alexandru Marghiloman, prim-ministru al României în martie 1918.

image description Portretul lui Ion Inculeţ, președinte al Sfatului Ţării de la Chișinău, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei.

image description Timbrul coliței dantelate a emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat cu portretul lui Pantelimon Halippa, luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Țarist.

Alexandru Marghiloman (27 ianuarie 1854 – 10 mai 1925) a fost un politician reprezentativ pentru mișcarea conservatoare, înainte de 1914. În timpul războiului s-a remarcat prin opoziția de neclintit față de orice alianță cu Imperiul Țarist. În martie 1918 a fost numit prim-ministru, fiind implicat în discuțiile cu fruntașii basarabeni pentru Unire. La 27 martie 1918 s-a deplasat la Chișinău și a ținut un discurs în fața Sfatului Țării, înaintea votului care a consfințit reîntoarcerea Basarabiei la țara-mamă.

Ion Inculeţ (5 aprilie 1884 – 18 noiembrie 1940) a fost un remarcabil politician basarabean, care s-a impus ca lider al cauzei naționale la sfârșitul anului 1917. A fost ales președinte al Sfatului Țării și a negociat cu autoritățile române de la Iași stabilirea strategiei Unirii.

Pantelimon Halippa (1 august 1883 – 30 aprilie 1979) s-a afirmat încă de la începutul secolului al XX-lea ca luptător pentru drepturile politice și culturale ale românilor din Imperiul Țarist. A votat Unirea Basarabiei cu România la ședința istorică a Sfatului Țării din 27 martie 1918, iar apoi a participat la adunările de la Cernăuți și Alba Iulia, care au desăvârșit crearea României Mari.

Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca formă de machet image description are au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și colița dantelată.

Romfilatelia mulțumește domnului academician Răzvan Theodorescu, Arhivelor Naționale ale României, Primăriei Municipiului Iași, Primăriei Municipiului Buzău și domnului profesor Corneliu Andonie, din cadrul Muzeului Militar Național, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă- Romfilatelia

FĂURITORI AI MARII UNIRI (I)

Vineri, 16 martie 2018

Celebrăm Centenarul Marii Uniri

Cinstim valorile României

Romfilatelia, în anul aniversării Centenarului Marii Uniri din 1918, introduce în circulație emisiunea de mărci poștale FĂURITORI AI MARII UNIRI, partea I, care omagiază personalitățile care au contribuit la realizarea celui mai important ideal al românilor.

Emisiunea de mărci poștale Făuritori ai Marii Uniri (I) va fi disponibilă începând de marți, 20 martie 2018, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Noua emisiune va fi lansată marți, 20 martie 2018, în cadrul sesiunii de comunicări științificededicate Centenarului Marii Uniri, sesiune organizată de Romfilatelia în parteneriat cu Academia Română și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.

În urmă cu 100 de ani, România suporta un grav și dureros impas istoric. Odată intrată în Primul Război Mondial, în anul 1916, din dorința nestrămutată a unirii tuturor românilor în granițele istorice, țara s-a confruntat cu o bătălie inegală, ca forță umană și dotare militară, cu tabăra trupelor germane și austro-ungare. După o retragere soldată cu pierderi imense, armata ajunsă în spațiul Moldovei repurtează ulterior victorii hotărâtoare, ale căror consecințe, însumate cu situațiile favorabile internaționale, facilitează în anul 1918 unirea cu românii din Regat a Basarabiei (27 martie), Bucovinei (28 noiembrie) și Transilvaniei (1 decembrie).

int pliant_Fauritori 1 Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei este ilustrat Miron Cristea , primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Portretul Cardinalului Iuliu Hossu , episcop greco-catolic, este reprodus pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este reliefat portretul lui Iuliu Maniu , luptător pentru cauza națională a românilor din Transilvania. Portretul lui Ion I.C. Brătianu, prim-ministru în perioada Primului Război Mondial, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei.

Print Pe colița nedantelată a emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat Regele Ferdinand I, alături de alți făuritori ai Marii Uniri: Take Ionescu, Alexandru Vaida-Voevod, Constantin Stere, Samoilă Mârza, Gheorghe Pop de Băsești, Sextil Pușcariu, Iancu Flondor și Ion Nistor, iar pe timbrul coliței este reprodusă stema României mici, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în granițele țării până în 1918.

Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca formă de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 6 timbre + 6 viniete și colița nedantelată.

Romfilatelia mulțumeşte Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, domnului academician Răzvan Theodorescu, Arhivelor Naționale ale României, Muzeului Bucovinei din Suceava, domnului profesor Corneliu Andonie, din cadrul Muzeului Militar Național și domnului Emanuel Cosmovici, de la Asociația „Programele Bunavestire”, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă- Romfilatelia

Miercuri, 7 martie 2018

Sfintele Paști

2018

În anul 2018, al Centenarului Marii Uniri, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române „Anul omagial al unității de credință și de neam” și „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”, Romfilatelia poposește în Cetatea Alba Iulia, simbol al unității românești datorită primei unificări realizate de Mihai Viteazul. Ulterior, aceasta a fost locul de desfășurare a Marii Uniri. Momentul istoric al întregirii României a fost marcat prin ridicarea Catedralei Încoronării, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, a cărei piatră de temelie a fost pusă la data de 28 martie 1921, a doua zi de Paști.

În apropierea celui mai important eveniment al creștinătății, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2018, care comemorează momente cruciale din viața lui Iisus Hristos – Intrarea în Ierusalim, Răstignirea și Învierea. Noua emisiune de mărci poștale va fi disponibilă începând de vineri, 9 martie 2018, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/.

mc1 mc2 Cele două timbre ale emisiunii de mărci poştale, cu aceeaşi valoare nominală de 1,30 lei, ilustrează icoane din patrimoniul Catedralei arhiepiscopale Alba Iulia, respectiv Intrarea în Ierusalim și Învierea Domnului Iisus Hristos.

Intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos, cunoscută ca Duminica Floriilor, marchează începutul ultimei săptămâni din viața Sa pământească. Din această zi intrăm în Săptamâna Pătimirilor, iar în toate bisericile se oficiază, în fiecare seară, slujbe prin care credincioșii sunt chemați să-L însoțească pe Hristospe drumul crucii, până la moartea și Învierea Sa.

Învierea Domnului Iisus Hristos este mărturisirea puterii imense a lui Dumnezeu, o dovadă pentru învierea oamenilor, aceasta fiind un adevăr de bază al credinței. Creștinii găsesc mângâiere în faptul că Dumnezeu a devenit om, a murit pentru păcatele oamenilor și a înviat a treia zi.

int pliant_Paste 2018 Timbrul coliței dantelate, cu valoarea nominală de 12 lei, reproduce icoana Răstignirea Domnului Iisus Hristos, de pe iconostasul Catedralei din Alba Iulia. Prin răstignire, cel mai important moment din misiunea mesianică a lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu primește moartea trupească, jertfa supremă prin care El ia asupra Sa păcatele lumii, împăcând pe om

cu Creatorul. Icoana Răstignirii semnifică nemărginita bunătate și dragoste față de oameni a lui Dumnezeu, care nu se ferește de nicio suferință.

Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca formă de machetare au fost folosite coala de 28 timbre, minicoala de 10 timbre + 2 viniete (5 serii), minicoala de 8 timbre + 1 vinietă, blocul special de 3 timbre dantelate (seria emisiunii + timbrul din colița emisiunii), blocul special de 2 timbre (seria nedantelată a emisiunii, alături de colița emisiunii) și colița dantelată.

Produsul special, cu timbru de argint, reunește, într-o prezentare originală, un bloc special de 3 timbre dantelate (conţinând seria emisiunii, alături de timbrul din coliţa emisiunii), realizat în tiraj limitat de 421 exemplare și numerotat, precum și replica modelată în argint a mărcii poștale care ilustrează icoana Răstignirea Domnului Iisus Hristos, împreună cu Certificatul de Autenticitate eliberat de Monetăria Statului, înseriat de la 001 la 421.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 421 de exemplare şi este echipat cu blocul special al emisiunii (conţinând două timbre nedantelate și colița emisiunii), precum şi plicul „prima zi” având ştampila „prima zi” aplicată în clar, cu folio aur, ambele produse fiind numerotate de la 001 la 421.

Romfilatelia mulțumește Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Arhiepiscop al Albei Iulia, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Luni, 26 februarie 2018

CORUL MADRIGAL, 55 DE ANI

Cu ocazia aniversării a 55 de ani de activitate a Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Corul Madrigal, 55 de ani, marți, 27 februarie 2018, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

image description Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este reprodus portretul lui Marin Constantin (1925-2011), fondatorul și mentorul Corului, data introducerii în circulație a timbrului fiind și ziua de naștere a maestrului.

De la înființarea sa, în 1963, de către dirijorul Marin Constantin, Corul Madrigal a susținut aproape 4.500 de concerte, aplaudate pe întreg mapamondul. Ansamblul a devenit etalonul mondial al muzicii corale camerale, recunoscut oficial în noiembrie 2016, prin titulatura de Ambasador al Libertății, Speranței și Păcii, primită la Palatul Națiunilor Unite, din Geneva.

Cu o activitate neîntreruptă de peste jumătate de secol, Corul Madrigal este cel mai apreciat ansamblu coral profesionist din România, implicat activ în dezvoltarea mișcării corale din țară, prin Programul Național Cantus Mundi. Încă din primii ani de activitate, Corul Madrigal a devenit o prezență apreciată pe cele mai importante scene ale Europei. Componența membrilor a fost în permanență rafinată, astfel încât criticii vremii au comparat performanța corului și a dirijorului cu „o vioară Stradivarius în mâna lui Paganini” (Dobrica Stevanović, 1968).

Repertoriul corului include sute de lucrări din perioada Renașterii europene, muzică bizantină, bijuterii ale muzicii clasice românești, tradiționalele colinde, compoziții contemporane și lucrări vocal-instrumentale. De altfel, chiar denumirea ansamblului denotă înclinația spre creația medievală, madrigalul fiind o scurtă compoziție muzicală vocală, polifonică, cu caracter liric, specifică secolului al XVI-lea.

Încă de la înființarea sa, Corul Madrigal a avut o traiectorie europeană, fiind prezent la festivalurile din marile orașe muzicale de pe continent. Ansamblul a fost primit de fiecare dată cu entuziasm din partea spectatorilor, care au strigat frecvent „Les Champions, Les Champions”. Începând din anul 1964, Madrigalul a participat la toate edițiile Festivalului Internațional „George Enescu”. Astăzi, ansamblul coral aduce spiritul european în mintea și inima copiilor, odată cu dragostea pentru cântul coral, prin Programul Național Cantus Mundi. Pe lângă activitatea concertistică susținută, Corul Madrigal este inițiatorul și promotorul celei mai ample mișcări de integrare socială prin intermediul cântului coral în România. Lansată în 2011, în mod voluntar, la inițiativa dirijorului Ion Marin, ideea, care din 2014 a devenit Programul Național Cantus Mundi, a prins un contur remarcabil. Peste 30.000 de copii din România au aderat la această mișcare națională, în prezent fiind înscrise peste 800 de coruri pe platforma online http://www.cantusmundi.com.

Pentru membrii corului, Madrigalul este o adevărată școală, pentru România, un brand național, iar pentru Europa, o parte relevantă a patrimoniului cultural al continentului.

Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca formă de machetare au fost folosite coala de 32 timbre și minicoala de 8 timbre + 1 vinietă.

Romfilatelia mulţumește Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Vineri, 16 februarie 2018

COLOANA INFINITULUI, OMAGIU EROILOR NEAMULUI

„Du-te! Îmbrățișează Coloana infinirii cu palmele mâinilor deschise. Apoi, înălțându-ți ochii, privește-o și vei cunoaște, astfel, într-adevăr, sinele cerului.” Constantin Brâncuși (1876-1957)

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, în semn de respect și recunoștință pentru jertfa ostașilor din Primul Război Mondial, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Coloana Infinitului, omagiu eroilor neamului, luni, 19 februarie 2018, data aniversării marelui artist Constantin Brâncuși, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Colița dantelată, cu valoarea nominală de 31 lei, este un supratipar al emisiunii Expoziția Filatelică Internațională ‘Philexfrance’82’, care îl ilustrează pe Constantin Brâncuși în atelierul său din Paris, alături de o versiune a operei sale, Coloana Infinitului.

Constantin Brâncuși, titan al artei mondiale, a lăsat României, din dragoste pentru artă și infinită iubire pentru țara sa, o moștenire unică în lume — Coloana recunoștinței fără sfârșit, cunoscută și sub numele de Coloana Infinitului.

De-a lungul vieții sale, genialul Brâncuși a experimentat diverse materiale pentru a definitiva forma și dimensiunile acestei opere, care se numără printre sculpturile sale emblematice.

La inițiativa Ligii Naționale a Femeilor Române din Gorj, între anii 1937-1938, Brâncuși a realizat Coloana recunoștinței fără sfârșit, în memoria soldaților români căzuți la datorie în Primul Război Mondial, în luptele de pe Valea Jiului.

Lucrarea remarcabilă, redenumită mai târziu Coloana Infinitului, este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Sculptura are trei elemente esențiale — baza îngropată, miezul sau pilonul central de rezistență și coloana propriu-zisă.

Coloana este parte a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu, inaugurat acum 80 de ani, la data de 27 octombrie 1938.

Ansamblul se întinde pe 1,5 km, pe o axă est-vest, și este format din Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, întâlnind în cale Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

În aprilie 2007, la Târgu-Jiu a fost dezvelit înscrisul care atestă includerea Ansamblului Monumental Calea Eroilor în patrimoniul cultural european.

Coloana Infinitului transmite peste secole cinstirea jertfei eroilor neamului.

int-pliant_Coloana-infinitului Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca formă de machetare a fost folosită colița dantelată.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Miercuri, 14 februarie 2018

„Renașterea României” în pictură

Renașterea națională și culturală a României reprezintă un moment cu o mare încărcătură istorică, ducând la concretizarea ideii unității naționale. Cu ocazia celei de-a 170-a aniversări a Revoluției de la 1848, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „Renașterea României” în pictură. Noua emisiune de mărci poștale va fi disponibilă începând de vineri, 16 februarie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

mc8+1 Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este reprodus tabloul Renașterea României, de Gheorghe Tattarescu.

Revoluția de la 1848 a reprezentat piatra de temelie a nașterii României. A fost momentul în care intelectualii și artiștii au conștientizat comunitatea de limbă și de cultură a teritoriilor locuite de români, începând să militeze pentru făurirea unui stat unitar. Sentimentul național s-a construit inclusiv prin creațiile pictorilor pașoptiști, care s-au inspirat din curentele artistice la modă în marile orașe din vestul Europei.

Unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii pașoptiste a fost Gheorghe Tattarescu (octombrie, 1820, Focșani – 24 octombrie 1894, București). A fost nepotul pictorului de biserici Nicolae Teodorescu, primul său îndrumător în arta picturii bisericești, care, în anul 1831, a înființat la Buzău o școală de pictură bisericească, unde viitorul mare pictor este înscris ca elev, la vârsta de 11 ani. În copilărie, artistul a pictat biserici împreună cu unchiul său, fiind remarcat de episcopul Chesarie al Buzăului, care i-a oferit în 1845 o bursă la Roma. Și-a făcut studiile în atmosfera revoluționară a Romei pașoptiste, iar primele sale opere au avut o puternică încărcătură națională. Educația italiană se distinge și prin influențele aduse operei sale de iconografia creștină.

Artistul a trăit din plin atmosfera politică și culturală a timpului. Este autorul unor portrete memorabile ale liderilor pașoptiști, precum Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru sau Ștefan Golescu.

În 1848, pe când se afla în Italia, a început să lucreze la un proiect artistic dedicat idealului național. Gheorghe Tattarescu a expus pentru prima dată opera la Roma, în 1850. Tabloul alegoric „Deșteptarea României” are ca semnificație renașterea țării prin știință, artă și credință. Compoziția este realizată distinct în două planuri. În partea de jos, o femeie se trezește din somn, simbol al României care își rupe lanțurile sclaviei, alături de steagul românesc, parțial desfășurat. În stânga jos, se află cornul abundenței, iar în dreapta, prin contrast, o familie de țărani săraci în fața unei colibe. Un înger ridică vălul obscurantismului, arătând, spre planul superior, simbolurile personificate ale științei, artei și credinței. În fundalul compoziției sunt figurate sugestiv Dunărea, Carpații și ruinele fostei capitale românești, Târgoviște.

Tattarescu a oferit tabloul domnitorului Barbu Știrbei, care, impresionat de darul primit, a înființat Galeria de Tablouri. Prima piesă din colecție, donație a domnitorului, a fost chiar tabloul lui Tattarescu. Între timp, Galeria a fost transformată în Pinacoteca Statului, iar mai apoi în Muzeul Național de Artă.

Opera lui Gheorghe Tattarescu, aflată astăzi în patrimoniul Muzeului Municipiului București, a avut mai multe denumiri. Inițial, autorul a menționat pânza cu titlul „Deșteptarea României”. Însă, în 1867, cu ocazia trimiterii la Expoziția Universală de la Paris, a redenumit-o „Visul României”. În 1953, când s-a înființat Casa Memorială „Gheorghe Tattarescu”, opera a intrat în patrimoniul Muzeului Municipiului București cu titlul „Renașterea României”.

col Pe timbrul coliței nedantelate a emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 15 lei, este reprodus un portret al lui Gheorghe Tattarescu din perioada senectuții, realizat în creion. Ilustrația este, probabil, o versiune intermediară a Autoportretului pe pânză, finalizat în anul 1875.

Print Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 8 timbre+1 vinietă și colița nedantelată.

Romfilatelia mulțumește Muzeului Municipiului București pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă Romfilatelia – Jocurile Olimpice de iarnă 2018

Miercuri 07,02,2018

Inspirate de Jocurile Olimpice grecești din secolele VIII î.Hr. – IV d.Hr. și cu o istorie de aproape 100 de ani, Jocurile Olimpice de iarnă reprezintă cel mai așteptat eveniment sportiv din iarna acestui an. Prima ediție a avut loc în anul 1924 în Chamonix, Franța și a reunit 5 sporturi practicate la acea vreme: bob, curling, hochei pe gheață, patinaj și schi.

Jocurile Olimpice de iarnă, organizate de Coreea de Sud pentru prima dată, sunt găzduite în acest an, în perioada 9-25 februarie, de orașul PyeongChang. În această țară a mai avut loc și o ediție a Jocurilor Olimpice de vară, la Seul, în 1988.

Romfilatelia este alături de sportivii români participanți la cea de-a XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, PyeongChang 2018 prin introducerea în circulație a unei emisiuni de mărci poștale dedicate acestui eveniment sportiv internațional. Noua emisiune de mărci poștale Jocurile Olimpice de iarnă 2018 va fi disponibilă începând de vineri, 9 februarie 2018, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

image description Emisiunea ilustrează patru discipline olimpice. Bobul este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei, schiul alpin este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei, proba de schi fond este prezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, iar proba săritura cu schiurile este redată pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei.

Anul acesta, uniformele purtătorilor de medalii și însoțitorilor sportivilor sunt inspirate de culorile steagului național al Coreei de Sud – roșu, alb și albastru.

Sportivii medaliați vor primi, în loc de flori, păpușa-mascotă Soohorang. Aceasta va purta pălării de aur, argint sau bronz, precum și o floare de hârtie, cunoscută sub numele de uhsahwa. De asemenea, vor primi și un obiect din lemn împodobit cu scene de pe muntele din PyeongChang, pe care scrie „PyeongChang 2018”, în alfabetul coreean Hangul.

În cadrul evenimentului sportiv sunt incluse 15 discipline, din 7 sporturi: patinaj (patinaj artistic, patinaj viteză și patinaj viteză pe pistă scurtă), schi (alpin, fond, liber, combinată nordică, sărituri cu schiurile și snowboard), bob (bob și skeleton), biatlon, curling, hochei pe gheață și sanie.

România a participat pentru prima dată la Jocurile Olimpice de iarnă la ediția din 1928, de la Saint Moritz. Țara noastră nu a avut reprezentanți la ediția inaugurală de la Chamonix, din 1924, și la competiția din 1960, de la Squaw Valley. În 1968, la Grenoble (Franța), România a obținut medalia de bronz, cu bobul masculin 2 persoane, cu echipa formată din Ion Panțuru și Nicolae Neagoe.

La Jocurile Olimpice de iarnă de la PyeongChang, țara noastră va participa la probele de schi alpin și fond, sărituri cu schiurile, biatlon, bob, sanie și skeleton.

image description Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre+1 vinietă și blocul de 4 timbre.

Romfilatelia mulțumește Comitetului Olimpic și Sportiv Român pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicate de presă- Romfilatelia

Vineri 26 ianuarie 2018

MIRCEA CEL BĂTRÂN, 600 DE ANI DE LA MOARTE

Mircea cel Bătrân, o figură emblematică a Evului Mediu românesc, a fost voievodul în timpul căruia Valahia a atins apogeul puterii sale politice și a întinderii teritoriale. Mircea nu a fost doar domn al Țării Românești, ci și senior al unor importante ținuturi transilvane și singurul stăpânitor al ținuturilor românești de la Marea Neagră.

Romfilatelia îl omagiază pe marele voievod al Ţării Româneşti, introducând în circulaţie emisiunea de mărci poștale Mircea cel Bătrân, 600 de ani de la moarte. Noua emisiune va fi disponibilă începând de miercuri, 31 ianuarie 2018, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Print Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este ilustrată statuia lui Mircea cel Bătrân aflată în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române. Opera aparține sculptorului Paul Vasilescu (1936-2012), un artist care s-a remarcat prin lucrările sale de artă monumentală și portretistică.

Print Pe colița dantelată a emisiunii de mărci poștale este reprodusă o frescă de la Biserica Brădetu (jud. Argeș), ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, pe care voievodul apare pictat alături de soția sa, doamna Mara. Timbrul coliței dantelate are valoarea nominală de 16 lei.

Mircea cel Bătrân s-a născut în 1355 şi a urcat pe tronul Țării Românești la 23 septembrie 1386, fiind al cincilea domnitor după Basarab Întemeietorul. În tradiția medievală românească

nu exista obiceiul numărării voievozilor cu același nume, astfel că i s-a spus „cel Bătrân” cu sensul de „cel din vechime”, spre a fi deosebit de Mircea Ciobanul, care a domnit în veacul al XVI-lea. Fiu al lui Radu Vodă, Mircea a ajuns domn al Ţării Româneşti după moartea fratelui vitreg, Dan. Prin mama sa Calinichia, Mircea se înrudea cu familiile boierești din Oltenia, iar prin soție, doamna Mara, cu Władysław Jagiełło, regele Poloniei. A avut mai mulți fii, care, ulterior, s-au luptat între ei pentru obținerea tronului Țării Românești.

Mircea cel Bătrân s-a remarcat prin realizări în plan politic, economic și cultural. Sub domnia sa, Țara Românească a ajuns la extinderea maximă pe care a cunoscut-o în istorie. Granițele începeau la vest cu feuda primită de la Sigismund de Luxemburg, în Banatul de Severin, în nord treceau peste Carpați, până la izvoarele Oltului, iar în est a cucerit Dobrogea, extinzându-și stăpânirea până la nord de Delta Dunării. Voievodul a promovat politici de bună vecinătate cu țările din jur. A acceptat să-i fie vasal regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, însă monarhul maghiar i-a acordat ca feude Amlașul, Făgărașul și Banatul de Severin, dar și Castelul Bran sau domeniul Bologa. Relațiile cu Moldova au fost de asemenea cordiale, iar prin intermediul domnitorului Petru Mușat a reușit să încheie o alianță cu Polonia.

De asemenea, domnitorul a ctitorit mănăstiri și biserici pe tot cuprinsul țării. Așezămintele religioase au devenit centre de cultură, prin activitatea copiștilor și caligrafilor, dar și prin înființarea unor școli de pictură bisericească.

Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 8 timbre+1 vinietă și colița dantelată.

Romfilatelia mulţumește Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, Muzeului Național al Literaturii Române, Primăriei municipiului Piteşti şi Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale, precum și fotografului Lucian Tudose.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Joi 18 ianuarie 2018

Brăila, 650 de ani de atestare documentară

Pășim în anul Centenarului Marii Uniri cu prima emisiune filatelică dedicată unui oraș din România. Brăila, orașul cu una dintre cele mai timpurii atestări documentare, este al treilea oraș ca vechime al țării, după Câmpulung și Curtea de Argeș. Scriitorul Panait Istrati spunea despre Brăila că, în urma Războiului de Independență din 1877, a devenit cel mai important oraș-port al Dunării, care în perioada respectivă „înota” în aur, locuitorii bucurându-se de prosperitate.

Brăilenii se mândresc cu bogata istorie locală, fiindu-le foarte greu să facă o ierarhie a obiectivelor care dau identitate orașului. Călător fiind, poţi admira Ceasul baroc din centrul istoric, Catedrala „Nașterea Domnului”, Fântâna cinetică, Teatrul „Maria Filotti” sau Casa memorială „Panait Istrati”.

Romfilatelia vă invită să descoperiți cele mai importante obiective ale orașului de la Dunăre, prin intermediul emisiunii de mărci poștale Brăila, 650 ani de atestare documentară. Noua emisiune va fi disponibilă începând de vineri, 19 ianuarie 2018, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

minic1_m Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei este ilustrat Ceasul baroc din centrul istoric al Brăilei, monument remarcabil, realizat în anul 1909 de Carol Sakar. A fost construit din metal turnat și sudat, fiind o piesă râvnită în acele timpuri pentru decorarea parcurilor. La baza ceasului au fost așezate o inscripţie pe plăci de metal cu textul „Carol Sakar; Praga-Karkin; Bohemia-Austria”, precum și o corabie pictată, simbol al Dunării care mărginește orașul.

minic2_m Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei este ilustrată Catedrala „Nașterea Domnului”. Piatra de temelie a lăcașului de cult a fost așezată la 16 aprilie 1990, în a doua zi a Praznicului Învierii. Catedrala este construită după un plan bizantin în cruce cu braţe inegale, cu două coruri. Edificiul, cu o lungime de 42 de metri și o înălţime de 50 de metri la turla mare, este înzestrat cu cinci clopote acţionate electric și domină zona de miazăzi a orașului. Biserica preia elemente din arhitectura tradiţională, pe care o adaptează normelor de construcţie actuale.

Fântâna cinetică ilustrează timbrul cu valoarea nominală de 4 lei. Este situată în apropierea Palatului Administrativ, fiind opera remarcabilului artist Constantin Lucaci, comparat adesea cu Brâncuși, apreciat în special pentru sculpturile sale în oţel. Monumentul înfăţișează două palme care se mișcă și se unesc apoi într-un căuș. Fântâna mobilă din oţel inoxidabil, perfect polizat, a fost turnată la Uzina Progresul Brăila, fiind inaugurată în anul 1989.

Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, o instituţie de tradiţie a culturii românești, construit în jurul anului 1850, ilustrează timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Este un monument de arhitectură remarcabil, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul naţional. Edificiul cuprinde săli de spectacol, sala de conferinţe, foaiere etc. În 1969, teatrul a primit numele marii actriţe Maria Filotti. Instituţia găzduiește festivalul internaţional „Zile și Nopţi de Teatru European”, precum și concursul internaţional de canto „Hariclea Darclée”.

minic5_m Pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei este ilustrată Casa memorială „Panait Istrati”, care face parte din patrimoniul Muzeului Brăilei „Carol I”. Imobilul, construit în stil neo românesc la începutul secolului al XX-lea, a aparţinut Grădinii Publice a orașului. Casa nu a fost vreodată reședinţă a lui Panait Istrati. În 1984, cu ocazia centenarului nașterii scriitorului, aici s-a organizat o expoziţie memorială, iar în anii următori au fost achiziţionate alte manuscrise și obiecte personale.

Emisiunea de mărci poștale este completată de un set de 2 plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre+1 vinietă și blocul special de 5 timbre diferite (în album filatelic), iar ștampila prima zi a emisiunii se găsește în incinta Oficiului Poștal 1 Brăila, Str. Str. Danubiului nr. 8.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 283 de exemplare și este echipat cu blocul emisiunii (conținând cinci timbre dantelate cu manșetă ilustrată), precum și setul de plicuri „prima zi” având ștampila „prima zi” aplicată în clar cu folio, ambele produse fiind numerotate de la 001 la 283.

Romfilatelia mulţumeşte Primăriei municipiului Brăila, Muzeului Brăilei „Carol I”, Asociaţiei Filatelice „Dunărea Brăila” şi fotografului George Avanu pentru sprijinul documentar şi fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Joi, 11 panuarie 2018

Romfilatelia vă invită şi în acest an să vă bucuraţi de emisiunile filatelice cu tematica Faună, tematică îndrăgită deopotrivă de colecţionari şi de publicul larg, indiferent de vârstă sau ocupaţie. În 2018, primii reprezentanţi ai faunei sunt Cocorii, supranumiţi vestitorii înaripaţi ai primăverii, unele dintre cele mai maiestuoase păsări migratoare.

Romfilatelia va introduce în circulaţie emisiunea Păsări migratoare, Cocori, vineri, 12 ianuarie 2018, fiind disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Cocorii sunt renumiţi pentru mişcările fascinante şi graţioase, asemeni unui balet. Dansul lor, cu rol de socializare şi ritual nupţial, este însoţit de vocalizări specifice, de mişcări ample ale aripilor, precum şi de sărituri de pe un picior pe altul.

interior pliant_Pasari migratoare, Cocori - Copy Cocorul australian (Antigone rubicunda), numit şi Brolga, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei, populează continentul australian, în special partea de nord, unde trăiesc circa 100.000 de exemplare, populaţiile din sud fiind ameninţate cu dispariţia. Acest cocor nu migrează, însă călătoreşte spre centrul continentului în căutarea habitatului propice.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprezentat Cocorul japonez (Grus japonensis), numit şi cocorul manciurian. A doua specie de cocori ca raritate, de asemenea pe cale de dispariţie, cu un efectiv de 2.200 exemplare, acesta este unul dintre cei mai delicaţi şi frumoşi cocori, care impresionează prin dansul său de împerechere, un adevărat spectacol, şi prin parteneriatul pe viaţă.

interior pliant_Pasari migratoare, Cocori Cocorul mic (Anthropoides virgo), cunoscut şi sub denumirea de cocorul demoiselle, este reprodus pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Ocupă regiuni întinse în mare parte din centrul Asiei şi estul Europei, cu efective reduse de indivizi în India şi estul central al Africii.

Timbrul cu valoarea nominală de 15 lei ilustrează Cocorul siberian (Leucogeranus leucogeranus), cunoscut şi sub numele de cocorul alb. Acesta realizează una dintre cele mai lungi migraţii şi este o specie critic ameninţată.

image description Timbrul din coliţa dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 16 lei, ilustrează Cocorul negru cu coroană (Balearica pavonina), una dintre cele mai frumoase şi mai spectaculoase păsări din lume.

Emisiunea de mărci poştale este completată de un plic prima zi şi un set de cărţi poştale maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre+1 vinietă, blocul de 4 timbre şi coliţă dantelată.

image description Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 256 de exemplare şi este echipat cu blocul emisiunii (conţinând patru timbre dantelate cu manşetă ilustrată), precum şi plicul ‘prima zi’ având ştampila ‘prima zi’ aplicată în clar cu folio, ambele produse fiind numerotate de la 001 la 256.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’ pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale şi fotografului Daniel Petrescu.

Comunicat de presă

Transmis: marți, 19 decembrie 2017

STELE ALE SCENEI ȘI ECRANULUI

Bucureştiul artistic

Romfilatelia, în semn de prețuire și respect pentru unii dintre cei mai îndrăgiți actori români, pentru carierele lor remarcabile și pentru contribuția la crearea Bucureștiului artistic, va prezenta noua emisiune de mărci poștale Stele ale scenei și ecranului, miercuri, 20 decembrie 2017, la Palatul Suțu, Muzeul Municipiului București.

Bloc_6tb Timbrele, fiecare cu valoarea nominală de 8 lei, ilustrează portretele actorilor Maia Morgenstern, Oana Pellea, Luminiţa Gheorghiu, George Mihăiţă, Horaţiu Mălăele și Marcel Iureș, personalităţi ale scenei și ecranului românesc. Noua emisiune este disponibilă începând cu data de 20 decembrie 2017 în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Cunoscuta și îndrăgita actriţă Maia Morgenstern s-a născut în prima zi a lunii mai, în anul 1962. După absolvirea Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, în 1985, la clasa profesorului Dem Rădulescu, a jucat pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ.

Talentul și munca neîncetată i-au fost răsplătite cu numeroase premii și distincţii, dintre care amintim: Premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul Emma (Londra), pentru rolul Maria din Patimile lui Hristos, Ursul de Argint la Festivalul Filmului de la Berlin și Premiul Felix al Academiei Europene de Film, pentru rolul Nela din filmul Balanţa, Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă, pentru rolul Medeea, din Trilogia antică, și Lola Blau din Astă seară: Lola Blau, Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler, în Franţa, Ordinul Regal „Nihil Sine Deo”. Parlamentul European de la Strasbourg o desemnează în anul 2003.Actriţa și Femeia anului. În 2017 primește

titlul de Doctor Honoris Causa Artis din partea Universităţii de Vest din Timișoara.

Născută la 29 ianuarie 1962, în București, Oana Pellea a studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, promoţia 1984, la clasa Sandei Manu. În perioada 1984-1987 a fost actriţă la Teatrul din Piatra Neamţ, iar din 1987 până în 1999 a jucat la Teatrul Bulandra.

Academia Română i-a acordat actriţei premiul Aristizza Romanescu pentru cariera teatrală și cinematografică. Majestatea Sa, Regele Mihai I al României, i-a conferit Oanei Pellea decoraţia Crucea Casei Regale a României, la 25 octombrie 2012. Uniunea Teatrală din România (UNITER) i-a decernat de două ori Premiul pentru Cea mai bună actriţă, iar Fundaţia Culturală Română i-a acordat Premiul pentru Cariera Internaţională Remarcabilă. De asemenea, a primit numeroase premii internaţionale pentru rolul principal din Stare de fapt, regia Stere Gulea, inclusiv premiile pentru Cea mai bună Actriţă la Festivalul de Film de la Geneva, la Festivalul Filmului Politic de la San Marino și la Festivalul Internaţional de Film „Vulturul de Aur” din Batumi, Georgia.

Una dintre cele mai apreciate și premiate actriţe din România, Luminiţa Gheorghiu, s-a născut la 1 septembrie 1949 și a absolvit în 1972 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. Debutează în timpul facultăţii pe scena Studioului Casandra, iar în perioada 1972-1975 joacă la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani și Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. Din 1975 până în 2003 este actriţă a Teatrului Bulandra din București.

Filmografia sa, cu peste 35 de roluri, i-a adus numeroase premii: Premiul de Excelenţă (Festivalul Internaţional de Film de la Iași, 2009, Festivalul TIFF, 2013), Premiul Municipiului București pentru Cea mai bună actriţă în stagiunea teatrală 2008-2009, Premiul de Onoare pentru merite extraordinare aduse Cinematografiei Românești (GE-FO-RUM&Filmmuseum München, 2013), Premiul pentru Cea mai bună actriţă și Premiul Academic

în cadrul Galei UCIN 2013, pentru rolul din Poziţia Copilului și Sunt o babă comunistă! Luminiţa Gheorghiu a primit și o nominalizare în cadrul European Film Awards 2013, pentru rolul din Poziţia Copilului, film care a fost premiat cu Ursul de Aur la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.

George Mihăiţă, născut la 23 septembrie 1948, este un actor emblematic al scenei românești, care s-a remarcat în teatru și film prin talent, expresivitate facială, dar și prin vocea distinctivă. Din 2002 este directorul Teatrului de Comedie. A studiat Arta Actorului la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București și a absolvit în anul 1971.

Talentul și pasiunea puse în slujba scenei i-au adus numeroase premii, precum: Cel mai bun actor 2010 (Gala UNITER pentru rolul Ametistov din piesa Casa Zoikăi), Cel mai bun actor 2007 (Festivalul Naţional de Comedie, Galaţi și Festivalul JoakimInterFest, Kragujevac, Serbia, pentru rolul Primarul din spectacolul Revizorul). Ca fondator și președinte al Clubului UNESCO Adolescenții, s-a implicat în acest domeniu și a înființat Festivalul de Teatru pentru Liceeni Jos Pălăria. În 2002 a fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului românesc”.

Născut la data de 1 august 1952, la Târgu-Jiu, absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică în 1975, clasa Octavian Cotescu, Horaţiu Mălăele este un reputat actor, regizor, caricaturist și scriitor român, cu o activitate deosebită în teatru și film, unde a interpretat numeroase roluri.

De-a lungul carierei, Horaţiu Mălăele a obţinut numeroase distincţii: Premiul Asociaţiei Umoriștilor Români pentru interpretare (1993), pentru Puricele, Premiul pentru regie la Festivalul comediei românești (1994) și Premiul special al juriului la Festivalul de Teatru Contemporan (Brașov, 1996), Premiul pentru Cel mai bun spectacol la Festivalul Naţional de Comedie, pentru spectacolul Bani din cer (Galaţi, 2001). La Festivalul Comediei Românești „festCO 2010”, ediţia a VIII-a, Horaţiu Mălăele a primit Premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal, pentru rolul Profesorul din spectacolul Lecţia, de Eugčne Ionesco și, pentru același spectacol, Premiul pentru cea mai bună regie. Palmaresul actorului include două Premii UNITER: Cel mai Bun Actor în 1992, pentru rolul Lelio din piesa Mincinosul, interpretat pe scena Teatrului Odeon și Cel mai Bun Actor în 1998, pentru rolul K. Müller din piesa Unde-i revolverul?, în montarea Teatrului Nottara. În 2012, actorului i-a fost conferit Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră la Festivalul Internaţional de Film „Comedy Cluj”. În același an, îndrăgitul actor a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din București. În 2002, a lansat cartea Horațiu despre Mălăele, care cuprinde texte, fotografii, reproduceri de grafică despre viaţa și activitatea teatrală sau plastică a artistului. De asemenea, este autorul volumelor O poveste cu Horaţiu și Rătăciri. În ceea ce privește activitatea sa de caricaturist și grafician, Horaţiu Mălăele a avut zeci de expoziţii naţionale și internaţionale și a publicat mii de caricaturi și desene. A expus la München, Paris, Veneţia, San Francisco, Montevideo etc.

Marcel Iureș, născut la data de 2 august 1951, a absolvit în 1978 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București și s-a remarcat prin talent și prezență scenică. În perioada 1978-1980 a jucat la Teatrul Naţional Cluj-Napoca, urmând ca după 1980 să joace pe scena teatrelor Bulandra și Odeon din București.

De-a lungul carierei a fost răsplătit cu numeroase premii: Premiul pentru Cel mai bun actor în rolul titular (Galele Premiilor UNITER 1999 și 2002), Premiul pentru Excelență (Gala Premiilor UNITER 2004), Trofeul pentru Cea mai importantă personalitate a teatrului românesc (oferit de Fundația pentru Teatru și Film Tofan, în 2001), Marele Premiu Flacăra (în cadrul unei Gale organizate la Teatrul Național București, noiembrie 2008). În 1995, Marcel Iureș pune bazele Fundației Cultural Artistice Teatrul ACT, prima instituţie cultural-artistică independentă din Romania, cu sală proprie, multifuncţională, destinată spectacolelor de teatru, muzică, film, dans și expoziţii. Sala a fost inaugurată în luna septembrie 1998. În 2012, la ceremonia decernării trofeelor Oscar românesc – pentru excelență, Marcel Iureș s-a numărat printre personalitățile cu rezultate deosebite în diverse domenii de activitate cărora le-a fost decernată o astfel de distincţie – o statuetă de metal suflată cu aur, replică modificată a celebrului Oscar american.

FDC2 Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic „prima zi”, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 36 de timbre, minicoala de 4 timbre cu manșetă ilustrată și bloc de 6 timbre.

Romfilatelia mulțumește tuturor actorilor pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale și le transmite întreaga admiraţie și recunoștinţă pentru tot ceea ce au realizat în teatru și cinematografie, precum și pentru promovarea valorilor culturale ale României peste hotare.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Glorie Eternă Eroilor Primului Război Mondial

Timbrul românesc aduce un omagiu eroilor din Primul Război Mondial, cei care au luptat cu vitejie pentru demnitatea poporului român și care au plătit cu sânge pentru realizarea idealului național: România Mare.

Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poștale Glorie Eternă Eroilor Primului Război Mondial, dedicată ostașilor care au luptat pentru idealul înfăptuirii României Mari. Emisiunea va fi disponibilă începând de joi, 14 decembrie 2017, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Cimitirele unde odihnesc eroii Războiului de Întregire sunt adevărate locuri ale memoriei naţionale. La Cimitirul Șerban Vodă – Bellu din București, pe lângă mormintele unor personalităţi marcante ale vieţii culturale sau politice, găsim și locurile de odihnă veșnică ale câtorva ofiţeri care au luptat în Primul Război Mondial: generalii Ioan Dragalina, David Praporgescu și Radu R. Rosetti, precum și colonelul Constantin Nazarie, preot militar.

minicoala_Dragalina.cdr Glorie_eterna_eroi_ww1_serie - Copy (2) Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei este ilustrat portretul generalului Ioan Dragalina. Născut la Caransebeș, la 16 decembrie 1860, a absolvit Academia Militară din Viena, însă demisionează din armata austro-ungară în 1887, nemulţumit de discriminarea ofiţerilor români. S-a mutat în România, iar pregătirea și rigoarea l-au ajutat să promoveze rapid. S-a remarcat prin activitatea din fruntea Școlii Militare de Infanterie București, fiind răsplătit cu Ordinul Steaua României.

Glorie_eterna_eroi_ww1_serie - Copy (3) Portretul generalului David Praporgescuilustrează timbrul cu valoarea nominală de 4,00 lei. S-a născut la 10 decembrie 1865, la Turnu Măgurele, formându-se iniţial ca învăţător. Înainte de intrarea României în conflagraţia mondială, a fost avansat la gradul de general și a primit misiunea să apere linia Dunării, în Oltenia. La jumătatea lunii septembrie 1916 a fost mutat însă pe frontul de la sud de Sibiu, armata având nevoie de gândirea sa strategică pentru a stăvili contraofensiva germană.

Glorie_eterna_eroi_ww1_serie - Copy (4) Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei este ilustrat portretul generalului Radu R. Rosetti. Născut la 20 martie 1877, la Căiuţi (jud. Bacău), era descendentul unei familii aristocratice, cu origini genoveze. S-a înrolat în armata franceză și a fost omul de legătură dintre guvernul român și generalul Henri Mathias Berthelot. După război s-a consacrat ca scriitor și istoric, fiind primit în Academia Română.

Glorie_eterna_eroi_ww1_serie - Copy Portretul preotului Constantin Nazarie ilustrează timbrul cu valoarea nominală de 16 lei. S-a născut la 16 martie 1865, la Vultureni (jud. Galaţi), pregătindu-se în școlile teologice din Moldova, dar și la Academia Teologică din Kiev. În mai 1915, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a numit protopop (supravizor) al preoţilor din armată, cu gradul de colonel. În timpul războiului a pus bazele Serviciului Religios al Armatei, reușind să convingă corpul ofiţeresc să accepte în teatrele de operaţiuni prezenţa preoţilor. După război a continuat activitatea didactică la Facultatea de Teologie din București.

FDC_Panteonul_Bellu_eroi_CScdr.cdr Emisiunea de mărci poștale este completată de un set de 2 plicuri Prima Zi echipate cu timbrele emisiunii, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

Romfilatelia mulţumește Administraţiei Cimitirelor și Crematoriilor Umane București și domnului profesor Corneliu Andonie, de la Muzeul Naţional „Regele Ferdinand I”, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă, Romfilatelia

Marți, 12 decembrie 2017

In memoriam, Regele Mihai I (1921-2017)

Prin exemplul personal și prin viziunea sa politică, Regele Mihai I a fost unul dintre cele mai importante repere ale tumultoasei tranziții românești de la totalitarism la democrație. A traversat în postură oficială cel de-al Doilea Război Mondial, a devenit apoi, după decembrie 1947, exponent al exilului românesc și a revenit în țară la câțiva ani după căderea regimului comunist.

În semn de profund respect pentru ultimul Rege al României, Romfilatelia introduce în circulaţie marca poștală In memoriam, Regele Mihai I (1921-2017), miercuri, 13 decembrie 2017, cu valoarea nominală de 8 lei, ilustrând portretul şi monograma Regelui. Emisiunea este disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Majestatea Sa, Regele Mihai I a fost o personalitate marcantă a istoriei românilor, iar portretele sale le regăsim reprezentate pe timbrele româneşti pe parcursul a nouă decenii. S-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind descendentul Principelui Carol şi al Principesei Elena a Greciei. Deoarece tatăl său renunţase la tron, Mihai a ajuns Rege la vârsta de 6 ani, după moartea bunicului, Ferdinand I „Întregitorul”. Începând cu anul 1928, regăsim portretele tânărului suveran în emisiunile de mărci poștale. Timbrele cu ilustraţia copilul-rege Mihai sunt emise până la reîntoarcerea tatălui în ţară, în iunie 1930. Regele Carol al II-lea i-a conferit fiului titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia, astfel că Mihai a participat în continuare la viaţa publică. A activat în cadrul organizaţiei Cercetaşilor, silueta sa regăsindu-se pe timbrele emise în anul 1931, cu ocazia Expoziţiei Cercetăşeşti. În calitate de Mare Voievod, moştenitor al Coroanei, apare, împreună cu tatăl, şi pe alte timbre emise în anii ’30.

După 1945, emisiunile filatelice ilustrate cu portretul lui Mihai I îi îndemnau pe români să participe la efortul de reconstrucție a ţării, sau să contribuie la ajutorarea zonelor afectate de foamete. Regele Mihai I a fost obligat să abdice şi să plece în exil la 30 decembrie 1947. Majestatea Sa a fost o voce importantă a diasporei şi le-a transmis românilor permanent să nu-şi piardă speranţa în eliberarea României de comunism. S-a căsătorit în iunie 1948 cu Ana de Bourbon-Parma, iar cuplul regal a adus pe lume cinci prinţese: Margareta (1949), Elena (1951), Irina (1953), Sofia (1957) şi Maria (1964).

Românii de pretutindeni au continuat să-şi iubească Regele şi după abdicarea forţată. În semn de omagiu pentru Mihai I şi Monarhie, Romfilatelia i-a dedicat Majestăţii Sale mai multe emisiuni de mărci poştale.

În mai 2006 a fost introdusă în circulaţie o serie de timbre consacrată celor patru Regi ai României, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la fondarea Dinastiei, prin care s-a reluat tradiţia reprezentării Casei Regale în emisiunile filatelice.

Cu ocazia aniversării a 93 de ani, în octombrie 2014, Romfilatelia a dedicat Majestăţii Sale emisiunea Istoria Regalității, Mihai I.

Seria de mărci poştale Regalitatea în România, introdusă în circulaţie în ianuarie 2015, include un timbru cu Regele Mihai, alături de Regina Ana.

Romfilatelia a onorat şi hobby-urile Majestăţii Sale, prin emisiunea filatelică Motoarele, pasiune regală, introdusă în circulaţie cu ocazia zilei sale de naştere, în octombrie 2016.

În semn de respect, înaintea tipăririi emisiunii filatelice, angajații Romfilatelia și ai Fabricii de Timbre au ținut un moment de reculegere în memoria Regelui Mihai I. Fabrica de Timbre a fost înființată în anul 1872, sub domnia lui Carol I, ca urmare a prevederilor Legii timbrului și înregistrării.

Regele Mihai I a fost iubit şi apreciat în Romania şi în întreaga lume, fiind considerat un reper al speranţei şi moralei, un capitol de referinţă al istoriei Monarhiei Române.

Să vă fie drumul lin printre stele, Sire!

mc7+2

maxima echip_In memoriam, Regele Mihai I

Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic Prima Zi și o carte poștală maximă, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 30 de timbre + 2 viniete, minicoala de 7 timbre + 2 viniete și blocul special de 2 timbre.

t rege proiect Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 517 exemplare și este echipat cu blocul special de 2 timbre al emisiunii și Plicul Prima Zi având ștampila „prima zi” aplicată în clar, în folio negru. Fiecare element este numerotat de la 001 la 517.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Sâmbătă, 18 noiembrie 2017

Marca poștală vestește Nașterea Domnului

În apropierea lunii sărbătorilor și cadourilor, Romfilatelia continuă tradiția Crăciunului filatelic și pune la dispoziția colecționarilor și nu numai daruri unice, de colecție.

Romfilatelia va introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Crăciun 2017, marti, 21 noiembrie disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/

Sărbătoarea Crăciunului este vestită anul acesta prin intermediul celor două mărci poștale cu valoarea nominal de 1,30 lei, care redau imagini ale icoanelor din colecția Bisericii Sfântul Elefterie Nou, reprezentative pentru această sărbătoare creștină.

minic1 Nașterea Domnului este sărbătoarea dragostei dumnezeiești, pe care o învăţăm după modelul dat nouă de Dumnezeu, iar zilele Crăciunului sunt prilej de mare bucurie, fiind prin tradiție o sărbătoare a familiei, a îngăduinţei, a bunătăţii, a iertării și a împăcării.

Biserica „Sfântul Elefterie” – Nou, închinată ierarhului sfânt al Iliricului, sărbătorit în fiecare an în 15 decembrie, este situată într-una din zonele centrale ale Capitalei. Cu o arhitectură deosebită și cu pictura recent restaurată, Biserica adăpostește o colecție valoroasă de icoane.

Timbrul care ilustrează Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos înfățișează pe Sfinții Părinți – Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Fecioara Maria și Sfântul Iosif – primind păstorii veniți să se închine Pruncului Iisus Hristos. În icoană apar elemente despre care pomenește Evanghelia după Luca – ieslea, păstorii, dar și steaua care luminează și veghează preafericitul moment, amintită în Evanghelia după Matei.

minic2 O altă icoană valoroasă, pictură pe lemn, din patrimoniul Bisericii „Sfântul Elefterie” – Nou este Maica Domnului cu Pruncul, icoană împărătească, simbol al creștinătății și imagine emblemă a maternității universale. Fecioara Maria, cinstită într-un mod deosebit de creștini, este un model de smerenie, de dăruire și de ascultare față de Dumnezeu.

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre, și minicoala de 9 timbre.

Produsele filatelice ce conțin blocurile speciale de timbre, sunt realizate în tiraje limitate:

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 357 de exemplare și este echipat cu blocul special al emisiunii (conţinând două timbre dantelate cu manșetă ilustrată) precum și plicul „prima zi” având ștampila „prima zi” aplicată în clar, cu folio aur, ambele produse fiind numerotate, cu negru, de la 001 la 357.
Mini-albumul special, cu timbru de argint, reunește într-o prezentare originală un bloc filatelic de colecție realizat în tiraj limitat și numerotat, replica modelată în argint a mărcii poștale care ilustrează icoana Maica Domnului cu Pruncul și Certificatul de Autenticitate eliberat de Monetăria Statului, înseriat (de la 001 la 298).

Romfilatelia mulțumește Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, părintelui paroh al Bisericii „Sfântul Elefterie” – Nou, dr. Valer Ulican și reprezentanţilor ziarului „Lumina” pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă –Romfilatelia

Miercuri. 15 noiembrie 2017

Zâmbetul ferestrelor, Mușcatele

Flora, tematică apreciată de colecționarii filateliști și nu numai, reprezintă noua temă a emisiunii de mărci poștale ce dezvăluie privitorului incredibila lume senzorială a mușcatelor.

Romfilatelia va introduce în circulație emisiunea Zâmbetul ferestrelor, Mușcatele, vineri, 17 noiembrie 2017, fiind disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Cu origini în sudul Africii (Capul Bunei Speranţe), unde creşte spontan, dar şi în Australia şi Noua Zeelandă, muşcata este o plantă rustică, decorativă, cu perioadă de înflorire îndelungată.

Cunoscută încă din secolul al XVI-lea, muşcata este una dintre cele mai răspândite plante din lume. Viu colorată, cu frunzele rotunjite şi uşor parfumate, cultivată în ghivece sau jardiniere, împodobeşte ferestrele şi pervazurile caselor şi înveseleşte grădinile şi parcurile.

În anul 1738 Johannes Burmain a denumit muşcata Pelargonium, acestui gen aparţinându-i aproximativ 300 de specii.

Cele 4 timbre ale emisiunii Zâmbetul ferestrelor, Mușcatele asociază într-o compoziție grafică în concordanță cu titlul proiectului, următoarele specii/

Una dintre cele mai spectaculoase, Mușcata curgătoare (Pelargonium peltatum), este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei. Planta își are originea în Africa de Sud, iar în Europa este cunoscută din secolul al XVII-lea. Mușcatele curgătoare sunt considerate florile ideale pentru balcoane și terase. Florile sunt simple sau bătute în nuanţe de roșu, roz mov sau alb și, spre deosebire de celelalte specii, au frunzele lucioase și colţuroase, asemănătoare iederei. Mușcatele cu flori simple au mai multe flori decât cele bătute. Sunt ușor de îngrijit, înfloresc din primăvară până toamna târziu și au nevoie de apă și lumină din belșug.

image description Timbrele cu valoarea nominală de 2,50 lei și de 15 lei ilustrează Mușcata obișnuită (Pelargonium zonale)în două nuanţe de culoare, roșu și roz. Răspândită atât în mediul rural, cât și în cel urban, este cea mai folosită floare pentru împodobirea balcoanelor. Frunzele acestei mușcate, de un verde închis, sunt catifelate, în formă de potcoavă și ușor rotunjite. Ele încadrează florile de diferite culori: roșii, roz, portocalii sau albe. Poate ierna în spaţii întunecate, la temperaturi mai scăzute.

image description

image description Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este reprezentată Mușcata nobilă (Pelargonium grandiflorum). Aceasta plantă are florile mari, petalele catifelate, asemănătoare panseluţelor. Floarea este de o eleganţă aparte și are un colorit deosebit, de la alb și crem până la violet și lila. Mușcata nobilă nu are nevoie de multă apă pentru a se dezvolta și supravieţui. De asemenea, nu iubește umezeala și nu suportă lumina directă a soarelui. image description

Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi , iar ca forme de machetare au fost folosite blocul special de 4 timbre (în album), coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre şi o vinietă. image description

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 253 exemplare și este echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și Plicul Prima Zi având ștampila “prima zi” aplicată în clar în folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001 la 253. coperta_album_muscate

Romfilatelia mulţumeşte Grădinii Botanice „D. Brândză” a Universităţii din Bucureşti pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale și fotografului Octavian Chende.

COMUNICAT DE PRESA – ROMFILATELIA

Miercuri, 18 octombrie 2017

Arta la mesele regale

În patrimoniul artistic al Muzeului Naţional Peleş se regăsesc colecţii de artă decorativă destinate odinioară meselor regale: servicii de masă din argint şi porţelan, servicii de pahare, tacâmuri, dar şi seturi de masă pentru călătorii, utile în perioada deplasărilor, a vânătorilor regale sau picnicurilor. Acestea sunt adevărate obiecte de artă realizate de artişti orfevrieri, sticlari, ceramişti şi ebenişti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Ele au fost comandate de la importante manufacturi europene şi orientale şi sunt martori tăcuţi ai fastului curţilor regale şi ai unui „savoir vivre” de altădată.

Romfilatelia va introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Arta la mesele regale, vineri, 20 octombrie 2017, disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/

Emisiunea filatelică aduce în atenţia colecţionarilor bogăţia şi fastul meselor de altădată, o masă la Casa Regală a României caracterizându-se prin bun gust, calitate şi rafinament.

Feţele de masă şi şervetele de un alb imaculat, din damasc sau mătase, erau încărcate de servicii din porţelan fin, pahare din cristal strălucitor şi tacâmuri din argint. La Castelul Peleş masa era pregătită în bucătăria de la subsol unde se afla şi colecţia de vinuri, iar platourile erau aduse cu un lift până la nivelul sufrageriei, aflată la parterul înalt al castelului.

Meniurile erau scrise zilnic pe foi de hârtie albă, purtând cifrul regal. Pentru dejunurile speciale, cu invitaţi importanţi, meniurile erau decorate policrom în peniţă, devenind mici opere de artă şi purtând denumirile felurilor culinare în franceză, considerată atunci drept limbă a gastronomiei.

În timpul seratelor de altădată de la Peleş, după cină se organizau jocuri de societate. Miza era o plimbare la Braşov cu automobilul Palatului.

minic1 (1) Timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei ilustrează o fructieră executată în atelierul Goody & Co. Minton, din Anglia, în secolul al XIX-lea. Piesa este executată din porţelan pastă tare, modelat în tipar. Aceasta a fost ulterior pictată peste glazură şi parţial aurită cu aur coloidal.

minic2 Timbrul cu valoarea nominală de 4 lei prezintă un serviciu ouar pentru trei persoane, realizat în atelierul Martin Hall & Co., din Anglia, din metal argintat, cu linguriţe din argint ce poartă marca atelierului Paul Telge, din Germania. Piesa creată în secolul al XIX-lea este gravată pe capac cu cifrul Regelui Carol I al României.

Vasul pentru punch, ilustrația timbrului cu valoarea nominală de 4,50 lei, este model Bambou din secolul al XIX-lea, creat de atelierul de sticlă Baccarat, din Franţa şi atelierul de orfevrărie Wollenweber, din München, Germania. Piesa din cristal suflat în tipar este încastrată în argint, parţial aurit, având o înalţime totală de 47 cm şi un diametru de 38,5 cm.

minic4 Pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei este reprezentată o bombonieră executată în atelierul Meissen, din Germania, în secolul al XIX-lea. Piesa este din porţelan modelat în tipar, pictat manual. Pentru a fi ornamentată s-a procedat la glazurare, folosirea barbotinei (o pastă diluată vitrifiabilă cu care se lipesc ornamentele pe obiectele de porţelan) şi la aurirea parţială a piesei. Înălţimea bombonierei este de 20 cm şi lăţimea de 29 cm.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi și ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 de timbre, blocul de 4 timbre (în album) și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

Albumul special este realizat în tiraj limitat de 254 exemplare și este echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și setul de plicuri prima zi având ștampila “prima zi” aplicată în clar în folio. Fiecare element este numerotat de la 001 la 254.

Romfilatelia mulţumește Muzeului Național Peleș pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri, 11 octombrie 2017

RASE DE OI DIN ROMÂNIA ILUSTRATE PE MĂRCILE POȘTALE

Prin emisiunea de mărci poștale „Rase de oi din România”, Romfilatelia readuce în prim plan bogăţia patrimoniului natural al României, ca parte a unei tematici numită ovicultură. Aceasta reprezintă o ramură principală a zootehniei care a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea economică, participând astfel în mod direct la îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor.

Emisiunea Rase de oi din România va fi disponibilă începând de vineri, 13 octombrie 2017 în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Încă din cele mai vechi timpuri, creșterea ovinelor a ocupat un loc important datând încă de la începuturile formării poporului nostru. Prin domesticire, ca urmare a intervenţiei omului și a condiţiilor de mediu, la oi s-au produs diferenţieri majore, comparativ cu formele sălbatice din care provin. În tradiţia și mitologia populară română oaia a căpătat valenţe sacre. Sacralitatea acestui animal derivă din utilitatea lui: oaia produce lapte, carne, lână și piei.

mc1_oi Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei, este ilustrată rasa Merinos de Palas, care este cea mai perfecţionată rasă de oi din România, fiind competitivă pe plan naţional și internaţional cu alte rase de tip merinos. Aceasta a fost creată și dezvoltată de cercetătorii români, care și-au dorit să obţină o oaie productivă, atât pentru lână, cât și pentru carne. Este o oaie de talie mijlocie, cu o conformaţie corporală masivă, cu un corp lung, acoperit de blană deasă, de culoare alb-crem.

Berbecii au coarnele puternice și spiralate, gâtul scurt și gros, prezintă o salbă de mărime mijlocie și 2-3 cravate mediu dezvoltate. Oile au 1-2 cravate și o salbă mediu dezvoltată. Merinosul de Palas s-a răspândit iniţial în Dobrogea, apoi în Câmpia Dunării, iar mai târziu și în partea de est a ţării, în judeţele Galaţi și Iași precum și în unele localităţi din vestul ţării. La maturitate, oile din rasa Merinos de Palas ajung la o greutate de 60-65 de kilograme, iar berbecii la 99-105 kilograme.

Ţigaia este o rasă de oi de podiș, dezvoltată și crescută pentru producţiile de lapte, carne și lână. Rasa Ţigaie are o constituţie robustă spre fină și este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei. Originară din sud-estul Mării Caspice, aceasta s-a răspândit și în Europa. Deoarece se adaptează ușor tuturor condiţiilor de creștere la deal, această rasă este răspândită în ţări precum România, Bulgaria și Serbia. La noi în ţară, până în anul 1950, rasa Ţigaie se creștea în grupuri mari în sudul Moldovei, Transilvania și în Dobrogea. Este ușor de crescut și întreţinut.

Diversitatea culorilor la oi este dată de caracterul diferit al pigmentaţiei lânii și a jarului de pe extremităţi. În cadrul rasei Ţigaie există patru varietăţi ce se deosebesc prin culoarea lânii: albă (bela), bucălaie, ruginie și neagră.

Cap Negru de Teleorman denumită popular și „Carabașa”este o rasă de oi cu o greutate corporală mare. Este o rasă de lapte – carne și este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei.

Termenul de „Carabașa” vine din limba turcă și înseamnă „cap negru”. Această rasă de oi a fost dezvoltată de crescătorii din zona Teleorman, care au creat o populaţie de oi adaptabilă la condiţiile de șes din această zonă. Este de menţionat că în zonele de deal şi cele montane nu s-a putut adapta la fel de bine ca în cele de câmpie.

Direcţia principală de exploatare a acestei populaţii de ovine este orientată spre producţia de lapte-carne și lână semi-fină, de culoare albă, cu fibre negre în cojoc.

mc4_oi Pe timbrul cu valoarea nominală de 16 lei, este prezentată rasa de oi Ţurcană, una dintre cele mai populare rase de oi din România. Denumită și „Regina Munţilor” este rezistentă și oferă producţii mixte de lapte, carne și lână. Lâna este groasă, formată din două feluri de fibre.

Berbecii, ca și oile, sunt foarte activi, vioi și rapizi și se pot căţăra cu ușurinţă pe stânci, în regiunile muntoase. Unele oi din această rasă nu prezintă coarne. Berbecii au coarnele puternice, în formă de spirală, cu vârful orientat în afară.

Ţurcana este crescută în ţara noastră încă din cele mai vechi timpuri, fiind cunoscută și sub denumirea de Bârsană. În cadrul rasei există trei varietăţi de culoare: albă, brumărie, neagră. Cea mai valoroasă este varietatea albă, deoarece dă o cantitate mai mare de lână faţă de celelalte. Varietatea brumărie este răspândită, cu precădere, în nordul Moldovei, iar pielicica acestei varietăţi este foarte căutată. La Ţurcana neagră, culoarea se întâlnește la miel, iar pe măsură ce acesta înaintează în vârstă, blana devine roșcată sau seină, iar la vârsta adultă aceasta devine cenușie.

Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi , iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre și minicoala de 5 timbre şi o vinietă.

Romfilatelia mulţumește dlui. dr. ing. Ilie Voicu de la Laboratorul de Fiziologia Nutriţiei din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală (IBNA Baloteşti) și Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas, Constanţa, pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Luni, 18 septembrie 2017

Sărbătoarea filatelică a capitalei: 155 de ani, București Capitala României

„Nicăieri, în nici un oraş al României nu există un centru de lumini mai mari, o populaţie cu aspiraţii mai naţionale şi mai liberale, un spirit public mai neatârnat. Nicăieri opinia publică n-a putut a se dezvolta şi domni mai mult decât în Bucureşti.“ (Mihail Kogălniceanu,1859)

București, la fel ca și capitala Moldovei, Iași, a fost una din arenele luptei unioniștilor pentru făurirea României moderne. Aici s-au ţinut, în 1857, sedinţele Adunării ad-hoc a Ţării Românești, și tot aici s-a materializat în ianuarie 1859, izbânda naţiunii: alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domn al Moldovei și domn al Ţării Românești.

Continuând seria de emisiunilor de mărci poştale aniversare dedicate oraşului Bucureşti, Romfilatelia, introduce în circulaţie miercuri, 20 septembrie a.c., emisiunea 155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI, fiind disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/magazin/

Recunoașterea unirii celor două teritorii românești de către Imperiul Otoman, la sfârșitul lui 1861, este urmată de reunirea celor două Adunări Elective într-una singură, în ianuarie 1862, la București și de formarea guvernului unic, primul guvern al României, nume sub care este cunoscut din acel moment teritoriul Principatelor Unite. Cel care a susţinut neabătut ca București să devină capitală a fost marele om politic al vremii, Mihail Kogălniceanu.

Până la sfârșitul anului 1862 vor fi transferate aici toate organismele centrale ale statului: administraţie, arhive, cancelarii, ministere, oficii statistice etc. Noua calitate a orașului, oficializată pe 24 ianuarie 1862, va contribui la o dezvoltare tot mai accentuată a sa, atât din punct de vedere teritorial și demografic, cât și urbanistic edilitar, cultural și economic.

Un factor important în cadrul modernizării orașului a fost promulgarea Legii comunale în anul 1864, în cadrul căreia a fost înfiinţată Primăria Capitalei, primul primar ales fiind Barbu Vlădoianu.

Transformările în domeniul edilitar și al construcţiilor sunt evidente. Se remarcă apariţia într-un ritm accelerat a construcţiilor zidite. Se ridică noi edificii remarcabile, precum Teatrul Naţional, construit în 1852. În 1857 s-a început construirea Palatului Academiei, a viitoarei Universităţi, instituţie legiferată în 1864.

Bucureștenii au cunoscut toate sistemele de iluminat practicate în marile orașe europene. O remarcabilă realizare edilitară a fost introducerea în anul 1857 a petrolului lampant pentru iluminarea orașului, Bucureștii devenind primul oraș din lume iluminat cu petrol lampant.

Realizări spectaculoase aparţin ultimilor ani de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. Într-un singur an, 1864, au luat fiinţă Universitatea (al cărui edificiu este inaugurat în 1869), Școala de Belle – Arte, Conservatorul, Muzeul de antichităţi, iar în anul următor apare în peisajul Bucureștilor viitoarea emblemă a capitalei, Societatea Ateneul Român. În ultimul an al domniei (1866) este creată Societatea literară care, în 1867, ia numele de Societatea Academică Română.

colita Timbrul emisiunii, având valoarea nominală de 8 lei, înfăţișează clădirea Universităţii la 1938 și statuia lui Ion Heliade Rădulescu, personalitate marcantă a orașului București, scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, despre care George Călinescu spunea că „este a doua mare personalitate a literaturii române, după Dimitrie Cantemir”.

Coliţa emisiunii având valorea nominală de 16 lei, ilustrează portretul lui Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei sale, la data de 24 ianuarie 1862, în mod oficial, Bucureștii au devenit Capitala Principatelor Unite Române. Domnitorul este văzut din semiprofil, purtând Constituţia în mână. În plan secund, un interior de palat, cu colonete și accesorii de epocă. Medalionul, cu figurine antropomorfe, în număr de 4, reprezintă femei și bărbaţi în portul specific sec. XIX și Coroana cu simbolul heraldic al Principatelor Unite. Pe linia mediană a coliţei (stânga și dreapta) sunt reprezentate pecetea orașului București la 1862, respectiv stema actuală.

Print Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoală de 8 timbre.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Municipiului București și domnului Emanuel Bădescu, bibliotecar în cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române pentru sprijinul documentar și fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Luni, 4 septembrie 2017

Personalitățile istoriei in filatelie

Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere

“Rămâne ceva statornic; rămân faptele mari, care sunt nepieritoare.”

Acum 200 de ani, la 6 septembrie, se năștea Mihail Kogălniceanu, lider al culturii și istoriei României Moderne. Așa cum era firesc, Romfilatelia îi dedică marelui cărturar o emisiune de mărci poștale cu titlul Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere, recunoscând și readucând în atenția publicului rolul de necontestat al unuia dintre făuritorii României Moderne.

Romfilatelia va introduce in circulație emisiunea aniversară Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere, miercuri, 6 septembrie 2017, fiind disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/

minic1 Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei asociază grafic ziarul Steaua Dunării, principalul organ de presă al mișcării unioniste, alături de portretul celui care avea să îi fie pe lângă fondator și redactor, Mihail Kogălniceanu.

minic2 Un al doilea portret al marelui om Kogălniceanu, ce se află în patrimoniul Muzeului Municipiului București, este reprezentat pe timbrul cu valoare de 8 lei.

Personalitate de prim rang a secolului al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu este unul dintre făuritorii României Moderne. Biografia sa se confundă cu însăşi istoria acestui secol.

Opera politică şi diplomatică a lui Kogălniceanu poate fi ordonată prin cronologia momentelor esenţiale în care s-a desfăşurat: fruntaş al mişcării paşoptiste, purtător de cuvânt al generaţiei mişcării, elaborator de program de acţiune pentru realizarea idealurilor epocii sale. Kogălniceanu reprezintă un personaj de bază al propagandei unioniste şi principal înfăptuitor (alături de Al. I. Cuza) al actului Unirii de la 1859.

În martie 1840 Mihail Kogălniceanu a deschis o editură şi o tipografie proprie care au avut un rol important în dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale. Aici a tipărit mai toate publicaţiile periodice fondate de el printre care amintim şi de Dacia Literară. La cele menţionate trebuie să adăugăm caracterizarea lui George Călinescu, cel care socoteşte că „darul cel mai de preţ al lui Kogălniceanu este spiritul critic, în formă constructivă, ardent, fără sarcasm steril”.

La 10 noiembrie 1852 s-a căsătorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), la Iaşi. Tot în acest an a publicat Letopiseţul Ţării Moldovei în trei volume. Trei ani mai târziu, a fondat, tot la Iaşi, ziarul Steaua Dunării

După alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite, Kogălniceanu este ales membru în Comisia Centrală, care avea obligaţia elaborării unei legi comune pentru cele două Principate (1859 – 1860). În perioada 1860 – 1861, Kogălniceanu este şeful Guvernului din Moldova. El ţine în Parlament celebrul său discurs Despre împroprietărirea ţăranilor. Militează neobosit pentru formarea unui singur guvern şi alegerea unei singure capitale pentru statul care va purta, începând cu anul 1862, numele de România. Începând cu anul 1863, Kogălniceanu deţine importante funcţii în conducerea statului: prim – ministru, ministru de interne şi ministru de externe. În Adunarea Deputaţilor din 9 mai 1877, Kogălniceanu proclamă Independenţa de Stat a României.

Ales la 29 mai 1868, membru al Societăţii Academice (Academia Română), Kogălniceanu ţine ultimul său discurs în acest înalt for, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existenţă.

El s-a afirmat ca un strălucit diplomat al înfăptuirii şi recunoaşterii Independenţei de Stat din 1877, rămânând un lider al culturii şi istoriei României Moderne. Geniu creator, Kogălniceanu îmbină armonios cultura cu politica, fapt care l-a determinat pe marele Nicolae Iorga să îl socotească „cel mai mare conducător cultural şi politic din epoca modernă”.

fdc+2t Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi și ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vignietă.

Miercuri, 6 septembrie 2017, începând cu ora 11.00 are loc sesiunea de comunicări dedicate împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu in Aula Academiei Române, eveniment in cadrul căruia vor fi prezentate elementele emisiunii de mărci poștale aniversare și albumul filatelic ”Mihail Kogălniceanu, lider al culturii si istoriei României Moderne”.

Romfilatelia mulțumește Muzeului Național al Literaturii Române, Muzeului Municipiului Bucureşti, Muzeului Memorial „Mihail Kogălniceanu” din cadrul Complexului Muzeal Naţional Moldova Iași și Arhivelor Naționale Serviciul Județean Iași pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Marți, 29 august 2017

Prinţesa Diana, in memoriam, 20 de ani

„Fii bun cu oricine fără să aştepţi răsplată şi fii sigur că într-o zi cineva va fi la fel cu tine.”

Lady Diana

31 august este ziua în care ne amintim cu tristeţe de tragica dispariţie a Prinţesei Diana, supranumită „Prinţesa inimilor”.

Romfilatelia comemorează la data de 31 august 2017 tragica dispariţie a Prinţesei Diana prin emisiunea de mărci poştale Prințesa Diana, In memoriam, 20 de ani ce reprezintă un supratipar al emisiunii Diana – Prinţesă de Wales din anul 1999.

La 20 ani de la tragicul accident ce a avut loc în tunelul din Paris în care şi-a pierdut viaţa, Lady Diana continuă să fie iubită de britanici, de întreaga lume. Fântâna comemorativă dedicată „Prinţesei inimilor” din Londra este loc de pelerinaj unde oamenii aduc flori, suveniruri, în amintirea celei mai îndrăgite prinţese britanice.

Diana Frances Spencer, s-a născut la 1 iulie 1961, la Sandringham, Norfolk şi de mică a avut înclinaţii spre muzică şi dans, a studiat baletul şi a crescut dorind să devină balerină. De asemenea, a fost pasionată de înot, scufundări, hochei, tenis si schi.

La 29 iulie 1981 la Catedrala St. Paul, a avut loc nunta de basm dintre Lady Diana Spencer şi Prinţul Charles, şi astfel, Diana Frances Spencer devine Lady Diana, Prinţesă de Wales.

Manifestându-se încă din primii ani după căsătorie ca reprezentant al Casei Windsor, ea s-a consacrat acţiunilor umanitare, în special în slujba copiilor, mai ales a celor defavorizaţi.

Activitatea în sprijinul bolnavilor de HIV, a făcut-o extrem de populară. Alte probleme care i-au atras atenţia prinţesei au fost: cancerul, oamenii nevoiaşi, sărăcia, bolile mentale şi abuzul de droguri.

În anul 1989, Lady Diana a inaugurat la Londra „Centrul Landmark Aids”, centru ce oferă ajutor pacienţilor infectaţi cu HIV. Ulterior a devenit protector al National AIDS Trust.

De-a lungul anilor a coordonat mai multe organizaţii şi manifestări, printre care: „Festivalul de Muzică şi Artă” de la Swansea, „Şcoala Regală pentru nevăzători şi Asociaţia britanică a surzilor”, organizaţia „Help the Aged”, Fondul „Malcolm Sargent” pentru copiii bolnavi de cancer, „Organizaţia de Cruce Roşie a tineretului”, „Baletul londonez”, „Academia Regală de Muzică”.

Tragicul accident din 31 august 1997 a întristat şi şocat întreaga lume. Ziua dispariţiei prinţesei, dincolo de lacrimi şi emoţii, a rămas unul dintre cele mai tulburătoare momente ale secolului XXI.

Supratipar_Diana_20ani_emis-2 Emisiunea filatelică comemorativă este reprezentată de un timbru cu valoarea nominala de 8 Lei machetat în bloc de 4 cu manșetă ilustrată, ce are aplicate elemente de folio magenta pentru realizarea supratiparului, și Plicul Prima Zi a emisiunii.

Print Începând de joi, 31 august 2017, emisiunea filatelică Prințesa Diana, In memoriam, 20 de ani este disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/

Comunicat de presă – Romfilatelia

MAȘINI DE COLECȚIE

Surpriză pentru pasionații automobilelor de epocă:

Emisiunea filatelică ”Mașini de colecție”

Continuând călătoria în universul filatelic, te invităm să descoperi patru dintre automobilele de epocă apartinând Tiriac Collection, singura galerie auto personală pe care o găsim deschisă în România care reunește peste 160 de exemplare ce aparțin celor mai importanți producători de autoturisme din lume.

Romfilatelia va introduce in circulație emisiunea ”Mașini de colecție”, miercuri, 30 august 2017,disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/magazin/

Pasiunea pentru frumusețile rarisime pe patru roți a domnului Ion Țiriac s-a transformat într-o veritabilă galerie dedicată autoturismelor de epocă. În expoziția Țiriac Collection pot fi admirate unele dintre cele mai frumoase mașini și motociclete, construite începând cu anul 1899, dar și modele performante cu design actual. Țiriac Collection cuprinde branduri de notorietate, precum: Jaguar, Aston Martin, Ferrari, Porsche, Cadillac, Rolls-Royce și multe altele.

MC 1 Produs în anul 1899, Hurtu 3 ½ Quadricycle, cel mai vechi exemplar al colecției și unul dintre cele șapte exemplare care mai există în prezent, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei. În mod excepțional, acest automobil a fost păstrat și întreținut într-un castel din Franța, până în anul 1995. Deși unele elemente originale ale automobilului au fost înlocuite, cea mai interesantă parte autentică a acestuia care a rămas intactă, o adevărată bijuterie, este plăcuța cu seria de șasiu a mașinii.

Delage Type CO, construită de compania cu același nume în anul 1920, este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei. Delage a fost o companie de automobile de lux, fondată în anul 1905 de către Louis Delage, în Levallois-Perret, lângă Paris. La începutul secolului XX, Delage era o marcă sportivă care producea mașini de competiție performante.

Delage Type CO, construit în anul 1920, are 24 de CP și este echipat cu un motor de 6 cilindri în linie și cutie manuală cu 4 trepte de viteză.

Duesenberg Model J Torpedo Berline Convertible este un automobil de lux destinat să intre în competiție cu cele mai luxoase și mai puternice mașini din lume. Acesta a fost construit ca o variantă americană de succes pentru mărcile europene prestigioase precum Mercedes – Benz, Rolls Royce sau Hispano – Suiza și este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei.

Compania Duesenberg Motors, denumită uneori „Duesy”, a fost fondată de frații August și Frederick Duesenberg în 1913, în Saint Paul, Minnesota, unde au construit mașini de curse și automobile de lux americane.

Caroseria modelului Duesenberg din cadrul Țiriac Collection a fost realizată de Walter M. Murphy Coachwork. Este una dintre cele două exemplare produse sub forma unei berline decapotabile sedan. Cu toate acestea, cealaltă caroserie a fost modificată de proprietar, transformând mașina într-una cu plafonul fix (nedecapotabilă), cea găzduită la Țiriac Collection devenind, în consecință, unicat.

Cord 812 Custom Beverly, cu o putere de 170 CP, motor de V8 și o cutie manuală cu 4 trepte de viteză, s-a remarcat prin tehnologia inovatoare și design-ul cursiv. Cord a fost numele unor automobile construite de Auburn Automobile Company, în Connersville, Indiana, din 1929 până în 1932 și apoi din 1936 până în 1937.

Caracteristicile tehnice moderne pentru acea vreme au făcut din Cord o mașină avansată pentru timpul său datorită cutiei de viteze cu patru trepte semi-automată de la Bendix, tracțiunii față, suspensiei independente și farurilor ascunse. Automobilul prezentat are certificat A.C.D. Certified Category 1 Original, ceea ce înseamnă că toate componentele sunt originale Cord 812 şi este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de15 Lei.

Emisiunea este completată de doua plicuri prima zi și ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vignietă.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 250 exemplare şi este echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii şi setul de două plicuri „prima zi” având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001 la 250.

Romfilatelia mulţumește echipei Ţiriac Collection pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Sărbătoare filatelică în Cetatea Luminii, 750 de ani de la prima atestare documentară a Mediașului

Continuând călătoria în universul filatelic, te invităm să redescoperi orașul așezat în inima Ardealului pe valea Târnavei, atestat documentar la data de 3 iunie 1267.

Romfilatelia va introduce in circulație emisiunea aniversară Mediaș, 750 de ani de atestare documentară, vineri, 11 august 2017,disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online:

http://romfilatelia.ro/store/

Cele patru mărci poștale ale emisiunii și albumul filatelic special prezintă, într-o manieră originală, orașul considerat un muzeu în aer liber, celebrând secole de istorie, tradiții și cultură.

mc1_51_Medias Pe timbrul cu valoarea de 2,50 lei, este ilustrat Liceul Stephan Ludwig Roth, alături de simbolul „Gemenilor” amplasat pe faţada liceului. Situat în centrul istoric al Mediașului, a fost construit la începutul secolului XX pe baza proiectului arhitectului Fritz Balthes din Sighișoara. Numele „Stephan Ludwig Roth” este atribuit liceului în memoria umanistului revoluţionar în 1919.

Pe faţada liceului se află trei simboluri specifice orașului: „Gemenii”, care simbolizează lumina, „Compasul și Echerul” și „Strugurii de Aur”, care reprezintă și simbolul orașului.

Turnul Croitorilor, Torcătoarea și Catedrala Ortodoxă cu Hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil” se regăsesc pe timbrul cu valoarea de 4 lei.

Turnul Croitorilor, turn și bastion de apărare, ni se prezintă astăzi sub forma unei clădiri cu arhitectură simplă. Trei dintre încăperile sale au fost folosite în cursul evului mediu, drept închisoare. Alăturat acestui turn, statuia „Torcătoarea”, ce tronează deasupra clădirii a dat naștere unor ipoteze, una dintre ele având legătură cu Ursitoarele care determină destinul omului încă de la naștere.

Catedrala Ortodoxă cu Hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost construită între anii 1929 și 1935 după planurile arhitectului George Plăcinteanu Liteanu din București. Construită în stil bizantin, catedrala are o suprafaţă de peste 500 de metri pătraţi. Picturile interioare au fost realizate de către pictorul piteștean Gheorghe Belizarie. Exteriorul catedralei este la fel de impresionant ca și interiorul, fiind evidente influenţele stilului brâncovenesc.

mc3_51_Medias Unul din cele mai vizitate obiective turistice din Mediaș este Complexul Arhitectural Franciscan care cuprinde biserica și mănăstirea franciscană. Complexul alcătuit din biserică și mănăstire a fost construit la începutul secolului al XV-lea. Dintre acestea, biserica și-a păstrat cel mai mult din aspectul iniţial.

În prezent, construcţia găzduiește colecţiile Muzeului Municipal și se regăsește alături de un deosebit basorelief pe timbrul cu valoarea de 4,50 lei.

mc4_51_Medias Pe timbrul cu valoarea de 16 lei sunt reprezentate Biserica Sfânta Margareta dar și unul din cei doi lei, simbol al casei Schuller.

Lăcaș de cult, un adevărat monument istoric în sine dar și cea mai veche construcţie de piatră din oraș este Biserica Sfânta Margareta, a cărei primă menţiune documentară datează din 1414. Construcţia este finalizată la 1488, fapt consemnat în cronica lui Georg Soterius. Paleta arhitecturală și picturală este foarte bogată: scuturi pictate, blazoanele Batoreștilor și ale lui Matei Corvin, iar altarul cuprinde numeroase scene biblice.

Casa Schuller este atestată documentar în anul 1588, ca fiind proprietatea lui Johannes Schuller, primarul Mediașului la acea vreme. În vechile cronici fiind pomenită cu mult timp înainte de anul 1588.

Emisiunea este completată de un plic prima zi și ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vignietă, iar ștampila prima zi a emisiunii se găsește în incinta Oficiului Poștal Mediaș 1, județul Sibiu.

Albumul special este realizat în tiraj limitat de 450 exemplare și reunește în aceeași tematică produse aparținând filateliei și medalisticii, blocul de 4 timbre nedantelate al emisiunii, numerotat de la 001 la 450 și medalia care prezintă pe avers și revers efigia lui Hermann Oberth și Liceul Teoretic Stephan Ludwig Roth.

Romfilatelia mulţumește Primăriei Municipiului Mediaș şi dlui. ing. Liviu Pintican-Juga pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri, 2 August 2017

Filatelia este gata să întâmpine cea de-a șasea Jamboree Națională a cercetașilor români

Tinerii de astăzi au șansa de a învăța să trăiască în mod real valori autentice precum loialitatea, încrederea, prietenia, patriotismul, empatia, simțul datoriei urmând activități precum cele desfășurate de Organizația Națională Cercetașii României, sub înaltul patronaj al Președintelui României.

Romfilatelia introduce în circulație emisiunea cu titlul ‘A șasea Jamboree Națională a cercetașilor români’, disponibilă începând de vineri, 4 august 2017, în rețeaua proprie de magazine din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și în magazinul online http://romfilatelia.ro/store/.

Tematica cercetășiei este una cu tradiție pentru marca poștală românească, fiind pentru a patra oară când acestui subiect îi este dedicată o emisiune filatelică.

Ediția din acest an, RoJAM 2.0 17, are loc în perioada 4 — 15 august 2017 în comuna Cristian, din județul Brașov. Cercetașii își vor construi timp de zece zile propria așezare în mijlocul naturii, unde vor învăța unii de la alții cum să trăiască armonios împreună și să construiască o Lume mai Bună.

Emisiunea filatelică este alcătuită din patru timbre care înfățișează diferite aspecte ale vieții unui cercetaș, dar și reprezentarea grafică a cadrului în care se va derula tabăra educațională. A4_FT_RMF

Timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei reprezintă turnul biserici fortificate din comuna Cristian. Locul de desfășurare al evenimentului și împrejurările sale vor rămâne în amintirile celor 1800 de tineri care vor participa la această întâlnire internațională.

Timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei simbolizează cercetășia ca o mișcare globală, ce numără în prezent peste 40 de milioane membri activi în 224 de țări și teritorii, fiind cea mai mare mișcare educațională de tineret din lume. În imagine se pot vedea corturi ale cercetașilor din diferite țări, participante la o Jamboree Internațională.

Timbrul cu valoarea nominală de 8 lei surprinde o imagine simbolică pentru cercetășie, în care tinerii stau în jurul focului. Între cercetășie și natură există o adevărată simbioză, care s-a dezvoltat de-a lungul anilor, cercetașul găsind în ea adăpost, hrană, posibilități de antrenament și dezvoltare personală, natura găsind la rândul ei în cercetaș un adevărat prieten și ocrotitor, care știe să o respecte. ‘Creăm o lume mai bună’ este misiunea cercetășiei în lume.

Timbrul cu valoarea nominală de 15 lei reflectă salutul cercetășesc. Cele trei degete ridicate semnifică cele trei principii ale mișcării cercetășești: datoria față de sine, față de aproape și față de Dumnezeu în timp ce degetul cel mare așezat peste cel mic semnifică faptul cel mare îl ajută pe cel mic. Gata Oricând! sau Be Prepared!, îndemn ce provine de la Lordul Baden Powell, fondatorul cercetășiei, este deviza cercetășiei.

Misiunea Cercetășiei în societatea românească este de a contribui la educarea tinerilor printr-un sistem de valori clare, de a ajuta la construirea unei lumi mai bune, în care oamenii sunt împliniți ca indivizi și joacă un rol constructiv în societate.

Ștampila prima zi a emisiunii se găsește în incinta Oficiului Poștal 1, Brașov, situat pe strada Nicolae Ioarga, numărul 1.

Emisiunea este completată de un plic prima zi și ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vignietă.

Romfilatelia mulțumește Organizației Naționale ‘Cercetașii României’ pentru sprijinul documentar acordat și domnului Radu Stinghe pentru machetele acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Luni, 24 Iulie 2017

O nouă emisiune filatelică: din frumusețile casei noastre, România!

Prin cea mai recentă emisiune de mărci poștale intitulată Bun venit în România! vă propunem să descoperiți și să admirați încă o dată, comori ale naturii, ale culturii și arhitecturii românești.

Vă invităm cu drag, la noi acasă, în ?ara noastră, să ne bucurăm de toate splendorile de lângă noi.

Emisiunea de mărci poștale, Bun venit în România! este alcătuită din șase valori nominale, reunite și în bloc de șase timbre nedantelate, fiind disponibilă de miercuri, 26 iulie 2017, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

E vremea vacanțelor și una dintre cele mai intersante și surprinzătoare țări ale Europei care poate oferi numeroase momente plăcute de petrecere a timpului este chiar aici, la noi, în România. Cuvintele care descriu, poate, cel mai bine esența țării noastre sunt: autentic și unic, fiind cu adevărat bogați în istorie și tradiții, artă și cultură, locuri în care natura se arată toată în măreția ei.

Romfilatelia, sub îndemnul motto-ului ‘o lume într-un timbru’, invită pe toți cei interesați, la o călătorie imaginară prin locuri frumoase din țara noastră.

Timbrul cu valoarea nominală de 2.50 lei dezvăluie un peisaj de natură din Delta Dunării.

Intrată în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1991 ca Rezervație a Biosferei, delta reprezintă una din cele mai întinse zone umede din lume, cu peste 400 de lacuri, păduri de stejari și frasin, dune de nisip și plaje sălbatice pe litoralul marin deltaic. Aici își face casă Egreta mică (Egretta garzetta), o specie care locuiește în ape dulci sau saline și manifestă o preferință pentru ape mai puțin adânci, unde peștii se concentrează în lacuri sau la suprafața apei.

Bun-venit-in-Romania Pe timbrul cu valoarea nominală de 2.70 lei este înfățișat Turnul cu Ceas din orașul Sighișoara, cel mai masiv dintre cele nouă turnuri de apărare ale cetății care s-au păstrat până în prezent, din totalul inițial de 14. Orașul întreg, unul din puținele orașe-cetate medievale locuite, apare vizitatorului ca un muzeu în aer liber care atrage, an de an, sute de mii de turiști. Lângă imaginea turnului de pe acest timbru este ilustrat un exemplu de ceramică săsească, ce se remarcă din punct de vedere al detaliilor ornamentale, printr-un repertoriu generos de motive decorative.

Cascada Bigăr din județul Caraș-Severin este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 3.50 lei. Izvorul său este unul puternic, alimentat de un curs de apă subteran ce străbate Munții Aninei. După circa 200 m, apa izvorului, bogată în calcar, se varsă în râul Miniș de pe un prag stâncos, formând o cascadă de tuf calcaros. Site-ul The World Geography a alcătuit în anul 2013 o listă cu cele mai impresionante cascade din lume, iar pe primul loc se află acest loc din România.

Frumusețea zonei este reprezentată și de maiestuosul cerb carpatin.

Timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprezentat de Mănăstirea Voroneț. Este una dintre faimoasele mănăstiri pictate din sudul Bucovinei, în județul Suceava. A fost construită de Ștefan cel Mare în 1488, pentru a comemora victoria la Bătălia de la Vaslui. Supranumită ‘Capela Sixtină a Estului’, frescele de la Voroneț prezintă o nuanță intensă de un albastru special, cunoscut în România sub numele de ‘albastru de Voroneț’. Alăturată mănăstirii, găsim ilustrată o ie moldovenească, cu model specific zonei Suceava.

Timbrul cu valoarea nominală de 4.50 lei înfățișează Mocănița și spendidul decor natural prin care aceasta își face drumul. Practic, este o cale ferată, cu ecartament îngust, întâlnită mai ales în Maramureș, Transilvania și Bucovina. În mod obișnuit, acestea sunt situate în zonele muntoase, iar locomotivele cu abur care operează pe ele, care în sine pot fi denumite mocănițe, sunt alimentate cu abur. Aceste căi ferate au fost construite pentru servicii de transport de marfă și de călători, dar au fost abandonate de-a lungul anilor sau reabilitate, în scopuri turistice, oferind călătorilor o șansă de a face o plimbare prin natura montană. Una din păsările ușor de recunoscut este ciocănitoarea mijlocie, ‘doctorul pădurilor’.

Meșteșugul ceramicii de Horezu, înscris în 2012 de UNESCO pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, este o meserie tradițională unică.

Fabricate manual în partea de nord a județului Vâlcea, reflectă generații de cunoștințe meșteșugărești. Bărbații și femeile împart în general procesele de fabricație. Bărbații aleg și extrag pământul, care este apoi transformat într-un corp de lut din care olarii din Horezu produc o ceramică roșie. Femeile decorează obiectele folosind tehnici și instrumente specifice pentru a desena motive tradiționale. Abilitatea lor de a combina decorarea cu culoarea definește personalitatea și unicitatea acestui tip de ceramică, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei. Alături de ceramică de Horezu este reprezentată o scoarță țărănească al cărui colorit și model decorativ este specific zonei Olteniei.

IMG-20170720-WA0000 Cele șase mărci poștale ale emisiunii Bun venit în România! sunt completate de un set de șase maxime și un set de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 32 timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 6 timbre nedantelate.

Romfilatelia mulțumește fotografilor George Avanu, Ioana Chiriță, Constantin Dina, Valeriu Leonov, Silviu Matei, Daniel Petrescu și Lucian Tudose pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuti, 12 iulie 2017

Ziua Mărcii Poștale Românești comemorează centenarul luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz

În urmă cu 100 de ani, victoriile purtate de armata română pe câmpurile de luptă de la Mărăşti, Mărăşeşti și Oituz , acte de vitejie și sacrificiu au fost pași care au condus la desăvârșirea procesului de edificare a Statului Național Român.

Romfilatelia celebrează un secol de la momentele decisive din destinul istoric al României, lansând cu prilejul aniversării Zilei Mărcii Poștale Românești o emisiune comemorativă, ce reunește aceste momente importante, sub titul sugestiv Ziua Mărcii Poștale Românești „1917 – Pe aici nu se trece!”.

Acest proiect filatelic este disponibil în rețeaua de magazine a Romfilatelia, din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, precum şi în magazinul online http://romfilatelia.ro/store/, începând de vineri, 14 iulie 2017 și cuprinde două mărci poștale și un album filatelic.

Refăcând firul evenimentelor de la acea vreme, bătălia de Mărăști a început în ziua de 11 iulie (24 iulie, pe stil vechi) 1917, cu o puternică mobilizare a artileriei, care a cauzat distrugeri însemnate dispozitivului inamicilor. Ofensiva de la Mărăşti a fost o adevarată capodoperă de artă militară, care a evidenţiat calităţile de comandant ale generalului Alexandru Averescu. Frontul duşman a fost distrus pe o lăţime finală de 30 de km şi o adâncime de 20 de kilometri. Au fost eliberate peste 30 de localităţi. Victoria de la Mărăşti a probat calităţile deosebite ale ostaşilor români, ale comandanţilor de diferite ranguri şi a avut deosebită semnificaţie morală, reprezentând, într-un anume fel, o revanşă faţă de suita de înfrângeri din toamna anului 1916.

Bătălia de la nord de Focşani, cunoscută în istoriografie ca „bătălia de la Mărăşeşti”, a fost cea mai mare confruntare de pe Frontul român din vara anului 1917 şi una dintre cele mai ample purtate de Antanta în acelaşi an.

Minicoala1_Minisheet1 Pe frontul de la Mărăşeşti s-a remarcat Ecaterina Teodoroiu, al cărei chip este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Începutul războiului o găseşte la spitalul din Târgu Jiu, unde, ca infirmieră, acorda îngrijiri răniţilor, printre care se afla și fratele său, Nicolae. Moartea acestuia o detemină să intre, efectiv în luptă ca soldat activ. În data de 9/22 august 1917, în fruntea unui pluton de infanterişti pornit la atac, cade lovită de gloanţele inamicului. La Târgu Jiu, în Piaţa Prefecturii Gorj, i-a fost dedicat un monument, în semn de recunoștință pentru sacrificiul său.

Minicoala2_Minisheet2 (1) Conducerea trupelor române a fost încredinţată generalului Eremia Grigorescu, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, cel care, în prima bătălie de la Oituz, lansase îndemnul eroic: „Pe aici nu se trece!”. Pe câmpul de luptă – dar și pentru totdeauna în istoria noastră – aceste cuvinte au intrat în conştiinţa neamului, ca expresie a jertfei Armatei Române.

Generalul Eremia Grigorescu se stinge din viață în anul 1919, fiind înmormântat, conform dorinţelor sale, lângă ostaşii eroi din Mausoleul de la Mărăşeşti.

Concomitent cu acţiunea de la sud de Carpaţi, inamicul a trecut la ofensivă şi pe valea Oituzului, pentru a străpunge apărarea trupelor româno-ruse de aici şi a face joncţiunea cu trupele ce avansau pe valea Siretului. Zilele de 29-31 iulie/11-13 august 1917 au fost cele mai grele din bătălia Oituzului. Rezistenţa tenace a apărătorilor, coroborată cu măsurile eficiente întreprinse de Marele Cartier General şi Armata 2 de întărire a dispozitivului, au contribuit la înfrângerea armatelor inamice.

Prin luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz din “vara de foc” a anului 1917, armata română a demonstrat că era pregătită gata să salveze existența statului român, până la capăt, cu prețul vieții.

image description

Această emisiune de mărci poștale este completată de un plic prima zi iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre și o vignetă, precum și blocul special de 2 timbre și o vignetă.

Cover_ Album Așa cum am menționat, produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 de exemplare şi echipat cu blocul de 2 timbre al emisiunii și plicul „prima zi”, având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001 la 245.

Romfilatelia mulţumeşte pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale: Serviciului Istoric al Ministerului Apărării Naționale, doamnei colonel (r) Natalia Damian, domnului profesor Corneliu Andonie de la Muzeul Militar Naţional și Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Vineri, 7 iulie 2017

Întinderea mării, cu albastrul ei uimitor, cu forma sa nemărginită și valuri impresionante, este un subiect de inspiraţie des abordat de către pictori. Anul acesta, în luna lui cuptor, Romfilatelia ilustrează marea, văzută prin intermediul lucrărilor de artă din patrimonial Muzeului Naţional de Artă al României, în noua emisiune de mărci poștale intitulată Peisaje marine în pictură.

Unul dintre marii pictori români care a redat marea în tablourile sale este Nicolae Grigorescu, pictorul sufletului românesc. Nicolae Grigorescu este primul pictor român de circulaţie europeană, care a trăit între anii 1838-1907. Anul acesta se împlinesc 110 ani de la trecerea în nefiinţă a marelui artist.

A început prin a picta icoane în câteva biserici și mănăstiri din ţară, iar opera murală de la Mănăstirea Agapia, a rămas, până în zilele noastre, o realizare de geniu. A dobândit recunoașterea naţională când desenele sale au stat la baza bancnotelor emise de BNR la începutul secolului XX. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generaţii de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualităţii românești.

MC 4 Tabloul „Oraș pe malul mării (Napoli)” este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei. Este o pictură realizată în ulei pe lemn, între anii 1873-1874, atunci când Grigorescu a fost în călătorii de studii în Italia. Astfel că la întoarcerea în ţară, Grigorescu expune tablouri cu peisaje pitorești din Napoli și Roma.

Balcicul a fost și a rămas un loc fascinant pentru arta românească încă din prima jumătate a secolului XX, Cecilia Cuţescu-Storck numărându-se printre artiștii fermecaţi de așezarea boemă.

Loc de inspiraţie pentru pictori, mica aşezare de la Malul Mării Negre are o istorie încărcată de nobleţe, graţie celor care au reprezentat-o în lucrările lor. „Balcic” este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei și poartă semnătura Ceciliei Cuţescu-Storck. Acesta se distinge prin maniera lejeră, spontană și vioaie cu armonii coloristice subtile care integrează farmecul locului.

Cecilia Cuţescu-Storck a ocupat poziţii de prestigiu în mediile artistice: profesor la Școala de Belle Arte din București (prima femeie profesor în învăţământul artistic de stat din Europa), președinte al Sindicatului Artelor Frumoase.

Lucrările lui Dumitru Ghiaţă ocupă un loc deosebit în arta modernă românească și au fost create din surse care vin dincolo de concret. Tușul, guașa și tempera au contribuit la realizarea unor schiţe și crochiuri de pură compoziţie ce definesc întotdeauna imagini care ne impresionează prin simplitate și căldură. Împreună cu Jean Alexandru Steriadi, Dumitru Ghiaţă descoperă frumuseţea peisajului marin și pictează numeroase tablouri pe litoralul Mării Negre, la Balcic.

Ca artist, Dumitru Ghiaţă se distinge prin felul în care traduce fiecare peisaj în funcţie de lumină și de schimbările ei. Desenul denumit „Balcic”, atât de simplu în austeritatea lui, degajă o profundă esenţă a imaginii și este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei.

Considerat maestrul peisajelor marine, Ivan Aivazovsky, a creat tablouri având aceeași tematică, marea. Aivazovsky a fost cel care a introdus peisajele marine în arta rusă, făcând din acest gen unul din momentele importante ale istoriei artelor plastice a secolului al XIX-lea. Anul acesta comemorăm 200 de ani de la nașterea marelui pictor. Unul dintre tablourile marelui iubitor de mare, „Naufragiul” este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei.

În tonuri de albastru ultramarin până la nuanţe pale de verde, liniștită sau în plină furtună, cristalină sau încărcată și întunecoasă, aşa ne este redată marea în tablourile lui Aivazovsky.

Și totuși, marinele lui Aivazoksi nu copiază natură, ele sunt redate întotdeauna în legătură cu toate celelalte elemente, rezultând astfel veridicitatea imaginilor create.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional de Artă al României și Muzeului Municipiului București pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Marți, 27 iunie 2017

Patrimoniul artistic al Muzeului Municipiului București din universul filatelic

Romfilatelia vă propune o călătorie inedită, un itinerariu imaginar, vizitând câteva dintre muzeele ce fac parte din marea rețea a Muzeului Municipiului București, prin intermediul celei mai recente emisiuni filatelice, Patrimoniul artistic al Muzeului Municipiului București.

Această emisiune este disponibilă începând de joi, 29 iunie 2017, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și în magazinul online http://romfilatelia.ro/store/.

Emisiunea este alcătuită din șase timbre și o coliță dantelată, pe care sunt reprezentate atât monumente emblematice pentru arhitectura capitalei, precum și obiecte care aparțin patrimoniului artistic al Muzeului Municipiului București.

Muzeul George Severeanu a fost reședința primului medic radiolog din România, această clădire fiind un exemplu reprezentativ pentru modul de viață specific clasei de mijloc românești din perioada 1880-1920. Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei înfățișează o monedă din Țara Românească (sec. XIV) și un vas grecesc (cca. 500 a.Chr), ambele din patrimoniul acestui muzeu.

Pe strada C.A.Rosetti ne întâmpină un imobil insolit în peisajul urban bucureștean, care adăpostește Muzeul ‘Theodor Aman’, primul muzeu de artă din capitală. Clădirea eclectică, asimilabilă în principal tipologiei neoclasice franceze, este casa în care a trăit și a creat timp de aproape 22 de ani Theodor Aman (1831 — 1891), cel care a conceput fiecare detaliu al acestui veritabil templu dedicat artei, fiind în același timp și prima casă-atelier din spațiul românesc, gândită de la bun început să devină muzeu. Bustul pictorului și tabloul Cireșe — ulei pe pânză, sunt reprezentate pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei.

Patrimoniul Muzeului doctorului Nicolae Minovici, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei, reflectă interesul pentru artă al acestui colecționar de la începutul secolului XX.

Din bogăția de exponate predomină obiectele textile (cămăși, ii, fote, vâlnice, ștergare, scoarțe) și cele de ceramică. Muzeul deține și colecții reprezentative de icoane, ouă încondeiate și obiecte de lemn specifice gospodăriei țărănești.

Prima societate astronomică română a apărut în anul 1907 și purta numele binecunoscutului popularizator al științelor din Franța, Camille Flammarion. Prietenia acestuia cu românul Victor Anestin, l-a inspirat pe cel din urmă în a face cunoscut și publicului larg unele din ‘tainele cerului’. De atunci și până în prezent, pasionații de astronomie de pretutindeni pot urmări spectacolele bolții cerești din cupolă sau de pe terasa Observatorului Astronomic ‘Amiral Vasile Urseanu’, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei, împreună cu unul din frumoasele sale vitralii.

Edificiul Muzeului Victor Babeș a fost ridicat de către Mircea Babeș, unicul fiu al savantului, în perioada 1928-1929. Camerele înalte și spațioase crează, prin intermediul obiectelor expuse, atmosfera proprie începutului de veac XX. Mircea Babeș a conceput spațiul pentru omagierea părintelui său, aducând toate obiectele ce aparținuseră savantului, din perioada sa de directorat în Institutul de Bacteriologie, ce astăzi îi poartă numele. Microscopul proiectat de Victor Babeș și portretul savantului român apar pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei.

Casa Filipescu-Cesianu, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, este un exemplu de succes în restaurarea unei clădiri din perioada 1846-1850 și este una din puținele reședințe aristocratice tipice ale Bucureștiului din Belle Époque, fidelă designului original.

Palatul Suțu, al cărui interior a fost ilustrat pe colița emisiunii, este una dintre cele mai vechi reședințe aristocratice din București și unul dintre puținele imobile, care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost perioada de glorie a Palatului Suțu, unde, în fiecare februarie, avea loc primul bal din an al aristocrației Bucureștiului de altă dată. Valoarea nominală a coliței este de 16 lei.

Emisiunea este completată cu un set de două plicuri prima zi iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 de timbre și minicoala de 4 timbre + 4 viniete.

Romfilatelia mulțumește Muzeului Municipiului București pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Luni, 19 iunie 2017

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Titu Maiorescu, una dintre personalitățile emblematice ale vieţii culturale şi politice româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX.

Prin emisiunea de mărci poştale sub titlul: Titu Maiorescu, 100 de ani de la moarte, Romfilatelia își propune să readucă în atenție personalitatea ilustrului om de cultură român.

Această emisiune este disponibilă de miercuri, 21 iunie 2017, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Membru al Academiei Române şi una dintre figurile remarcabile ale epocii, conducător al Societăţii literare „Junimea” şi al revistei „Convorbiri literare”, Maiorescu a marcat dezvoltatarea limbii și literaturii române, în mod profund.

Activitatea sa era fundamentată pe o nouă și inovativă direcție de dezvoltare în societatea românescă a secolului al XIX lea, prin educarea publicului într-o varietate de domenii, de la ştiinţele naturii și psihologie, filosofie, la cultură și logică, prin cultivarea gustului estetic și impunerea unei literaturi de valoare, unificarea limbii române literare, precum și combaterea „formelor fără fond” în cultură şi în viața de zi cu zi.

Titu Maiorescu se va consacra ca îndrumător şi critic literar prin studiile şi articolele publicate, iar lucrarea sa „O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867” este considerată operă de referinţă pentru estetica românească.

Ideile despre procesul de desăvârşire a limbii române literare formulate de Maiorescu, au fost acceptate şi de Academia Română, care îşi însuşeşte aceste principii.

Susţinător convins al unităţii tânărului stat român, Maiorescu a desfăşurat o activitate politică intensă ca jurnalist, în paginile ziarului „Vocea Naţională” în anul 1866.

De orientare conservatoare, Titu Maiorescu, a ocupat funcţia de prim-ministru şi ulterior ministru de externe (1912 – 1914), atunci când s-a semnat Tratatul de Pace de la Bucureşti.

Cu toate că nu a reuşit să treacă prin Parlament nici unul din proiectele sale de lege a învăţământului, printre realizările sale ca ministru amintim: dezvoltarea învăţământului la sate prin înfiinţarea de noi şcoli, iniţierea de anchete şi statistici privind învăţământul, construirea de şcoli tip, selectarea celor mai bune cărţi de studiu al limbii române în liceu, proiecte de înfiinţare a Şcolii politehnice, a grădinilor botanice, a unei catedre de limba română, conservarea patrimoniului naţional, sprijinirea şcolilor româneşti din Transilvania.

Pentru meritele intelectuale, traiectoria sa profesională a fost impresionantă: profesor universitar la 22 de ani, decan la 23 şi rector la aceeaşi vârstă, academician la 27 de ani, deputat la 30, ministru la vârsta de 34 de ani.

minic1 minic2 Cele două timbre ale emisiunii comemorative, având valoarea nominală de 4, 50 lei și 8 lei, înfățișează portretul marelui om de cultură și sunt realizate într-o cromatică cu elemente sepia, care reconstruiesc atmosfera de epocă.

Emisiunea este completată de un plic prima zi și ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vignietă.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional al Literaturii Române pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Marți,24 aprilie 2017

Un secol de istorie aniversat prin timbrul românesc: Iaşi, oraş al Marii Uniri

La sfârşitul anului 1916, Iaşul a devenit, pentru o perioadă de doi ani, capitala Regatului României. Consiliul de Miniştri şi Parlamentul de la acea vreme au adoptat aici decizii importante prin care s-au pus bazele consolidării statului naţional unitar român şi au fost votate legi reformatoare pentru dezvoltarea ţării noastre, precum legea electorală care a introdus votul universal şi legea agrară.

Astăzi, la un secol de când Iaşul s-a înscris ca reper istoric al României, putem spune că vechea capitală a Moldovei a fost leagănul Unirilor și locul de început al procesului prin care s-a desăvârşit România Întregită. Orașul și oamenii săi, prin tenacitate, credință și sacrificii, au reclădit speranța revenirii la normal și realizării unui vechi ideal: România Mare, care să aducă în graniţe comune Bucovina de Nord, Basarabia şi Ardealul.

La 100 de ani de la acele momente de răscolire pentru istoria noastră Romfilatelia introduce în circulație o emisiune aniversară de mărci poştale tematice sub denumirea Iaşi, oraş al Marii Uniri, compusă din 5 valori, 4 timbre şi o coliţă dantelată pe care sunt reproduse imagini ale unor monumente simbol ale oraşului, martore la guvernarea ţării din perioada 1916 – 1918 şi în pregătirea Marii Uniri din 1918.

IASI_Unire_emis Această emisiune este disponibilă începând de miercuri, 26 aprilie 2017, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, precum şi în Magazinul Online http://romfilatelia.ro/store/

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei este ilustrată Casa Ghica – Comăneşti. În 1916, casa era sediul unei mari bănci, Creditul Financiar Urban. Una dintre cele mai frumoase clădiri ale orașului, a servit ca reşedinţă a Regelui Ferdinand I. Între anii 1859 – 1863 a fost și reședința lui Alexandru Ioan Cuza. Astăzi, în clădire funcţionează Muzeul Unirii.

Teatrul Naţional din Iaşi este ilustrat pe timbrul cu valoarea de 4,50 lei. Clădirea a asigurat spaţiul de desfăşurare a lucrărilor Adunării Deputaţilor. În aceeaşi sală, în fiecare seară, răsunau aplauzele spectatorilor pentru artiștii scenei ieșene care, chiar și în vreme de război, încercau să păstreze încrederea și optimismul, prin forța artei.

Universitatea din Iaşi este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. Spațiul academic a fost destinat să asigure şedinţele Senatului.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, puteam vedea Palatul Rosetti – Roznovanu. Clădirea a fost folosită în scopul păstrarii unor arhive cu acte importante precum şi ca sediu al unor misiuni străine. Ulterior, devine sediul Primăriei Iaşiului.

Timbrul din coliţa emisiunii, cu valoare nominală de 16 lei, reproduce stema Municipiului Iaşi, încadrat într-o imagine cinematografică reprezentându-i pe Regele Ferdinand I și Regina Maria, întregitorii României, alături de Pimen, Mitropolitul Moldovei.

Redate într-o cromatică sepia, imaginile ilustrate pe aceste timbre caută să reconstruiască atmosfera de epocă, de la acea vreme.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi și ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoală de 6 timbre + 3 vigniete, bloc special de patru timbre și coliță nedantelată (în album filatelic).

Print Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 de exemplare și echipat cu blocul serie completă a emisiunii, (ce include și timbrul coliței) și setul de două plicuri prima zi, având ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001 la 245.

Romfilatelia mulţumeşte Parlamentului României pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale. Mulțumim, de asemenea, domnului Nicolae-Sorin Mărgărit pentru sprijinul fotografic acordat.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Joi, 20 aprilie 2017

Descoperă pe timbre românești specii dispărute recent

De-a lungul erelor geologice, schimbările de climă sau intensificarea activităților vulcanice au avut ca rezultat dispariția completă a unei părți a faunei și florei de pe Terra. Pe lista factorilor care au influențat în mod negativ plantele și animalele planetei, se numără însă și omul. Acesta, prin vânatul excesiv, distrugerea habitatelor, exploatare comercială sau poluare a făcut să crească lista impresionantă a speciilor clasificate ca fiind pe cale de dispariție sau în pragul dispariției în fiecare an.

Romfilatelia, prin emisiunea de mărci poștale Specii dispărute recent, dorește să tragă un semnal de alarmă în privința rolului pe care îl are întreaga omenire, responsabilă pentru protejarea planetei.

Această emisiune, alcătuită din patru valori nominale, este disponibilă începând de vineri, 21 aprilie 2017, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și în Magazinul Online http://romfilatelia.ro/store/.

Porumbelul migrator (Ectopistes migratorius), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei, este o specie dispărută în America de Nord, unde în trecut era foarte răspândit.

Porumbelul migrator a fost vânat de americanii nativi, iar vânătoarea s-a intensificat odată cu venirea europenilor. Carnea de porumbel a fost comercializată drept hrană ieftină, ajungând astfel să fie vânat la scară largă. La sfârșitul secolului XIX, efectivul s-a micșorat drastic, motivele principale care au dus la dispariția acestei specii fiind vânătoarea excesivă și pierderea rapidă a habitatului natural, dar și faptul că porumbelul migrator depunea un singur ou.

Ultimul cuib înregistrat în sălbăticie a fost colectat în 1895, lângă Minneapolis. Martha, ultimul exemplar în captivitate, a murit de bătrânețe, la 1 septembrie 1914, în Grădina Zoologică din Cincinnati.

Thylacinus cynocephalus, în limba greacă ‘cel cu cap de cățel și marsupiu’, a fost cel mai mare marsupial carnivor cunoscut al vremurilor moderne și este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei.

Este cunoscut sub numele de Tigru marsupial sau Lup marsupial. Nativ al Australiei continentale, Tasmaniei și Noii Guinee, a devenit extinct în secolul XX.

Vânatul intensiv încurajat de recompense a fost desemnat ca fiind motivul principal al dispariției sale, cu toate că sunt luați în considerare și alți factori, precum bolile și invadarea teritoriului său de către om.

Ultimul exemplar captiv de tigru marsupial, ulterior numit Benjamin, a fost capturat în 1933 și trimis la Grădina Zoologică Hobart, unde a trăit timp de trei ani. Acest ultim exemplar de tigru marsupial a murit la 7 septembrie 1936.

Tigrul de Java (Panthera tigris sondaica), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, este o subspecie dispărută de tigru care a trăit pe insula indoneziană Java, până la mijlocul anilor 1970.

Tigrul de Java a fost o subspecie de dimensiune mică în comparație cu alte subspecii de pe continentul asiatic. Printre cauzele probabile ale dispariției speciei sunt activitatea umană și pierderea de habitat.

Ultimul tigru a fost semnalat în Parcul Național Meru Betiri în anul 1976. De atunci, nici un alt exemplar nu a mai fost înregistrat.

Delfinul Baiji sau Delfinul chinezesc (Lipotes vexillifer), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, a fost singurul reprezentant al familiei din care face parte (Lipotidae), fiind o specie relictă de delfin de apă dulce, răspândită exclusiv în bazinul râului Yangtze din Republica Populară Chineză.

În timp ce China se industrializa și folosea intens râul pentru pescuit, transport și hidro-electricitate, populația de Delfini Baiji a avut un declin drastic. După studii ale râului Yangtze, efectuate în anii 1980, Delfinul Baiji a fost declarat ca fiind prima specie de delfin din istorie împinsă până la extincție de intervenția umană. Au fost făcute eforturi pentru a conserva specia, dar în timpul unei expediții din anul 2006 nu s-au mai găsit Delfini Baiji în râu.

Acestea sunt doar câteva exemple care trebuie să ne reamintească mereu că avem datoria, de a învăța din greșelile trecutului și de a ocroti speciile aflate pe cale de dispariție, pentru că sunt suficiente câteva decenii pentru a distruge specii care au evoluat în echilibru cu planeta noastră timp de milenii.

Emisiunea este completată de un plic prima zi și ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vignietă.

Romfilatelia mulțumește Muzeului Național de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’ pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Marţi, 11 aprilie 2017

Europa 2017, Castele Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale intitulată ‘Europa 2017, Castele’, selectată în acest an de către PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, ca temă comună pentru toate statele membre.

Foste proprietăți și reședințe ale domnitorilor sau ridicate de vechi familii de nobili, construite cu multe secole în urmă, castelele din România au un farmec deosebit, în care frumusețea locurilor, se împletește cu istoria. Pentru legendele păstrate între zidurile lor, dar și datorită frumuseții arhitecturale și a peisajelor care le înconjoară aceste destinații sunt extrem de atrăgătoare pentru turiști din România sau de peste hotare.

Emisiunea ‘Europa 2017, Castele’ cuprinde două valori nominale, fiind completată de un produs filatelic special cu medalie, produs ce înfățișează două castele românești, construcții care sunt adevărate bijuterii arhitectonice.

Această emisiune este disponibilă începând de miercuri, 12 aprilie 2017, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și în Magazinul Online http://romfilatelia.ro/store/.

bloc1_-4-tb-Europa-2017_-Block-4stps-Europe2017 Pe timbrul cu valoarea nominală de 4, 50 lei este ilustrat Castelul Huniazilor, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România, impresionant atât ca monument dar și datorită legendelor care se leagă de numele său.

Construcție impunătoare cu turnuri și bastioane, castelul a fost construit de Iancu de Hunedoara în secolul al XV-lea, pe locul unei vechi întărituri. Clădirea a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind ca punct strategic, dar și ca reședință aristocratică. Castelul Huniazilor reprezintă una din cele mai frumoase și bine conservate construcții din epoca medievală.

Cele mai semnificative părți ale construcției au rămas neschimbate din punct de vedere architectonic, chiar dacă, de-a lungul timpului, Castelul Huniazilor a avut mai mulți proprietari, care au încercat să își pună amprenta asupra stilului architectural, acesta și-a păstrat originalitatea și a rămas un exemplu edificator pentru arhitectura militară a secolului al XV-lea, din sud-estul Europei.

Castelul Karolyi, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, o minunată bijuterie arhitecturală, este prima rezidență cunoscută a familiei Karolyi, la Carei. Castelul familiei Karolyi poartă semnele funcționalității ca fortăreață, partea marelui sistem de fortificații, gândit să oprească atacurile turcești.

Din cauza invaziilor turcești, reședința a fost transformată într-o cetate cu ziduri puternice, în formă de patrulater, cu patru bastioane de colț, prevăzute cu nișe de tragere pentru tunuri și cu șanț exterior. Atacurile turcești nu au reușit să distrugă cetatea, dar i-au provocat avarii grave și lucrările de reparații au început în anul 1660.

Odată cu încetarea conflictelor militare din zonă, Antal Karolyi (1732 — 1791) schițează primele planuri de transformare ale cetății într-o clădire cu funcții rezidențiale, însă lucrările efective debutează în anul 1792. Elementele principale ale fortificației, bastioanele, sunt demolate, iar cetatea este transformată într-un castel în stil baroc, care a căpătat de-a lungul anilor un stil eclectic, cu elemente arhitecturale originale.

Între anii 1894 — 1896, la inițiativa lui Istvan Karolyi, castelul Karolyi trece printr-un nou proces de transformări, după planurile arhitectului german Arthur Meining. De data aceasta, castelul baroc ia înfățișarea unui castel cavaleresc medieval. Pe trei dintre fațadele castelului sunt combinate elemente arhitecturale și de decor, aparținând mai multor stiluri — romantic, baroc — iar fațada estică este dominată de stilul neogotic.

Ambele castele prezentate, atât de încărcate de istorie și legende, martori ai atâtor lupte și intrigi, au fost declarate muzee și deschise publicului larg pentru a fi descoperite în detaliu și pentru a fi așezate la loc de cinste în tezaurul turismului românesc.

Emisiunea este completată de un plic prima zi și ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 6 timbre, bloc de 4 timbre și bloc de 2 timbre nedantelate.

Albumul special este realizat în tiraj limitat de 353 exemplare și reunește în tematică comună, produse aparținând filateliei și medalisticii, prin două produse valoroase de colecție: blocul cu două timbre nedantelate a emisiunii și medalia care prezintă pe avers și pe revers efigia lui Iancu de Hunedoara și Castelul Huniazilor. Certificatul de autenticitate prezintă caracteristicile medaliei, iar blocul emisiunii este numerotat de la 001 la 353.

Romfilatelia mulțumește conducerii Castelelor Karolyi din Carei și Huniazilor din Hunedoara, pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

NOTĂ

Eu știam că denumirea Castelului de la Hunedoara este de ”Castelul Corvinilor”sau al Huniazilor. De ce in comunicatul Romfilatelia este exlcusă și denumirea de Castelul Corvinilor ori Corvinestilor ? Să fie cu intenție sau o insuficientă documentare ca să nu sput superficialitate ?

Intextul din comunicat se spune : ”Construcție impunătoare cu turnuri și bastioane, castelul a fost construit de Iancu de Hunedoara în secolul al XV-lea, pe locul unei vechi întărituri”

Surse :

1.Castelul Hunedoarei, numit și Castelul Corvinilor sau al Huniazilor.

Cetatea a fost una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Ioan de Hunedoara.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Hunedoarei

2.Castelul Hunedoarei, numit și Castelul Corvinilor sau al Huniazilor,^[1] este cetatea medievală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România.

Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon. Acoperișurile sunt înalte și acoperite cu țiglă policromă. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu.

Cetatea a fost una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Ioan de Hunedoara.

http://www.wikiwand.com/ro/Castelul_Hunedoarei

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri 5 aprilie 2017

Romfilatelia vă invită la Simfonia lalelor, Pitești

Există un oraș în România care, în fiecare primăvară, urmând o tradiție de patru decenii, se îmbracă în flori. Mai exact, în culori și forme pline de grație și eleganță, care i-au adus un renume binecunoscut municipiului Pitești, devenit asociat cu ideea de oraș al lalelelor.

Datorită frumuseții și importanței evenimentelor care au loc aici, Romfilatelia dedică acestui oraș emisiunea de mărci poștale Simfonia Lalelelor, Pitești.

Emisiunea este disponibilă începând de vineri, 7 aprilie 2017, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și în Magazinul Online http://romfilatelia.ro/store/.

Laleaua este o floare originară din Asia Centrală și Orientul Mijlociu și a fost adusă in Europa în secolul XVI din Turcia, fiind considerată un lux.

Într-o varietate de culori, aceste flori simbolizează eleganța și harul. Se spune despre laleaua roz că transmite urări de bine; laleaua mov ne amintește de regalitate și de renaștere; laleaua galbenă sugerează gânduri vesele și soare; oranj reprezintă fascinație, căldură; albul simbolizează iertarea; roșul ne duce cu gândul la iubirea adevărată și romantism.

Frumusețea florilor este completată de o serie manifestări socio-culturale, artistice, sportive și comerciale. Evenimentele sunt reunite sub titlul Simfonia Lalelelor, ediția a 40-a, care va avea loc la Pitești, în perioada 21-23 aprilie 2017.

Emisiunea filatelică este alcătuită din patru timbre care înfățișează clădiri municipale, reprezentative din punct de vedere administrativ, istoric și cultural ale orașului. Imaginile acestora sunt înnobilate de feeria de culoare pe care Simfonia Lalelelor o revarsă peste oraș.

BLOCURI Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei ilustrează clădirea Primăriei Pitești care a fost construită în 1933, ca sediu al Administrației Financiare și a devenit sediul Primăriei începând din anul 1968.

Construit în stil neoromânesc, edificiul îl are drept autor pe arhitectul State Cintan care a îmbinat arheologia și etnografia în lucrările sale, fiind foarte sensibil la tradițiile arhitecturii locale. Astfel, holul central a fost gândit ca o curte interioară acoperită de un luminator spectaculos.

Timbrul cu valoarea nominală de 4 lei reprezintă Muzeul Județean, fost Palat al Prefecturii județului Argeș, o superbă construcție în stil neoclasic (1898-1899). Acesta adăpostește mărturii însemnate ale istoriei orașului și ale Țării Românești. Lângă clădirea principală, două noi și moderne construcții completează spațiul muzeal.

Sediul Galeriei de Artă ‘Rudolf Schweitzer — Cumpăna’ este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Clădirea a fost construită în 1886, în stil neoclasic și a fost sediul Primăriei Pitești până la mutarea din anul 1968 în spațiul actual. Interiorul, realizat în stilul eclectismului francez, prevăzut cu un hol spațios și scări monumentale, este în armonie cu piesele valoroase pe care muzeul le adăpostește. În sălile sale sunt expuse lucrări de Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gh. Petrașcu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna și Nicolae Tonitza, atrăgând atenția vizitatorilor asupra unor momente importante din istoria plastică românească.

Timbrul cu valoarea nominală de 16 lei ilustrează Curtea de Apel, o construcție în stil neoclasic de la 1914. Arhitecții Eracle Lăzărescu și Arghir Culina au proiectat o construcție monumentală, în care lumina se transformă într-un veritabil element al creației și este invitată să anime spațiul prin luminatorul holului central.

Din punct de vedere vizual, în emisiunea de mărci poștale Simfonia lalelelor, Pitești se îmbină elemente de arhitectură, de cultură și istorie cu prospețimea și delicatețea florilor de primăvară.

Emisiunea este completată de un plic prima zi și ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vignietă.

Romfilatelia mulțumește reprezentanților Primăriei Municipiului Pitești pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

NOTĂ

Ștampila prima zi a emisiunii va fi la Pitești, probabil la OP 1, in ziua lansării emisiunii, 7 aprilie 2017.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Luni, 27 martie 2017,

Colecții românești: Tirbușoane (II), pe timbrele celei mai noi emisiuni Romfilatelia

Romfilatelia continuă proiectul filatelic sub titlul Colecții românești, cu partea a-II-a a emisiunii tematice Tirbușoane.

Anul trecut, iubitorii de filatelie au avut prilejul de a regăsi pe timbrele românești șapte imagini ale unora dintre cele mai interesante tirbușoane, care fac parte dintr-o importantă colecție de acest tip, aflată la București, certificată de către Guinness World Records în 2015.

Repetăm această experiență, cu încă șapte noi valori, imagini ale unor tirbușoane din aceeași colecție, aparținând unor epoci diferite, fiecare dintre ele reprezentând adevărate piese de artă, prin frumusețea și prețiozitatea cu care au fost realizate, dar și prin modalitățile tehnice de scoatere a dopului.

În trecut, nu doar sticlele de vin se sigilau cu dop de plută, ci și sticluțele de medicamente, de parfum sau călimările de cerneală. De aceea, tirbușonul era mai curând un accesoriu folosit de nobili, și nu de omul de rând.

Emisiunea de mărci poștale Colecții românești: Tirbușoane II este disponibilă începând de miercuri, 29 martie 2017, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și pe secțiunea de magazin online, http://romfilatelia.ro/store/.

Tirbusoane_1-2 Primul din această serie, timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei reprezintă un tirbușon de buzunar, artistic, franțuzesc, din secolul al XVIII-lea. În acea perioadă, vinul era destinat în principal aristocraților, în timp ce restul populației se delecta cu cidru sau bere. Prin urmare, piesele de acest tip sunt bogat ornamentate și decorate cu foiță de aur.

Timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei ilustrează un tirbușon din aur și agat. Acestă piesă este produsă în secolul al XVIII-lea, de către bijutierii francezi.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei este reprezentată imaginea unui tirbușon clopot. Este un tirbușon britanic, produs la Birmingham. Acesta are un mecanism tip Thomason, cu mâner principal în formă ovală și un al doilea în formă de șarpe. Inovația pe care o prezintă acest mecanism constă în scoaterea dopului din sticlă fără a fi nevoie de o tragere directă, căci simpla rotire a mânerului în sensul acelor de ceasornic permitea atât introducerea spirei în dop, cât și extracția din sticlă.

Al patrulea timbru, cu valoarea nominală de 4,00 lei ilustrează un tirbușon cu un singur levier produs în Franța, patentat de Fernand Francois, în anul 1902. Această variantă decorată este denumită ‘Le Rapide’.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei este prezentat un tirbușon zig-zag, o piesă foarte rară, care, spre deosebire de celelalte din categoria ei, are două rânduri de leviere despărțite de un mâner din lemn. Astfel, odată înșurubată spira în dop, mânerul este tras în sus, iar levierele se extind.

Cel de-al șaselea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 8 lei, este ilustrat cu un tirbușon pistol. Este o piesă franțuzească, din metal placat cu sidef, ce reprezintă o armă de foc al cărei trăgaci este chiar tirbușonul.

Colița emisiunii, cu valoarea nominală de 16 lei, reprezintă un tirbușon patentat în 1904, în Danemarca. Particularitatea sa este aceea că, deși este folosit pentru a scoate dopuri de plută, nu are spiră. În schimb, cele două lamele zimțate pe care le are, se introduc în dop și, odată ce se trage mânerul, cele două lamele se depărtează una de alta, agățând dopul din interior.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 timbre cu tete-beche, minicoala de 13 timbre + 2 viniete diferite + 10 tabsuri, minicoala de 8 timbre + 1 vinietă + 6 tabsuri, colița nedantelată și colița nedantelată specială (album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 225 de exemplare și echipat cu colița nedantelată a emisiunii, având atașată o manșetă ilustrată cu elemente grafice în folio aur și setul de două plicuri prima zi, având ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar în folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001 la 225.

Comunicat de presă – Romfilatelia

miercuri, 22 martie 2017,

Din seria de emisiuni filatelice inedite: Ornamentele armelor

Istoria omenirii poate fi scrisă într-o varietate de registre. Putem vorbi despre evoluția umanității din perspectiva modului în care a evoluat modalitatea de trăi, de a construi, de a gândi, de a se exprima, de a-și diversifica și perfecționa uneltele de lucru, obiectele banale de zi cu zi sau chiar armele de luptă.

Pornind de la interesul dintotdeauna al omului pentru frumos, rafinament, originalitate și creativitate, Romfilatelia propune iubitorilor de mărci poștale o nouă emisiune inedită, sub titlul: Ornamentele armelor.

Începând de vineri, 24 martie 2017, cele patru valori ale acestei emisiuni pot fi găsite în toate magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și pe http://romfilatelia.ro/store/.

Acest proiect filatelic aduce în atenția colecționarilor câteva reprezentări ale imaginii unor vechi arme de foc, din zone diferite ale lumii.

Toate obiectele reprezentate pe timbrele acestei emisiuni filatelice fac parte din patrimoniul Muzeului Național Peleș.

Ornamente_arme_emis-1 Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei este reprodusă imaginea unui pistol de proveniență persană din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Arma are o lungime de 46,5 cm și calibru de 15 mm și este realizată dintr-o combinație de trei materiale: oțel, argint și lemn.

Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei ilustrează un pistol cu cremene, de proveniență italiană, din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Acesta are o lungime de 54,5 cm și calibru de 16 mm. Oțelul din care este realizată această piesă este gravat, argintat și aurit. În plus, este îmbogățit cu elemente din lemn și coral sculptat.

Un pistol cu cremene de proveniență turcească din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 50,5 cm și calibru de 15 mm este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. și această piesă este realizată din trei materiale diferite: oțel, lemn și argint.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei este ilustrat tot un pistol de proveniență turcească din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 49,5 cm și calibru de 16 mm. Acest pistol este realizat, de asemenea din îmbinarea într-o manieră artistică și originală a oțelului, lemnului, argintului și alamei.

Vizual, elementele acestei emisiuni sunt compuse din imaginile acestor piese de artă, prezentate într-o cromatică atractivă, având pe fundal imaginea Muzeului Național Peleș.

Print Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

Romfilatelia mulțumește Muzeului Național Peleș pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Flori simbol de țară, pe timbrele românești

Miercuri,15 martie 2017

Flora, una dintre temele apreciate și îndrăgite de pasionaţii filateliei, este abordată şi în acest an de Romfilatelia în cadrul emisiunii de mărci poştale „Flori simbol de ţară”. Acest proiect filatelic aduce în atenție floarea simbol a câtorva state riverane Dunării, alături de drapelul lor naţional.

PLIANT_Florile-simbol-de-tara Emisiunea este alcătuită din patru timbre și intră în circulație vineri, 17 martie 2017, fiind disponibilă în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și pe secțiunea de magazin online, http://romfilatelia.ro/store/.

t1_-Flori-simbol-de-tara

Floarea simbol naţional al României, bujorul, Paeonia peregrina, mai este cunoscut și sub numele de Palma-Maicii-Domnului sau Rujioară sau Băbărujă. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, grația, frumuseţea sau cu dragostea. Așadar, imaginea bujorului este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei. În ţară există cinci rezervaţii naturale de Paeonia peregrina, în Teleorman, Mureş, Olt, Dolj şi Giurgiu.

t2_-Flori-simbol-de-tara

Floarea simbol a Republicii Moldova este busuiocul, a cărui imagine este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei. În stânga Prutului, busuiocul este una din cele mai iubite şi mai lăudate plante. Datorită uleiurilor aromatice deosebite şi a proprietăţilor conservante, busuiocul este folosit și în riturile bisericii ortodoxe, la producerea apei sfinţite (agheasma), având rolul de a alunga spiritele rele. Totodată, în tradiţia autohtonă această plantă este considerată o floare a dragostei şi a norocului. În medicina populară, busuiocul este folosit ca plantă pentru îmbunătăţirea memoriei şi remediu anti-stres.

t3_-Flori-simbol-de-tara

Floarea naţională a Republicii Croaţia, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, este Iris croatica. Numele croat al acestei flori este Perunika şi vine de la numele lui Perun, care în mitologia slavă era cel mai mare zeu al tunetelor şi fulgerelor. Legenda spune că Perunika creşte numai în locul în care Zeul Perun loveşte solul cu fulgerele. Despre floarea superbă de culoare violet, fitoterapeuţii susţin că este un remediu simplu care ţine sub control o varietate de boli.

Rosa damascena a cărei imagine este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, este floarea simbol a Bulgariei, fiind considerat un brand cunoscut în toată lumea, iar gama variată de cosmetice ce au arome delicate de trandafir sunt denumite ,,aurul bulgar” sau ,,lichidul de aur”.Trandafirul Rosa damascena sau Trandafirul de Kazanlak este o plantă cu flori extrem de parfumate din care se obţin ulei esenţial, dulceaţă şi sirop. Din acest soi de trandafir se extrage cu 30% mai mult ulei decât din oricare alt trandafir.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

Romfilatelia mulţumeşte Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză” a Universităţii din Bucureşti, Ambasadei Republicii Moldova în România, Ambasadei Republicii Croaţia în România şi Ambasadei Republicii Bulgaria în România pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri, 8 Mar 2017,

Comunicat de presă Romfilatelia dedică creștinilor ortodocși și catolici o emisiune specială cu ocazia Sfintelor Paști

În așteptarea celei mai mari Sărbători a Creștinătății, Romfilatelia continuă tradiția de a vesti bucuria unică a Învierii Domnului printr-un proiect filatelic special, adus în avans publicului iubitor de timbre.

Anul acesta, emisiunea de mărci poștale dedicată Sfintelor Paști este și mai deosebită întrucât creștinii ortodocși și catolici sărbătoresc Învierea Mântuitorului în aceeași zi. Cu acest prilej, timbrele proiectului prezintă reproduceri iconografice aparținând celor două ramuri ale creștinismului.

Intitulată sugestiv Sfintele Paști 2017, emisiunea aduce în atenția publicului elemente filatelice valoroase, care susțin și îmbogățesc tematica proiectului. Acestea sunt disponibile începând de vineri, 10 martie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și în Magazinul Online http://romfilatelia.ro/store/.

Print Pe cele două mărci poștale ale emisiunii, având valoarea nominală de 1,30 lei, sunt ilustrate două icoane reprezentând Răstignirea Mântuitorului.

Icoana Răstignirea Domnului Iisus Hristos, reprodusă pe unul din timbre, se află în patrimoniul Mănăstirii ‘Radu Vodă’ din București și este o reprezentare cunoscută încă din prima eră creștină.

Pe cel de-al doilea timbru se regăsește icoana Răstignirea Domnului aparținând Catedralei ‘Sfântul Iosif’ din București. Catedrala ‘Sfântul Iosif’ este Scaunul Arhiepiscopului Mitropolit de București, suflul viu al comunității catolice din sudul României, monument istoric, cultural și arhitectonic înscris în patrimoniul național și european. Solemnitatea ‘Sfântul Iosif, soțul Sfintei Fecioare Maria’ a fost aleasă ca hram al catedralei și se celebrează în fiecare an în ziua de 19 martie.

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre, minicoala de 8 timbre + 1 vinietă, minicoala de 8 timbre (4 serii), colița dantelată, blocul special de 3 timbre (în produs filatelic) și blocul special de 2 timbre + coliță dantelată (în album filatelic).

Pe timbrul coliței dantelate, cu valoarea nominală de 12 lei, este ilustrată icoana Învierea Domnului, parte din fondul iconografic al Schitului Darvari din București. Plină de simboluri, icoana Învierea Domnului — Coborârea la Iad a Mântuitorului Îl arată pe Iisus călcând în picioare porțile iadului. Coborâre la iad poartă în sine începutul înălțării

omului, pentru care moartea fizică devine doar o trecere, o cale de acces spre viața cea nouă, veșnică.

Pe manșeta coliței este reprezentată icoana Maica Domnului Îndurerată ce aparține Mănăstirii ‘Radu Vodă’.

Produsele speciale ale emisiunii întregesc proiectul dedicat Sfintelor Paști, conferindu-i valoare prin elementele de creație din care se compun, precum și prin caracterul de unicitate dat de tirajul limitat în care sunt disponibile. Realizate în concepte grafice și artistice proprii, produsele speciale sunt apreciate nu doar de colecționari, ci de întregul public, care le transformă în veritabile piese de colecție și adesea, în cadouri rafinate pentru cei dragi.

afis_A4_-em-PASTE-2017 Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 403 exemplare și este echipat cu blocul special al emisiunii (conținând două timbre nedantelate și colița emisiunii) precum și plicul ‘prima zi’ având ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar în folio aur, ambele produse fiind numerotate de la 001 la 403.

Produsul filatelic special (cu timbru de argint) este un produs exclusiv, concept Romfilatelia, realizat într-un tiraj limitat de 353 exemplare. Timbrul din argint este replică a mărcii poștale din colița emisiunii și este inserat în acest album, alături de certificatul de autenticitate și blocul special de trei timbre (seria emisiunii alături de timbrul nedantelat al coliței), numerotat de la 001 la 353.

Romfilatelia invită publicul să descopere și să se bucure în avans de elementele proiectului dedicat Sfintelor Paști și mulțumește Patriarhiei Române, Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, Mănăstirii ‘Radu Vodă’ și Schitului Darvari din București pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Miercuri, 22 februarie 2017

De la filatelie la Postcrossing

Nevoia de a comunica este unul dintre cele mai frumoase atribute ale ființei umane. Dorința și bucuria de a intra în contact cu alți oameni, a îmbrăcat în istorie diferite forme și mijloace, cu particularități specifice, în timp și spațiu.

Prin cea mai recentă emisiune filatelică, disponibilă începând de vineri, 24 februarie 2017, în magazinele noastre din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, precum şi în Magazinul Online http://romfilatelia.ro/store/, Romfilatelia introduce în circulație o serie de mărci poștale dedicate unei astfel de modalități de comunicare și relaționare socială, care poartă numele de Postcrossing.

Proiectul Postcrossing a început în anul 2005, de la Paulo Magalhães, din pasiunea sa de a primi şi trimite cărţi poştale. El a dezvoltat un site web care oferă o platformă gratuită pentru persoanele care doresc să facă schimb de cărţi poştale. Ideea și sloganul acestui proiect este: „trimite o carte poştală şi vei primi înapoi o carte poştală de la o persoană oarecare, de undeva din lume!”.

În prezent, numărul membrilor înregistraţi este de peste 660.000, din peste 200 de ţări. Cei 1.364 de membri din România înregistraţi pe platforma Postcrossing, au trimis, în cei 10 ani de activitate, peste 120.000 de cărţi poştale în întreaga lume.

De ce să devii postcrosser? Pentru bucuria pe care ți-o rezervă surpriza de a primi o carte poştală, din oricare colț al lumii. Poţi primi cărţi poştale de la persoane care trăiesc în locuri despre care, poate, nu știi prea multe. Cu fiecare carte poştală primită, înveţi ceva nou. Poți astfel să ajungi să cunoști ţări şi culturi prin intermediul peisajelor locale, arhitecturii, florilor, artei, hobby-urilor şi sărbătorilor. Un postcrosser va scrie despre pasiunile lui, despre familie, obiceiurile de zi cu zi şi, astfel, se leagă prietenii. Pe lângă faptul că poţi aduna cărţi poştale, colecţionezi inclusiv timbre, care îți îmbogățesc bagajul de cunoștințe cu noi date despre cultură, artă, frumos.

image description Timbrul acestei emisiuni cu valoarea nominală 4 lei ilustrează drumul unei carţi poştale, ce străbate globul şi ajunge în cutia poştala a destinatarului, împreună cu urarea Happy Postcrossing în culorile drapelului românesc.

image description Emisiunea este completată de un plic prima zi iar ca forme de machetare s-au folosit coala de 32 de timbre și minicoala de 8 timbre + 1 vinietă.

În cazul în care te-am convins şi ai vrea să simţi că îți bate inima un pic mai repede atunci când aştepţi cu emoţie să găseşti la cutia poştală gândurile bune trimise de viitorii prieteni, te poţi alătura comunităţii Postcrossing la www.postcrossing.com.

Postcrossing fericit!

Romfilatelia mulţumeşte Companiei Naţionale Poşta Română, domnului Paulo Magalhães şi domnului Mihnea Răducu pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri, 15 februarie 2017

Filatelia românească sărbătorește bicentenarul Muzeului Național Brukenthal

Singurul reprezentant al comunităţii săseşti transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcţii publice în cadrul statului austriac condus de împărăreasa Maria Theresa (1717-1780) a fost Baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803). Om de cultură și diplomat abil, acesta a făcut o carieră strălucită la Curtea Imperială de la Viena, fiind numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei.

Urmând modelul arhitecturii vieneze, Samuel von Brukenthal construieşte la Sibiu un palat în stilul Barocului Târziu. Fiind interesat și de artă și științe, Brukenthal a colecționat cu pasiune picturi, rarități arheologice, bibliofile, mineralogice și numismatice. Colecţiile iniţiale ale baronului au luat naştere cu precădere în intervalul de timp dintre anii 1759 şi 1774. Întreaga structură a Muzeului Naţional Brukenthal de astăzi a evoluat în timp dintr-un nucleu unic şi dintr-o locaţie unică: Palatul Brukenthal.

Muzeul Naţional Brukenthal este primul muzeu deschis pe teritoriul românesc, dar şi primul muzeu din România distins cu Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural Europa Nostra 2010 şi primul muzeu din România admis în Clubul de Excelenţă The Best in Heritage de către European Heritage Association, în 2011.

Cu ocazia aniversării a două secole de activitate publică, Romfilatelia este alături de Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, prin introducerea în circulație a emisiunii de mărci poștale „Muzeul Național Brukenthal, 200 de ani de la înființare.”

Această emisiune filatelică alcătuită din patru timbre, intră în circulație vineri, 17 februarie 2017 și este disponibilă în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și pe secțiunea de magazin online, http://romfilatelia.ro/store/.

Portretul baronului Samuel Von Brukenthal, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei, este realizat de Johann Nepomuk della Croce în anul 1766, în maniera portretelor aristocratice, accentele luminoase evidenţiind fruntea şi mâna din prim-plan. Portretul constituie prima reprezentare a Baronului von Brukenthal în pictură, prezenţa ordinului Sf. Ştefan, a inelului cu monograma împărătesei Maria Theresa, documentul şi călimara din compoziţie sugerând o carieră în ascendenţă, siguranţă de sine, demnitate şi sobrietate.

mc2 P

e timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei este ilustrată faţada Palatului Brukenthal. Aceasta poartă amprenta stilului baroc: mansarda în trei trepte, cu numeroase elemente decorative, profiluri orizontale, pilaştri dubli, ghirlande şi casete, executate în piatră.

Blazonul familiei Brukenthal este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei. Blazonul ocupă un loc impozant deasupra portalului din piatră, alături de alte elemente decorative, precum urnele ce încoronează stâlpii şi ghirlandele susţinute de rozete.

Ceasul de buzunar al baronului Samuel Von Brukenthal, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei, constituie simbolul anului bicentenar 2017, deoarece, asemenea muzeului, continuă să funcţioneze de-a lungul secolelor. Piesa a fost realizată în perioada 1780 – 1800, în atelierul ceasornicarului Jaques Ruegger din Geneva. Carcasa şi cele două capace de pe spate sunt confecţionate din aur, precum şi cadranul, acesta din urmă prezentând motive decorative vegetale şi geometrice ştanţate, cifre arabe şi arătătoare subţiri în formă de săgeată.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

Ștampila prima zi a emisiunii se găsește în incinta Oficiului Poștal Sibiu 1, aflat în str. Mitropoliei, nr. 14, Sibiu, județul Sibiu.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional Brukenthal pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri, 8 Februarie 2017

Din seria curiozităților filatelice: timbrele românești și păsările inteligente

‘Unde lipsește păunul, cioara pare pasărea cea mai frumoasă.‘ (Proverb popular românesc)

Există tentația de a afirma că inteligența, altfel spus, capacitatea de a înțelege și de a rezolva situații și probleme pe baza unor experiențe anterioare, este o caracteristică specific umană.

Studii și experimente recente demonstrează însă că numeroase animale și păsări demontează această prejudecată.

Unul dintre testele de inteligență este testul de ocolire, în care o barieră de sticlă se așează între pasăre și un obiect dorit, cum ar fi o bucată de mâncare. Cele mai multe mamifere, de exemplu, pot descoperi că obiectivul este atins doar dacă mai întâi se îndepărtează de țintă. În timp ce păsările domestice nu reușesc să treacă acest test, multe păsări din familia corvidelor sunt în măsură să rezolve cu ușurință problema.

Cel mai nou proiect marca Romfilatelia oferă mai multe informații despre inteligența în rândul păsărilor, aducând în atenția publicului un subiect interesant, combinat cu una dintre cele mai apreciate tematici în rândul colecționarilor, fauna. Intitulată Păsări inteligente, emisiunea este disponibilă începând de vineri, 10 februarie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și în Magazinul Online http://romfilatelia.ro/store/.

pasari_inteligente_emis Alcătuită din patru timbre, emisiunea prezintă păsări din familia corvidelor, care se găsesc în țara noastră. Astfel, pe timbrul cu valoarea nominală de 2.50 lei, se regăsește Stăncuța (Corvus monedula), una dintre cele mai mici păsări care aparțin acestei familii, fiind răspândită în vestul Europei, dar se poate întâlni, mai rar și în sud, în Africa de Nord și Asia de Vest.

Sunt păsări volubile, dau senzația că pălăvrăgesc mult între ele, fac mereu mult zgomot. Fără să-și dea mult silința, stăncuța învață să imite cuvinte și alte sunete.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 4.50 lei este ilustrată Gaița (Garrulus glandarius). Aceasta este răspândită în Europa, Africa și Asia de Vest și este o specie sedentară, ceea ce înseamnă că poate fi văzută în România pe tot parcursul anului. Gaița nu este la fel de ușor de observat ca și suratele ei corvide, pentru că se apropie extrem de precaut de așezările umane. Totuși, în timpul iernii, din cauza lipsei de hrană, poate fi văzută în sate și în parcurile din orașe.

Cioara de semănătură (Corvus frugilegus), care apare pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, este o mare consumatoare de nuci pe care le aruncă pe pământ pentru a le sparge și a le ciuguli miezul. Sunt, de asemenea, păsări sociabile, care viețuiesc și cuibăresc în grupuri mari denumite colonii, fiind impresionante ca număr. Ele pot fi sedentare sau migratoare (în grupuri disparate și pe direcții diverse), în funcție de temperaturile scăzute din regiunea în care trăiesc și condițiile de hrană.

Coțofana (Pica Pica), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, se poate întâlni în regiunile de șes și în zonele de munte. În comparație cu alți membri ai familiei corvidelor, coțofenele nu sunt zburătoare puternice și din acest motiv își petrec mult timp stând pe crengile unor copaci sau chiar pe sol. Datorită penajului său caracteristic, alb cu negru, este ușor recunoscută chiar și de cei care nu sunt foarte buni cunoscători de păsări. Coțofana este o pasăre diurnă ce începe să fie activă puțin înainte de răsăritul soarelui și își încetează activitatea la apus.

Emisiunea este completată de un plic prima zi și un set de 4 cărți maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 timbre cu 8 perechi tete-beche, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Plicul prima zi ilustrează corbul (Corvus corax), o pasăre cu abilități tactice dovedite, care este capabilă să rețină informații cu privire la intențiile sale și, prin urmare, să manipuleze atenția altor păsări, fie pentru a preveni sau pentru a obține avantaje.

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 exemplare și echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și plicul prima zi având ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar în folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001 la 245.

Romfilatelia mulțumește Societății Ornitologice Române și domnilor fotografi Octavian Chende, Cristian Mihai și George Avanu pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Joi, 26 Ianuerie 2017

Emisiune filatelică aniversară: 10 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană

O Europă unită, pașnică și prosperă a reprezentat idealul generațiilor martore celor două războaie mondiale. Această viziune a fost împărtășită și de unii lideri europeni care, înțelegând lecțiile dure ale istoriei au creat alianțe, pentru început doar din rațiuni economice și politice.

Astfel, prin unirea a șase state fondatoare: Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și țările de Jos, lua naștere Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului.

Prima uniune vamală totală, denumită inițial Comunitatea Economică Europeană a fost creată prin Tratatul de la Roma în 1957 și implementată la 1 ianuarie 1958. Aceasta din urmă s-a transformat în Comunitatea Europeană care este în prezent ‘primul pilon’ al Uniunii Europene.

Așadar, Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare început în anul 1951 și care, în decursul a 50 de ani și prin cinci valuri de extindere, cuprinde în prezent 28 de state membre.

România a intrat în marea familie a Uniunii Europene în urmă cu 10 ani, la data de 1 ianuarie 2007, când a devenit Stat Membru al Uniunii Europene, calitate care implică atât drepturi cât și obligații.

De când este parte a Uniunii Europeane, țara noastră a trecut prin numeroase procese de reforme, de modernizare a societății și dezvoltare economică, cu un impact asupra calității vieții fiecărui cetățean. Creșterea schimburilor comerciale cu partenerii europeni, impulsionarea investițiilor străine directe și stimularea antreprenoriatului într-un mediu concurențial au fost vizibile și pentru România, asemeni fiecărui nou stat membru.

Un alt exemplu de beneficiu concret, cu impact asupra calității vieții fiecărui cetățean, decurge din principiul liberei circulații a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor, în cadrul pieței unice.

Consecventă misiunii sale de a aduce în atenția publicului, prin intermediul filateliei, evenimente importante din actualitatea economică și socială, Romfilatelia dedică acestei importante aniversări emisiunea firesc intitulată: ’10 ani România în Uniunea Europeană’.

Emisiunea este alcătuită dintr-un timbru, având valoarea nominală de 8 lei ce reprezintă, vizual, atât simbolistic, cât și cromatic, o combinație echilibrată de elemente de identitate națională și însemne ale Uniunii Europene.

mc_6t-1024x675 Această nouă piesă de colecție este disponibilă în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și la secțiunea de Magazin Online, http://romfilatelia.ro/store/, începând de vineri, 27 ianuarie 2016.

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre și minicoala de 6 timbre cu manșetă ilustrată.

fdc Romfilatelia mulțumește Ministerului Afacerilor Externe și domnului Mugur Mihai, designer-ul logo-ului, pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de timbre poștale.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Vineri 20 ianuarie 2017

Sofisticate și delicate, cu forme grațioase și culori superbe, orhideele sunt cel mai adesea asociate insulelor îndepărtate sau paradisurilor tropicale. Puțini dintre noi știm că România este și ea tărâmul acestor flori superbe, reunind aproximativ 70 de specii diferite de orhidee sălbatice. Găzduite de colinele și munții țării noastre, aceste orhidee înfloresc primăvara până toamna, unele dintre ele fiind deosebit de rare, iar majoritatea fiind periclitate de extinderea activităților umane.

Romfilatelia vă aduce aproape câteva dintre aceste frumuseți ale naturii în cea mai nouă emisiune de mărci poștale, intitulată sugestiv Orhidee sălbatice. Cele patru valori ale emisiunii sunt disponibile începând de miercuri, 25 ianuarie a.c., în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, precum şi în Magazinul Online http://romfilatelia.ro/store/.

orhidee-salbatice_wild-orchids Astfel, pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei este ilustrată Epipactis atrorubens, denumită popular Dumbrăviţa roşcată. Este o plantă rezistentă, cu tulpina scurtă şi acoperită de perişori, înflorind din iunie până în iulie, cu inflorescenţe de 20 şi 80 cm înălţime. Florile sale, în general în nuanțe de roșu-brun, răspândesc un miros puternic de vanilie, mai ales pe vreme caldă. Este răspândită pe întreg continentul european și, din fericire, nu este una din cele mai periclitate specii de orhidee.

Cephalanthera damasonium (Căpșunica), regăsită pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei, este o specie de orhidee foarte răspândită în mare parte din Europa şi Orientul Mijlociu, din Anglia şi Suedia până în Rusia şi Iran; se găsește, de asemenea, în Bhutan, India, Myanmar şi Yunnan.

Este o specie din genul Cephalanthera, cu flori care tind să nu se deschidă deoarece sunt monogame (cu polenizare autonomă, internă), caracteristică ce permite orhideei să se dezvolte inclusiv în umbră profundă.

Orchis purpurea, cunoscută sunt denumirile populare de Poroinic, Bujori, Gemanariță, Poranici, Poroinică, Sculătoare sau Untul vacii, este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. Această specie crește până la 100 cm înălțime, cu frunze late și lung lanceolate și o inflorescență ce cuprinde până la 50 de flori individuale. Acestea înfloresc în lunile aprilie-mai, având o culoare ce variază de la alb la diferite nuanțe de roz și violet. Crește în pădurile însorite din Europa, Africa de Nord și Turcia, iar partea subterană se folosește în cazuri de indigestie în medicina alternativă populară.

Epipactis helleborine (Mlăștinița), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, creşte până la o înălţime de 80 cm şi are frunze verzi, terne, largi, puternic striate şi aplatizate.

Este foarte răspândită în mare parte din Europa şi Asia, din Portugalia în China, precum şi în nordul Africii. Opt varietăți de Epipactis helleborine din Europa Centrală (Silezia Inferioară, Polonia) au fost studiate pentru nectarul lor şi s-a constatat că acestea conţin în mod natural oxicodonă (precum şi un alt stupefiant opioid) în cantităţi infime.

Emisiunea este completată de un plic prima zi și un set de 4 cărți maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre cu 4 perechi tȇte bȇche, minicoala de 4 timbre și blocul de

4 timbre (în album filatelic).

Print Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 de exemplare şi echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și plicul „prima zi”, având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001 la 245.

Romfilatelia mulţumeşte conducerii Parcului Naţional Ceahlău, doamnei Tatiana Onisei, biolog și domnilor Michel Demares și Octavian Chende, fotografi, pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Vineri, 6 ianuarie 2017

Bijuterie arhitecturală pe timbrul românesc: Palatul Culturii din Iași

Timbrul își începe călătoria pentru anul 2017 într-unul dintre cele mai frumoase orașe ale României – Iași – un important centru cultural și istoric, unde acum aproape 159 de ani apărea prima marcă poștală românească, celebrul cap de bour.

Astfel, prima emisiune de mărci poștale a anului este dedicată unei adevărate bijuterii a arhitecturii ieșene, construite între anii 1906-1925, după planurile arhitectului I.D. Berindey. Este vorba despre Palatul Culturii din Iași, edificiu aflat în centrul orașului, conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, care îmbină mai multe stiluri arhitecturale: neogotic, romantic şi neobaroc.

Cunoscută inițial sub numele de Palat de Justiție și Administrație, construcția a impresionat prin monumentalitate și frumusețe, impunându-se prin dimensiunile sale însemnate, iar astăzi este o clădire-simbol a arhitecturii vechii capitale a Moldovei și o adevărată efigie culturală a orașului, pe care vă invităm să o descoperiți în proiectul filatelic Palatul Culturii din Iași.

Alcătuită din patru timbre, emisiunea este disponibilă începând de marți, 10 ianuarie a.c., în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, precum şi în Magazinul Online http://romfilatelia.ro/store/. palatul-culturii-din-iasi_palace-of-culture-in-iasi-1

minic1

Timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei ilustrează fațada palatului. Datorită celor 55 de metri înălţime pe care construcția îi atinge prin turnul central, palatul era considerat, în epocă, cea mai înaltă clădire din oraş. Dincolo de arhitectură, ceasornicul din turnul Palatului Culturii a contribuit în mod deosebit la faima clădirii aducând aminte de orologiul instalat în turnul porții Curții Domnești la 1728, care a dat, multă vreme, ritmurile orașului.

Sala Voievozilor, cea mai frumoasă şi monumentală încăpere a palatului, se regăsește pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei. Sala este situată la etaj, iar numele ei se datorează unei celebre galerii de portrete ale domnilor Moldovei, pornind de la Decebal, Traian şi Aurelian, trecând apoi la întemeietorii statului medieval Moldova şi continuând seria conducătorilor acestui teritoriu până la Regele Carol al II-lea.

minic3

În perioada în care edificiul din Iaşi a fost Palat de Justiţie şi Administraţie, Sala „Henri Coandă”, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, era destinată Curţii cu Juri. Stucaturile din partea de sus a sălii sunt opera lui Emil Wilhelm August von Becker, sculptor al Casei Regale a României, iar tavanul sălii a avut ca sursă de inspirație Westminster Hall din Londra, unde s-a născut Parlamentul Regatului Unit al Marii Britanii. Amplasarea centrală şi decoraţiunile speciale subliniază însemnătatea deosebită a încăperii.

minic4 În anul 1955, vechiul Palat de Justiţie a devenit Palat al Culturii, imaginea sa fiind reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, găzduind unele din cele mai de seamă instituţii culturale ale ţării, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi, care cuprinde patru muzee de talie naţională: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, precum şi Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 timbre + 1 vinietă și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

Ștampila prima zi a emisiunii se găsește în incinta Oficiului Poștal Iași 1, aflat în Str. Cuza Vodă nr. 3, Iași.

Romfilatelia multumeşte Complexului Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Marţi, 20 Decembrie 2016,

Aho, aho, primiți timbrul românesc cu tradiții de Anul Nou!

Cultura oricărui popor este în mod puternic influențată de obiceiurile tradiționale specifice. Frumusețea, ineditul și bogăția datinilor noastre sunt adesea o combinație între realitatea agrară și forme de sacralitate. Obiceiurile de Anul Nou aduc încă o dovadă că românii sunt statornici, credincioși, optimiști și plini de creativitate.

Manifestările de Sărbători reunesc adesea practici arhaice, din timpuri precreștine și creștine, când, orice moment de început avea o încărcătură simbolică deosebită.

Lista tradițiilor și a obiceiurilor românești este numeroasă și cuprinde pe lângă colinde, jocuri cu măști, alaiuri, teatru popular și dansuri specifice finalului de an. Dintre toate acestea, Romfilatelia prezintă, în cadrul emisiunii Obiceiuri de Anul Nou, patru mărci poștale ce redau o parte din tradițiile sfârșitului de an, esențe ale tezaurului nostru spiritual.

Emisiunea este disponibilă începând de miercuri, 21 decembrie a.c., în toate magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și pe http://romfilatelia.ro/store/, și se alătură astfel proiectelor filatelice de promovare a bogăției, frumuseții și particularității culturii și civilizației populare românești.

obiceiuri_2016_emis Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei este reprezentat Plugușorul, un obicei practicat de români încă din cele mai vechi timpuri, de sărbătoarea Anului Nou. Această datină agrară, având la origine o incantație magică, un ritual sacru de manifestare a dorințelor pentru recolte bogate, are ca subiect munca depusă pentru obținerea pâinii și are un caracter simbolic. Copiii sunt primii care pornesc Plugușorul și încep a umbla din casă în casă, primind în schimbul urărilor de an bun, colaci, fructe sau bani.

Mersul cu Buhaiul, prezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei, este o datină păstrată de sute de ani în satele românești, practicată în ajunul Anului Nou, între asfințit și miezul nopții. Grupurile de urători poartă costume tradiționale, căciuli împodobite, bice și clopoței, fiind primiți cu drag de gazde care îi răsplătesc cu mere, nuci, covrigi și colăcei.

Un alt obicei arhaic care se petrece în Seara Anului Nou este Jocul Ursului, care este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. Prin acest obicei suntem martori la un joc popular cu măști, cu caracter augural, format din urători deghizați. Din punct de vedere simbolic, ursul este un animal venerat din cele mai vechi timpuri, iar în folclorul românesc era împuternicit cu diverse aptitudini protectoare, terapeutice și meteorologice. Despre Jocul Ursului se spune că este aducător de fertilitate, iar sunetele fluierului, ale tobelor și ale tălăngilor vor avea ca rezultat scoaterea căldurii din pământ, făcând solul mai productiv.

Jocul Caprei, regăsit pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, este un obicei străvechi, ce face parte din tradițiile de iarnă românești. În ziua de Anul Nou, prin teatrul folcloric pe care Jocul Caprei îl prezintă trecând printr-un ciclu de ‘transformări’ (moarte, înmormântare, bocete, înviere), participăm, în fapt, la un ritual dramatic împletit cu elemente de cult.

Potrivit tradițiilor românești, mersul cu Capra, cât și primirea urătorilor în fiecare casă de creștini, aduce noroc și belșug în gospodărie, fiind totodată un obicei important și pentru agricultorii care considerau jocul Caprei o chemare a forței divine pentru atragerea roadelor bogate. Animal de cult, în vechime, capra a fost asociată cultului fertilității. Actul ritual al acestui joc simbolizează înmormântarea anului vechi și renașterea anului nou.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi, ce prezintă un alt obicei de Anul Nou, Umblatul cu Sorcova. Este un obicei practicat mai cu seamă de copii, o incantație magică, în care sorcova ține loc de baghetă fermecată, prin care se transmite sănătate și tinerețe celui colindat. Etimologia cuvântului ‘sorcova’, vine din limba bulgară, de la cuvântul ‘surov’, care înseamnă ‘verde crud’ și face referire la ramura verde îmbobocită pe care o foloseau urătorii în vechime.

plic

Ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Vineri, 16 decembrie 2016

Romfilatelia te invită la un spectacol inedit, „regizat” de timbrul românesc Stele de aur ale scenei și ecranului (II)

Întâlnirea cu oricare dintre actorii celebri, îndrăgiți și admirați în piese de teatru sau în filme, reprezintă momente memorabile, pe care ți le amintești și le povestești mereu cu emoție. Pentru că ei, actorii, nu au doar o meserie aparte, ci sunt făuritori de artă, sunt eroii care ne-au cucerit pentru totdeauna prin energia pe care o transmit și bucuriile pe care ni le aduc prin rolurile interpretate.

Cu o viaţă dedicată scenei de teatru şi platourilor de filmare, pentru care au fost răsplătiţi cu aplauze, numeroase premii şi diplome, actorii români şi-au câştigat respectul şi atenţia publicului, atât de la noi, cât și de peste hotare.

În semn de respect şi preţuire pentru acești Maeştri ai cortinei româneşti, Romfilatelia ți-i aduce mai aproape, continuând proiectul cu tradiție, Stele de aur ale scenei şi ecranului (II). Emisiunea de mărci poștale este disponibilă începând de luni, 19 decembrie 2016, în toate magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, și online, pe http://romfilatelia.ro/store/.

Cele șase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeași valoare nominală, de 4.50 lei, și prezintă Stele de Aur ale României, în imagini de colecție.

Adela Mărculescu este una dintre distinsele Doamne ale artei româneşti, iubitoare de poezie, dovedind credinţă şi credibilitate în fiecare rol interpretat. A cucerit publicul cu sute de reprezentaţii în piese de teatru pe scenele cele mai importante din Bucureşti şi din lume, precum Brazilia, Italia, Austria, Israel, Statele Unite ale Americii şi Canada.

Este deţinătoarea a numeroase premii, distincţii şi decoraţii dintre care amintim doar câteva: Premiul I şi titlul „Laureat” pentru rolul „Adela” din filmul „Un oaspete la cină”, premiul pentru valorificarea scenică a poeziei lui Lucian Blaga, premiul pentru Oscar românesc la Tel Aviv în anul 2000, încununând cariera sa cu Premiul special pentru întreaga activitate – BEST International Film Festival a cincea ediţie, România 2009. La data de 4 martie 2016, Adela Mărculescu a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti.

Florina Cercel are un talent exploziv, o uriașă forţa dramatică şi o manieră unică de interpetare, completate de o frumusețe plină de personalitate. A debutat pe scena Teatrului Dramatic de Stat din Galaţi, în 1964, petrece următorii 7 ani la Teatrul Naţional din Timişoara, iar din 1973 devine actrița Teatrului Naţional din Bucureşti, unde va cunoaşte consacrarea. În cinematografie debutează în 1970, de atunci fiind o prezenţă constantă atât pe marile ecrane cât şi în televiziune. Este deţinătoarea Premiului UNITER pentru cea mai bună interpretare feminină din 1990 în rolul Vassa Jeleznova din „Vassa Jeleznova” de M. Gorki, iar în 2002 primeşte Premiul Ministerului

Culturii şi Cultelor pentru cea mai bună actriţă a anului în rolul Anna Andreevna din piesa „Revizorul” de N.V. Gogol. Este decorată cu Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler în 2002 şi devine societar de onoare al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti. Anul acesta, doamna Florina Cercel a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului.

Ilinca Tomoroveanu, una dintre prezențele pline de carismă și talent ale ecranului şi teatrului românesc a studiat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, promoţia 1964, la clasa profesorului Costache Antoniu. Din 1964, ultimul an de studii, începe să joace la Teatrul Naţional Bucureşti unde îşi face debutul în spectacolul „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu. Are o bogată carieră actoricească, jucând atât pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cât şi în piese de teatru la Televiziunea Română sau în filme. Din 1990 a devenit membră a UNITER, iar din 1999 este membră în senatul UNITER și preşedinte de onoare al Fundaţiei Culturale „Zilele Octavian Goga”. A fost distinsă pentru activitatea sa cu Medalia Comemorativă „Mihai Eminescu” în 2000 şi cu Ordinul “Meritul Cultural” în grad de comandor în 2004. În anul 2014, a primit din partea Republicii Franceze Ordinul artelor şi literelor în grad de cavaler. Din anul 2005 este Director Artistic la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde îşi continuă şi cariera de actriţă.

Alexandru Arşinel, preţuit actor de comedie, cu o voce inegalabilă și mult umor, a avut o contribuţie importantă în cadrul teatrului, televiziunii, radioului şi filmului din ţara noastră. Despre activitatea lui Alexandru Arșinel se vorbeşte întotdeauna la superlativ şi este văzut ca unul dintre maeștrii teatrului de revistă românesc. Director al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din 1999, are o bogată activitate în teatru, film, televiziune şi teatru radiofonic. Pentru întreaga activitate artistică în teatrul de revistă precum şi cea managerială, i s-au conferit numeroase premii, medalii, ordine dintre care menţionăm: Premiul Special „Ambasadorul Teatrului Românesc” la Gala Premiilor VIP pentru management de succes şi pentru activitatea desfăşurată la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, de patru ori pe podium la Categoria „Cel mai bun actor” la Gala „Zece pentru România”. A fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural „în grad de Comandor, apreciat ca unul dintre cei mai de încredere români, fiind recompensat şi cu o stea pe Aleea Celebrităţilor.

Ion Caramitru a absolvit IATC-ul, clasa profesor Beate Fredanov, în 1964. A susţinut licenţa cu rolul Hamlet, personaj pe care-l va relua în regia lui Al. Tocilescu (1986) şi care-l va consacra în topul britanic al celor mai buni 10 interpreţi Hamlet din lume. A jucat în peste 100 de roluri în teatru şi în filme, fiind distins cu numeroase premii, ordine si decoraţii, printre care Cel mai bun actor al anului (1975, 1979, 1981, 1985), Premiul “Aristizza Romanescu” (Academia Română), Premiul Criticii (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru), Ambasador Shakespeare (British Council), Actor al Europei (Macedonia), “Nihil Sine Deo” (Casa Regala a României), Ofiţer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic OBE, Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor (Franţa), Ordinul pentru Merit al României şi al Franţei în grad de Mare Cruce. A interpretat roluri memorabile în „Luchian”, „Porţile albastre ale oraşului”. A regizat spectacole de teatru şi operă, în ţară şi în străinătate, precum „A treia ţeapă” de Marin Sorescu, „Bastien şi Bastienne” de Mozart, „Neguţătorul din Veneţia”, „Othello” de Shakespeare etc. Începând cu 2005, este directorul Teatrului Naţional din Bucureşti.

Costel Constantin, îndrăgit actor de teatru, film şi televiziune, este absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, clasa profesor Beate Fredanov promoţia 1964 şi a avut ca lucrare de licenţă personajul Laertes din „Hamlet”. În anul 1965, debutează pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, în rolul tânărului călugăr din piesa „Becket” a lui Jean Anouilh. Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti se afirmă în anul 1970 cu rolul Nick din piesa „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee. Actor desăvârşit, îşi demonstrează adevăratul talent cu roluri remarcabile, jucate atât în filme cât şi în piese de teatru, ca cele din „Porţile albastre ale oraşului”, „Semnul şarpelui”, „Aşteptând un tren”, „Pepe şi Fifi”, „Nunta lui Crecinski” „Electra – O trilogie antică”, „Iubirile de-o viaţă”, „Zbor deasupra unui cuib de cuci” şi multe altele. Societar de onoare al Teatrului Naţional din Bucureşti, Costel Constantin face parte din generaţia marilor maeştri ai scenei naţionale. În 2003 primește Premiul Naţional pentru cel mai bun actor în rolul Vulpenaru din “Crimă pentru pământ”, regia Grigore Gonţa.

stele-de-aur-2_emis

fdc_2-1024x512

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 36 de timbre, minicoala de 4 timbre cu manșetă ilustrată și blocul de 6 timbre + 3 viniete.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Marti, 22 Noiembrie 2016

Mănâncă sănătos, trăiește sănătos! Alimentele Bibliei pe timbrele românești

Starea de bine, de echilibru, sănătatea – sunt bunurile cele mai de preț ale fiecăruia dintre noi.

Ritmul alert în care ne desfășurăm activitățile de zi cu zi, reclamă, din ce în ce mai mult, nevoia de întoarcere la natură, la lucruri simple, de aceea, în mod firesc, imperativul omului contemporan este de a avea o alimentație cât mai sănătoasă.

Avertizările referitoare la un consum regulat de fructe și legume, de evitare a exceselor, vin din partea medicilor, a nutriționiștilor și sunt mesaje care sunt transmise în ultimii ani pe tot mai multe căi și în moduri diverse. Acest lucru apare din necesitatea de conștientizare a rolului pe care îl joacă un regim alimentar sănătos în menținerea energiei, a unui tonus pozitiv, pentru o viață activă, cât mai mult timp.

Un vechi proverb asiatic spunea că: „ești ceea ce mănânci.” Mai mult, Biblia ne oferă, în repetate rânduri, informații despre alimente și reguli sănătoase de nutriție. O parte din acestea fac subiectul unei emisiuni de mărci poștale inedite: Trăiește sănătos! Alimentele Bibliei (I).

Proiectul filatelic este alcătuit din patru valori, pe care sunt ilustrate plante, cereale și fructe care se regăsesc în Cartea Sfântă, fiind disponibil începând de joi, 24 noiembrie a.c., în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, precum şi în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/.

traieste-sanatos-alimentele-bibliei-i_live-healthy-bible-foods-i-1 Astfel, timbrul cu valoarea nominală de 1.60 lei prezintă două cereale bogate în vitamine, în celuloză şi în fibre: grâul și orzul, simboluri ale vieţii şi ale renaşterii. Grâul, făina, aluatul și pâinea erau considerate a fi simboluri ale bucuriei și belșugului. În credințele străvechi, pâinea, făcută adesea din făina acestor cereale, avea atributul unei ființe vii, fiind socotită uneori chiar întruchiparea lui Dumnezeu.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 4.50 lei sunt ilustrate două fructe gustoase și pline de elemente nutritive, dar și de proprietăți medicale uimitoare: smochina și rodia. Bogate în

antioxidanţi, aceste fructe, cărora li s-au atribuit calităţi curative încă din Antichitate, ajută la îmbunătăţirea circulaţiei sângelui şi la întărirea sistemului imunitar.

Rodiile, socotite un simbol al sănătăţii, fertilităţii şi vieţii veşnice, sunt folosite ca ingredient pentru băuturi sau mâncăruri în multe ţări, iar florile rodiului se folosesc în medicina tradiţională pentru efectul lor astringent. La rândul lor, smochinele sunt recunoscute pentru valoarea lor nutritivă, dar şi pentru cea de remediu medical. Ele pot fi consumate atât proaspete cât şi uscate şi conţin un nivel foarte ridicat de potasiu.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este ilustrat un coș cu struguri, alături de o cruce pe care este figurată și vița de vie.

Populară în întreaga lume, viţa de vie este un simbol al vieţii, al sănătăţii, dar mai ales al bucuriei. Referirile la viţa de vie şi la vin sunt numeroase în Biblie și au înţelesuri profunde. În cultul creştin, vinul din struguri, prefăcut la Sfânta Liturghie în Sângele lui Hristos, reprezintă izvorul vieţii. Strugurii sunt alimente-minune pentru organism, ale căror vitamine şi minerale sunt recunoscute pentru beneficiile aduse sănătăţii.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei sunt ilustrate măslinele, considerate unele dintre cele mai nutritive fructe. Măslinele conţin puţine glucide, fiind o sursă excelentă de acizi graşi monosaturaţi. De aceea pot constitui o gustare uşoară şi delicioasă, dar pot fi folosite şi ca ingrediente pentru diferite mâncăruri.

Măslinul este considerat „arborele veşnic roditor”, având o durată de viaţă extraordinară, o uimitoare putere de regenerare, rămânând de-a lungul timpului un simbol al păcii, al înţelepciunii şi al purităţii. Întrucât din fructele măslinului se produce un ulei care poate fi ars în lămpi pentru ritualurile religioase, arborele de măslin era socotit sacru. Folosit zilnic în alimentaţie, uleiul de măsline reduce riscul bolilor cardiace şi este recomandat şi în curele de slăbire.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri, 9 Noiembrie 2016

Crăciun filatelic – Mărcile poștale vestesc Nașterea Domnului

Mărcile poștale pornesc din timp la colindat și vestesc Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, prilej de mare sărbătoare și bucurie.

Acest praznic cu dată fixă, 25 decembrie, numit în tradiție Crăciun, reprezintă pentru toți creștinii, din întreaga lume, momentul de calm și strălucire, speranță și renaștere sufletească pentru toți cei care cred în Întruparea lui Dumnezeu, Fiul.

Romfilatelia te invită să descoperi, într-o manieră originală, o altfel de poveste a Crăciunului, și mai ales, să oferi un cadou inedit pentru cei dragi, produsele filatelice ‘Crăciun 2016’.

Alcătuită din două timbre și o coliță dantelată, emisiunea ‘Crăciun 2016’ poate fi achiziționată începând de vineri, 11 noiembrie a.c., de la magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, dar și de pe secțiunea de magazin online de pe site-ul http://www.romfilatelia.ro — http://romfilatelia.ro/store/.

Mesajele-simbol creștinești reproduse pe elementele acestei emisiuni, invită la o călătorie imaginară într-unul din cele mai frumoase locuri de închinare din România: Mănăstirea Putna, laitmotivul religios al emisiunilor acestui an, la împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie de către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.

Atmosfera de sărbătoare sugerată prin acest proiect filatelic este completată, vizual, de o delicată floare de Poinsettia, cunoscută și ca Floarea Nopții Sfinte, Steaua Crăciunului sau Crăciunița.

craciun_2016_emisiune Așadar, pe timbrul cu valoarea nominală de 1.30 lei, regăsim reproducerea imaginii unei icoane prăznicare, Nașterea Domnului, aflată în patrimoniul Mănăstirii Putna.

Imaginea sugerează, în culori, toată creația ce a luat parte la nașterea Fiului lui Dumnezeu, întrupat din Sfânta Fecioară și Duh Sfânt, într-o peșteră săracă a Betleemului, prin cerul cu steaua care a călăuzit pe cei trei înțelepți veniți din alte țări, îngerii și păstorii care au adus slavă lui Dumnezeu și pământul care a oferit peștera în care s-a născut Mesia cel așteptat.

Pe cel de-al doilea timbru al emisiunii, cu aceeași valoare nominală, de 1.30 lei, este ilustrată floarea roșie de Poinsettia. Legenda spune că o fată săracă, neavând ce să ducă la biserică pentru slujba de Crăciun, a cules de pe marginea drumului un mănunchi de plante verzi, convinsă fiind că orice dar oferit din inimă este bine primit de Dumnezeu. Când a intrat în biserică, frunzele în formă de stea și-au schimbat culoarea, transformându-se în roșu aprins. Minunea din ziua de Crăciun a făcut că planta să primească numele de Floarea sau Steaua Crăciunului.

Timbrul și manșeta coliței dantelate, cu valoarea nominală de 12 lei, reprezintă două versiuni ale icoanei Dulcea Sărutare, care sunt pictate în atelierele Sfintei Mănăstiri Putna. Întreaga compoziție picturală este concentrată asupra imaginii de ansamblu a Maicii Domnului cu Pruncul, care reprezintă cea mai înaltă, cea mai curată și sfântă maternitate din toate timpurile.

Emisiunea filatelică este completată de un plic prima zi și două produse speciale, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre, minicoala de 8 timbre + 1 vinietă pentru fiecare timbru al emisiunii și minicoala de 4 serii.

craciun-2016 Crăciunul se împarte cu cei dragi. Dăruiește-le produsele filatelice speciale, realizate într-un tiraj limitat la 351 de exemplare:

albumul filatelic, echipat cu blocul de trei timbre (timbrul Nașterea + două timbre Crăciunița) al emisiunii și plicul prima zi având ștampila prima zi aplicată în clar în folio aur, ambele produse fiind numerotate de la 001 la 351;

mini-albumul special ce conține timbrul de argint aurit, replică a mărcii poștale care ilustrează Nașterea, alături de certificatul de autenticitate și blocul de două timbre (timbrul Nașterea + timbrul din colița emisiunii), numerotate de la 001 la 351.

Începând cu 11 noiembrie, aducem bucuria Crăciunului mai aproape de casa ta și îți punem la dispoziție cadouri rafinate, de colecție.

Romfilatelia mulțumește reprezentanților Sfintei Mănăstiri Putna pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

‘‘Motoarele, pasiune regală”, o emisiune dedicată aniversării Regelui Mihai I și pasiunii sale de o viață pentru caii putere

Miercuri, 6 Octombrie 2016

„Cred că m-am născut cu volanul în mână.” (Regele Mihai I)

Motoarele – fie că a fost vorba de automobile, motociclete sau avioane – au fost pentru MS Regele Mihai I deopotrivă un hobby şi un mod de a gestiona tensiunile şi presiunile cotidianului, o pasiune care s-a conturat încă din copilărie și a fost cultivată odată cu trecerea anilor.

Gândacul Roșu („Red Bug”), mașina electrică de fabricație englezească primită de Majestatea Sa la vârsta de 6 ani, sau prima sa mașină adevărată, un Morris de producție 1927, primită în dar la 8 ani, au fost „vedetele” de la care istoria pasiunii Majestăţii Sale pentru caii-putere a prins contur.

În total, la venerabila vârstă de 95 de ani, Regele Mihai I deține 38 de mașini, la care se adaugă patru jeepuri militare americane, toate originale, unele primite în dar, altele recondiționate personal de Majestatea Sa.

Împărtășind viziunea Regelui, aceea de a vedea motoarele ca pe un triumf al ingeniozității umane, Romfilatelia aduce în atenția publicului cea mai recentă emisiune de timbre, având ca tematică vehicule regale. Intitulată sugestiv Motoarele, pasiune regală, emisiunea este alcătuită din patru timbre, fiind disponibilă începând de joi, 27 octombrie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

minic3 Pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este ilustrat automobilul Aero 30 Roadster, primit cadou în anul 1937, de la preşedintele Beneš al Cehoslovaciei. Aceasta este una dintre cele trei mașini folosite în tinerețe de Majestatea Sa, automobile pe care le conducea într-o rotație săptămânală și pe care, după câțiva ani de condus, le înstrăina.

Deși interesul său s-a concentrat asupra mașinilor, Majestatea Sa nu s-a limitat la aceste forme de vehicule, conducând și motociclete, asemenea celei ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei.

Pasiunea pentru condus și pentru autovehicule a fost împărtăşită şi de Regina Ana, unul din aceste momente speciale ale cuplului regal fiind ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei.

Entuziasmul Regelui Mihai I s-a îndreptat și către aviație, primul zbor în calitate de pasager fiind între București și Ploiești, în 1934, când Regele avea 12 ani. Deși nu i s-a permis multă vreme să urce

într-un avion, datorită riscurile pe care acest mijloc de transport le aducea, Regele a învățat să piloteze cu ajutorul pilotului Traian Udrischi, primul avion pe care l-a pilotat singur fiind un Junkers JU 52, model de fabricație germană.

În Europa, Regele a pilotat avioane îndeosebi pe ruta Băneasa – Londra şi Băneasa – Roma. În Statele Unite, a lucrat ca pilot de încercare pentru Lockheed Aircraft, vizita sa la fabrica companiei din SUA fiind ilustrată pe timbrul cu voloarea nominală de 15 lei.

Cromatica celor patru mărci poștale ale emisiunii aduce tonuri de sepia, îndulcite cu nuanţe de verde, mov şi albastru, care reproduc o atmosferă retro a perioadei interbelice.

maxima-1_maxicard-1

maxima-2_maxicard-2 Emisiunea este completate de un set de două plicuri prima zi și un set de patru cărți poștale maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Produsul special este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 exemplare și echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și setul de două plicuri prima zi având ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001 la 245.

Emisiunea filatelică Motoarele, pasiune regală va fi prezentată într-un cadru oficial, joi,

27 octombrie a.c., la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, evenimentul desfășurându-se în prezența Altețelor Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu.

Romfilatelia mulţumeşte Casei Regale a României pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Joi, 13 Octombrie 2016

Istorie, cultură și tradiții pe timbrele românești

Descoperiți România, Muntenia

La sud de Carpați, între Olt și Dunăre, se întinde Marea Valahie, regiune istorică a României, cunoscută și sub numele de Muntenia, care împreună cu Oltenia formează Țara Românească. Actul de naștere al provinciei românești este considerat a fi consemnarea victoriei în urma bătăliei de la Posada din anul 1330, când muntenii conduși de domnitorul Basarab I învingeau oastea regelui Ungariei, Carol Robert.

Cele aproape șapte secole de istorie au adunat multe fapte de vitejie și sacrificiu, la care se adaugă frumusețea și bucuria de a trăi în aceste locuri, exprimate și transmise, de la generație la generație, prin construcții arhitecturale și spirituale valoroase, dar și prin oameni de excepție ai zonei.

Moștenirea lăsată de ei a depășit barierele timpului, păstrându-și, până astăzi, unicitatea și specificul pentru oricine este dispus să viziteze acest spațiu plin de istorie, cultură și tradiții. Vă invităm așadar să ne însoțiți într-o călătorie înapoi în timp, de unde vom aduce în prezent crâmpeie din istoria acestei zone, prin cel mai recent proiect filatelic Descoperiți România, Muntenia.

În cele patru timbre de colecție, emisiunea adună la un loc comori istorice și personalități reprezentative ale zonei, fiind disponibilă începând de vineri, 14 octombrie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

muntenia_emisiune Marca poștală cu valoarea nominală de 2,50 lei scoate în evidență, într-o sugestivă asociere, silueta maiestuoasă a Mănăstirii Curtea de Argeș și a ctitorului ei, domnitorul Neagoe Basarab.

Începând cu perioada primului cuplu de rege și regină ai României, Carol I și Elisabeta, și până în prezent, impozanta construcție a mănăstirii veghează criptele familiei regale.

Valoarea nominală de 3,50 lei aparține timbrului care amintește de domnitorul Constantin Brâncoveanu și de stilul brâncovenesc prezent în ornamentele ctitoriilor sale. La inițiativa sa, cei mai buni constructori și decoratori și-au reunit talentele pentru a defini și materializa o artă de notorietate, arta brâncovenească, ansamblu înțelept închegat al mai multor stiluri.

Timbrul cu valoarea nominală de 8 lei reunește într-o compoziție definitorie frumusețea costumului popular al Munteniei, motive decorative ale covoarelor și alesăturilor zonei, alături de decorațiuni în piatră ale edificiilor mănăstirești, prezențe valoroase ale istoriei țării.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 15 lei se regăsește capitala țării, București, într-un ansamblu de imagini reprezentativ pentru spiritualitate și cultură, prin clădirea Ateneului Român, la care se adaugă imaginea statuară a marelui om politic, Ion. I.C. Brătianu.

Ilustrația celor patru timbre este completată de heraldica zonei (stema Munteniei), iar cele două plicuri prima zi ale emisiunii ilustrează un mozaic de imagini, făcând trimitere către detalii arhitecturale specifice Mănăstirii Stavropoleos din București și detalii specifice portului tradițional femeiesc din Muntenia.

Ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre (în album filatelic), pe manșeta căruia este ilustrat Turnul Chindiei, din cadrul Complexului Muzeal Curtea Domnească, Târgoviște, într-un cadru nocturn.

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat într-un tiraj limitat de 245 exemplare, echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și setul de două plicuri prima zi având ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar în folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001 la 245.

Romfilatelia mulțumește Complexului Național Muzeal ‘Curtea Domnească’ Târgoviște și fotografului Valentin Grigore pentru sprijinul acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Luni, 10 Octombrie 2016,

Timbrul românesc te invită să pășești dincolo de frontierele cunoașterii, Laser Valley — Land of Lights

”Cel mai bun mod în care putem prezice viitorul este să-l creăm.” (Președintele S.U.A Abraham Lincoln)

În vecinătatea Bucureștiului, în partea de sud-vest, se întindeau acum mai bine de patru secole terenuri mănoase, despre care se spune că au aparținut domnitorului Mihai Viteazul. Câteva generații mai târziu pământurile intrau în posesia vestitei familii Oteteleșanu — minți luminate, mari patrioți și iubitori de cultură națională, pentru ca ulterior casa acestei familii, cunoscută sub numele de Conacul Oteteleșanu, să reprezinte locul de pornire a Institutului de Fizică Atomică — IFA.

Sub conducerea savantului Horia Hulubei, care a fost și primul director IFA, Institutul înscrie momente decisive atât în istoria științei și tehnologiei naționale, cât și în întreaga noastră istorie intelectuală, cu premiere și inovații de primă mână. În prezent, acest loc încărcat de istorie și cultură și-a deschis porțile către un nou viitor, dincolo de frontiere cunoașterii, făcând din ELI-NP cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume, având la bază fizica fotonucleară și performanțele de excepție ale unui laser de foarte mare intensitate.

Pentru a face cunoscut publicului larg, din țară și străinătate, acest proiect științific de anvergură internațională, Romfilatelia îi dedică emisiunea de mărci poștale Dincolo de frontierele cunoașterii, Laser Valley — Land of Lights, invitând colecționarii la vizionarea unei lumi situate într-un viitor care depășește barierele cunoașterii actuale. Alcătuită din trei valori, emisiunea filatelică este disponibilă începând de marți, 11 octombrie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Pe cele două mărci poștale ale emisiunii se regăsesc reprezentanți vizionari ai comunității științifice românești: Horia Hulubei și Ion I. Agârbiceanu.

dincolo_de_frontierele_cunoasterii_beyond_the_frontiers_of_knowledge_laser_valley_-_land_of_lights Astfel, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei apare portretul profesorului Horia Hulubei (1896 — 1972), ilustru om de știință și creator al școlii românești de fizică atomică. Este cel care a fondat IFA, având meritul de a fi format generații întregi de specialiști în fizică atomică și nucleară, remarcându-se prin importante descoperiri științifice.

Ca prim director al unor importante instituții de cercetare, Horia Hulubei a avut un rol decisiv în punerea în funcțiune — pentru prima dată în țară — a unui reactor nuclear (cel de-al doilea din Estul Europei) și a unui ciclotron, iar ca o recunoaștere a autorității științifice a marelui fizician, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară îi poartă astăzi numele.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este prezentat un alt personaj de excepție al lumii științifice, fizicianul de renume mondial Ion I. Agârbiceanu (1907 — 1971). Savantul s-a remarcat printr-o binecunoscută activitate didactică, dar mai ales prin activitatea sa științifică, având meritul de a fi inițiat primele cercetări românești în domeniul laserilor. Astfel, în 1962, reușește să producă în România primul laser cu gaz (de tip heliu-neon), la doar un an distanță de la punere lui în funcțiune în străinătate.

Pe colița dantelată, cu timbrul având valoarea nominală de 15 lei, sunt reprezentate macheta și logo-ul proiectului ELI-NP, într-o cromatică și un concept grafic ce trimit către ideea de viitor și modelarea acestuia prin știință, cercetare și cunoaștere.

Atât colița, cât și timbrele emisiunii prezintă elemente grafice, cu inserții vizibile în lumină UV, într-o reproducere simulată a razelor laser.

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă și coliță dantelată.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri, 5 Octombrie 2016

Istoria aviației române în universul filatelic De la Coandă la F-16

Unul dintre cele mai frumoase vise ale omului a fost, dintotdeauna, zborul. Cu un bogat trecut în aeronautică, românii sunt recunoscuți ca fiind printre pionierii lumii în acest domeniu, aducând omenirii, la modul cel mai concret, contribuții importante în dezvoltarea zborului cu mijloace mai grele decât aerul.

Întrucât anul 2016 este marcat de mai multe aniversări importante în aviație, Romfilatelia dedică tuturor celor care iubesc acest domeniu sau sunt pasionați de zbor un nou proiect de timbre intitulat simbolic Aviație, Aniversări. De la Coandă la F-16. Alcătuită din două timbre și o coliță dantelată, emisiunea celebrează vocația zborului și respectul față de armata română, fiind disponibilă începând de vineri, 7 octombrie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

65 de ani de aviație militară reactivă, 100 de ani de aviație de vânătoare în România și 130 de ani de la nașterea lui Henri Coandă sunt cele trei aniversări pe care timbrul românesc le înscrie în patrimoniul filatelic național prin proiectul Aviație, Aniversări. De la Coandă la F-16.

Pe cele trei valori ale emisiunii sunt ilustrate grafic însemne ale aviației, imagini ale unor aparate de zbor aparținând aviației militare române, precum și chipul marelui om de știință care a revoluționat zborul, inginerul Henri Coandă.

minic1 Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei apare avionul IAR-93, un bimotor reactiv subsonic, creat pentru misiuni de vânătoare-bombardament, realizat în cooperare cu specialiști din fosta Iugoslavia. Prototipul a zburat pentru prima dată la 31 octombrie 1974, avându-l la manșă pe locotenent-colonelul Gheorghe Stănică.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei apare avionul IAR-99, un monomotor reactiv subsonic, pentru școală și antrenament avansat. Aparatul a fost realizat integral în România. Prototipul a efectuat primul zbor la data de 21 decembrie 1985, pilot fiind locotenent-colonelul Ștefănel Vagner. În 1996 a fost demarat procesul de modernizare a acestuia pentru a fi compatibil cu avionul MiG-21 ‘LanceR’.

Un element special al celor două mărci poștale îl reprezintă perforul circular, întrerupt, din interiorul acestora.

Timbrul coliței dantelate, având valoarea nominală de 16 lei, face trimiterea metaforică de la Henri Coandă, părintele avionului cu reacție, descoperitor al efectului care îi poartă numele și de la nașterea căruia s-au împlinit anul acesta 130 de ani, la avionul supersonic multirol F-16, aparat echipat cu sisteme foarte avansate de armament, proiectat pentru combaterea țintelor aeriene, sprijinirea trupelor terestre și cercetare aeriană.

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre, minicoala de 4 timbre cu manșetă ilustrată și colița dantelată.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Joi, 15 septembrie 2016

Timbrul românesc sărbătorește un secol de artilerie şi rachete antiaeriene

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Armei Artilerie şi Rachete Antiaeriene Române, Romfilatelia aduce publicului iubitor de timbre o emisiune de mărci poștale, prin care marchează această frumoasă aniversare și cinstește totodată tradiția și eroismul artileriștilor antiaerieni.

Bazat pe o tematică interesantă și intitulat sugestiv Centenarul Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene, proiectul filatelic aniversar este dedicat celor care iubesc istoria și zborul, precum şi celor care privesc spre cer cu profesionalism, responsabilitate şi curaj, fiind disponibil începând de luni,

19 septembrie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Artileria antiaeriană a luat ființă la 15 august 1916, la intrarea României în Primul Război Mondial, odată cu constituirea Corpului de Artilerie Antiaeriană, iar o lună mai târziu, la

19 septembrie 1916, artileriştii antiaerieni români au doborât un avion inamic pe malul românesc al Dunării, în timpul Manevrei de la Flămânda. Această primă victorie a făcut ca ziua de 19 septembrie 1916 să fie adoptată ca zi a Armei Artilerie şi Rachete Antiaeriene.

Pornind de la adaptarea artileriei de câmp sau de cetate pentru trageri și ajungând la sisteme complexe de rachete sol-aer, Arma Artilerie și Rachete Antiaeriene a devenit, în timp, o componentă esențială a apărării spațiului aerian al României.

Pentru evoluţia artileriei, perioada interbelică reprezintă o etapă importantă pe toate planurile: a organizării şi dotării, a pregătirii cadrelor şi trupei, a dezvoltării şi modernizării mijloacelor de fabricat şi reparaţii în domeniul tehnicii şi mijloacelor Apărării Antiaeriene.

Artileria şi rachetele antiaeriene reprezintă experienţa ultimului veac, acumulată pe plan naţional şi internaţional. Cronica evoluţiei armei, de la înfiinţare şi până în prezent, este presărată cu numeroase fapte de eroism, cu fapte de arme ale artileriei şi unităţilor rachetelor antiaeriene, care au ştiut să transforme misiunea într-o datorie sfântă şi nobilă.

Emisiunea este alcătuită dintr-un timbru cu valoarea nominală de 8,00 lei și un plic prima zi, aniversarea pe care proiectul o aduce în atenție fiind sugerată atât de titlul ales, cât și de compoziția grafică.

Proiectul este realizat într-o cromatică sugestivă, pe marca poștală regăsindu-se elemente ce țin de tematica emisiunii: cifra 100, în interiorul căreia se află o reprezentare simbolică a domeniului de activitate și a aniversării celebrate, împreună cu imaginea rachetei antiaeriene Hawk și mențiunea 19 septembrie 1916-2016, interval prin care este astfel accentuat momentul aniversar.

centenarul_artileriei_si_rachetelor_antiaeriene_the_anti-aircraft_artillery_and_surface-to-air_missiles_centenary Ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoală de 6 timbre + 4 viniete + 2 tabsuri. Vinietele și tabsurile prezintă în imagini diverse tipuri de rachete și tunuri antiaeriene, completând astfel tematica aleasă.

Prin aniversarea centenarului artileriei și rachetelor antiaeriene, marca poștală românească adaugă o nouă filă de istorie și onoare în patrimoniul filatelic național și totodată, înscrie faptele de arme ale artileriştilor antiaerieni în colecțiile valoroase de timbre ale neamului românesc.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Marţi, 30 August 2016

Rarități ale naturii, pe timbrele românești România este un loc binecuvântat cu numeroase zone de o frumusețe unică, cu locuri în care spectacolul naturii îți încântă privirea și îți taie respirația la fiecare pas.

Promovând constant tematici filatelice care au ca subiect frumusețile și bogățiile naturale ale țării noastre, Romfilatelia realizează o emisiune de mărci poștale în ale cărei imagini se regăsesc rarități ale florei și faunei întâlnite într-o zonă considerată pe drept o minune a naturii — Parcul Național Ceahlău.

Proiectul filatelic Iubește natura! Parcul Național Ceahlău vine să întregească seria emisiunilor de timbre care promovează România și bogățiile naționale, fiind disponibil începând de joi, 1 septembrie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Parcul Național Ceahlău a fost ales ca tematică al celui mai recent proiect marca Romfilatelia datorită caracterului unic al acestuia, zona fiind recunoscută pentru diversitatea și raritatea plantelor și animalelor pe care le găzduiește. Conservarea patrimoniului Parcului a început în anul 1997, iar între timp Ceahlăul a căpătat un statut de zonă protejată prin înființarea Ariei de Protecție Avifaunistică a Parcului Național și prin declararea acestuia ca Sit de Importanță Comunitară.

Cele douăsprezece mărci poștale ale emisiunii prezintă imagini ale florei și faunei existente în perimetrul Parcului Național Ceahlău.

Ceahlau_emisiune Timbrul cu valoarea nominală de 0,80 lei ilustrează Floarea de colț (Leontopodium alpinum), cunoscută și sub numele de floarea reginei. Declarată monument al naturii și ocrotită prin lege, floarea de colț este simbolul iubitorilor de drumeții montane.

Este întâlnită de cele mai multe ori pe culmile stâncoase și tot mai rar pe platourile montane, iar la noi în țară poate fi văzută înflorită în lunile iulie și august.

Forfecuța (Loxia curvirostra) se regăsește pe timbrul cu valoarea nominală de 0,90 lei. Aceasta este o pasăre sedentară, de dimensiuni medii, care populează și pădurile de conifere din Munții Carpați. Prezintă un cioc gros ale cărui mandibule curbate se încrucișează la vârf, de aici venind și numele său popular, iar hrana sa se bazează aproape exclusiv pe semințe de conifere.

Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica Fuss) apare pe timbrul cu valoarea nominală de 1,10 lei.

Aceasta este o plantă rară, care crește doar în Munții Carpați și este declarată monument al naturii, fiind ocrotită de lege. Specia are o valoare ecologică și estetică deosebită, fiind, prin frumusețea ei, o adevărată încântare pentru amatorii de drumeții montane.

Pe timbrul cu valoare nominală de 1.20 lei este reprezentată Capra neagră (Rupicapra rupicapra), una dintre cele mai valoroase specii aparținând faunei din România, protejată prin lege și considerată o adevărată perlă a munților. Poate fi întâlnită pe crestele masivilor muntoși, deplasările caprei negre fiind dictate de necesitatea procurării hranei și de nevoia de adaptare la condițiile climatice. În linii mari se poate spune că vara caprele negre stau la altitudine în zona golului alpin și iarna sub adăpostul pădurii, însă diferențele între indivizi sunt mari, variind după sex, vârstă și temperament.

Arnica (Arnica montana) se găsește pe timbrul cu valoarea nominală de 1,30 lei, fiind o plantă perenă care crește în regiunile montane și are flori asemănătoare margaretelor, galben-aprins. Numele provine, se pare, din cuvântul grecesc ‘arnikos’ — pielea mielului, dar mai este cunoscută și sub denumirile populare de: carul pădurilor, iarba soarelui, carul zânelor. Este întâlnită la peste 1.000 m altitudine și stă la baza a numeroase preparate, de obicei tincturi și extracte.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei apare Ursul Brun (Ursus arctos), animal longeviv, care trăiește până la 30 de ani în sălbăticie și chiar cu 20 de ani mai mult în captivitate. În Romania, în Munții Carpați, se găsește cel mai mare număr de urși bruni din Europa, aproximativ 6.000 de exemplare. Acest animal este prezent în folclor din cele mai vechi timpuri, este amintit de Mircea Eliade ca totem al unora dintre călugării luptători daci, ursul devenind astfel o figură legendară, privită cu teamă și admirată, totodată.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei este ilustrat Măcăleandrul (Erithacus rubecula), zis și gușă roșie, o pasăre insectivoră întâlnită în România tot timpul anului. Penajul ambelor sexe este cafeniu, cu o pată ruginie pe bărbie și piept. Cuibăresc în scorburi, sub maluri sau sub trunchiuri de arbori căzuți, vara aflându-se în pădurile de munte, iar iarna coborând în regiunile de câmpie, în parcuri și grădini.

Gențiana (Gentiana lutea) este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei, fiind o plantă erbacee protejată de lege și declarată monument al naturii. Crește în flora spontană a României din zona de câmpie până la cea subalpină, fiind cunoscută și sub denumirile: fierea pământului, cahincea, ghimbere de munte. Numele ei latin, Gentiana lutea, vine din antichitate, de la Gentius, Regele Iliriei, care se pare că ar fi descoperit proprietățile tonice ale acestei plante.

Timbrul cu valoarea nominală de 1,70 lei ilustrează Fâșa de munte (Anthus spinoletta), pasăre care trăiește în poieni, luminișuri sau la liziera pădurilor unde vegetația este deasă, cuibărind exclusiv pe înălțimile fără păduri ale Carpaților. Aceasta prezintă un colorit cenușiu-spălăcit, cu pete mai întunecate în partea superioară a corpului.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,80 lei apare Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus), o specie foarte rară de orhidee, protejată prin lege. Tulpina prezintă numai 3-5 frunze și o singură floare în vârf, asemănătoare unui mocasin, aspect care i-a adus și numele de papuc. Planta crește până atinge o înălțime de maxim 20 — 30 cm și înflorește din iulie până în septembrie.

Timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei are ca imagine Pescărelul albastru (Alcedo atthis), una dintre cele mai frumos colorate păsări din țară noastră. Albastru-verzui pe spinare, cărămiziu-roșcat dedesubt, pe abdomen și în dreptul ochilor, alb pe gușă și pe laturile cefei, are picioarele și coada scurte, ciocul mare și puternic. Pasărea trăiește pe malul apelor curgătoare repezi sau a celor stătătoare cu apa clară, hrana principală constând în pești mici, insecte acvatice, larvele acestora, dar și în crustacei mici și mormoloci.

Crinul de pădure (Lilium martagon) este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 16,00 lei. Această specie rară, declarată monument al naturii și ocrotită prin lege, este una dintre cele mai frumoase și grațioase plante, care crește în zona pădurilor de stejar și fag din țara noastră. Crinul de pădure poate fi recunoscut ușor în natură datorită florilor de aproximativ 5 cm, cu șase petale roz-violet, ce prezintă pete roșii, cu șase stamine lungi, parfumate numai seara.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 80 de timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre.

Romfilatelia mulțumește Parcului Național Ceahlău și domnilor fotografi George Avanu, Dorin Bofan, Octavian Chende, Cristian Mihai și Șerban Sîmbotelecan pentru sprijinul documentar și fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri, 17 August 2016

Descoperă Cluj-Napoca în universul timbrelor

Dacă ești în căutarea unui oraș care a fost martor la istoria unei întregi regiuni, un oraș în care tradițiile culturale, lingvistice și religioase se împletesc armonios cu natura și arhitectura care te încântă la tot pasul, atunci poți spune că l-ai găsit. Căci inclusiv numele de ”oraș comoară”, așa cum a fost supranumit Cluj-Napoca, îi oferă călătorului impulsul și curiozitatea de a vizita și descoperi bogățiile acestui important centru cultural și educațional.

Marcat de istorie, dar deopotrivă promotor al unora dintre cele mai moderne idei si premiere românești și internaționale, Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în secolul al II-lea d.H., când geograful grec Ptolemeu pomenește această importantă localitate a Daciei romanizate. Evoluția Clujului până la statutul de prim oraș al Transilvaniei, așa cum era considerat la începutul secolului al XVI-lea, a înregistrat un moment istoric de primă importanță în anul 1316, atunci când primește statutul de ”oraș” (civitas), devenind astfel unul dintre primele orașe de pe teritoriul României de astăzi.

La 700 de ani de la acest moment istoric (ridicarea Clujului la rang de oraș), Romfilatelia te invită într-o călătorie unică în capitala spirituală și economică a Transilvaniei. Intitulat Orașele României, Cluj-Napoca, cel mai nou proiect de timbre continuă seria emisiunilor de mărci poștale din categoria Orașele României și oferă colecționarilor patru timbre aniversare disponibile începând de vineri, 19 august a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

minic4

max 2

Timbrul cu valoarea nominală 3,50 lei reproduce imaginea Catedralei Mitropolitane Ortodoxe ”Adormirea Maicii Domnului”, una dintre cele mai frumoase construcții ale municipiului Cluj-Napoca. Catedrala este specifică arhitecturii tradiționale ortodoxe românești, fiind construită în plan treflat, după planurile arhitecților Constantin Pomponiu și George Cristinel.

max2

Un alt simbol al orașului, Bastionul (Turnul) Croitorilor, apare pe timbrul cu valoarea nominală de 4.00 lei. Denumit după breasla croitorilor din Cluj, turnul reprezintă colțul de sud-est al cetății medievale ridicate începând cu secolul al XV-lea, fiind cel mai mare turn de apărare al orașului care s-a păstrat integral.

max3

Imaginea Teatrului Național ”Lucian Blaga” și a Operei Române se regăsește pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Realizată în stil neobaroc, clădirea Teatrului Național și a Operei Române a fost ridicată între 1904-1906, după planurile celebrilor arhitecți Hermann Helmer și Ferdinand Fellner. Prima reprezentație în limba română pe scena Teatrului Național din Cluj a avut loc în luna decembrie 1919, cu piesele ‘Se face ziuă’ (de Zaharia Bârsan) și ‘Ovidiu’ (de Vasile Alecsandri), iar Opera Națională Română Cluj-Napoca a fost inaugurată la 25 mai 1920 cu spectacolul ‘Aida’ (de G. Verdi).

max4

Timbrul cu valoarea nominală de 15 lei ilustrează imaginea Universității ”Babeș — Bolyai”, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior de stat din România. Construită în stil eclectic, între anii 1893 — 1902, universitatea poartă din anul 1959 numele bacteriologului român Victor Babes si pe cel al familiei de matematicieni maghiari Bolyai.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi și un set de 4 cărți maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 de exemplare și echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și setul de două plicuri prima zi cu ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar în folio. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.

Ștampila prima zi a emisiunii se găsește în incinta Oficiului Poștal Cluj-Napoca nr. 1, aflat în Str. Regele Ferdinand nr. 33, Cluj—Napoca.

Romfilatelia muțtumește Universității ”Babeș-Bolyai” și Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Dlor. George Avanu și Ștefan Socaciu pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri, 10 August 2016,

Pătrunde într-o călătorie spectaculoasă printre nori cu timbrul românesc

— Transalpina, un drum de poveste—

“Călătoria până aici a meritat”, “Aceasta este Transalpina și e absolut uluitoare”, “Ai sentimentul minunat că te afli pe acoperișul lumii”, “Este literalmente un drum care, odată văzut, nu poate fi uitat nicicând”, sunt câteva dintre impresiile echipei publicației auto britanice EVO despre unul dintre cele mai admirate și explorate obiective turistice din România — Transalpina, cel mai frumos și cel mai înalt drum din țara noastră.

Pierdută în negura vremii, legenda Transalpinei începe în urmă cu peste 2000 de ani, în hărțile timpului, traseul fiind folosit de romani în drumul spre Sarmizegetusa, în timpul înfruntărilor cu dacii. Cunoscută și ca “Poteca Dracului”, Transalpina a fost inițial nu mai mult decât o cărăruie folosită de către păstori, însă astăzi iubitorii de frumos pot găsi zone în care istoria a lăsat amprente vizibile asupra oamenilor și locurilor.

Recunoscând importanța și caracterul unic al acestui traseu, Romfilatelia dedică “țării de dincolo de munți” cea mai recentă emisiune de mărci poștale intitulată sugestiv Transalpina, călătorie printre nori. Disponibilă începând de vineri, 12 august a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, emisiunea se alătură astfel proiectelor filatelice care promovează țara noastră, unicitatea și frumusețea ținuturilor românești.

Aflat la peste 2.000 m altitudine, acest drum-bijuterie a fost numit și “Drumul Regelui”, deoarece Regele Carol al II-lea l-a inaugurat parcurgându-l împreună cu familia regală și cu prim-ministrul de la acea vreme, Gheorghe Tătărescu.

Transalpina nu este doar o șosea senzațională la înălțime, presărată cu peisaje mirifice, ci parcurgând acest traseu pot fi vizitate numeroase atracții impresionante, precum Lacul Oașa, Lacul Gâlcescu, Lacul Roșiile, Peștera Muierilor, Peștera Polovragi. Totodată, formele de relief spectaculoase întâlnite pe acest drum, fauna și flora specifice munților înalți completează tabloul care se întinde în fața călătorului și îl atrage prin frumusețea și sălbăticia naturii.

Transalpina-calatorie-printre-nori_Transalpina-a-journey-through-the-clouds Timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei și colița dantelată a emisiunii, având valoarea nominală de 15,00 lei, reprezintă o invitație deschisă, adresată publicului de toate vârstele la o călătorie metaforică printre nori. Caracterizate print-o cromatică dominată de culorile verde, albastru și maro, cele două elemente fac trimitere, într-o abordare grafică stilizată, la acest traseu care leagă Oltenia de Transilvania și traversează Munții Parâng de la nord la sud. Totodată, manșeta minicolii completează conceptul grafic al emisiunii, reproducând pe hartă “cel mai bun drum pentru condus din lume”, așa cum a fost catalogat de echipa celebrei emisiuni Top Gear.

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre, minicoala de 8 timbre + 1 vinietă și colița dantelată.

Romfilatelia mulțumește Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și dlui. George Avanu pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

PRIMUL 10 OLIMPIC AL GIMNASTICII, NADIA COMĂNECI

„Munca grea a făcut totul să fie uşor! Acesta este secretul meu!”

Nadia Comăneci

Fiecare popor are marile sale valori, iar România are un număr impresionant de personalităţi cu care se mândreşte şi ale căror realizări au trecut graniţele ţării. Una dintre aceste personalităţi este şi cea mai mare gimnastă a lumii: Nadia Comăneci.

Realizările Nadiei Comăneci au revoluţionat gimnastica mondială, şi astfel a intrat în istorie, fiind cel mai bun sportiv român al tuturor timpurilor care a fost înscris în International Gymnastics Hall of Fame, în anul 1993.

Pe 18 iulie 1976, o gimnastă de 14 ani din România, surprindea lumea sportului cu o performanţă greu de egalat: nota 10 „absolut” la Jocurile Olimpice de Vară de la Montreal. Afişajul electronic nu era programat să arate nota 10, fiindcă nu existau decât trei spaţii pentru afişarea notelor, aşa că pe ecran a apărut nota 1.00. Nadia Comăneci obţinea, la această ediţie a Jocurilor Olimpice, scorul perfect, câştigând trei medalii de aur la individual compus, bârnă şi paralele, o medalie de argint la echipă şi una de bronz la sol.

„Nimeni nu ştie când anume intră în istorie. Nu există manuale de specialitate în domeniu, care să-ţi spună cum să faci faţă momentului. Cum la paralele concurasem ultima, am început imediat să mă încălzesc pentru bârnă. În timp ce-mi făceam încălzirea pentru bârnă, pe panoul electronic s-a afişat nota. Un 1.00. Am continuat să mă încălzesc fără să-mi pese de ce se întâmplase, concentrată asupra următorului exerciţiu. Béla a venit lângă mine şi l-am întrebat: Dom’profesor, e într-adevăr un zece. Zâmbetul i s-a lăţit de la o urechela cealaltă şi a zis că da.”, îşi aminteşte Nadia cu nostalgie.

Presa de atunci titra:

S-a născut o stea! (Newsweek, 2 august 1976)

Este perfectă! (Time, 2 august 1976)

A acaparat spectacolul! (Sports Illustrated, 2 august 1976)

De atunci, gimnasta din Oneşti a intrat în istorie drept prima sportivă cu un exerciţiu perfect. Dacă bârna, numită şi „puntea suspinelor” este un aparat de care „fug” majoritatea gimnastelor, pentru Nadia, la Montreal, ea nu a însemnat decât un alt pas către titlul olimpic şi un nou scor perfect. Două dintre elemente îi poartă şi în prezent numele „Coborâre Comăneci” şi „Salt Comăneci”.

Nadia Elena Comăneci s-a născut la 12 noiembrie 1961 în Oneşti, judeţul Bacău şi a fost botezată după „Nadejda” „Speranţă”, eroină a unui film. Nadia a debutat la nivel naţional în anul 1970, ca membră a echipei oraşului său. În acelaşi an a început antrenamentele cu Béla Károlyi şi soţia acestuia, Márta Károlyi. La vârsta de 13 ani, prima mare reuşită a Nadiei Comăneci a fost câştigarea a trei medalii de aur şi una de argint la Campionatele Europene din 1975, de la Skien, Norvegia.

„Nu aveam pe cine să urmez, părinţii mei nu fuseseră sportivi, aşa că nu aveam cum să le calc pe urme. Visul meu era să mă descopăr, să aflu de ce sunt în stare, să mă capacitez şi să fiu mai bună decât celelalte”, explica ea cu sinceritate.

Până în 1981, atunci când s-a retras din activitatea competiţională, Nadia Comăneci a mai cucerit 5 medalii de aur, 3 de argint şi una de bronz la Jocurile Olimpice din 1976 şi Jocurile Olimpice din 1980 şi alte 11 distincţii de aur, 4 de argint şi una de bronz la competiţiile mondiale şi europene.

minic 1 Cu ocazia aniversării anul acesta a 40 de ani de la primul 10 olimpic al gimnasticii, Romfilatelia introduce în circulaţie o emisiune specială de mărci poştale, făcându-i pe iubitorii sportului şi nu numai, să retrăiască emoţia acelei zile de 18 iulie 1976, când un copil a schimbat o lume, Nadia Comăneci.

Timbrul şi cele două coliţe ale emisiunii ilustrează sugestiv momentul 18 iulie 1976, când gimnastica olimpică a atins perfecţiunea prin executările unei copile de numai 14 ani, ce a dominat prin tehnica sa impecabilă. Pe manşeta ilustrată a coliţei emisiunii este figurat pe fundal cuvântul zece în cele şase limbi oficiale ale ONU – engleză, franceză, spaniolă, rusă, arabă, chineză. Imaginea copilei de 14 ani este adusă în prezent prin imaginea actuală a campioanei. Cele 2 coliţe aduc filateliştilor în dar două premiere – un tiraj simbolic, 2016 exemplare, sugerând marcarea în 2016 a celor 40 de ani de perfecţiune în gimnastică, cât şi două tipuri de hârtie specială, cu elemente de siguranţă, pe care cele două coliţe sunt tipărite.

Romfilatelia mulţumeşte Doamnei Nadia Comăneci, Fundaţiei Nadia Comăneci din România şi Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” pentru imaginile (foto din arhiva personală a campioanei) şi sprijinul documentar puse la dispoziţie pentru realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

În fiecare an, la 15 iulie, filatelia românească marchează o sărbătoare definitorie și anume, Ziua Mărcii Poștale Românești, dată la care se celebrează apariția primei mărci poștale emise în țara noastră, de către Principatul Moldovei, și anume celebrul Cap de bour.

În 2016, la 158 de ani de la apariția primului timbru românesc, Romfilatelia marchează această zi printr-o emisiune filatelică specială dedicată unuia dintre cele mai reprezentative orașe din România, un important centru istoric, cultural, turistic, dar și economic – Sibiu, la o frumoasă aniversare a acestuia. Emisiunea este intitulată sugestiv Sibiu, 825 de ani de atestare documentară și poate fi achiziționată începând de vineri, 15 iulie a.c., din magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Având o tematică istorică, proiectul de timbre aniversează 825 de ani de atestare documentară a Sibiului, orașul fiind atestat pentru prima dată în anul 1191. În această etapă timpurie a așezării, coloniștii sași au adus cu ei obiceiurile și cunoștințele lor despre meșteșuguri mult avansate față de ce se întâlnea în acel moment în Transilvania.

Cu timpul, orașul a trecut prin numeroase schimbări, cauzate de marea invazie tătară, precum și de numeroasele încercări de cucerire a orașului, ceea ce au determinat o atenție sporită pentru fortificații, cetatea devenind una din cele mai puternice din zonă. La începutul secolului XVI, Sibiul se prezenta ca o cetate prosperă, în plină dezvoltare, numărul de bresle crescând, iar armurierii, artificierii, tipografii și orfevrierii ducând faima orașului departe peste hotare.

Cele două timbre aniversare reproduc imaginea unui tablou avându-l ca autor pe Franz Neuhauser cel Tânăr, Vedere generală a orașului Sibiu la 1808, aflat în patrimoniul Muzeului Național Brukenthal. În grafica celor două mărci poștale este inclusă stema actuală a orașului.

SIBIU_825_minic2 Emisiunea este completată de un plic prima zi și un set de 2 cărți maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 2 timbre

(în album filatelic).

bloc2t final Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat într-un tiraj limitat de 245 exemplare și echipat cu blocul de 2 timbre al emisiunii și plicul prima zi cu ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.

Pe manșeta blocului prezentat în albumul filatelic sunt reproduse detalii dintr-un document de la Direcția Județeană Sibiu a Arhivelor Naționale, un certificat eliberat de breasla tâmplarilor din Sibiu, datat 1798, pe care figurează o panoramă a orașului din acea perioadă.

max 2 Ștampila prima zi a emisiunii se găsește în incinta Oficiului Poștal Sibiu 1, aflat în str. Mitropoliei, nr. 14, Sibiu, județul Sibiu.

Romfilatelia mulțumește Primăriei Municipiului Sibiu, Direcției Județene Sibiu a Arhivelor Naționale și Muzeului Național Brukenthal pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

luni, 4 Iulie 2016

Peste cinci veacuri de istorie, cultură și spiritualitate aniversați pe mărcile poștale românești – Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani

2016 marchează o frumoasă aniversare a unuia dintre cele mai cunoscute și vizitate așezăminte monahale din România — Mănăstirea Putna, prima și cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, cea care străjuiește ținutul legendar al Bucovinei de peste cinci veacuri.

Marcând și din punct de vedere filatelic împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Sfintei Mănăstiri Putna, Romfilatelia oferă ca dar de preț colecționarilor și nu numai o emisiune specială de mărci poștale, care poate fi considerată metaforic un ‘bilet’ la spectacolul istoriei și al celor care au făurit-o pentru noi, urmașii.

Intitulată sugestiv Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani, emisiunea de timbre este dedicată celei pe care marele poet Mihai Eminescu a numit-o ‘Ierusalimul neamului românesc’, acel loc unde istoria, cultura și spiritualitatea națională se împletesc armonios de sute de ani și unde vizitatorii găsesc un luminiș duhovnicesc cu impresionante comori de artă bisericească. Elementele filatelice ale emisiunii aniversare pot fi achiziționate începând de marți, 5 iulie a.c., din magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

“Ștefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă Mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Și unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariul”, însemna cronicarul Ion Neculce pentru posteritate, dezvăluind cum s-a ales locul unde, la data de 10 iulie 1466, s-a pus piatra de temelie a mănăstirii, pe o veche vatră sihăstrească.

De numele voievodului sunt legate legendele a peste 40 de mănăstiri, fiind cel mai mare ctitor de locașuri sfinte din Moldova și un strașnic apărător al creștinătății, fapt pentru care a fost numit ‘Atletul lui Hristos’ și a fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992.

Ștefan cel Mare este adesea omagiat și în filatelia românească, unde este portretizat fie de sine stătător, fie prin prisma numeroaselor sale realizări. Amintim în acest sens emisiunea de mărci poștale Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, din anul 2004, care a marcat împlinirea a cinci secole de la trecerea la cele veșnice a voievodului.

Emisiunea aniversară de timbre Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani se alătură astfel proiectelor de care numele voievodului este strâns legat. Cu două hramuri, cel istoric — Adormirea Maicii Domnului și cel de-al doilea primit în 2010 — hramul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, prăznuit pe 2 iulie, Mănăstirea Putna este un loc atât de încărcat de istorie și conștiință națională, încât niciunul dintre vizitatorii care îi trec pragul nu părăsește așezământul fără a trece pe la mormântului ctitorului acestuia, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.

Deși mănăstirea a avut la început destinația de necropolă a familiei voievodale, după trecerea la cele veșnice a Sfântului Ștefan cel Mare, mormântul său de la Putna a devenit un loc de închinare a tuturor românilor, unde o candelă de argint stă aprinsă de veacuri, răspândind lumina dragostei de Dumnezeu și a dragostei de țară.

Print Timbrul cu valoarea nominală de 3 lei prezintă o compoziție grafică ce constă în alăturarea unei icoane pictate în atelierele Putnei, care îl înfățișează pe Ștefan cel Mare ținând în mână macheta mănăstirii, și a unei gravuri acvafórte, din anul 1927, aparținând lui Antoine Kaindl. Cea de-a doua marcă poștală, având valoarea nominală de 15 lei, ilustrează o imagine din prezent a Mănăstirii Putna, mai exact Biserica mănăstirii, cea care adăpostește astăzi trei morminte voievodale: Ștefan cel Mare, fiul său, Bogdan al III-lea și nepotul său, Ștefan cel Tânăr — Ștefăniță Vodă.

Timbrul coliței emisiunii, cu valoarea nominală de 12 lei, ilustrează Mormântul Sfântului Ștefan cel Mare alături de imaginea unei acuarele cu Mănăstirea Putna în secolul al XVIII-lea, care întregește manșeta coliței dantelate. Totodată, pe vinietele minicolilor sunt reproduse un tablou anonim, sec. XVIII, înfățișând Mănăstirea Putna după refacerea mitropolitului Iacob Putneanul, cel de-al doilea ctitor al așezământului, și respectiv, o cromolitografie după acuarelă de Franz Xavier Knapp, 1870.

Emisiunea este completată de un plic prima zi și un set de 2 cărți maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă, colița dantelată și blocul special ‘serie completă’ (în album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat într-un tiraj limitat de 245 de exemplare și echipat cu blocul special de 3 timbre (timbrele seriei și timbrul din coliță) și plicul prima zi a emisiunii având ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.

Ștampila prima zi a emisiunii se găsește în incinta Oficiului Poștal Putna, aflat în str. Principală, nr. 144, Sat Putna, Comuna Putna, județul Suceava.

Romfilatelia mulțumește Sfintei Mănăstiri Putna pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri, 8 Iunie 2016

Mărcile poștale susțin România la Campionatul European de Fotbal Franța 2016

Tuturor iubitorilor de fotbal din România și suporterilor naționali, Romfilatelia le dedică cel mai recent proiect filatelic reprezentând un important eveniment sportiv, Campionatul European de Fotbal Franța 2016. Prezența României la această competiție sportivă de referință este marcată și din punct de vedere filatelic, prin emisiunea de mărci poștale cu titlu sugestiv România la Campionatul European de Fotbal Franța 2016, ce va putea fi achiziționată începând de vineri, 10 iunie a.c., de la magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Campionatul European de Fotbal a debutat în anul 1960, în Franța, sub numele de Trofeul Națiunilor Unite, finala competiției, disputată de echipele Yugoslaviei și URSS, fiind câștigată de formația sovietică. Desfășurat la intervale de patru ani, Campionatul European de Fotbal își primește actuala denumire odată cu ediția din 1968, găzduită de Italia și câștigată tot de aceasta cu un scor final de 2-0 în fața Yugoslaviei.

Echipa națională de fotbal a României este prezentă pentru prima dată la Campionatul European de Fotbal în anul 1984, reușind să câștige șefia grupei preliminare din care au făcut parte Suedia, Cehoslovacia, Italia și Cipru. Turneul final la care România a participat alături de echipele Spaniei, RFG și Portugalia a avut drept câștigătoare a trofeului echipa Spaniei, care a învins Franța în meciul final.

Treizeci și doi de ani mai târziu, România se găsește participantă la Campionatul European de Fotbal, Euro 2016, ce se va desfășura în Franța, meciul inaugural fiind între echipa țării gazdă și echipa românească. Din grupa în care țara noastră a fost repartizată mai fac parte echipele Albaniei și Elveției, datele programate pentru cele trei meciuri ale naționalei României fiind 10 iunie, meciul cu Franța, 15 și 19 iunie, meciurile cu Elveția, respectiv Albania.

Romania-la-Campionatul-European-de-Fotbal-Franta-2016_Romania-at-the-European-Football-Championship-France-2016-618x1024 Emisiunea de mărci poștale România la Campionatul European de Fotbal Franța 2016 este dedicată atât naționalei țării noastre, cât și tuturor românilor care iubesc acest sport și nutresc speranța că fotbaliștii noștri vor reuși să aducă bucuria în rândul susținătorilor lor prin eventualele victorii obținute în grupa de calificare, care să permită prezența fotbalului românesc în lista primelor valori sportive ale Europei.

Cele patru timbre ale emisiunii ilustrează în mod simbolic jucători de fotbal, fără ca personajele să fie identificate, la care se adaugă faze de joc, o ‘prezentare’ a participării României în meciurile grupei, după cum urmează:

Timbrul cu valoarea nominală de 3 lei ilustrează grafic meciul inaugural Franța — România, ce va avea loc în data de 10 iunie a.c., pe stadionul Stade de France, Saint-Denis;

Timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei reprezintă cel de-al doilea meci al naționalei României, disputat cu Elveția în data de 15 iunie a.c., pe stadionul Parc des Princes, Paris;

Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei ilustrează cel de-al treilea meci al României, cu Albania, ce va avea loc în data de 19 iunie a.c., pe Grand Stade de Lyon, Lyon;

Timbrul cu valoarea nominală de 16 lei prezintă grafic steagurile întregii grupe A, respectiv adversarii României, în ordinea de disputare a meciurilor. La acestea se adaugă, în vinietă, logo-ul Federației Române de Fotbal, regăsit de altfel și pe vinietele celorlalte minicoli de timbre.

Cele patru mărci poștale sunt completate de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

Romfilatelia mulțumește Federației Române de Fotbal pentru sprijinul documentar oferit la realizarea acestei emisiuni filatelice și urează:

Mult succes Naționalei de Fotbal a României!

Comunicat de presă – Romfilatelia

marţi, 31 Mai 2016

Copilăria și eroii săi sărbătoriți de mărcile poștale românești

”Copilăria nu dispare niciodată din noi, ea constituie izvorul permanent din care decurg toate meandrele vieții noastre.” (George Călinescu)

1 iunie marchează una dintre cele mai îndrăgite sărbători, iubită atât de cei mici, cât și de cei mari și celebrată peste tot în lume în prima zi de vară. Ziua Internațională a copilului este prilej de bucurie și veselie, de apreciere, sărbătorire sau reîntoarcere la una dintre cele mai frumoase perioade din viața fiecărui om — copilăria. Este ziua când în rolul principal sunt copiii, de toate vârstele și toate naționalitățile, ziua în care reamintim unei lumi întregi de importanța iubirii, educației, protecției și interesului pe care cu toții trebuie să-l acordăm acestora.

În 2016, Romfilatelia sărbătorește Ziua internațională a copilului alături de eroii copilăriei, acele personaje de basm și povești care ne-au încântat și fascinat cu aventurile și învățămintele lor, care ne-au modelat caracterul și ne-au ajutat să deprindem numeroase abilități utile în viața de adult. Emisiunea de mărci poștale Personajele copilăriei aduce astfel în prim plan câteva dintre personajele îndrăgite ale copilăriei: Făt Frumos și Ileana Cosânzeana, Neghiniță, Domnul Goe și eroii Punguței cu doi bani. Cele patru mărci poștale ale acesteia vor putea fi achiziționate începând de miercuri, 1 iunie a.c., de la magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Ilustrată grafic pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei, Punguța cu doi bani, de Ion Creangă, este una dintre cele mai cunoscute și iubite povești ale copilăriei. Încărcată de arhetipuri, povestea punguței pune față în față moșul cel bun și băbuța cea hapsână, cocoșul cel harnic și boierul cel zgârcit, oferind copilului o colecție întreagă de personaje de la care să deprindă semnificația binelui și răului.

Neghiniță, personajul principal al povestirii cu același nume a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei, și Domnul Goe, personajul lui I.L. Caragiale, regăsit pe marca poștală cu valoarea nominală de 15,00 lei, sunt întruchipări ale copilului buclucaș și neascultător.

Timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei îi înfățișează pe Făt Frumos și Ileana Cosânzeana, două personaje prezente în folclorul românesc încă de la începuturile sale, întruchipând idealul masculinității, respectiv al feminității. Cele mai cunoscute aventuri ale celor doi protagoniști sunt povestite de Petre Ispirescu și descriu o lume fantastică, cu încercări și obstacole peste puterile unui om obișnuit.

Cele patru mărci poștale sunt completate de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă. Totodată, sărbătorea copiilor este marcată și prin realizarea unui întreg poștal tematic.

Romfilatelia urează tuturor copiilor un călduros La mulți ani! și îi invită la o super petrecere dedicată lor miercuri, 1 iunie a.c., orele 10:00 — 16:00, la Muzeul Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Vineri, 26 mai 2016

EXPOZIŢIA FILATELICĂ MONDIALĂ, NEW YORK 2016

Respectând tradiţia, oraşul New York este şi în acest an gazda unei manifestări de anvergură mondială din domeniul filateliei.

În perioada 28 mai – 4 iunie 2016 îşi deschide porţile Expoziţia Filatelică Mondială organizată de Societatea Filatelică Americană (APS), care reuneşte, sub deviza „O plimbare în jurul lumii”, peste 50 de administraţii poştale din întreaga lume, precum şi mai mult de 200 dintre cei mai importanţi şi cunoscuţi dealeri din domeniul filateliei mondiale. Alături de aceştia participă reprezentanţi a peste 50 de cluburi şi societăţi filatelice din întreaga lume.

Este a 11-a Expoziţie Mondială Filatelică organizată la New York, prima fiind cea din anul 1913.

Expoziţia se desfăşoară sub înaltul patronaj al Federaţiei Internaţionale Filatelice (FIP) şi al Federaţiei Interamericane Filatelice (FIFA), fiind sprijinită financiar de Societatea Filatelică Americană (APS), Administraţia Poştală a Statelor Unite cât şi de Asociaţia Americană a Dealerilor de Timbre (ASDA).

Manifestarea filatelică newyorkeză îşi propune să promoveze toate ideiele tematice şi originalitatea produselor filatelice la nivel mondial, să stimuleze schimburile filatelice internaţionale.

Totodată, prin această expoziţie, se promovează valoarea educativă şi culturală a filateliei alături de pasiunea colecţionării.

Evenimentul filatelic american expune vizitatorilor colecţia privată a lui John Lennon, membru al celebrei formaţii The Beatles. Colecţia etalează pe foile de expunere 500 de mărci poştale, majoritatea americane şi neo zeelandeze.

În 2005 ele au fost expuse la Muzeul Smithsonian al Poştei Americane din Washinghton.

Lennon şi-a descoperit pasiunea pentru filatelie relativ târziu, în 1950, când a primit clasorul de la vărul său, Stanley Parker.

Expoziţia Filatelică Mondială, New York 2016 este marcată printr-un proiect de timbre cu titlu omonim, ce va putea fi achiziționată începând de sâmbătă 28 mai a.c. , de la magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

EXPO_NY_2016_colita Coliţa emisiunii marchează participarea României la această Expoziţie şi ilustrează în timbru (prin tehnica timbru în timbru) imaginea mărcii de 27 de parale din seria Cap de Bour, emisă de Moldova în anul 1858. Pe manşeta coliţei sunt ilustrate logoul Expoziţiei, alături de elemente de identitate naţională (poarta maramureşeană).

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri, 18 Mai 2016,

ANOTIMPURI LA MUZEUL SATULUI (80 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA MUZEULUI NAŢIONAL AL SATULUI „DIMITRIE GUSTI”)

Pe malul lacului Herăstrău, chiar în mijlocul capitalei României, vizitatorul de pretutindeni are bucuria de a întâlni un „sat” adevărat, cu monumente şi artefacte din sec. al XVII-lea, până la începutul sec. XX, unde construcţii reprezentative provenite din importante zone etnografice au prins o nouă viaţă la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Muzeul Satului a fost creat în anul 1936 din iniţiativa profesorului Dimitrie Gusti fiind unul dintre primele muzee etnografice din lume.

Emisiunea de mărci poştale Anotimpuri la Muzeul Satului, pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie, ilustrează imagini ale monumentelor în fiecare anotimp.

Pentru fiecare casă s-a ales un anotimp şi pentru fiecare anotimp o poveste.

Romfilatelia vă invită într-o călătorie prin cele patru anotimpuri, înapoi în timp, în copilărie, pe uliţele satului, să ne bucurăm de verdele crud al primăverii, să ne odihnim pe prispa casei în toiul verii, toamna la culesul roadelor şi iarna să ieşim la colindat pe uliţele satului.

Anotimpuri_Muz_Sat_80_emis Timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei reproduce imaginea Bisericii „Sfinţii Voievozi” din satul Răpciuni, comuna Hangu-judeţul Neamţ, care a intrat în colecţia Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în anul 1958.

Biserica a fost construită în anul 1773, în vremea voievodului Grigore Ghica, dată crestată în lemn cu caractere chirilice pe ancadramentul uşii intrării din pridvor şi în pronaos.

Valoarea artistică a bisericii este întregită de ansamblul picturii murale, realizat în două etape: pictura iniţială, mai simplă, şi pictura de pe peretele nordic al pronaosului.

Biserica este şi locul unde erau consemnate toate întâmplările importante din viaţa satului. Interesante sunt inscripţiile cu litere chirilice din pridvor care amintesc de ierni bogate în precipitaţii şi veri secetoase, ori de evenimente mai puţin obişnuite cum a fost, de pildă, venirea lăcustelor în anul 1847.

Timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei reproduce imaginea Gospodăriei din Chiojdu-Mic, judeţul Buzău, secolul al XVIII-lea. Casa este înălţată pe o impunătoare temelie din zidărie de piatră de râu, în care sunt adăpostite pivniţa şi încăperea cu unelte. Pereţii casei sunt realizaţi din bârne rotunde de brad, cu diametrul mic, aşezate în cununi orizontale.

Acoperişul în patru ape are învelitoare din şiţă măruntă, aşezată în „solzi de peşte”. Principalele elemente decorative, realizate prin cioplire şi crestare, apar la grinzile şi stâlpii foişorului şi la pălimarul prispei.

Timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei reproduce imaginea Gospodăriei Jurilovca din judeţul Tulcea, 1898.

Ansamblul gospodăriei Jurilovca are specific lipovenesc, locuitorii acestei zone având ca ocupaţii principale pescuitul şi viticultura.

Casa, cu toate anexele gospodăreşti a fost adusă în muzeu în anul 1963 din comuna Jurilovca, localitate situată pe malul lacului Razim.

Interioarele încăperilor se caracterizează prin aceeaşi policromie, rezultată din prezenţa covoarelor şi cuverturilor, a plăpumilor realizate din bucăţi de pânză industrială, a sobelor cu muluri colorate, a picturii populare pe lemn, sticlă sau carton, a perdelelor croşetate, a mobilierului şi ţesăturilor.

Stilul constructiv, elementele decorative şi prezenţa masivă a uneltelor de pescuit, fac din gospodăria Jurilovca un document valoros de viaţă şi muncă a unei populaţii care şi-a găsit în România a doua sa patrie.

Timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei reproduce imaginea Gospodăriei Şurdeşti, Maramureş, secolul al XVIII-lea.

Gospodăria transferată în muzeu în anul 1967 datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, provenind din Ţara Lăpuşului.

În concordanţă cu mediul geografic şi cu evoluţia istorică şi înfuncţie de condiţiile social-economice, satul Şurdeşti s-a dezvoltatca sat de tip răsfirat, reprezentativ pentru aşezările româneşti din zona colinară.

Modul de aşezare al construcţiilor – şura cu grajd, la intrareaîn gospodărie, spre uliţă şi casa, plasată în a doua parte a curţii – înscrie structura gospodăriei în tipul de „curte dublă”, specifică satelor cu economie pastoral – agricolă.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

A T E N Ț I E

Superficialitatea și incompetența acestui ”comerciant” de timbre, numit Romfilatelia, se manifestă și de această dată, prin redactarea eronată a comunicatului de presă prezentat mai sus, dat publicitații astazi 18 mai 2016, preluat de mai multe agentii de presă, fără ca cineva să sesizeze eroarea ”marilor specialiști” de la întreprinderea sus amintită. Iată erorile din comunicat :

ÎN COMUNICAT	ÎN REALITATE
Timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei reproduce imaginea *Gospodăriei din Chiojdu-Mic, judeţul Buzău, secolul al XVIII-lea*.	Timbrul reproduce imaginea *Gospodăriei Jurilovca* din judeţul Tulcea,
Timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei reproduce imaginea *Gospodăriei Jurilovca* din judeţul Tulcea,	Timbrul prezintă imaginea *Gospodăriei Şurdeşti, Maramureş, secolul al XVIII-lea*.
Timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei reproduce imaginea *Gospodăriei Şurdeşti, Maramureş, secolul al XVIII-lea*.	Timbrul reproduce imaginea *Gospodăriei din Chiojdu-Mic, judeţul Buzău, secolul al XVIII-lea*.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Vineri, 6 Mai 2016

Un secol și jumătate de la fondarea Dinastiei Regale Române sărbătorit prin marca poștală națională

Anul 2016 reprezintă un an aniversar pentru Dinastia Regală Română, marcând o serie de celebrări ale unor evenimente care au trasat cursul istoriei regale a României, respectiv un secol de la intrarea României în Primul Război Mondial, 95 de ani de la nașterea Majestății Sale Regelui Mihai I, dar și 20 de ani de la căsătoria Alteței Sale Regale Margareta, Custodele Coroanei Române cu Alteța Sa Regală Principele Radu al României.

Acestora li se adaugă împlinirea unui secol și jumătate de la fondarea Dinastiei Regale Române, aniversare pe care Romfilatelia o sărbătorește printr-un proiect tematic de timbre. Ilustrând simbolurile suverane și primele trei generații ale Familiei Regale a României, emisiunea de mărci poștale 150 de ani de la fondarea Dinastiei Regale Române poate fi achiziționată începând de marți, 10 mai a.c., de la magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Bloc-2-tb_block-2-stamps Marca poștală cu valoarea nominală de 4,50 lei prezintă un detaliu al Colanului Ordinului Carol I, fondat la 10 mai 1906, cu ocazia jubileului de 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I. Lanțul colanului este compus din medalioane alternante, reprezentând stemele provinciilor Vechiului Regat (Valahia, Moldova, Oltenia și Dobrogea), și respectiv scutul cvartelat al dinastiei. Medalioanele sunt legate prin cifrul Regelui Carol I, decorat cu email roșu.

Pe parcursul existenței sale, Colanul a fost acordat celor mai mari personalități, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea României moderne, printre care se numără Gheorghe G. Cantacuzino, Dimitrie Sturdza, Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Ion I. C. Brătianu, Mihail Pherekyde, dar și majoritatea suveranilor care au avut un rol esențial în recunoașterea suveranității naționale și a ridicării sale la rang de Regat.

Colita-dantelata_Perforated-souvenir-sheet Pe cel de-al doilea timbru al emisiunii, având valoarea nominală de 16,00 lei, se regăsește un detaliu din Sceptrul Regelui Ferdinand I. Realizat din aur și împodobit cu pietre prețioase, sceptrul a fost creat în 1920, prin subscripție publică, și dedicat ‘Regelui Ferdinand I, regele tuturor românilor, dându-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednicia și bună conducere a țării în anii 1916-1919’. În partea sa superioară sunt reproduse patru statuete de țărănci în costume naționale, reprezentând Vechiul Regat, Transilvania, Basarabia și Bucovina, iar în vârful său se află capul acvilei cruciate.

Timbrul coliței dantelate, cu valoarea nominală de 8,00 lei, prezintă primele trei generații ale Familiei Regale a României. De la stânga la dreapta se disting: Principele Moștenitor Ferdinand, Principesa Elisabeta a României (ulterior Regină a Greciei), Regina Elisabeta a României, Principele Carol, Principesa Maria a României (ulterior Regină a Iugoslaviei), Principele Nicolae al României, Principesa Maria (ulterior Regina Maria a României) și Regele Carol I.

Fotografia din timbrul coliței, realizată în momentul când Criza Dinastică (provocată de decesul singurului copil al Regelui Carol I) fusese rezolvată, înfățișează nu doar trei generații ale Familiei Regale, cu un profund impact istoric asupra României, ci, prin Principesele Regale, sugerează și legăturile Familiei Regale a României cu dinastiile Europei. Pe manșeta coliței se regăsesc portretul Regelui Carol I, în uniformă și cu decorații, precum și Coroana de oțel a Regelui, însoțită de motto-ul Casei Regale: Nihil Sine Deo.

150-de-ani-de-la-fondarea-Dinastiei-Romane_150-years-since-the-foundation-of-the-Romanian-Dynasty Cele două timbre și colița dantelată a emisiunii sunt completate de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 20 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 2 timbre (în album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 de exemplare și echipat cu blocul de 2 timbre al emisiunii și plicul prima zi cu ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar în folio. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.

Romfilatelia mulțumește Casei Regale a României pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

FDC

Comunicat de presă – Romfilatelia

Marți 3 mai 2016

Marca poștală militează pentru o planetă verde Protejarea mediului înconjurător este una dintre cele mai arzătoare probleme ale zilelor noastre, un subiect aflat pe agenda a numeroase organizații și instituții mondiale, pentru a cărui soluționare este nevoie de un efort colectiv la nivel global.

Conservarea mediului înconjurător este imperios necesară pentru o viață adecvată a omului pe Pământ, iar acțiunile care previn și înlătură semnele clare de îmbolnăvire ale planetei (subțierea stratului de ozon, încălzirea globală, ploile acide, poluarea solului, apelor și aerului etc.) sunt absolut indispensabile.

Obligația de a atinge aceste obiective nu este una individuală, ci mai ales colectivă, întrucât atât omul, cât și autoritățile și instituțiile locale, județene, naționale și internaționale trebuie să conștientizeze necesitatea și importanța adoptării unui comportament responsabil față de mediul înconjurător. Ritmul accelerat de degradare a Pământului impune măsuri practice, nu teoretice, iar o promovare pe scară largă a acestui subiect înseamnă un număr mai mare de pași în direcția bună.

‘Gândește verde!‘ este sloganul unei astfel de acțiuni care militează pentru protejarea naturii și vine ca inițiativă a PostEurop, organismul care reprezintă furnizorii europeni de servicii poștale publice. În contextul aniversării a 60 de ani de la primele emisiuni de timbre EUROPA, PostEurop a organizat un concurs internațional de design pe tema ‘Think Green!’ (‘Gândește verde!’), aceasta fiind și tematica emisiunii Europa 2016.

Țările membre, printre care și România, reproduc desenul câștigător al concursului, ce aparține unui artist cipriot, și adaugă opțional o creație proprie, în temă și stilul impuse. Astfel, Romfilatelia emite două mărci poștale Europa 2016, ‘Gândește verde!’, care pot fi achiziționate începând de miercuri, 4 mai a.c., de la magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

EUROPA_2016_emisiune Desenul propus ca design comun pentru toate țările europene este prezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 12 lei, iar cel de-al doilea timbru, având valoarea nominală de 5 lei, este creat de un artist român, fiind o prelungire a peisajului inițial, de data aceasta cu specific românesc. Elementele de pe timbrul propus de Cipru se regăsesc și în peisajul românesc, completând armonios seria. Centralele eoliene, copacii în același stil grafic, biciclistul și casele sunt preluate și în cel de-al doilea timbru, dar poartă bineînțeles o amprentă cu accent național, cum sunt casele care aici apar prezentate ca niște cule oltenești.

Dacă peisajul din timbrul câștigător te duce cu gândul la o așezare cu caracter urban, cel din timbrul național este identificat ca fiind autentic românesc, idee sugerată și prin prezența stilizată a Sfinxului, ca imagine a simbiozei dintre natură și om, dar și prin reprezentarea covorului oltenesc de frunze, care este un binecunoscut motiv popular românesc.

Ambele mărci poștale reprezintă cu succes tematica aleasă și sugerează conceptul de conservare a mediului înconjurător atât prin imaginea grafică, cât și prin cromatica aleasă, verdele fiind culoarea naturii, a vieții și a sănătății. Ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar cu folio verde și înfățișând un arbore, din nou un simbol al vieții, al legăturii dintre pământ și bolta cerească, susține și completează armonios tematica proiectului filatelic.

Cele două timbre ale emisiunii Europa 2016, ‘Gândește verde!’ sunt completate de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 6 timbre și blocul de 4 timbre (2 modele).

Romfilatelia invită publicul să adopte sloganul ‘Gândește verde!’ în activitățile zilnice, orice contribuție și interes arătate mediului înconjurător și protejării acestuia concretizându-se în rezultate pozitive și schimbări în bine.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri 20 aprilie 2016

Istoria astronomiei predată de marca românească

Istoria astronomiei este istoria științei care studiază corpurile cerești, de la simpla observație și până la teorii despre univers. Astronomia include studiul planetelor și al sateliților acestora, cometelor, meteoriților, stelelor, găurilor negre, sistemelor solare și galaxiilor

Cometa Halley este cea mai faimoasă dintre cometele periodice, putând fi văzută aproximativ la fiecare 75-76 de ani. Aceasta a fost denumită după astronomul englez Edmond Halley și face parte din categoria cometelor de scurtă perioadă.

De Cometa Halley se leagă o poveste interesantă ce îl are în prim plan pe scriitorul american Mark Twain. Acesta s-a născut în 1835, la două săptămâni după trecerea cometei, scriitorul notând în autobiografia sa că a venit odată cu cometa și că va pleca tot odată cu ea. Ceea ce este interesant este faptul că ceea ce a prevăzut s-a adeverit, scriitorul trecând în neființă în aprilie 1910, dată ce a înregistrat o nouă trecere a cometei.

Print Cea mai recentă emisiune de mărci poștale este dedicată acestei comete periodice și reprezintă un supratipar al coliței emisiunii Întoarcerea Cometei Halley, din anul 1986.

Purtând titlul de Istoria Astronomiei, 950 de ani de la trecerea Cometei Halley observată în 1066, emisiunea este formată dintr-un plic prima zi și o coliță nedantelată, prezentând o ilustrare stilizată a parcursului Cometei Halley prin Galaxia noastră.

Istoria-Astronomiei_The-History-of-Astronomy Pliantul emisiunii oferă detalii suplimentare privind caracteristicile cometei, informații despre primele mențiuni și trecerile importante ale acesteia, precum și o scurtă introducere în frumosul domeniu al astronomiei.

Emisiunea de mărci poștale poate fi achiziționată începând de vineri, 22 aprilie a.c., de la magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Romfilatelia mulţumeşte Institutului Astronomic al Academiei Române pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Timbrul național sărbătorește 125 de ani de prezență a României în cadrul Uniunii Interparlamentare

Vineri, 15 aprilie 2016

Romfilatelia adaugă patrimoniului românesc de timbre un nou proiect ce înregistrează o importantă aniversare pentru țara noastră, respectiv 125 de ani de prezență a României în cadrul Uniunii Interparlamentare, organizație la nivel mondial ce acționează în favoarea păcii și cooperării internaționale.

Denumit inițial Conferința Interparlamentară și ulterior Uniunea Interparlamentară (UIP), acest for mondial a luat naștere la inițiativa a doi parlamentari, susținători ai păcii, William Randal Cremer (Marea Britanie) și Frédéric Passy (Franța). În 1889, celor doi li se alătură 11 parlamentari din Italia, Belgia, Spania, Danemarca, Ungaria, Statele Unite ale Americii, Liberia, 55 din Franța și 28 din Marea Britanie, transformând UIP într-o instituție permanentă.

Astăzi, organizația reunește parlamentele celor 170 de state membre și 11 membri asociați, cu obiective ce abordează teme de interes mondial, precum pacea și securitatea internațională, apărarea drepturilor omului, implicarea tineretului, egalitatea de gen, dezvoltarea durabilă cu ajutorul dialogului, cooperării și acțiunilor la nivel parlamentar.

Emisiunea aniversară de mărci poștale România, 125 de ani în Uniunea Interparlamentară sărbătorește prezența țării noastre în cadrul organizației mondiale, Parlamentul României devenind membru UIP în 1891, la cea de-a treia Conferință Interparlamentară desfășurată la Roma, și poate fi achiziționată începând de luni, 18 aprilie a.c., de la magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Romania-125-de-ani-in-Uniunea-Interparlamentara_Romania-125-years-in-the-Inter-Parliamentary-Union Timbrul emisiunii face trimitere către senatorul Vasile Alexandrescu Urechia , membru fondator al Academiei Române și lider al delegaţiei parlamentare române participante la Conferinţa din 1891, în cadrul căreia România a primit statutul de membru al forului mondial.

Colița dantelată a emisiunii marchează un moment semnificativ din istoria României în UIP, respectiv cea de-a 27-a Conferinţă Interparlamentară, desfășurată la Bucureşti, în 1931, când participanții au fost salutaţi de marele istoric şi om politic, Nicolae Iorga , în calitatea sa de Preşedinte al Consiliului de Miniştri. În timbrul coliței este ilustrată sigla Uniunii Interparlamentare, într-o concepție grafică ce include perfor rotund.

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 8 timbre + 1 vinietă și colița dantelată.

Emisiunea de mărci poștale România, 125 de ani în Uniunea Interparlamentară va fi lansată într-un cadru oficial luni, 18 aprilie a.c., orele 17:00, la Palatul Parlamentului, în deschiderea sesiunii solemne dedicate evenimentului aniversar.

Romfilatelia mulţumeşte Parlamentului României pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miecuri, 13 Aprilie 2016

Aripile fluturilor

Fluturii călătoresc pe aripi de flori în lumea minunată a timbrelor

Cine zboară printre flori

În zig-zag, de-atâtea ori?

Uite-aicea, pe o floare,

Patru aripi de culoare. (Ghicitoare)

Aripile florilor se intitulează cel mai nou proiect marca Romfilatelia, dedicat, așa cum sugerează și titlul metaforic, unei specii ce stârnește imaginația oamenilor, căutând parfumul florilor în dansuri multicolore și inspirându-i astfel în activitățile de zi cu zi.Fluturii, simboluri ale frumuseții delicate și efemere, sunt promovați într-un proiect filatelic special, mărcile poștale ce ilustrează aceste insecte atrăgătoare putând fi achiziționate începând de vineri, 15 aprilie a.c., de la magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Nenumărate legende ne invită să descoperim taina apariției fluturilor. Potrivit uneia dintre ele, după ce a creat florile, Dumnezeu a fost rugat de unele dintre acestea să le dea aripi pentru a atinge Cerul, creând astfel fluturii în ascultarea rugii lor. O altă legendă spune că fluturii sunt de fapt îngeri cu aripi din petale de flori.

Indiferent de originea acestora, explicată științific sau prin prisma legendelor, fluturii sunt insecte care impresionează prin varietate și colorit, remarcându-se prin ciclul lor de viață neobișnuit, cu un stadiu larvar de omidă, un stadiu inactiv de pupă și o metamorfoză spectaculoasă într-o formă familiară de adult cu aripi colorate.

Patru specii de fluturi se găsesc pe mărcile poștale ale emisiunii, după cum urmează:

Aripile-florilor_Flowers-wings – Fluturele de foc al măcrișului (Lycaena dispar) este reprodus pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei și este o specie ocrotită în Uniunea Europeană, implicit și în țara noastră. Denumirea speciei se referă la disparitatea înfățișării celor două sexe: masculul arămiu metalic, iar femela gălbui-roșcat-mat pe aripa anterioară, respectiv brun-negricios pe cea posterioară;

– Albăstrelul de iarbă grasă (Scolitantides orion) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei. Utilizarea lui Orion, personaj din mitologia greacă – vânător gigant, în denumirea speciei se justifică prin folosirea unui sistem mnemotehnic de denumiri inspirate din mitologia greco-latină, potrivit căruia fluturii mari și somptuos colorați au primit nume de personaje mitologice de prim rang (Apollo, Ulise sau Ahile), în timp ce speciile mărunte au fost asociate cu personaje din păturile de jos ale societății: păstori, vânători, marinari, țărani;

– Mantia împăratului (Argynnis paphia) este un reprezentant tipic al „fluturilor de sidef” – roșcat-gălbui cu șiruri de puncte negre deasupra, iar pe dedesubt cu pete sau linii caracteristice argintii-sidefii, diferite de la o specie la alta. Inspirându-se în denumire de la zeița Afrodita (Venus, la romani) „cea argintie” (argyros, argint în greaca veche), fluturele mantia împăratului este reprodus pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei;

– Albăstrelul Argus (Plebejus argus) este una dintre cele mai comune specii dintr-un grup numit „fluturii cerului” sau „albăstrițe”. Este prezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei, masculul fiind albastru-metalic, iar femela negricioasă. Denumirea științifică este o aluzie la numeroasele pete ocelare de pe fața inferioară a aripilor: Argus e un titan din mitologia greacă, remarcabil prin multitudinea de ochi (o sută!), descris ca având corpul acoperit de ochi.

În completarea celor 4 timbre ale emisiunii vin un set de 2 plicuri prima zi și un set de 4 cărți maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 de timbre, minicoala de 5 timbre +1 vinietă și blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat într-un tiraj de 245 de exemplare și echipat cu blocul de 4 timbre ale emisiunii și setul de 2 plicuri prima zi cu ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.

Romfilatelia mulțumește specialiștilor și cercetătorilor din cadrul Geoparcului Dinozaurilor – Țara Hațegului, precum și fotografului Dan Valentin Palcu pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Vineri, 1 Aprolie 2016

Academia Română, un veac și jumătate de cultură tezaurizat pe timbrele românești

În misiunea sa de a reprezenta România ca ambasador eficient și de încredere, timbrul a cuprins în dimensiunea sa redusă tematici reprezentative pentru țara noastră, ce au vizat cultura, istoria, arta și au promovat astfel valori și simboluri românești.

În cel mai recent proiect al său, Romfilatelia sărbătorește prin marca poștală o frumoasă aniversare a celui mai înalt for de reflecție și creație intelectuală, literară și artistică a poporului român.

La împlinirea unui secol și jumătate de existență, emisiunea de mărci poștale Academia Română, 150 de ani marcheză aniversarea unei instituții de prestigiu — reper național și model în societatea românească, al cărei rol este, fără îndoială, acela de a apăra identitatea culturală. Elementele filatelice ale emisiunii pot fi achiziționate începând de luni, 4 aprilie a.c., de la magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

De-a lungul timpului, numeroși membri ai Academiei Române s-au regăsit pe mărcile poștale naționale, îmbogățind patrimoniul filatelic cu români remarcabili, ale căror genii au rămas adânc impregnate în spiritul și identitatea țării și poporului nostru.

Aceste emisiuni filatelice valoroase au cuprins un număr important al elitelor prestigioasei instituții, mai exact 113 membri, reprezentanți de seamă din numeroase domenii: literatură, istorie, artă, filozofie, chimie, fizică, matematică, inventică, biologie, sociologie, cercetare etc. Sunt personalități marcante, care au dăruit României un valoros tezaur cultural, istoric și științific, români de excepție pe care timbrul, simbol național, a fost onorat să-i cinstească.

La ceas aniversar, emisiunea de timbre Academia Română, 150 de ani se alătură proiectelor care păstrează vii memoria și realizările acestor români eminenți și sărbătorește un moment special din existența supremei instituții de cultură și de știință a României.

Acad_Rom_150_emis Cele două valori ale emisiunii, timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei și colița dantelată cu valoarea nominală de 8,00 lei, fac trimitere către clădirea Academiei Române, cu fațada și detaliile ornamentale. Logoul aniversar, cât și zeița Minerva, elemente prezente pe coliță și plicul prima zi a emisiunii, asigură o prezentare grafică unitară și accentuează simbolistica și importanța evenimentului aniversar.

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 6 timbre + 3 viniete și colița dantelată.

Romfilatelia mulțumește Academiei Române pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale

COMUNICAT DE PRESA – ROMFILATELIA

Marti, 22 martie 2016

SFINTELE PAŞTI 2016

Paștele, sărbătoarea creștină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar și ritualuri și tradiții religioase, printre care și binecunoscuta formulă de întâmpinare: Hristos a înviat!, Adevărat a înviat!

Ca în fiecare an, Romfilatelia vestește Sfintele Paști în avans și dedică un proiect special de timbre celei mai mari Sărbători a Creștinătății. În 2016, timbrele îi invită pe credincioșii de pretutindeni să poposească la Mănăstirea Putna, ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, păstrătoare de viață duhovnicească neîntreruptă, dar și de bogăția și dărnicia celor care au fost binefăcători ai acestui dumnezeiesc lăcaș.

Elementele emisiunii Sfintele Paști 2016 pot fi achiziționate începând de miercuri, 23 martie a.c., de la magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Pentru ilustrarea acestora au fost alese, din patrimoniul Mănăstirii Putna, obiecte de cult reprezentative, icoane tematice, o cruce de lemn, ferecături, fiecare purtând în sine o semnificație istorică și simbolică.

Icoana Răstignirii, din iconostasul bisericii voievodale, este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,00 lei. Aceasta a fost realizată în perioada 1771 – 1773, din porunca mitropolitului Iacov al Moldovei. După însemnările descoperite, cele mai multe dintre icoane au fost pictate de Gheorghe Zugravul în anul 1771, pictorul dovedindu-se un reprezentant important al școlii moldovenești din secolul al XVIII-lea, prin elementele populare autohtone pe care le împletește într-o abordare stilistică mai realistă a artei icoanei.

Cel de-al doilea timbru al emisiunii, având aceeași valoare nominală de 1,00 lei, face trecerea spre folclorul național, prezentând florile care bucură privirile tuturor, deschizându-și ale lor petale în apropierea Sfintelor Sărbători Pascale și cunoscute sub numele de Florile Paștelui (Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Fritillaria imperialis). Legendele ce înconjoară aceste flori oferă variante privind apariția lor – fie că au izvorât din lacrimile pe care le-a vărsat Fecioara Maria la picioarele Fiului său răstignit, fie că floarea nu a crezut în Iisus și, când El a înviat, ea și-a plecat capul rușinată.

Colița dantelată, având valoarea nominală de 8,00 lei, prezintă în fundal Tetraevanghelul, scris de monahul Paladie și dăruit de Ștefan cel Mare Mănăstirii Putna în anul 1489, iar în prim plan se află o cruce de mână, sculptată și ferecată, dăruită de mitropolitul Sava schitului Sinești în anul 1698.

Cele două mărci poștale și colița dantelată a emisiunii sunt însoțite de un plic prima zi și un întreg poștal, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre, minicoala de 8 timbre + 1 vinietă, minicoala de 8 timbre (4 serii), blocul special de 3 timbre (în album filatelic) și blocul special de 2 timbre (în produs filatelic).

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 421 de exemplare și este echipat cu un bloc special de trei timbre (un timbru Răstignirea + două timbre Florile Paștelui) și plicul „prima zi” având ștampila „prima zi” imprimată cu folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 421.

Produsul filatelic este un concept exclusiv Romfilatelia, realizat într-un tiraj limitat de 421 de exemplare. Timbrul din argint, replică a mărcii poștale care ilustrează Răstignirea este prezentat într-o cutie elegantă. Pe capacul interior al cutiei este poziționat carnetul filatelic care conține un bloc de două timbre (timbrul Răstignirea + timbrul din colița emisiunii) și certificatul de autenticitate, numerotate de la 001 la 421.

Romfilatelia invită publicul să se bucure în avans de produsele filatelice ale emisiunii Sfintele Paști 2016 și de timbrul de argint dedicat Învierii Domnului, veritabile piese de colecţie ce pot însoți mesajele și darurile oferite celor dragi.

Romfilatelia mulțumește Sfintei Mănăstiri Putna pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri. 16 martie 2016

Români geniali ilustrați pe mărcile poștale

De-a lungul timpului, numeroase personalităţi românești au uimit cu talentul, ingeniozitatea și măiestria lor, realizând invenții care au schimbat istoria lumii sau atingând performanțe remarcabile în domeniile în care și-au desfășurat activitatea.

Promovând adesea valori umane ale țării noastre și contribuția lor în dezvoltarea societății, Romfilatelia introduce în circulație o emisiune de mărci poștale dedicată personalităților românești de marcă, intitulată Români geniali. Astfel, pe cele șase mărci poștale ale emisiunii se regăsesc reprezentanți din domenii precum știință, teologie, medicină, inginerie, sculptură și muzică, acestea putând fi achiziționate începând de vineri, 18 martie a.c., de la magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Romani-geniali_Brilliant-Romanians-2 Timbrul cu valoarea nominală de 1,00 leu îl prezintă pe cel mai mare sculptor român, Constantin Brâncuși. Adept al sculpturii moderne abstracte, acesta a influențat și revoluționat definitoriu și unanim recunoscut această artă în secolul XX. Recunoașterea internațională a lui Brâncuși vine rapid, iar lucrările sale ca Pasăre în văzduh, Domnișoara Pogany sau Prințesa X devin pașaportul său pentru marile expoziții de sculptură din lume.

George Enescu, considerat un muzician complet, cu multiple daruri de compozitor, interpret și pedagog, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei. Fiind de asemenea violonist, pianist și dirijor, în creațiile din ultima parte a vieții atinge o originalitate și un stil autentic unic ce se manifestă în compozițiile sale: rapsodii pentru orchestră, simfonii, sonate pentru vioară și pian etc.

George Emil Palade, cunoscut drept om de știință, specialist în domeniul biologiei celulare, este ilustrat pe marca poștală cu valoarea nominală de 3,50 lei. A primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1974, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve, încununând descoperiri privind organizarea funcțională a celulei, ce a avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,00 lei se regăsește George „Gogu” Constantinescu, socotit unul dintre cei mai mari inventatori români din toate timpurile. Printre realizările sale se numără primul tun sonic, elaborarea Științei Sonicității, inventarea cutiei de viteze automate pentru automobile și locomotive etc. De asemenea, a fost printre primii care au folosit betonul armat în construcția clădirilor și podurilor cu deschideri mari (Palatul Patriarhiei, Cazinoul din Constanța, podurile de la Adjud, Dolhasca etc.).

Pe timbrul cu valoarea nominală de 12,00 lei este reprezentată Ana Aslan, medic și inventator, fondatoarea primului Institut de Gerontologie și Geriatrie din lume, la București, în anul 1952. A creat Gerovitalul și Aslavitalul, medicamente folosite pentru prevenirea sau încetinirea modificărilor legate de îmbătrânire. Mari personalități politice și artistice ale vremii au folosit tratamentele

Anei Aslan, iar Institutul care actualmente îi poartă numele a fost catalogat adesea ca „Perlă a Coroanei” spitalelor românești.

Dumitru Stăniloae, preot, teolog, profesor universitar, dogmatist, traducător, scriitor și ziarist, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 31,00 lei. Este considerat una dintre autoritățile proeminente ale teologiei europene din secolul XX și printre cei mai mari teologi români, fiind recunoscut prin premii și distincții în întreaga lume creștin-ortodoxă.

Cele șase mărci poștale ale emisiunii sunt însoțite de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 80 de timbre și blocul de 3 timbre + 1 vinietă și manșetă ilustrate tematic.

Români geniali este un proiect filatelic care vine să anticipeze aniversarea centenarului Marii Uniri a Principatelor Române, ce va avea loc în anul 2018, sub conceptul România 100, Romfilatelia urmând să marcheze prin specificul activității sale acest moment istoric important și contribuind astfel la promovarea valorilor românești la nivel internațional.

Romfilatelia mulțumește Muzeului Gorjului – Casa Memorială Constantin Brâncuși – Hobița, Muzeului Național George Enescu, domnului dr. Radu Șerban Palade, Muzeului Național Tehnic

Prof. ing. Dimitrie Leonida, Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie Ana Aslan, doamnei Lidia Stăniloae, domnului Dumitraș Ionescu și domnului Emanuel Bădescu pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

luni, 7 Martie 2016

Un mărțișor filatelic pentru doamne și domnișoare

8 martie aduce în fiecare an una dintre cele mai așteptate sărbători a primăverii — Ziua Internațională a Femeii, o mărturie simbolică a respectului, aprecierii și iubirii față de reprezentantele sexului frumos. Deși a cunoscut numeroase variațiuni în funcție de regiunea unde se celebrează, semnificația per ansamblu a sărbătorii face referire la realizările economice, politice și sociale obținute de-a lungul timpului de sexul feminin. Cu toate acestea, varianta curentă a Zilei Internaționale a Femeii a fost adoptată în anul 1977, când Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție ziua de 8 martie drept Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională, marcând astfel începutul unei tradiții în majoritatea țărilor din Europa și Statele Unite ale Americii.

Celebrând astfel Ziua Internațională a Femeii, Romfilatelia invită publicul general la un manifest simbolic pentru femeile de pretutindeni și dedică acestora un buchet filatelic de flori regăsit în cea mai recentă emisiune de mărci poștale denumită Alfabetul florilor (II) CU DRAG. Aceasta poate fi achiziționată începând de marți, 8 martie a.c., din magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Fiecare dintre timbrele acestui proiect înfățișează o letrină împletită cu o floare, întreaga emisiune alcătuind cuvintele ‘CU DRAG’ și subliniind astfel alegerea denumirii acestui proiect. Totodată, emisiunea se adaugă celei din anul 2015, cu titlu asemănător, în cadrul căreia mărcile poștale au alcătuit, în aceeași manieră de expresie, cuvântul ‘TIMBRE’.

Expresia ‘CU DRAG’ este formată de cele șase mărci poștale ale emisiunii, fiecare literă reprezentând inițiala florii care se regăsește ilustrată pe timbrul respectiv, după cum urmează:

Alfabetul-florilor-II-CU-DRAG_Flowers-Alphabet-II-CU-DRAG-With-Love Timbrul cu valoarea nominală de 1,20 lei prezintă litera C de la Crizantemă, cunoscută și sub numele de tufănică sau margaretă de toamnă. Crizantema aparține genului de flori Chrysanthemum, ce cuprinde peste 30 de specii de plante perene, ale căror flori variază în forme și culori, separând astfel speciile de floră spontană de cele cultivate.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este reprezentată litera U de la Urechelniță, al cărei nume nu trădează cu nimic frumusețea și utilitatea plantei. Aceasta se regăsește în flora spontană europeană, dar este adesea cultivată și pentru caracterul său ornamental și curativ.

Litera D este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei și face referire la Dalie, al cărei gen Dahlia cuprinde peste 15 specii perene și este originar din America Centrală și de Nord. Numele plantei vine de la botanistul suedez Anders Dahl, cel care a adus planta din America, cultivarea sa în Europa începând în Grădinile Regale din Madrid.

Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei ilustrează litera R de la Ruscuța de primăvară, specie care crește în Europa și Asia, fiind considerată otrăvitoare, dar având proprietăți curative în cazul bolilor cardiace.

Litera A este reprezentată pe marca poștală cu valoarea nominală de 8,00 lei și face referire la Azalee, plantă care este de fapt un grup de arbuști și care atrage atât prin mărimea și alcătuirea florii, cât și prin coloritul viu, în tonuri și nuanțe de la roșu închis sau violet până la roz și alb.

Timbrul cu valoarea nominală de 16,00 lei ilustrează litera G de la Gladiolă, plantă al cărei gen Gladiolus cuprinde peste 250 de specii cu răspândire în Asia, Europa și Africa de Sud. Gladiolele sunt înrudite cu irișii, ambele flori având o tijă alungită și ascuțită către vârf, sub formă de sabie, aspect regăsit și în denumirea plantei, numele acesteia derivând de la cuvântul latinesc pentru sabie, gladius.

Cele șase mărci poștale ale emisiunii sunt însoțite de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 6 timbre + 6 tabsuri.

Romfilatelia mulțumește Institutului de Biologie al Academiei Române pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Luni 22 februarie 2016

Mărcile poștale îți prezintă curiozități și superlative românești

Știi care este cea mai mică bancnotă din lume? Dar cea mai mare sculptură în piatră din Europa? Probabil te-ai întrebat la un moment dat fără a găsi însă un răspuns, sau poate nici nu te-ai gândit la aspecte de genul acesta. Pentru că în activitatea noastră de a descoperi frumusețea și unicitatea României am aflat numeroase lucruri interesante, ne dorim să le facem cunoscute reproducându-le grafic pe timbrele naționale și promovându-le astfel și prin filatelia românească.

Astfel, cel mai nou proiect marca Romfilatelia, Curiozități și superlative românești, te invită într-un univers alcătuit dintr-o serie de realizări și descoperiri naționale speciale, care impresionează prin ingeniozitate, măiestrie și caracterul lor unic. O parte din acest univers se regăsește ilustrată pe mărcile poștale ale emisiunii, disponibile spre vânzare începând de miercuri, 24 februarie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Cele patru timbre ale emisiunii înfățișează exemplare din domenii precum numismatică, artă, bogăție naturală și performanță meșteșugărească, acestea uimind prin dimensiuni impresionante, forme spectaculoase și povești ce stârnesc interesul cititorilor.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei este ilustrată cea mai mică bancnotă din lume, conform World Records Academy. A apărut ca o necesitate în anul 1917, în plin Război Mondial, fiind emisă de Ministerul de Finanțe al vremii. Având valoarea de 10 bani și dimensiunile de 27,5 mm, respectiv 38 mm, bancnota are culorile verde și portocaliu, pe avers fiind imprimat chipul Regelui Ferdinand I, iar pe revers, Stema României.

Curiozitati_Rom_M Un punct de atracție deosebit pentru cei care călătoresc prin Munții Apuseni este Colecția mineralogică din Brad, cunoscută sub numele de Muzeul Aurului și prezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei. La Brad, în județul Hunedoara, se găsește singurul Muzeu al aurului din România, unde pot fi vazute cele mai frumoase forme sub care se regăsește aurul în adâncurile pământului, replici incredibile ale unor obiecte, plante sau animale.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 5,00 lei este reprezentată cea mai mare orgă mecanică din România și printre cele mai mari din Europa — Orga Buchholz din Biserica Neagră din Brașov. Construită între anii 1836 — 1839 de către meșterul Carl August Buchholz din Berlin, orga se află și acum în condiția sa originală, cu 3993 de tuburi distribuite pe 84 de rânduri, 63 de registre sonore și 76 de manete. Clapele sunt acoperite cu fildeș, cele superioare sunt din lemn de abanos, iar numele registrelor sunt inscripționate pe porțelan și acoperite cu sticlă.

Cea mai mare sculptură în piatră din Europa este reprodusă pe marca poștală cu valoarea nominală de 14,50 lei. Este vorba despre basorelieful ultimului Rege al Daciei, Decebal, realizat de sculptorul italian Mario Galeotti, la inițiativa privată a omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan. Acesta se află pe malul stâncos al Dunării, în apropiere de orașul Orșova, și atinge 42,9 m înălțime și 31,6 m lățime. Accesul la sculptură se face numai cu barca, stânca unde a fost sculptată fiind deasupra zonei celei mai adânci a Dunării (120 m).

Cele patru mărci poștale ale emisiunii Curiozități și superlative românești sunt completate de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și manșetă ilustrată.

Romfilatelia mulțumește Muzeului Național de Istorie a României, Bisericii Evanghelice C.A. din România — Parohia Brașov, Companiei Naționale a Cuprului, Aurului și Fierului ‘MINVEST’ S.A. Deva și Fundației Europene Drăgan pentru sprijinul documentar oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Marți 16 Februarie 2016

Brașov, cel mai nou proiect înscris în seria filatelică Orașele României

Cu o istorie ce începe din secolul al XIII-lea, orașul Brașov și-a câștigat un renume fără egal în zona Sud-Estului Europei datorită așezării sale, vieții culturale și artistice, dar și arhitecturii impresionante, ce îmbină trăsături specifice mai multor stiluri, care și-au pus amprenta în timp asupra orașului. Toate aceste aspecte fac din Brașov o destinație ce impresionează prin frumusețea și pitorescul locurilor, atrăgând astfel numeroși vizitatori din întreaga lume.

Venind ca o continuare a ceea ce înseamnă orașul Brașov din punct de vedere cultural, dar și arhitectural, Romfilatelia îl include în ciclul de emisiuni de mărci poștale Orașele României, dedicându-i astfel cel mai recent proiect de timbre, denumit simbolic Orașele României, Brașov. Acesta va fi disponibil spre vânzare începând de miercuri, 17 februarie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, venind astfel în completarea colecțiilor iubitorilor de filatelie.

Cele patru timbre ale emisiunii reproduc monumente reprezentative ale orașului, cunoscute pentru importanța istorică și arhitecturală pe care o au în identitatea orașului.

Orasele-Romaniei-Brasov-Romanias-cities-Brasov Cu valoarea nominală de 3,00 lei, timbrul ce ilustrează Biserica Neagră din Brașov prezintă cel mai important monument de arhitectură din oraș, dar și cea mai mare clădire de cult din România, cu o lungime de aproximativ 90 m și o înălțime a turnului la cruce de 65 m. Construită în perioada 1383 – 1477, Biserica Neagră este cel mai mare lăcaș de cult în stil gotic la est de Viena, primindu-și numele în urma marelui incendiu din 1689. Este celebră nu doar prin dimensiunile sale, dar și prin patrimoniul pe care îl deține: cea mai mare colecție de covoare orientale din Europa, datând din secolele XV-XVI (cu excepția Turciei), cel mai mare clopot mobil (6 tone) și cea mai mare orgă mecanică din România (orga Buchholz).

Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei se regăsește ilustrată Poarta Ecaterinei, unul dintre monumentele reprezentative ale stilului Renașterii în arhitectura transilvăneană. Până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Poarta Ecaterinei a fost singura intrare în Cetatea Brașovului dinspre Schei, turnul exterior păstrându-se în zilele noastre ca unic element din ansamblul fortificat al porții medievale.

Prima Școală Românească este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei. La tiparnița școlii, în perioada 1556 – 1588, Diaconul Coresi și alți colaboratori tipăresc cele dintâi cărți de circulație în limba română, oficializând definitiv biruința scrisului în limba română. Astfel, la Școala Românească din Scheii Brașovului au fost tipărite prima cronică având subiect românesc (1628 – 1633), prima gramatică (1757) și primul calendar almanah românesc (1731).

Clădirea muzeului „Prima școală românească” păstrează stilul baroc de la modificările care i-au fost aduse în anii 1760.

Casa Sfatului este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei. Cronicile medievale amintesc mai multe modificări ale arhitecturii Casei Sfatului și diverse destinații pentru încăperile acesteia. Distrusă de marele incendiu în 1689 și refăcută treptat în timp, Casa Sfatului a găzduit administrația orașului Brașov până în anul 1876. În prezent, aici se găsește Muzeul Județean de Istorie Brașov, unde peste 3000 de piese prezintă identitatea istorică a județului Brașov din preistorie și antichitate până în zilele noastre.

Cele patru mărci poștale ale emisiunii Orașele României, Brașov sunt completate de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 exemplare și echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și plicul prima zi cu ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.

Romfilatelia mulțumește Primăriei Municipiului Brașov, Muzeului Județean de Istorie Brașov, Muzeului Prima Școală Românească din Brașov și fotografului George Avanu pentru sprijinul oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Luni 8 februarie 2016

Ciocănitori,

Timbrele românești îți prezintă „doctorii pădurii”

„Bocăneşte în tulpină

De răsună codrul, zarea.

S-a îmbolnăvit stejarul.

Medic e ciocănitoarea.” (Ciocănitoarea, de Emilia Plugaru)

Ciocănitorile sau „doctorii pădurii” sunt printre primele păsări sălbatice cu care luăm contact încă din anii copilăriei, amuzându-ne cu obiceiurile lor de viaţă care aduc activitate şi un dram de veselie în pădure chiar şi în zilele de iarnă. Aceste păsări interesante și îndrăgite fac subiectul celui mai recent proiect marca Romfilatelia, intitulat sugestiv Ciocănitori, ce va fi disponibil spre vânzare începând de marți, 9 februarie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Familia ciocănitorilor este veche și răspândită pe aproape toată suprafața planetei, cu excepția Australiei, Noii Guinee, Noii Zeelande, Madagascarului și Antarcticii. Apariţia lor, acompaniată de nelipsitul ciocănit atât de caracteristic, ne încântă de fiecare dată, iar curiozitățile în ceea ce le privește nu încetează să ne uimească, căci, după cum le spune și numele, ciocănitorile își obțin hrana prin ciocănirea, cioplirea și scobirea scoarței trunchiurilor de copaci. Ele sunt capabile să lovească copacii cu o viteză de 6-7 m/s, ceea ce înseamnă aproximativ 20 km/h sau 20 de bătăi în copac pe secundă. Foarte interesant este și faptul că oprirea din ciocănit se face practic instantaneu, într-o milisecundă, decelerația (încetinirea) la impact fiind de 1000 de ori mai puternică decât forța gravitației.

Cu așa caracteristici, ciocănitorile rămân păsări ce trezesc curiozitatea atât a celor mici, cât și a celor mari, atrăgând atenția asupra lor și a modului de viață practicat. În acest sens, emisiunea de mărci poștale Ciocănitori este dedicată acestor păsări și prezintă, pe cele 4 timbre ale sale, specii de ciocănitori întâlnite în avifauna din România: Picoides tridactylus, Dryocopus martius, Picus viridis și Jynx torquilla.

Ciocanitori_Woodpeckers Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei este ilustrată Picoides tridactylus (Ciocănitoarea de munte). Specia este întâlnită în pădurile de conifere, iar prezența și abundența sa depind de cantitatea lemnului de putrezit. Consumă predominant insecte, iar în timpul iernii poate fi adesea observată hrănindu-se cu seva copacilor.

Picus viridis (Ghionoaia verde) este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Această specie preferă porțiuni de pădure mai deschise, livezi cu pomi fructiferi, lizierele pădurilor, pajiștile

împădurite, hrana sa constând în mod exclusiv din furnici și larvele acestora, care sunt procurate în mod obișnuit prin distrugerea mușuroaielor.

Dryocopus martius (Ciocănitoarea neagră) se regăsește pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei, fiind larg răspândită în pădurile de foioase, de amestec și conifere. Este o specie sedentară și preferă trunchiurile înalte și bătrâne ale pădurilor, iar hrana sa constă în insecte și larvele acestora de sub scoarța arborilor.

Jynx torquilla, cunoscută și sub numele de Capîntortură, Capîntors, Vârtecap sau Sucitoare, este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei. Poate fi întâlnită în toate zonele împădurite de foioase cu copaci bătrâni, iar în perioada migrației poate fi observată în parcuri și grădini. Aspectul și coloritul brun-cenușiu-pestriț fac ca această pasăre să semene și chiar să fie confundată cu sturzii, culoarea asigurându-i însă un bun camuflaj, fiind aproape imposibil de observat atunci când stă pe crengi sau pe scoarța copacilor.

Cele patru mărci poștale ale emisiunii Ciocănitori sunt completate de un set de patru maxime și un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre +

1 vinietă și blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Romfilatelia mulțumește Institutului de Biologie al Academiei Române, Parcului Naţional Călimani şi fotografilor Daniel Petrescu, Cristian Mihai, Silviu Matei şi Dan Grigoroaea pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri 20 ianuarie 2016

Vizitează misterioasa lume a animalelor preistorice cu ajutorul timbrului românesc

Acum 70 de milioane de ani, teritoriul de azi al Țării Hațegului era parte dintr-o insulă tropicală din Oceanul Tethys – Pangeea, ce adăpostea o exotică asociație de animale preistorice. De-a lungul timpului, resturile acestor animale au fost conservate în rocile din zonă, cercetările arheologice aducând la lumină numeroase situri cu oase de crocodili, broaște țestoase, mamifere, reptile zburătoare sau păsări, precum și un număr mare de fosile de dinozauri pitici, ierbivori și carnivori, unici în lume.

Romfilatelia te invită într-o călătorie imaginară prin fascinanta istorie a acestor animale preistorice și oferă publicului general cel mai recent proiect al său, cu titlu omonim – Animale preistorice. Disponibilă spre vânzare începând de vineri, 22 ianuarie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, emisiunea de mărci poștale prezintă animale preistorice ale căror fosile au fost descoperite în Țara Hațegului și care reprezintă elemente importante în constituirea unui Muzeu al Dinozaurilor din Transilvania, dar și a dezvoltării Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului.

Parc natural și Geoparc Global UNESCO, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este un teritoriu de cercetare, educație și dezvoltare durabilă, dedicat conservării patrimoniului geologic, natural și cultural, dar și întăririi identității comunităților locale. Cu sprijinul reprezentanților geoparcului, dar și a celor din cadrul Dino Parc Râșnov, pe timbrele emisiunii se găsesc ilustrate patru animale preistorice, după cum urmează:

Animale-preistorice_Prehistoric-animals (1) – Balaur bondoc, reprodus pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei, era un dinozaur prădător, cu corpul acoperit cu pene și o lungime de 1,80 – 2 m.

– Theriosuchus sympiestodon, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei, era un crocodil primitiv, care trăia în Hațeg în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani. Theriosuchus era o adevărată „fosilă vie”, făcând parte dintr-o familie ai cărei membri dispăruseră deja din alte părți ale Europei, cu milioane de ani mai devreme.

– Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei se regăsește Magyarosaurus dacus, un dinozaur ierbivor cu o greutate de 800-900 kg, o lungime de 7 m și înălțime de 3-4 m, unul dintre cele mai mari animale preistorice din zona Hațegului.

– Kogaionon ungureanui este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei. Acesta era un mamifer mic, descris și cunoscut doar în Țara Hațegului. De la el s-a păstrat un craniu complet, lucru extrem de rar în cazul mamiferelor din timpul Cretacicului târziu.

Cele patru mărci poștale ale emisiunii Animale preistorice sunt completate de un set de patru maxime și un plic prima zi ce are aplicată în clar ștampila cu folio verde. Ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 exemplare și echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și plicul prima zi al emisiunii, având ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio verde. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.

Romfilatelia mulțumește Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului – Universitatea din București (reproduceri după reconstrucțiile grafice realizate de Jakub Kowalski pentru Muzeul Dinozaurilor din Transilvania) și Dino Parc Râșnov pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Marti 12 ianuarie 2016

Flori cu spini ilustrate pe timbrele românești Frumosul guvernează lumea înconjurătoare. Îl regăsim în viața noastră, înfățișându-ni-se atât în forma sa clasică, atunci când prezența sa este evidentă, dar și într-o formă ascunsă, atunci când apare acolo unde nu te aștepți să-l găsești.

Cel mai recent proiect marca Romfilatelia întărește această idee sub titlul sugestiv de Florile spinilor și aduce în atenția publicului specii de flori regăsite în România, caracterizate prin frumusețea florilor, dar și prin armura spinilor care le însoțesc, ambele îmbinându-se însă într-un mod armonios și creând astfel ceea ce privirea umană percepe drept frumos.

Disponibilă spre vânzare începând de joi, 14 ianuarie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, emisiunea filatelică este alcătuită din patru mărci poștale și un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 28 timbre și minicoala de 4 timbre cu manșetă ilustrată.

Plantele reproduse pe timbrele emisiunii sunt răspândite pe mai multe zone și continente ale lumii, țara noastră regăsindu-se printre locurile unde aceste specii pot fi întâlnite.

Florile-spinilor_Flowers-of-the-Thorns — Planta “Dipsacus fullonum” este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei. Având denumirea comună de “varga ciobanului”, aceasta este nativă în Eurasia și nordul Africii, dar este cunoscută în Americi, sudul Africii, Australia și Noua Zeelandă drept specie introdusă și de obicei buruiană nocivă. Este o plantă viguroasă, cu tulpina înaltă de 50-200 cm, muchiată și spinoasă, iar receptaculul comun conține numeroase flori tubuloase de culoarea lavandei.

— Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei este reprodusă imaginea plantei “Centaurea solstitialis”, o plantă anuală din familia Asteraceae, nativă în Bazinul Mediteranei. Așa cum îi spune și numele, înflorește vara târziu, după solstițiu și până la începutul toamnei. Florile sunt de culoare galben intens, de formă alungit globuloasă și prezintă la bază apendici spinoși lungi și ramificați.

— Planta “’Echinops ruthenicus” este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 6,00 lei. Răspândită în Balcanii de Est, Caucaz, Crimeea, Asia de Sud-Vest și Siberia, specia face parte din aceeași familie cu floarea soarelui, familia Asteraceae. Se caracterizează prin frunze pieloase cu segmente adânc serate și spinoase, înălțime de 70 cm și flori globuloase, a căror culoare viu albastră le face ușor de observat vara, pe colinele însorite din țara noastră.

— Timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei reproduce imaginea plantei cunoscute în popor drept “osul iepurelui”. Având numele științific de “Ononis spinosa”, aceasta aparține familiei Fabaceae și este un mic arbust, înalt de 30-60 cm, cu rămurelele tulpinii foarte spinoase. Frunzele sunt trifoliate în partea inferioară a tulpinii, iar florile sunt de culoare roz. Planta este răspândită în Europa, Caucaz și Asia Mică.

Pentru realizarea acestei emisiuni de mărci poștale, Romfilatelia adresează mulțumiri Institutului de Biologie al Academiei Române și doamnei Conf. Paulina Anastasiu pentru sprijinul acordat în documentarea proiectului.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Marti 5 ianuarie 2016

Comunicat de presă Vernisajul artei filatelice, Muzeul National Brukenthal descoperă pictura flamandă prin timbrul românesc

Marca poștală națională deschide anul filatelic 2016 cu îndemnul de a iubi si aprecia arta, cea mai recentă emisiune de timbre reunind picturi flamande din pinacoteca celui mai vechi muzeu din România și unul dintre cele mai vechi din Europa — Muzeul Național Brukenthal din Sibiu. Intitulat sugestiv Iubeste arta ! Muzeul National Brukenthal, proiectul filatelic va fi disponibil spre vânzare începând de miercuri, 6 ianuarie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Cele patru timbre ale emisiunii sunt dedicate Muzeului National Brukenthal, instituție de cultură deschisă publicului în 1817 și devenită, timp de aproape două secole, principala atracție a vizitatorilor orașului Sibiu. Dispunând de un valoros fond de pictură europeană, din care numeroase tablouri aparțin Școlii de pictură flamandă, Muzeul National Brukenthal este un reper iconic în cadrul comunității locale, dar si la nivel național și internațional.

iubeste_arta_muzeul_national_brukenthal_love_art_the_brukenthal_national_museum (1) Emisiunea filatelică reunește patru tablouri ce aparțin pictorilor flămânzi, după cum urmează:

— Sfântul Ieronim în scriptoriu este un ulei pe lemn, pictat de Marinus Claeszoon van Reymerswaele și înfățișat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei. Patronul profesorilor, studenților și funcționarilor, Sfântul Ieronim este prezentat lucrând la traducerea Bibliei în latină și având revelația binecuvântării la apropierea trecerii omului în cealaltă viață.

— Opera pictorului Abraham Janssens van Nuyssen, cu titlul Ceres, Bacchus si Venus, este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei. Având tematică mitologică, lucrarea preia ideea de bucurie a vietii, atitudinea cucernică a personajelor, anatomiile sculpturale, nuanțele plate și juxtapunerea planurilor fiind evidențe ale stilului caravagist pe care pictorul l-a adaptat manierismului local.

— Leul în fata pesterii, ulei pe lemn, regăsit pe timbrul cu valoarea nominală de 7,60 lei, a fost realizat de pictorul flamand Roelant Savery. Lucrările sale prezintă peisaje inspirate de ținutul Tirolului, înfrumusețate cu animale și plante, dar și cu scene mitologice și biblice în fundal. De remarcat sunt si naturile moarte cu flori si mici animale.

— Natură moartă cu fructe și papagal, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei, este un ulei pe pânză realizat de pictorul Jan Fyt, renumit pentru scenele de vânătoare și naturi moarte cu vânat, arme de vânătoare sau fructe și obiecte de lux, atât de apreciate de aristocrația vremii.

Emisiunea este completată de un set de 2 plicuri prima zi și un set de 4 cărți maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 de timbre si minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

Romfilatelia aduce mulțumiri Muzeului National Brukenthal din Sibiu pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Romunicat de presă – Romfilatelia

Luni 14 decembrie 2015

Evenimente ONU în filatelie 70 de ani de la înființarea ONU, 60 de ani de la aderarea României la ONU

2015 marchează două evenimente cu semnificație majoră pe plan extern, dar și intern, respectiv o dublă aniversare legată de unul dintre cele mai importante organisme internaționale, Organizația Națiunilor Unite, al cărui rol fundamental este menținerea păcii și prevenirea de noi conflagrații mondiale.

Astfel, în acest an se împlinesc 70 de ani de la înființarea ONU, prin intrarea în vigoare a Cartei ONU, la 24 octombrie 1945, și 60 de ani de la aderarea României la Organizație (printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU din 14 decembrie 1955), moment ce a reprezentat afirmarea țării noastre pe arena internațională, ca stat până atunci izolat în umbra Cortinei de Fier.

Romfilatelia și marca poștală adaugă în patrimoniul filatelic național cele două momente aniversare, prin introducerea în circulație a emisiunii de timbre cu titlul sugestiv 70 de ani de la înființarea ONU, 60 de ani de la aderarea României la ONU, proiect ce va fi disponibil spre vânzare începând de marți, 15 decembrie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

ONU_70ani_M Emisiunea constă într-o marcă poștală și o coliță dantelată. Grafica mărcii poștale, cu valoarea nominală de 4,50 lei, cinstește aniversarea celor 60 de ani de la aderarea țării noastre la ONU.

Se remarcă în acest sens cifra simbolică ’60’, reprezentată pe timbru la dimensiuni mărite, iar în fundal regăsim o bandă tricoloră ce reliefează semnificația acestui eveniment pe plan național. Tot în fundal sunt prezentate, într-o manieră estompată, drapelele statelor membre ONU.

Colița dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 8,10 lei, este dedicată celor 70 de ani de la înființarea ONU, ilustrând metaforic cifra ’70’, printr-un colaj de timbre realizate de România de-a lungul timpului și dedicate momentelor aniversare ONU — 20, 25, 40, 50 și 60 de ani de la înființarea instituției. Cifra ‘0’, regăsită în ambele aniversări, apare sub forma unui glob pământesc, ce face referire, în mod simbolic, la valoarea și importantă pe care ONU o are la nivel mondial.

Fundalul coliței face trimitere, asemenea timbrului emisiunii, la drapelele statelor membre.

Timbrul și colita emisiunii aniversare sunt însoțite de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 32 de timbre și minicoala de 7 timbre + 2 viniete.

Romfilatelia aduce mulțumiri Ministerului Afacerilor Externe pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Joi, 3 decembrie 2015

Colecția Numismatică a Băncii Naționale a României, Tezaure Monetare (II),

Continuând seria proiectului filatelic Colecția Numismatică a Băncii Naționale a României, Tezaure Monetare, lansat în anul 2014, Romfilatelia prezintă publicului cea de-a doua emisiune de mărci poștale dedicată valoroasei colecții din cadrul BNR, timbrele având astfel scopul de a oferi o cât mai completă imagine a istoriei circulației monetare în spațiul românesc. Purtând titlul sugestiv

Colecția Numismatică a Băncii Naționale a României, Tezaure Monetare (II), emisiunea de timbre va fi disponibilă spre vânzare începând de vineri, 4 decembrie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Mărcile poștale ale noii emisiuni vin în completarea celor de anul trecut și reproduc patru tipuri noi de monede regăsite în tezaurele monetare din colecția numismatică a BNR: monedele dacice de argint, monedele romane imperiale de aur, monedele poloneze de argint și ducații olandezi.

Romfilatelia Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei sunt reprezentate monedele dacice de argint. Întrucât valoarea intrinsecă a monedelor geto-dacice a tot scăzut ulterior, iar metalul comun a ajuns să predomine în aliaj, în secolul I î.Hr. reprezentările care apăreau pe aceste monede erau doar simple reproduceri schematice, fără a mai păstra elemente de legendă sau trăsături principale ale reprezentărilor originale. În colecția numismatică a BNR se găsește un tezaur descoperit în Bucovina, alcătuit din monede de tip Huși-Vovriești, datate în secolul al III-lea î.Hr., a căror principală caracteristică este prezența tăieturilor de pe revers.

Monedele romane imperiale de aur sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei. Tezaurul de la Pitești, alcătuit din monede de aur din timpul împăratului Gordian al III-lea și aflat în colecția numismatică a BNR, este cel mai mare tezaur de aurei descoperit până acum pe teritoriul României.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei este înfățișat Ducatul olandez. În colecția numismatică a BNR se păstrează un tezaur datat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, descoperit în localitatea Mihăiești, comuna Hodoroceni (județul Suceava), alcătuit în mare parte din ducați olandezi, cărora li se alătură ducați venețieni și diverse monede otomane.

Monedele poloneze de argint sunt reproduse pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei. Colecția numismatică a BNR păstrează mai multe tezaure monetare alcătuite din monede poloneze din argint din secolele XVI-XVII, descoperite mai cu seamă pe teritoriul Moldovei.

Cele patru mărci poștale ale emisiunii sunt însoțite de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 6 timbre + 6 viniete + 2 tabsuri și blocul de 4 timbre + 4 viniete (în album filatelic).

Produsul special este albumul filatelic, realizat într-un tiraj de 245 de exemplare și echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii, având elemente grafice în folio aur, și plicul prima zi al emisiunii cu ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate cu negru de la 001 la 245.

Romfilatelia aduce mulțumiri Direcției Emisiune, Tezaur și Casierie din cadrul Băncii Naționale a României pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presa – Romfilatelia

Mărcile poștale românești te invită în orașul – cetate Alba Iulia

Miercuri 25 noiembrie 2015

Cea mai recentă emisiune de mărci poștale, pe care Romfilatelia o propune colecționarilor și publicului general, este dedicată orașului – cetate Alba Iulia, cel mai important centru spiritual și cultural al Transilvaniei. Astfel, Romfilatelia continuă proiectul filatelic Orașele României, în cadrul căruia timbrul este oglinda unor frumoase așezări urbane din țara noastră, a căror existență a contribuit la creionarea filelor naționale de istorie și cultură. Sub titlul simbolic Orașele României, Alba Iulia, emisiunea de timbre va fi disponibilă spre vânzare începând de vineri, 27 noiembrie 2015, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Cele patru mărci poștale ale emisiunii ilustrează importante monumente din patrimoniul orașului, care se remarcă prin încărcătura istorică pe care o au, prin formele arhitecturale și sculpturale, precum și prin valoarea și simbolistica dobândite de-a lungul timpului.

Orasele-Romaniei-Alba-Iulia_Romanias-cities-Alba-Iulia (1) Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei este ilustrat Castrul roman al Legiunii XIII Gemina, unul dintre cele mai importante centre ale stăpânirii romane de pe teritoriul Daciei, iar pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei regăsim Poarta a III-a (de est) a cetății bastionare de tip Vauban, Alba Carolina. Denumită și Poarta lui Carol, este cea mai mare și mai impunătoare dintre cele șapte porți ale fortificației, remarcându-se prin masivitatea și bogăția decorului ce o împodobește pe ambele fațade.

Timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei prezintă Catedrala „Sfântul Mihail”, cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania, cuprinzând toate stilurile arhitectonice ale evului mediu european (romanic, gotic, renascentist și baroc).

Pe timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei este ilustrată Catedrala Încoronării, simbol al Unirii tuturor românilor din provinciile istorice ale țării. Construită într-un timp record, de doar 9 luni, între 1921 și 1922, catedrala a găzduit încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria din 15 octombrie 1922. Catedrala poartă hramul Sfânta Treime și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, iar arhitectura neo-românească a monumentului este realizată de Victor Gheorghe Ștefănescu.

Mărcile poștale ale emisiunii sunt însoțite de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Produsul special este albumul filatelic, realizat într-un tiraj de 245 de exemplare și echipat cu blocul emisiunii și plicul prima zi, având ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.

Romfilatelia mulțumește Primăriei Municipiului Alba Iulia pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presa – Romfilatelia

joi 19 noiembrie 2015

„Lacrimile îngerilor” – emisiune de mărci poștale dedicată tragediei din Colectiv

Romfilatelia lansează emisiunea de mărci poștale „Lacrimile îngerilor” dedicată tragediei din club Colectiv.

În acest fel, Romfilatelia se alătură campaniilor caritabile dedicate tragediei din 30 octombrie de la clubul Colectiv și aduce „un pios gest de compasiune și omagiu victimelor tragicului eveniment”.

Lacrimi_M

Lansarea emisiunii filatelice va avea loc vineri 20 noiembrie, la Bursa de contacte din cadrul Târgului de Carte Gaudeamus.

descărcare „În fața unei tragedii care a înfiorat o națiune, Romfilatelia se arată solidară față de suferința țării noastre și dorește să contribuie, prin specificul activității sale, la conștientizarea și încurajarea celor mai sincere sentimente și acte de iubire față de aproapele aflat la mare nevoie”, se arată în comunicat.

Campania caritabilă se va derula în perioada 20 noiembrie — 31 decembrie, emisiunea filatelică urmând a fi disponibilă în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

„Fondurile obținute din vânzarea tirajului filatelic vor fi transferate Spitalului Clinic de Urgență Floreasca, având ca destinație finală sprijinirea procesului medical de recuperare a celor afectați”, se mai arată în comunicatul citat.

Comunicat de presa – Romfilatelia

Câini inteligenţi

joi 19 noiembrie 2015

CANIS SEMPER FIDELIS

Mulţi consideră câinele drept cel mai bun prieten al omului şi cu siguranţă relaţia unică pe care o avem cu aceste animale merită un statut aparte.

Originile câinilor şi transformarea lor miraculoasă de la lup la câine sunt două subiecte ce au fost studiate cu interes de oamenii de ştiinţă. Noi date arheologice arată că relaţia noastră a început în epoca glaciară, acum circa 30.000 de ani şi nu, cum se ipoteza iniţial, odată cu descoperirea agriculturii.

De atunci relaţia noastră nu a făcut decât să devină una mai apropiată, oamenii găsind din ce în ce mai multe oportunităţi în care simţurile ascuţite, inteligenţa şi loialitatea canină să aducă beneficii comunităţii noastre.

Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale Câini inteligenţi pentru a aduce în prim plan relaţia cu cel mai bun prieten al omului şi a marca 65 de ani de la înfiinţarea Centrului Chinologic Dr. Aurel Greblea din Sibiu. Centrul Chinologic Sibiu a fost fondat în anul 1950 şi este parte integrantă a reţelei de învăţământ din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, dedicată împlinirii întregului potenţial al relaţiei dintre om şi prietenul său patruped. Cele patru rase canine ilustrate pe timbre sunt în prezent utilizate în rolul de câini de pază şi protecţie, pentru prelucrarea urmelor de miros, depistarea substanţelor explozive sau ilegale şi pentru ajutorarea echipelor de Salvamont.

Caini-inteligenti La începutul Primului Război Mondial, Ciobănescul german, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei era deja popular în toată Germania. De atunci, rasa s-a dezvoltat continuu, ajungând astăzi să fie folosită pentru majoritatea categoriilor de serviciu. Acest fapt a contribuit mult la consolidarea prestigiului său.

El întruneşte toate calităţile necesare unui câine de serviciu, utilitar sau de companie. Echilibrat psihic, caracterizat printr-o mobilitate crescută, este pretabil oricărei specializări în dresaj, de la atac-apărare la Caini_Intel_M cea de detectare stupefiante, substanţe explozive, persoane prinse sub dărâmături, căutare infractori, însoţire persoane cu handicap. Nervii de oţel, atenţia, francheţea, obedienţa, vigilenţa, mobilitatea, fidelitatea incoruptibilă, curajul şi combativitatea sunt atributele dominante ale unui adevărat Ciobănesc german.

Considerat că ar descinde fie din câinii de turmă din Europa Centrală, fie din încrucişarea câinilor locali cu Deerhoundul englez, Ciobănescul belgian a fost standardizat la sfârşitul secolului XIX, când s-a reuşit fixarea unui model tip, fiind recunoscută o singură rasă cu patru varietăţi: Groenendael, Laekenois, Malinois şi Tervueren. Din cele patru, tipul Ciobănesc belgian Malinois, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei corespunde cel mai bine cerinţelor în ceea ce priveşte un bun câine de protecţie sau de asistenţă, fiind cunoscut de multă vreme ca un câine de atac şi apărare de talie mare, dar suplu şi agil. Fiind un câine plin de resurse, este folosit în ultimul timp cu foarte bune rezultate de multe dintre poliţiile şi jandarmeriile europene pentru majoritatea categoriilor de serviciu specifice.

Labradorul retriever, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei, este unul dintre câinii cei mai populari din lume şi îşi are originea în Insula Terra Nova din Canada, de unde pescarii au adus câteva exemplare în Anglia la începutul secolului XIX (1820-1830), anumiţi aristocraţi hotărând apoi să crească această rasă în scopul creării unui câine de aret.

S-a remarcat, în primul rând, datorită mirosului extrem de dezvoltat şi pentru faptul că se simţea foarte bine în apă, calităţi care l-au propulsat în vârful categoriei de câini de vânătoare de aport. S-a dovedit însă a satisface şi exigenţele impuse de activitatea pentru detectarea materialelor explozive şi antidrog, în ultimul timp, fiind câinele preferat pentru aceste specialităţi, dar este cunoscut şi ca un excelent câine pentru însoţirea şi conducerea nevăzătorilor.

Fiind una din cele mai răspândite şi apreciate rase din lume, Rottweilerul, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei, este considerat printre cei mai buni câini de protecţie.

Rasa îşi are rădăcinile în antichitate, provenind din câinii de luptă şi cei folosiţi la paza turmelor ce însoţeau armatele romane. Rasa apare apoi în Germania, unde îşi stabileşte reşedinţa în orăşelul Rottweil, aici fiind recunoscută ca foarte bună în conducerea vitelor în Alpi, principala ei sarcină până la începutul secolului trecut. Este un câine care degajă forţă la simpla apariţie, este curajos, cu o personalitate puternică, agresiv când este provocat, decis, uşor de dresat, cu o fidelitate crescută faţă de stăpân, el nefiind însă un câine temperamental.

Romfilatelia mulţumeşte Centrului Chinologic Dr. Aurel Greblea din Sibiu pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presa – Romfilatelia

135 de ani de relaţii diplomatice româno-americane sărbătorite pe timbrul naţional

Consecventă misiunii sale de a promova evenimente de anvergură, Romfilatelia realizează o emisiune de timbre dedicată împlinirii a 135 de ani de la iniţierea relaţiilor diplomatice româno-americane, marcând astfel o importantă aniversare bilaterală. Proiectul filatelic vine să reconfirme cea mai cuprinzătoare cooperare a ţării noastre din prezent, purtând titlul sugestiv 135 de ani de relaţii diplomatice România – Statele Unite ale Americii. Elementele emisiunii filatelice vor putea fi găsite spre achiziţionare începând de miercuri, 18 noiembrie a.c., în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

Marca poştală a emisiunii, având valoarea nominală de 3,60 lei, prezintă două personalităţi remarcabile ale României şi Statelor Unite ale Americii, sub conducerea cărora s-au pus bazele relaţiei bilaterale româno-americane într-o perioadă în care ambele state se aflau într-un amplu proces de modernizare a valorilor. Este vorba despre Principele Carol I de Hohenzollern – Sigmaringen, ilustrat având ca fundal steagul românesc, şi despre Rutheford B. Hayes (al 19-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii), în spatele căruia se regăseşte imaginea steagului american.

Alături de timbrul tematic, emisiunea include şi un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre şi minicoala de 7 timbre + 2 viniete.

Vinietele minicolii de 7 timbre ilustrează imaginile de avers şi revers a două monede de colecţie emise de ţara noastră şi de S.U.A. Prima monedă este din anul 1880, are valoarea de 5 lei şi ilustrează pe avers efigia Domnitorului Carol, iar pe revers stema României. Cea de-a doua monedă este emisă de S.U.A., având valoarea de 1 USD şi ilustrând imaginea celui de-al 19-lea Preşedinte Rutherford B. Hayes alături de anii săi de mandat, iar pe revers imaginea Statuii Libertăţii.

Romfilatelia adresează mulţumiri Ministerului Afacerilor Externe pentru sprijinul documentar acordat în realizarea emisiunii de mărci poştale 135 de ani de relaţii diplomatice România – Statele Unite ale Americii.

Comunicat de presa – Romfilatelia

”Crăciun 2015”,

o emisiune specială de mărci poștale

Din bucurie pentru toți credincioșii, cât și pentru cultura neamului românesc, dar și ca o continuare a unei tradiții dragi, Romfilatelia marchează Sfânta Sărbătoare a Nașterii Domnului Iisus Hristos printr-o emisiune specială de mărci poștale, intitulată sugestiv ”Crăciun 2015”, ce va putea fi găsită spre achiziționare începând de vineri, 6 noiembrie 2015, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

„Bucuria este adevăratul dar al Crăciunului.” (Papa Benedict al XVI-lea)

Sărbătoarea Nașterii Domnului, numită în popor și Crăciun, este una dintre cele mai mari sărbători creștine și este prăznuită cu mare solemnitate în fiecare an, pe data de 25 decembrie. Marcând un eveniment deosebit de important în istoria creștinismului,nașterea Domnului Iisus Hristos din Fecioara Maria, Crăciunul simbolizează astfel bucuria întâlnirii omului cu Dumnezeu, praznic ce este sărbătorit în întreaga lume, prin diferite tradiții religioase, dar și laice.

Marca poștală dedicată Crăciunului, având valoarea nominală de 1,00 leu, ilustrează anul acesta imaginea unei frumoase icoane aparținând pictorului Gheorghe Tattarescu, icoană ce prezintă momentul Nașterii lui Iisus și face parte din patrimoniul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea.

Datată din secolul al XIX-lea, icoana Naşterii lui Iisus, realizată de Gheorghe Tattarescu, se impune prin simţul măsurii, prin claritatea compoziţiilor sale, prin măiestria şi fineţea desenului, precum şi prin coloritul sobru şi expresia de demnitate a personajelor. Realizată în tehnica picturii în ulei, icoana este încadrată de un chenar auriu, îngust, iar în partea dreaptă, sunt prezentaţi Iosif şi Maica Domnului, care stă în genunchi şi îl ţine în braţele sale pe Pruncul Iisus. Din nori străbate până în staul steaua călăuzitoare, semnul mult aşteptat de magii care l-au întâmpinat pe Împăratul lumii cu aur, smirnă şi tămâie. Fundalul închis, asemănător clar-obscurului, lasă să strălucească culorile roşu, galben, albastru şi alb din chipurile şi veşmintele personajelor.

Elementele filatelice ale emisiunii Crăciun 2015 includ, alături de timbrul tematic, un plic prima zi și un întreg poștal, dar și două produse speciale, cu toate fiind realizate într-o manieră grafică și artistică deosebită, ce transpune pe hârtie importanta însemnătate a sărbătorii creștine.

Cele două produse speciale completează elementele emisiunii de timbre dedicate Crăciunului, colecționarii, dar și publicul general putând admira astfel produse de colecție, în serii limitate.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 425 de exemplare și este echipat cu blocul de două timbre dantelate cu elemente grafice de folio aur pe manșeta acestuia și plicul prima zi, având ștampila „ prima zi” imprimată în clar, de asemenea cu folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 425.

Produsul filatelic (timbru de argint Crăciun 2015 în casetă) este un produs exclusiv, concept Romfilatelia, realizat într-un tiraj limitat de 425 exemplare. Timbrul din argint este replică a mărcii poștale „Crăciun 2015” și este inserat într-o casetă specială. Pe capacul interior al casetei este poziționat carnetul filatelic care conține blocul de două timbre (un timbru dantelat și un timbru nedantelat) al emisiunii și certificatul de autenticitate, numerotat de la 001 la 425.

Ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre, minicoala de 8 timbre + 1 vinietă, minicoala de 8 timbre, blocul de 2 timbre dantelate (în album filatelic) și blocul de 2 timbre (în produs filatelic).

Romfilatelia adresează mulțumiri Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea pentru sprijinul documentar acordat în realizarea emisiunii de mărci poștale Crăciun 2015.

Comunicat de presa – Romfilatelia

Descoperă drumul către victorie alături de Ion Țiriac și timbrul românesc

Miercuri 14 octombrie 2015

Cugetarea lui Peter O’Toole – „Nu voi fi un om obişnuit, pentru că am dreptul să fiu extraordinar” – poate, cu ușurință, să exemplifice motivul alegerii tematicii ultimei emisiuni filatelice marca Romfilatelia , întrucât proiectul este dedicat unui mare sportiv al României, un campion a cărui motivație nu a avut limite și a cărui dedicare a creat legende. Purtând titlul Ion Țiriac, un campion de legendă, emisiunea de mărci poștale va putea fi găsită spre achiziționare începând de vineri, 16 octombrie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Proiectul filatelic onorează astfel o stea a vieții sportive naționale, un nume ilustru al tenisului, pentru care promovarea sportului românesc, atât în țara noastră, cât și peste hotare, a reprezentat o „datorie” morală.

Pasiunea, dorința, aspirația și motivația sunt câteva dintre elementele ce caracterizează cariera marelui sportiv, Ion Țiriac aducând României peste 40 de titluri în competiții internaționale de renume, în care a ridicat arta tenisului la cele mai înalte cote, atât din punctul de vedere al tehnicii folosite, cât și în ceea ce privește spectacolul oferit publicului.

Marca poștală a emisiunii, cu valoarea nominală de 2,10 lei, și timbrul coliței dantelate, având valoarea nominală de 9,10 lei, reproduc imagini realizate în timpul finalei Cupei Davis, organizate în octombrie 1972, la București. Totodată, pe manșeta coliței se regăsește, imprimat cu folio aur, numele marelui sportiv.

Un set de 2 plicuri prima zi completează emisiunea filatelică, unul echipat cu timbrul emisiunii și celălalt cu colița dantelată, ambele modele fiind numerotate și obliterate cu ștampila „prima zi”.

De asemenea, este disponibil și un set de două cărți maxime înfățișându-l pe fostul tenismen. Ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre , colița dantelată și minicoala de 8 timbre + 1 vinietă (două modele).

Comunicat de presă- Romfilatelia

Miercuri 7 octombrie 2015

Timbrul românesc te invită la vânătoare pe domenii regale

Cu o istorie bogată și îndelungată, ale cărei seve se regăsesc și în mitologie, dar și în credința populară, vânătoarea este o îndeletnicire cu o semnificație modelată de vremuri, ce a evoluat de la asigurarea nevoii de hrană și protecția de eventuale atacuri ale animalelor la cea de hobby sau pasiune , ultimul sens primind în timp și conotații culturale sau simbolice.

Vânătoarea văzută ca pasiune regală este tematica abordată în cea mai recentă emisiune marca Romfilatelia , al cărei titlu sugestiv “Vânătoarea pe domenii regale“

indică faptul că această activitate era preferată de capetele încoronate, fiind considerată un privilegiu, dar și o preocupare tradițională, bazată pe ritualuri și limbaj adecvate. Începând de vineri, 9 octombrie a.c., elementele emisiunii filatelice vor putea fi găsite spre achiziționare în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Cele patru timbre ale emisiunii, având valorile nominale de 2,00 lei, 3,30 lei, 4,30 lei și 14,50 lei, ilustrează vitralii din castelul Peleș, create la sfârșitul secolului al XIX-lea, în atelierele Zettler (Munchen). Acestea reproduc animale sau scene de vânătoare, precum momentul culminant al vânătorii de cerbi, iepuri, mistreți și urși, oferind o descriere sugestivă a modului în care această activitate era percepută și practicată la acea vreme.

Un set de 2 plicuri prima zi completează emisiunea filatelică, aceasta fiind machetată în coală de 20 de timbre, bloc de 4 timbre și minicoală de 4 timbre cu manșetă ilustrată + 2 viniete.

Albumul filatelic, care este produsul special al emisiunii, este realizat în tiraj limitat de 245 de exemplare şi este echipat cu blocul emisiunii si setul de două plicuri “prima zi”, având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Produsele sunt numerotate de la 001 la 245.

Romfilatelia adresează mulțumiri Muzeului Național Peleș pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

luni, 28 Sep 2015,

Premieră filatelică la aniversarea Băncii Naționale a României

La ceas aniversar — 135 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României, Romfilatelia îi dedică acesteia o emisiune de mărci poștale, cu titlu omonim, sărbătorind astfel una dintre cele mai vechi instituții ale statului român, cu o importanță incontestabilă din punct de vedere cultural și financiar. Începând de marți, 29 septembrie a.c., elementele emisiunii filatelice se vor găsi spre achiziționare în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Cele două mărci poștale ale emisiunii reproduc imaginea bancnotei de 20 lei, emisă la data de 28 februarie 1881 și aflată în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, împreună cu imaginile celor doi semnatari. Astfel, timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei îl înfățișează pe Ion I. Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale a României, în timp ce timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei prezintă reversul bancnotei și imaginea lui Emil Costinescu, primul Director al Serviciului Fabricării și Contabilității Biletelor din cadrul BNR, pe care l-a condus timp de 16 ani.

Plicul prima zi și trei forme de machetare completează emisiunea filatelică: coală de 20 de timbre, minicoala de 4 timbre cu manșetă ilustrată și blocul de 2 timbre, ultimele două elemente filatelice prezentând o caracteristică distinctă — sigla Băncii Naționale a României, vizibilă doar în lumină UV.

În premieră filatelică, produsul special al emisiunii — albumul filatelic — prezintă un element grafic inedit: imprimarea față-verso pe hârtie cretată a imaginii bancnotei emise în 1881, reprezentând manșeta blocului special al emisiunii.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 265 de exemplare, fiind echipat cu blocul special, ce prezintă elemente grafice în folio aur și cerneală vizibilă în ultraviolet, și cu plicul ‘prima zi’, având ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 265.

În realizarea acestui proiect, Romfilatelia adresează mulțumiri Băncii Naționale a României și Muzeului Național de Istorie a României pentru sprijinul documentar acordat.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Miercuri, 16 septembrie 2015

Timbrele românești spun povestea unui ținut de vis, Dobrogea

Există în România un ținut de o deosebită frumusețe, cu rădăcini adânci în istorie, cu dealuri, coline și munți vechi ale căror vârfuri au fost netezite de trecerea timpului, Dobrogea. Acest ținut molcom, unde civilizația se împletește cu natura într-un echilibru fragil, unde culturi și etnii diverse și-au îmbinat specificul pentru a crea un spațiu unic în lume, reprezintă tematica celei mai recente emisiuni de mărci poștale.

Purtând numele Descoperiți România, Dobrogea, emisiunea filatelică face o incursiune în trecutul bogat al acestei regiuni, promovând frumusețea naturală și vitalitatea ținutului dobrogean, culminând cu o invitație prin timbre adresată tuturor iubitorilor de frumos, de a vizita, studia și cunoaște aceste meleaguri puternic ancorate în valoroasele repere ale trecutului românilor.

Cele patru mărci poștale ale proiectului ne poartă prin istoria, spiritualitatea și bogăția naturală a Dobrogei.

Situată în sudul județului Constanța, pe teritoriul localității Adamclisi, Cetatea Tropaeum Traiani expune privirii faimosul monument triumfal cu același nume, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei.

Ruinele fortăreței medievale Enisala, ce veghează asupra lacurilor Razim și Babadag, sunt înfățișate pe marca poștală cu valoarea nominală de 4,70 lei.

Dobrogea este la rândul ei o regiune încărcată de spiritualitate, timbrul cu valoarea nominală de 7,60 lei ilustrând un lăcaș de importanță majoră pentru creștinismul românesc, Peștera Sfântul Apostol Andrei.

Ținutul Dobrogei se remarcă și printr-o bogăție naturală, recunoscută pe plan internațional, și reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei: Delta Dunării, a doua deltă ca mărime din Europa, formată acum aproximativ 6.500 ani.

Rolul central pe care Delta Dunării îl joacă în ciclul de viață al mai multor specii, fiind un refugiu critic pentru păsări amenințate la nivel global, face din acest biom unul unic în lume, asupra căruia s-au concentrat eforturi internaționale de conservare, delta fiind declarată Rezervație a biosferei.

Cele patru timbre sunt completate de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de

32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat într-un tiraj limitat de 245 de exemplare și echipat cu blocul emisiunii și plicul ‘prima zi’, având ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.

Începând cu ziua de vineri, 18 septembrie 2015, emisiunea de mărci poștale Descoperiți România, Dobrogea va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară.

Romfilatelia aduce mulțumiri Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea și fotografilor George Avanu și Helmut Ignat pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Ropmfilatelia

Luni. 7 septembrie 2015

Descoperă tărâmul unic al Moldovei pe timbrele românești

Continuând invitația lansată în urmă cu doi ani, de a descoperi regiuni din România prin intermediul mărcilor poștale, obiecte miniaturale de artă, în 2015 Romfilatelia adaugă acestui proiect încă două emisiuni filatelice tematice. Moldova este cea mai recentă regiune ce completează amplul proiect de promovare a tezaurului național, desfășurat sub numele de Descoperiți România, dar și locul unde acum 157 de ani apărea prima emisiune de mărci poștale românești intitulată Cap de bour.

Emisiunea de timbre Descoperiți România, Moldova prezintă un tărâm unic în România, unde istoria bogată, tradițiile, obiectivele turistice naturale sau arhitectonice și mai ales ospitalitatea localnicilor îmbie călătorii de pretutindeni să viziteze aceste locuri deosebite.

Ca și celelalte emisiuni filatelice înscrise în acest proiect, timbrele dedicate Moldovei ilustrează monumente reprezentative, simboluri și personalități ale acestor meleaguri.

Ceramica Cucuteni și Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni se găsesc ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei. Aflat în Piatra Neamț, Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni constituie în prezent un unicat la nivel național, prin tematica abordată, fiind în același timp un muzeu de istorie, dar și de artă, ce adăpostește în prezent cea mai importantă colecție de artă eneolitică din sud-estul Europei.

Cetatea Neamț și portretul domnitorul Ștefan cel Mare sunt reprezentați pe timbrul cu valoarea nominală de 3,60 lei. Numele domnitorului este strâns legat de de cel al Cetății Neamț (cunoscută în cronici și ca Cetatea Neamțului) ce face parte din categoria monumentelor medievale de valoare excepțională din România. Deși cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I, ea a fost fortificată abia în secolul al XV-lea sub domnia lui Ștefan cel Mare, făcând parte din sistemul grandios de fortificații construit în Moldova.

Timbrul cu valoarea nominală de 6,00 lei reproduce portretul mitropolitului Dosoftei al Moldovei și imaginea Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, unul dintre cele mai impunătoare lăcașuri de cult din cetatea Iași. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pentru o perioadă de câțiva ani (1677 – 1682), Biserica Sf. Nicolae Domnesc a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană și a devenit o adevărată sursă de cultură românească. Dimitrie Bărilă, cunoscut sub numele său monahal drept Mitropolitul Dosoftei, a fost unul dintre cei mai înzestrați oameni de cultură din vremea sa, traducând și tipărind în grai românesc numeroase cărți și devenind astfel ctitorul limbii românești în cultul Bisericii din Moldova.

Timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei este dedicat Palatului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa șidomnitorului Al. I. Cuza. Personaj central în Unirea Principatelor Române, Al. I. Cuza a manifestat un puternic interes pentru reînnoirea și europenizarea țării, grijă resimțită și asupra moșiei de la Ruginoasa. Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa a fost inaugurat de către domnitor în aprilie 1864, devenind reședință de vară. Deși domnitorul a petrecut puțin timp la palat, aici a locuit soția sa, Doamna Elena Cuza, cea care s-a ocupat de amenajarea spațiilor interioare și exterioare ale palatului.

Cele patru timbre sunt completate de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 viniete și blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat într-un tiraj limitat de 245 de exemplare şi echipat cu blocul emisiunii si plicul “prima zi”, având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.

Începând cu ziua de marți, 8 septembrie 2015, emisiunea de mărci poştale Descoperiți România, Moldova va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia aduce mulțumiri Complexului Muzeal Național Moldova (Palatul Al. I. Cuza de la Ruginoasa), Complexului Muzeal Județean Neamț (Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni și Muzeul Cetatea Neamț), Parcului Natural Vânători Neamț, fotografilor George Avanu și Constantin Dina pentru sprijinul oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Păsările de baltă călătoresc în lumea timbrelor

Mircuri 19 august 2015

Tematică atractivă atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari, fauna se regăseşte adesea în patrimoniul filatelic românesc, fiind un subiect apreciat de colecţionari, ce stârneşte interesul nu doar al filateliştilor, ci şi al publicului general.

Cea mai nouă emisiune de mărci poştale se încadrează de asemenea în tematica faună, intitulându-se Păsări de baltă şi fiind alcătuită din 4 timbre şi o coliţă dantelată.

Observate şi documentate de către oameni încă de la începutul convieţuirii acestora pe Pământ, păsările se regăsesc adesea în folclorul şi arta multor civilizaţii, devenind simboluri în cultura universală.

Păsările de baltă – călători neobosiţi care cutreieră ţărmurile tuturor continentelor în căutarea hranei preferate şi a locului potrivit pentru a-şi face un cuib, sunt impresionante prin zborul lor uluitor şi stârnesc admiraţia privitorilor. Arthur Morris le descria în cartea ‘Shorebirds – Beautiful Beachcombers’ astfel: ‘În aer, pot atinge cu vârfurile aripilor oglinda apei sau se pot înălţa până la mai bine de şase kilometri. Sunt maeştri desăvârşiţi ai zborului’.

Chira de baltă (Sterna hirundo), reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei, este caracteristică zonelor umede costiere, dar şi lacurilor interioare cu apă dulce. Aceste păsări graţioase se hrănesc cu peşte, insecte şi melci, putând fi întâlnite în zonele nordice ale arealului lor între lunile aprilie şi octombrie, după care migrează spre sud, în climate mai călduroase, pe durata iernii.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,30 lei, este înfăţişat pescăruşul cu picioare galbene (Larus michahellis), o pasăre sedentară întâlnită în apropierea bălţilor, a lacurilor şi de-a lungul litoralului. Pescăruşul este definit de culorile gri-argintiu, alb, negru şi galben, hrana sa fiind constituită din peşti şi diferite specii acvatice pe care le prinde direct din zbor sau prin scufundări superficiale.

Ciocântorsul (Recurvirostra avosetta) este o pasăre specifică zonelor litorale, lagunelor cu apă sărată, deltelor şi mlaştinilor, bălţilor şi lacurilor cu apă mică. Ilustrată pe timbrul cu valoare nominală de 4,70 lei, pasărea este de mărimea porumbelului, fiind o specie sociabilă, ce umblă în stoluri şi cuibăreşte în colonii, impresionând cu sincronizarea exemplarelor dintr-un stol. În România poate fi întâlnită în Delta Dunării, pe ţărmul mării şi în apropierea lacurilor litorale.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei, se regăseşte Călifarul roşu (Tadorna ferruginea), pasăre migratoare întâlnită cu precădere în Asia Centrală şi mai puţin în Europa. Datorită penajului frumos colorat, călifarul roşu este crescut ca pasăre ornamentală. În România este rar întâlnit, specia preferând lacurile izolate, eventual cu insule, departe de prezenţa omului.

Coliţa dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală a timbrului de 9,10 lei, prezintă Lebăda de vară

(Cygnus olor), specie ce trăieşte în zone cu apă dulce sau sărată, putând fi găsită adesea şi în zonele urbane. Se recunoaşte după culoarea albă, gâtul în formă literei ‘S’, ciocul roşu – portocaliu, picioarele negre şi obiceiul de a-şi arcui aripile deasupra spinării. În România vine în sezonul cald şi cuibăreşte mai ales în Delta Dunării, complexul lagunar Razim-Sinoie şi unele bălţi mari din ţinuturile joase.

Emisiunea de timbre este completată de un întreg postal, plicul prima zi şi un set de 4 cărţi poştale maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 viniete şi blocul special de 4 timbre + coliţa dantelată (în album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 275 exemplare şi echipat cu blocul special al emisiunii şi plicul ‘prima zi’ cu ştampila ‘prima zi’ aplicată în clar, în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 275.

Începând cu ziua de vineri, 21 august 2015, emisiunea de mărci poştale Păsări de baltă va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia aduce mulţumiri Societăţii Ornitologice Române pentru consultanţa documentară acordată la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Miercuri, 12 august 2015

Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi

Romfilatelia omagiaza, prin cel mai recent proiect filatelic pe care il realizeaza, un important eveniment spiritual al acestui an.

In contextul declararii anului 2015 drept Anul omagial al misiunii parohiei şi manastirii azi, emisiunea de timbre cu titlu omonim marcheaza acest eveniment, fiind dedicata Manastirii Nicula şi pelerinajului la Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului, aflata in acest sfant lacaş.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul a fost pictata in anul 1681, de catre preotul Luca, din localitatea Iclod.

In anul 1694, satul Nicula trece in proprietatea catorva mici nobili romani localnici, printre aceştia aflandu-se şi

Ioan Cupşa, cel care va cumpara pentru biserica din comunitatea sa icoana Maicii Domnului de la preotul Luca şi pe care o va incredinţa mai apoi manastirii din deal.

Cinci ani mai tarziu avea sa ia naştere unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale spiritualitaţii şi culturii transilvanene, pelerinajul de la Manastirea Nicula, bazat pe o importanta consemnare a vremii: „icoana Maicii Domnului cu Pruncul, aflata astazi la Nicula, a lacrimat in mod continuu, intre 15 februarie şi 12 martie 1699”.

Marcile poştale ale emisiunii invita la o calatorie emoţionanta in zona Transilvaniei, sursa de idealitate şi reculegere, insufleţind privitorul sa descopere simbolul sacru al Clujului, Manastirea Nicula, straveche vatra de spiritualitate ortodoxa şi romaneasca, cunoscuta ca unul dintre cele mai vechi aşezaminte monahale din spaţiul romanesc.

Icoana pe lemn a Maicii Domnului cu Pruncul (sec. XVII), ilustrata pe timbrul emisiunii cu valoarea nominala de 1,00 lei, este o interpretare artistica a Sfintei Icoane Facatoare de Minuni, datand din aceeaşi perioada cu aceasta, dar şi cu bisericuţa de lemn din incinta manastirii.

Datata stilistic de la sfarşitul secolului XVII, icoana a fost adusa de la parohia Ceaca, jud. Salaj şi a fost restaurata la sfarşitul secolului al XVIII-lea.

Timbrul cu valoarea nominala de 4,50 lei reproduce imaginea bisericii de lemn de la Manastirea Nicula, lacaş de cult pastrator al minunii lacrimarii Fecioarei.

Trecand testul timpului şi depaşind incercarile vremurilor de odinioara, manastirea este venerata şi astazi de mulţimea credincioşilor care obişnuiesc sa inconjoare biserica in coate şi in genunchi, rugandu-se cu evlavie Maicii Domnului.

Manastirea Nicula este astazi cel mai mare centru de pelerinaj din Romania.

Spre ea se indreapta zi de zi lungi convoaie de credincioşi din toate zonele ţarii, in duminici şi in sarbatori, dar mai ales la sarbatoarea iubita de poporul roman, Adormirea Maicii Domnului, numita şi Sfanta Marie Mare, praznuita la 15 august (zi recunoscuta de statul roman ca zi de sarbatoare naţionala).

Emisiunea este completata de un plic prima zi şi un set de doua maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 8 timbre + 1 vinieta şi blocul de 2 timbre + 3 viniete (in album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat in tiraj limitat de 310 exemplare şi este echipat cu blocul emisiunii şi plicul „prima zi” cu ştampila „prima zi” in clar, in folio aur.

Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 310.

Blocul emisiunii are o forma speciala ce oglindeşte forma solara a iconostasului. Acesta se regaseşte in biserica mare a Manastirii Nicula şi este o piesa de o frumuseţe rara, unicat in Rasaritul ortodox. Iconostasul care impodobeşte biserica este sculptat in lemn de tei de catre meşterul Samuil Keresteşiu, la 1938 şi are in centru icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului.

Incepand cu ziua de sambata, 15 august 2015, emisiunea de marci postale Anul omagial al misiunii parohiei şi manastirii azi va putea fi achizitionata de la toate magazinele Romfilatelia din Bucuresti si din tara.

Comunicat de presă – Romfilatelia

miercuri, 5 Aug 2015,

Comunicat de presă Timbrele te invită să trăiești sănătos ! Plantele medicinale, sănătatea casei tale !

Păstrând tradiția ultimilor ani, Romfilatelia dedică o nouă emisiune de mărci poștale domeniului sănătății, proiect înscris în tematica Trăiește sănătos ! Plantele medicinale, sănătatea casei tale !

Emisiunea are ca subiect primordial vechea știință cunoscută sub numele de Fitoterapie, ce constă în prevenirea și combaterea bolilor cu ajutorul plantelor. La baza acestui concept de vindecare prin plante stau numeroase scrieri antice ce consemnează proprietățile terapeutice ale plantelor, proprietăți folosite încă de atunci în medicină și cosmetică.

Descoperirile științifice din ultimele secole vin să confirme și să întărească valoarea curativă a plantelor medicinale și aromatice, care indiferent de forma în care sunt folosite — ceai, săpun, tinctură sau cremă — constituie un elixir pentru organismul uman și un adevărat izvor de sănătate aflat la îndemâna oricui.

Timbrele emisiunii Trăiește sănătos ! Plantele medicinale, sănătatea casei tale ! Prezintă imagini ale unor plante medicinale cunoscute, precum levănțica, sunătoarea, mușețelul și gălbenelele. Acestea se găsesc pe teritoriul țării noastre, alături de nenumărate alte plante cu proprietăți similare, fiind folosite de locuitorii ținuturilor românești încă din vremuri străvechi.

Floarea de sunătoare (pojarnița) (Hypericum perforatum L.), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,20 lei, este o plantă erbacee ce conține uleiuri volatile, hiperină, acizi organici, taninuri, betacaroten și alte componente benefice sănătății. Folosită în scop medicinal, sunătoarea are acțiune antiseptică, antiinflamatoare, dezinfectantă, antidiareică și cicatrizantă, fiind recomandată pentru afecțiuni digestive, hipertensiune arterială, atacuri de panică, stări depresive, insomnie ori irascibilitate.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei este reprezentată lavanda sau levănțica (Lavandula angustifolia Mill., sin. Lavandula officinalis Chaix). Plantă din zona mediteraneeană, cu răspândire largă, levănțica se găsește și în România, unde, datorită proprietăților sale curative, este întâlnită în ultimul timp sub formă de culturi. Levănțica are numeroase utilizări în aromaterapie și medicină naturistă. Întâlnită sub formă de tinctură, oțet, ulei aromatic, săpun, plantă este adjuvant în aritmia cardiacă, ameliorează oboseala, stresul, insomniile sau migrenele și favorizează creșterea părului, fiind totodată folosită și pentru întreținerea corporală.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei sunt ilustrate gălbenelele (Calendula officinalis L.), plante cu acțiune decongestică, antimicrobiană, antiseptică, cicatrizantă, utilizate în reglarea funcției biliare, ulcerații, gastrite, eczeme, cistite, tratamentul unor forme de cancer, afecțiuni dermatologice și întreținerea pielii. Gălbenelele pot fi folosite sub formă de infunzie, tinctură, pulbere sau unguente, în cosmetică.

Mușețelul (Matricaria chamomilla L., sin. Chamomilla recutita L.), prezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei, este o plantă medicinală foarte populară, ale cărei flori se folosesc la infuzii și extracte sau soluții pentru ochi și pentru gât. Mușețelul este apreciat pentru acțiunea sa antispastică, antiinflamatoare ori antialergică, cicatrizantă și imuno-stimulatoare. Este utilizat în tratarea balonării și afecțiunilor digestive, având efect antidiuretic și sedativ. În cosmetică, planta se regăsește în produsele care vindecă inflamațiile și acneele.

Pe manșetele minicolilor sunt reproduse alte patru plante cu proprietăți medicinale: cimbrul de grădină, pelinul, busuiocul si menta. Descrierea, actiunea si caracteristicile acestora sunt prezentate în pliantul informativ al emisiunii filatelice.

Emisiunea de timbre este completată de un set de 2 plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, blocul de 4 timbre și minicoala de 5 timbre + 4 viniete.

Începând cu ziua de vineri, 7 august 2015, emisiunea de mărci poștale Trăiește sănătos ! Plantele medicinale, sănătatea casei tale ! Va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri 22 iulie 2015

Sub titlul „Cai în pictură”, Romfilatelia îi invită pe toți colecționarii și iubitorii de artă să redescopere frumusețea picturii românești din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, în cadrul unui proiect filatelic special.

Emisiunea de mărci poștale oferă o privire de ansamblu asupra relației dintre om și acest nobil animal, calul și prezintă reprezentări(?) ale acestuia în operele a cinci mari pictori români: Ioan Andreescu (1850 – 1882), Nicolae Grigorescu (1838 – 1907), Rudolf Schweitzer – Cumpăna (1886 – 1975), Nutzi Acontz (1894 – 1957) și Ștefan Luchian (1868 – 1916).

Două dintre lucrările pictorului și pedagogului român Ioan Andreescu, supranumit „pictorul pământului” de Octavian Paler, sunt reprezentate în cadrul emisiunii de mărci poștale: „La arat” (detaliu ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3.60 lei) și Drumul mare (detaliu reprodus pe manșeta minicolii de patru timbre). Cele două lucrări sunt influențate de pictura realistă a lui Gustave Courbet, remarcându-se printr-o perspectivă panoramantă, printr-o cromatică bazată pe contrastul cald-rece, dar și printr-o compoziție în care spațiul este suveran.

Fondator al picturii române moderne și unul dintre artiștii secolului al XX-lea care au încercat să evidențieze valorile definitorii ale spiritualității românești, Nicolae Grigorescu rămâne unul dintre reprezentanții de seamă, fiind influențat de Impresionismul european. Realizate în perioada războiului de independență, lucrările lui Grigorescu, „Ofițer de vânători călare” (detaliu reprodus pe timbrul cu valoarea nominală de 8.10 lei) și Spionul (detaliu reprodus pe manșeta minicolii de patru timbre), poartă amprenta picturii lui Theodor Gericault. Dinamismul scenelor, surprinse într-un moment de tensiune, îi oferă pictorului prilejul să-și manifeste măiestria artistică.

Lucrarea de pictură „Țăran cu căruța” (detaliu ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei) aparține pictorului și graficianului român de origine germană, Rufold Schweitzer – Cumpăna.

Pictorița româncă de origine armeană, Nutzi Acontz, a realizat multe peisaje dobrogene de un rafinament cromatic acoperind un registru larg, care o distinge și o individualizează. Lucrarea de pictură Potcovitul cailor (detaliu ilustrat pe manșeta minicolii de patru timbre) este realizată în plein-air, într-o paletă coloristică rece, remarcându-se prospețimea și spontaneitatea detaliilor.

Denumit poetul plastic al florilor, Ștefan Luchian „a marcat personalitatea distinctă a artei românești în ansamblul european, inspirându-se din frescele tradiționale ale bisericilor medievale și din arta populară, conturând și simplificând planurile și aplatizând volumele” (Adina Nanu). Mai puțin cunoscută publicului amator de artă, lucrarea „Amazoană” (detaliu ilustrat pe plicul prima zi al emisiunii) se remarcă prin acordurile diafane de culoare, prin simbioza dintre cal și călăreață, dar și prin spontaneitatea notației.

Începând cu ziua de vineri, 24 iulie 2015, emisiunea de mărci poştale „Cai în pictură” va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Comunicat de presă – Romfilatelia

luni, 13 Iulie 2015,

Timbrul sărbătorește 130 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române

Continuând seria emisiunilor de timbre emise sub sloganul Ziua Mărcii Poștale Românești, Romfilatelia realizează în 2015 un proiect aniversar, dedicat sărbătoririi a 130 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Solicitată în repetate rânduri, primirea autocefaliei s-a realizat în ziua de 25 aprilie 1885, prin emiterea, la Constantinopol, a Tomosului sinodal de recunoaștere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, semnat de Patriarhul Ecumenic Ioachim al IV-lea împreună cu ceilalți mitropoliți.

Prin dobândirea acestui statut, Biserica Ortodoxă Română obținea în întregime dreptul la autoconducere, independență administrativ-jurisdicțională față de oricare alte Biserici Ortodoxe autocefale, rămânând egală în drepturi și în interdependență din punct de vedere dogmatic, canonic și liturgic.

Prin acest proiect filatelic special, Romfilatelia omagiază în mod deosebit, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, acest important eveniment din istoria Bisericii Ortodoxe Române prin marca poștală, ambasador al valorilor și patrimoniului cultural și spiritual românesc.

Emisiunea filatelică cu titlu omonim este alcătuită dintr-un timbru cu valoarea nominală de 5,00 lei și o coliță dantelată, având valoarea nominală de 8,10 lei, ce reproduc în imagini Ansamblul Catedralei Mântuirii Neamului, Tomosul de recunoaștere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885), alături de emblema și Crucea Patriarhală, simboluri ale Patriarhiei Române.

Proiectul Catedralei Mântuirii Neamului a început să se deruleze în 2011, odată cu inițierea lucrărilor de construcție pe terenul aflat pe dealul Arsenalului din București, și va avea două hramuri: ‘Înălțarea Domnului’ (Ziua Eroilor) și ‘Sfântul Apostol Andrei’ (Ocrotitorul României), în interiorul acesteia putând să asiste în cadrul slujbelor aproximativ 5000 de credincioși.

Odată cu înălțarea acestui monument, simbol al Ortodoxiei din România, visul de peste un veac al românilor, de a avea o mare Catedrală închinată celor ce și-au dat viața pentru acest neam și celui care a creștinat poporul român în urmă cu două mii de ani, va fi dus la îndeplinire. Catedrala Mântuirii Neamului va fi un simbol al unității și autorității sale bisericești, dar și o expresie a prestigiului de care Biserica Ortodoxă Română se bucură în Ortodoxie și în lumea creștină.

Emisiunea de timbre este completată de un plic prima zi și o carte maximă, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 32 timbre și minicoala de 8 timbre + 1 vinietă.

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 de exemplare și echipat cu blocul de 2 timbre nedantelate și plicul, prima zi’ având ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.

Începând cu ziua de miercuri, 15 iulie 2015, emisiunea de mărci poștale 130 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară.

Aducem mulțumirile noastre Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și Patriarhiei Române pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri 1 iulie 2015

Flori din Gradini Botanice

Gradinile botanice, percepute odinioara ca gradini medicinale pentru studiul şi cultivarea plantelor cu proprietaţi vindecatoare, deţin in prezent un rol cheie in conservarea plantelor şi educaţia celor care le viziteaza zilnic, dar şi in purificarea aerului in zonele urbane.

Cu peste 80.000 de specii de plante, multe dintre ele pe cale de dispariţie, misiunea gradinilor botanice este cu atat mai importanta in intreaga lume.

Cinstind frumuseţea şi raritatea plantelor regasite in patrimoniul a patru gradini botanice din Romania, Romfilatelia continua tematica flora, indragita de colecţionari şi publicul larg, prezentand un nou proiect filatelic intitulat sugestiv Flori din Gradini Botanice.

Cele patru timbre ale emisiunii ne poarta intr-o calatorie prin gradinile botanice din Romania.

Pe timbrul cu valoarea nominala de 1,00 lei este ilustrata Astragalus peterfii Jáv, planta din specia de cosaci, endemica pentru Romania, descoperita in 1916 in apropiere de satul Suatu din Bazinul Transilvanean. Avand o valoare ştiinţifica deosebita, prin unicitatea, vechimea şi originea sa, aceasta se regaseşte in prezent in Gradina Botanica „Alexandru Borza” a Universitaţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Timbrul cu valoarea nominala de 3,30 lei reproduce imaginea stanjenelului lui Brandza (Iris branzdae Prodan), planta ce poarta numele medicului şi botanistului Dimitrie Brandza, putand fi admirata la cea mai veche gradina botanica din Romania, Gradina Botanica „Anastasie Fatu” din Iaşi.

Timbrul cu valoarea nominala de 8,10 lei reproduce imaginea Bujorului romanesc sau Bujorul de padure (Paeonia peregrina Mill), planta ce infrumuseţeaza şi completeaza patrimoniul viu al Gradinii Botanice din Galaţi.

Timbrul cu valoarea nominala de 9,10 lei ilustreaza Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica Fuss), planta ce se gaseşte in Gradina Botanica „Dimitrie Brandza” a Universitaţii din Bucureşti, gradina ce sarbatoreşte in acest an 155 de ani de existenţa.

Emisiunea este completata de un plic prima zi şi un set de carţi maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 timbre şi minicoala de 5 timbre + 1 vinieta.

Incepand cu ziua de vineri, 3 iulie 2015, emisiunea de marci postale Flori din Gradini Botanice va putea fi achizitionata de la toate magazinele Romfilatelia din Bucuresti si din țară.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Luni 15 iunie 2015

135 de ani de la înființarea Marii Loji Naționale din România

„Cunoaște-te pe tine însuți, iubește-ți aproapele, ajută-l, respectându-i demnitatea” este regula de aur a Francmasoneriei, societate fraternală a cărei origine coboară până la leagănul umanității, fiind un promotor al păcii, înțelegerii și respectului pentru demnitatea umană.

Primele informații legate de apariția Francmasoneriei în spațiul românesc sunt din deceniul 4 al secolului al XVIII-lea. Odată cu dobândirea suveranității naționale, lucru devenit realitate în urma Războiului de Independență (1877 – 1878) și a Congresului de pace ce i-a urmat, Francmasoneria din România marchează o nouă etapă decisivă în istoria sa: constituirea, la 8/20 septembrie 1880, a Marii Loji Naționale din România, avându-l ca Mare Maestru pe căpitanul Constantin Moroiu .

La ceas aniversar – împlinirea a 135 de ani de la înființarea Marii Loji Naționale din România, Romfilatelia îi dedică acesteia o emisiune aniversară de mărci poștale, cu titlu omonim, aducând în atenția pasionaților de filatelie aspecte inedite ale existenței și activității acestei societăți fraternale.

Cele două timbre ale emisiunii, având valorile nominale de 2.10 lei și 14,50 lei, prezintă elemente de simbolistică ale Marii Loji Naționale din România – luna, soarele și cele 12 semne zodiacale, într-o compoziție picturală din patrimoniul M.L.N.R., ale cărei elemente încearcă să reprezinte simbolul universului material și spiritual. Litera G face trimitere către Marele Arhitect, Dumnezeu.

Prin grafica timbrelor se realizează o punte metaforică între origini, trecut și viitor, ilustrarea proiectului de construcție a Marelui Templu, pe care Marea Lojă Națională din România îl derulează în prezent, fiind un element ce susține această idee.

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 4 timbre cu manșetă ilustrată și blocul de 2 timbre (dantelate și nedantelate).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 565 de exemplare și echipat cu blocul special de 2 timbre dantelate (tipărite pe un fundal cu contur ștanțat sub forma unui octogon) și plicul prima zi a emisiunii, ambele produse fiind numerotate.

Începând cu ziua de marți, 16 iunie 2015, emisiunea de mărci poştale 135 de ani de la înființarea Marii Loji Naționale din România va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Inovaţie şi cercetare, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – 45 de ani,

Miercuri 2 iunie 2015

Pentru a progresa, este nevoie de invenţii şi descoperiri indispensabile dezvoltării societăţii omeneşti. Fie că au fost din domeniul mecanic, electric, medical, cuantic, spaţial, şi lista ar putea continua, inovaţiile au dus la prosperitatea întregii omeniri.

Un astfel de exemplu se regăseşte şi în domeniul informaticii, ale cărei rădăcini se află înainte de secolul al

XX-lea şi ale cărei limite ne sunt încă necunoscute. Informatica, prin tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, a dus la schimbarea radicală a lumii, la dezvoltarea societăţii moderne aşa cum o cunoaştem şi o percepem în zilele noastre şi la facilitarea tuturor proceselor de interacţiune şi relaţionare.

Un reper important în informatica românească îl constituie Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), instituţie care sărbătoreşte anul acesta 45 de ani de existenţă şi căreia Romfilatelia îi dedică un proiect filatelic aniversar.

Considerată un adevărat vârf de lance în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor din România,

ICI Bucureşti derulează programe naţionale şi internaţionale prin care transferă tehnologie, valorifică rezultatele cercetărilor, desfăşoară activităţi de consultanţă, studii de diagnoză şi prognoză, precum şi editarea de publicaţii de specialitate.

Intitulată Inovaţie şi cercetare, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică 45 de ani, emisiunea filatelică, prin timbrul cu valoarea de 7,60 lei, ne introduce în lumea informaticii, subliniind ideea de cercetare în domeniul ciberneticii.

Aniversarea celor 45 de ani este tradusă în cod binar, pe ecranul unui calculator de largă utilizare. Incursiunea în istorie se face prin intermediul statuetei Gânditorului de la Hamangia, simbol al gândirii, cercetării şi descoperirii continue, obiect de artă aflat în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României.

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de

20 timbre şi minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.

Începând cu ziua de vineri, 5 iunie 2015, emisiunea de mărci poştale Inovaţie şi cercetare, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică 45 de ani va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional de Istorie a României pentru sprijinul acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

luni, 18 Mai 2015

Timbrele și monedele, purtătoare de sensuri și simboluri, istorie și cultură — 145 de istorie a monedei naționale—

Timbrul și moneda sunt adesea parteneri în campaniile de promovare ale României la nivel național și internațional, ambele fiind însemne naționale de stat și având o misiune comună, aceea de a tezauriza pentru posteritate valorile și simbolurile care creionează spiritul românesc.

De aceea, la o frumoasă aniversare a monedei și a instituției care veghează îndelungata călătorie a acesteia, filatelia românească răspunde afirmativ acestui moment și realizează o emisiune de mărci poștale specială.

Cunoscând mai multe etape de dezvoltare și organizare, Monetăria Statului marchează în 2015 aproape un secol și jumătate de experiență, având o valoare și o importanță incontestabilă din punct de vedere cultural, social și financiar.

Monedele și celelalte produse fabricate în cadrul Monetăriei (bijuterii, obiecte de cult, insigne, decorații etc.) sunt, asemenea timbrelor, purtătoare de sensuri și simboluri, istorie și cultură.

Astfel, Romfilatelia dedică emisiunea filatelică 145 de ani de la inaugurarea Monetăriei Statului sărbătoririi acestei instituții fundamentale românești, de altfel una dintre cele mai vechi ale statului nostru, locul unde se bate moneda și în zilele noastre.

Timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 8,10 lei ilustrează imaginea primei clădiri a Monetăriei Statului din anul 1870, alături de imaginea reversului primei monede de 1 leu, din argint, emisă de Monetărie în același an, 1870, și încadrată în grafica timbrului într-un perfor special.

Timbrul coliței emisiunii, având valoarea nominală de 14,50 lei, prezintă prima monedă de 20 de lei din aur, bătută de Monetăria Statului în anul 1870, iar pe manșetă este ilustrată efigia Regelui Carol I, în prezența acestuia fiind inaugurată, la 24 februarie 1870, prima Monetărie a României.

La ceas aniversar, Romfilatelia pune la dispoziția colecționarilor și a publicului general un produs filatelico-numismatic valoros, realizat în tiraj limitat de 430 de exemplare — colița de argint cu timbru aurit care reproduce prima monedă din aur emisă în anul 1870 de Monetăria Statului.

Colița dantelată de argint este un produs exclusiv, concept Romfilatelia, replică a coliței emisiunii, al cărei timbru aurit reprezintă o premieră datorită perforului realizat în metal prețios.

Produsul este inserat într-o cutie specială, pe al cărei capac interior este poziționat carnetul filatelic ce conține blocul de timbre ‘serie completă’ al emisiunii (timbrul emisiunii și timbrul coliței) și certificatul de autenticitate numerotate de la 001 la 430, alături de colița din argint cu timbru aurit, replică a produsului filatelic cu valoarea nominală de 14,50 lei.

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 timbre, minicoala de 4 timbre + 8 viniete, minicoala de 5 timbre și colița dantelată.

Începând cu ziua de marți, 19 mai 2015, emisiunea de mărci poștale 145 de ani de la inaugurarea Monetăriei Statului va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri 13 mai 2015

Timbrul românesc aniversează 70 de ani de la fondarea

Universităţii de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş

Aducând în atenţia publicului unul dintre cele mai prestigioase şi emblematice simboluri ale oraşului

Tîrgu Mureş, Romfilatelia celebrează 70 de ani de la fondarea Universităţii de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş, printr-o emisiune filatelică aniversară.

Timbrul, al cărui rol educativ şi-a spus cuvântul de-a lungul timpului, devine astfel instrument de promovare al unuia din cele mai faimoase şi apreciate simboluri ale oraşul Tîrgu Mureş – Universitatea de Medicină şi Farmacie.

Tîrgu Mureş este un oraş tradiţional academic, cu o trimitere către istoria prezentă la fiecare pas. Clădirea care adăposteşte Universitatea a fost construită între anii 1906 şi 1907 de către primăria oraşului, după un proiect realizat de fraţii Grünwald, în stil secession. Ulterior, Universitatea a trecut prin mai multe procese de reorganizare, primind numele actual în anul 1991 şi devenind un reper în învăţământul medical, cu clădiri moderne, facilităţi unice ce înlesnesc programele educaţionale şi o infrastructură inovativă de cercetare la standardele cele mai înalte.

Emisiunea de mărci poştale 70 de ani, Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş se alătură astfel tuturor manifestărilor ocazionate de această aniversare, marcând un moment unic în existenţa acestui lăcaş academic emblematic, cunoscut şi recunoscut atât la nivel naţional, cât şi internaţional, pentru rezultatele şi meritele deosebite obţinute de-a lungul timpului.

Cele două timbre ale emisiunii, având valorile nominale de 3,30 lei şi 8,10 lei, ilustrează clădirea Universităţii, în diferite perioade ale existenţei sale, cu siglele aferente fiecăreia.

Coliţa emisiunii cu valoarea nominală de 9,10 lei prezintă o imagine aeriană contemporană a clădirii, permiţând astfel o cât mai bună vizibilitate a arhitecturii acesteia.

Alături de cele două timbre, emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă şi coliţa dantelată.

Începând cu ziua de vineri, 15 mai 2015, emisiunea de mărci poştale 70 de ani, Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Comunicat de presă- Romfilatelia

Marti 12. Mai 2015

Romfilatelia celebrează 175 de ani de la apariția primului timbru din lume – Expoziția Filatelică EUROPHILEX Londra 2015

„…Un petic de hârtie suficient de mare pentru a purta ștampila și acoperit pe spate cu clei.”

(Rowland Hill despre Penny Black)

Martor tăcut al celor mai semnificative evenimente din istoria și cultura țării noastre, timbrul condensează sensuri și mesaje în imagini simbol, care dăinuie peste timp și îmbogățesc nu numai patrimoniul filatelic, ci și pe cel național, moștenire de necontestat, reprezentativă pentru poporul român, dar și pentru generațiile viitoare.

De data aceasta, timbrul românesc sărbătorește un eveniment de marcă din domeniul filatelic – 175 de ani de la apariția primului timbru din lume, cunoscut sub numele de Penny Black, invenție britanică ce a revoluționat comunicațiile și a schimbat viețile oamenilor de pretutindeni.

Într-o epocă în care comunicarea este mai importantă decât oricând, această invenție merită sărbătorită, Romfilatelia realizând cu acest prilej emisiunea de mărci poștale Expoziția Filatelică EUROPHILEX Londra 2015. Proiectul are o dublă semnificație: marchează această importantă aniversare filatelică și readuce în atenția publicului Expoziția Mondială de Filatelie Londra ‘90, una dintre cele mai mari expoziții din domeniu de la acea vreme, prin care s-au celebrat 150 de ani de la apariția Penny Black.

Emisiunea de mărci poștale este un supratipar, readucând în prezent atât evenimentul din 1990, cât și colița emisă de România cu acea ocazie. Totodată, emisiunea face trimitere și la actuala expoziție, EUROPHILEX 2015, un eveniment de marcă în calendarul filatelic internațional, de altfel, prima expoziție organizată la Londra, care va avea loc sub patronajul FEPA, Federația Asociațiilor Filatelice Europene.

Colița înfățișează în fundal imaginea Palatului Alexandra din Londra, locația expoziției din 1990, ce are valoare istorică. Clădirea, inițial denumită „Palatul Poporului”, a fost redenumită pentru a o comemora pe îndrăgita Prințesă de Wales, Alexandra a Danemarcei, care s-a căsătorit cu Prințul Edward, pe data de 10 martie 1863. Aceasta face trimitere către primul timbru din lume, faimosul Penny Black, dar și către primul timbru românesc, Capul de bour, de 27 parale.

Elemen Expozitia-Filatelica-EUROPHILEX-Londra-2015_London-2015-EUROPHILEX-Stamp-Exhibition tele de supratipar, regăsite pe coliță, ilustrează în folio aur Capul de bour, 27 parale, noul eveniment sărbătorit,EUROPHILEX 2015, locația sa, Londra, precum și noua valoare a timbrului, 9,10 lei.

Proiectul filatelic este alcătuit din colița dantelată și plicul prima zi a emisiunii.

Începând cu ziua de miercuri, 13 mai 2015, emisiunea de mărci poştale Expoziția Filatelică EUROPHILEX Londra 2015 va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Prima zi a emisiunii coincide cu deschiderea Expoziției Filatelice EUROPHILEX 2015, care se va desfășura în perioada 13-16 mai, la care Romfilatelia participă și reprezintă România pe întreaga durată a evenimentului.

Totodată, pentru a marca strânsele relații diplomatice dintre România și Marea Britanie, aflate în 2015 la frumoasa aniversare a 135 de ani de prietenie și colaborare, Romfilatelia a emis un produs filatelic aniversar, întregul poștal dedicat acestui moment.

Comunicat de presă- Romfilatelia

7 mai 2015

Timbrul românesc aniversează 70 de ani de pace în Europa

Promotor și mesager al istoriei, timbrul a marcat adesea evenimente de mare însemnătate, ce au influențat cursul evoluției omenirii și au creat filele de istorie studiate cu sârguință în zilele noastre. De aceea, aniversarea unui moment considerat sfârșitul în Europa a uneia dintre cele mai mari conflagrații mondiale se cuvine să fie inclusă în patrimoniul filatelic românesc.

Astfel, Romfilatelia dedică emisiunea Ziua Victoriei – 70 de ani aniversării a 70 de ani de la anunțarea capitulării Germaniei Naziste, moment socotit sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

Pe timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 4,30 lei este reprezentat numărul aniversar 70, simbolizând perioada scursă de la înfrângerea și capitularea Germaniei Naziste, alături de un porumbel alb ce transmite mesajul de pace. Pe fundalul numărului 70 se pot vedea scene de război.

Datorită faptului că, în urmă cu 70 de ani, Germania a fost forțată să-și semneze capitularea de două ori – o dată în faţa Aliaţilor, la Reims, şi a doua oară, cu o zi întârziere, în prezența mareșalului sovietic Gheorghi K. Jukov, la Berlin, Ziua Victoriei este sărbătorită în mod diferit în lume: Occidentul marchează această zi la 8 mai, în timp ce fostele țări comuniste o serbează la 9 mai.

În România, sărbătorirea Zilei Victoriei pe 9 mai coincide cu Ziua Europei, sărbătoarea anuală a păcii și unității pe continentul european. Pentru statele membre ale Uniunii Europene, această zi este cunoscută de asemenea ca Ziua Schuman, comemorând declarația ministrului de externe francez, Robert Schuman, prin care a propus crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, piatra de temelie a proiectului european. Mai mult, ziua de 9 mai are o deosebită importanță istorică pentru țara noastră la nivel internațional, Mihail Kogălniceanu proclamând independența României pe 9 mai 1877, actul căpătând putere de lege a doua zi, pe 10 mai, prin semnarea lui de către Principele Carol I.

Din punct de vedere tehnic, emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre și minicoala de 8 timbre + 1 vinietă (două modele).

Începând cu ziua de sâmbătă, 9 mai 2015, emisiunea de mărci poştale Ziua Victoriei – 70 de ani va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” și fotografului Lucian Tudose pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poşta

COMUNICAT DE PRESĂ

Marti. 28 aprilie 2015

Timbrul românesc promovează Excelența în Comunicare

Timbrul este adesea un instrument de bază în procesele de comunicare și interacționare atât la nivel personal, cât și oficial, întrucât acest obiect miniatural de artă înnobilează, prin sine, comunicarea dintre oameni și dintre instituții, ajutând-o să se împlinească și să se transforme în rezultate și obiective concrete, palpabile

Un timbru însoțește stări și împărtășește emoții, construiește punți și comprimă distanțe; el traversează timpul semnalând repere notabile și conferă valoare de simbol celor pe care îi omagiază, îndemnând publicul și colecționarii să adune povești serioase în preocupări cu parfum ludic și clasoare păstrate în secretul pasiunii de a consemna istorie.

De aceea, un proiect filatelic dedicat performanțelor profesionale, într-o industrie pe care timbrul o însuflețește ca parte a propriei meniri, este un reper și totodată o pledoarie pentru „Excelența în Comunicare”.

Emisiunea de mărci poștale cu titlu sugestiv Excelența în Comunicare. De la tăblițe la tabletă este cel mai recent proiect aniversar al Romfilatelia, în cadrul căruia timbrul omagiază performanța și viziunea profesională a agenției de comunicare The Group, sărbătorind totodată împlinirea unui deceniu de împletire a pasiunii pentru artă și inovație cu știința de a promova inteligent branduri.

În cei 10 ani de la înființare, The Group a devenit o companie care poartă semnătura memorabilă a excelenței în activitatea profesională de comunicare din România, contribuind astfel la destinul de succes a sute de branduri, prin campanii complexe de publicitate, programe sofisticate de relații publice, reclame savuroase, proiecte ingenioase de marketing și numeroase inovații pe piața românească de marketing-comunicare.

Timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 4,70 lei transmite mesajul evoluției comunicării de-a lungul timpului, într-o lume transformată de fluxul rapid de informații, dar și de noile tehnologii. Imaginea timbrului ne sugerează faptul că în pașii istoriei am asistat la o trecere fluidă de la mediul offline la mediul online, cele două ipostaze cadru ale comunicării fiind reprezentate simultan: pe de o parte, avem reprezentarea grafică a unei tăblițe pergament alături de o pană, iar pe de altă parte, a unei tablete digitale pe care alunecă un index prin mișcarea touch.

Pe manșeta colii apare portretul lui Johannes Gutenberg alături de o imagine a presei lui tipografice, figura lui Alexander Graham Bell împreună cu telefonul pe care l-a inventat, precum și tăblițele de la Tărtăria (5500 – 5300 î.Hr.) ce au fost descoperite de arheologul clujean Nicolae Vlassa în 1961, la Tărtăria, județul Alba. Acestea fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, iar imaginile lor sunt reprezentări simbolice ale evoluției comunicării.

Din punct de vedere tehnic, emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă + 3 Tabsuri.

Începând cu ziua de joi, 30 aprilie 2015, emisiunea de mărci poştale Excelența în Comunicare. De la tăblițe la tabletă va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

Miercuri 15 aprilie 2015

Timbrul, prezență permanentă în universul copilăriei – Europa 2015, Jucării vechi –

Romfilatelia continuă seria anuală a emisiunilor Europa, în 2015 tematica aleasă de Organismul PostEurop al Uniunii Poștale Universale fiind jucării vechi. Respectând tradiția, fiecare țară are ocazia să interpreteze tema selectată în stilul ei unic, astfel Romfilatelia dedicând jucăriilor de epocă un proiect filatelic special, intitulat Europa 2015, Jucării vechi.

Jucăriile își au rolul bine definit ca sursă de distracție, dar și de educație, fiind, în general, obiecte create pentru a reda la scară redusă realitatea și a oferi copiilor miniaturi reprezentative ale lumii adulților. Cu o istorie la fel de veche ca cea a umanității, jucăriile stimulează creativitatea, inteligența și perspicacitatea copilului, reprezentând adesea un liant al relațiilor dintre copii și chiar un suport moral pentru aceștia.

Întâlnite sub concepte numeroase și forme cât mai diverse, jucăriile sunt răspândite în lumea întreagă, meșteșugul de realizare a acestora regăsindu-se și în România, unde jucăriile poartă imprimate elementele specifice fiecărei regiuni ale țării.

Cele două timbre ale emisiunii ilustrează jucării vechi, tradiționale, românești, invitând astfel la o călătorie în timp prin lumea copilăriei. Acestea fac parte din patrimoniul Asociației „Muzeul Jucăriilor”, asociație ce a fost creată la inițiativa unui grup de entuziaști iubitori și păstrători ai propriilor jucării.

Timbrul cu valoarea nominală de 2,10 lei ilustrează trei jucării tradiționale, pictate manual pe lemn. Jucăriile erau în mod obișnuit găsite în târgurile tradiționale organizate de sărbători în orașe și sate. Au la bază modele mai vechi, variantele de fabricație ajungând până aproape de zilele noastre.

Timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei simbolizează o incursiune în timp, amintindu-ne de vârsta inocenței, de căluțul de lemn și tricicleta, martorii tăcuți ai celor mai cutezătoare aventuri ale copilăriei. Căluțul de lemn putea fi întâlnit în diferite variante, în aproape toate regiunile țării, balansul pe această jucărie fiind una din neprețuitele senzații ale unui copil de acum 100-150 de ani. Tricicleta, față de căluț, oferea o mobilitatea reală copilului, acesta învățând să pedaleze și să-și conducă micul vehicul. Varianta reprezentată pe timbru datează din anii 1950-1960, având la bază un model interbelic.

Din punct de vedere tehnic, emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 timbre, minicoala de 6 timbre și blocul de 4 timbre (2 modele).

Începând cu ziua de vineri, 17 aprilie 2015, emisiunea de mărci poştale Europa 2015, Jucării vechi va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia mulţumeşte Asociației „Muzeul Jucăriilor” din București pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Surprize……surprize.

In planul de emisiuni, existent pe site-ul Romfilatelia, este prevăzut ca pe 10 aprilie 2015 să fie lansată emisiunea de mărci poștale ”Proiect WWF”. Am început sa mă documentez asupra tematicii pentru a găsi cărți poștale în vederea realizării de ilustrate maxime, o misiune extrem de grea având în vedere că nu se dau detaii asupra emisiunii. In alte tari, Elveția Spania, Franța se publică anticipat planul de emisiuni detaliat cu imaginea timbrelor, valoarea nominală, etc. La noi, nu se respectă nici acest foarte sumar plan. Exemple am dat in postările anterioare. Astazi am avut parte de o noua surpriză, văzând comunicatul Romfilatelia, În locul emisiunii ”Proiect WWF”, in ziua de vineri, 10 aprilie 2015 se va lansa emisiunea „Faună ocrotită din rezervațiile românești: Pelicani”

Comunicat de presă – Romfilatelia

miercuri, 8 Apr 2015

Rezervația Biosferei Delta Dunării, 25 de ani de la înființare

Frumusețea pelicanilor pe mărcile poștale românești

Romfilatelia readuce în prim plan bogăția patrimoniului natural al României, prin introducerea în circulație a unei emisiuni de mărci poștale dedicate speciilor de pelicani din țara noastră, ca parte a unei tematici mai largi privind fauna ocrotită din rezervațiile românești.

Rezervația Biosferei Delta Dunării împlinește anul acesta 25 de ani de la înființare, fiind, la nivel european, una dintre cele mai importante zone de cuibărit pentru aceste păsări.

Delta Dunării este unica deltă din lume declarată în întregime rezervație a biosferei, aflată în patrimoniul UNESCO din anul 1991, adăpostind un număr impresionant de două specii de pelicani: Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) și Pelicanul creț (Pelecanus crispus).

Cele 5 mărci poștale ale emisiunii Faună ocrotită din rezervațiile românești: Pelicani ilustrează cu măiestrie ambele specii de pelicani, păsări declarate monumente ale naturii și strict protejate de Convenția de la Berna privind Conservarea Vieții Sălbatice și a Habitatelor Naturale.

Pe timbrele cu valorile nominale de 3,60 lei și 8,10 lei este reprezentat Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), simbolul Rezervației Biosferei Delta Dunării. Acesta este o specie europeană, caracterizată prin păsări de talie mare ce cuibăresc în colonii în România, Bulgaria, Grecia, Turcia, Georgia, Ucraina și Rusia.

Pe timbrele cu valorile nominale de 5,00 lei și 9,10 lei, precum și pe timbrul coliței cu valoarea nominală tot de 9,10 lei este ilustrat Pelicanul creț (Pelecanus crispus), cea de-a doua specie de pelicani care poate fi observată pe teritoriul țării noastre.

Pelicanul creț are în prezent statutul de specie vulnerabilă la nivel global, fiind cel mai mare dintre speciile de pelicani, cu o greutate de 10-12 kg, o lungime de 160-180 cm și o anvergură a aripilor de 310-315 cm.

Din punct de vedere tehnic, emisiunea este completată de un plic prima zi și un set de 4 cărți maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă, blocul de 4 timbre + 2 viniete (în album filatelic) și colița dantelată.

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 260 de exemplare și echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și plicul ‘prima zi’ al emisiunii având ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 260.

Începând cu ziua de vineri, 10 aprilie 2015, emisiunea de mărci poștale Faună ocrotită din rezervațiile românești: Pelicani va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară.

Romfilatelia mulțumește Rezervației Biosferei Delta Dunării, Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și fotografilor Bogdan Ciungara, Silviu Matei și Daniel Petrescu pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

COMUNICAT ROMFILATELIA

INTELLIGENCE ÎN SLUJBA DEMOCRAŢIEI – 25 de ani, Serviciul Român de Informaţii

În urmă cu 25 de ani lua fiinţă Serviciul Român de Informaţii, o instituţie a cărei principală menire era apărarea valorilor naţionale câştigate în evenimentele sângeroase din decembrie 1989 şi a statului de drept. Cu ocazia sărbătoririi unui sfert de secol de activitate a instituţiei, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea INTELLIGENCE ÎN SLUJBA DEMOCRAŢIEI: 25 de ani, Serviciul Român de Informaţii, alcătuită dintr-un timbru şi o coliţă.

La 26 martie 1990, C.P.U.N. emite decretul care consfinţeşte faptul că întreaga clasă politică românească susţine reconstrucţia, prin intermediul SRI, a celei mai importante linii de apărare a securităţii naţiunii.

Misiunile Serviciului Român de Informaţii urmau să fie îndreptate către obiectivul primordial de asigurare a securităţii naţionale, prin protejarea valorilor democratice şi promovarea intereselor naţionale ale României, prezervarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărarea statului de drept.

În atribuţiile Serviciului se regăsesc culegerea de informaţii privind apărarea Constituţiei, securităţii economice şi sociale, de contracarare a posibilelor acţiuni de spionaj ale serviciilor străine, prevenirea şi combaterea acţiunilor teroriste.

Timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 8,10 lei ilustrează logo-ul Serviciului Român de Informaţii, alături de titlul emisiunii aniversare, pe un fundal sobru bleumarin, sugestiv pentru adâncul spaţiului cosmic.

Imaginea Globului Pământesc planează pe acest fundal, descrisă în cod binar, înconjurată de un halou al cărui spectru luminos sugerează suprapunerea dintre tonurile naturale ale atmosferei terestre văzute din spaţiu şi un ton electric al monitoarelor ce servesc reprezentării virtualului. Harta României este reliefată în culoare de contrast, simbolismul transmiţând excelenţa specialiştilor români în domeniul cibernetic. Un element inedit al timbrului devine vizibil doar în lumina ultravioletă: steaua în opt colţuri şi însemnul SRI apar centrate pe punctul de orizont din arcul haloului.

Timbrul coliţei cu valoarea nominală de 14,50 lei redă pe fundal drapelul tricolor al României, peste care este suprapus codul binar al lumii virtuale, din care se distinge, marcată în roşu, secvenţa 11001, traducerea în cod a cifrei 25, vârsta aniversată de Serviciul Român de Informaţii.

Prin perforul rotund al timbrului şi prin alcătuirea grafică, acesta se constituie într-un sigiliu de circulaţie universală, purtând însemnele Serviciului Român de Informaţii şi anii de existenţă, 1990-2015.

Compoziţia coliţei alătură simbolurile puternice ale spiritului românesc, Sfinxul din Bucegi şi un fragment din poarta sculptată din Maramureş, alături de un desen care reuneşte elemente geometrice repetate, sugerând un simbol care îmbină armonios aspiraţia, continuitatea şi trăinicia. Suprafaţa cercului interior al siglei Serviciului Român de Informaţii şi înscrisul Intelligence în slujba democraţiei devin vizibile în spectru luminos UV.

Crezul organizaţional al SRI se întemeiază pe valori printre care cele mai importante sunt patriotismul, onoarea şi profesionalismul.

De altfel, principala valoare, patriotismul, este gravată şi pe logo-ul oficial al instituţiei –Patria a priori.

Romfilatelia mulţumeşte Serviciului Român de Informaţii pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Data de aparitie: 2015-03-23

NOTĂ : In planul pe 2015, publicat de Romfilatelia, este prevazut ca această emisiune sp fie lansată pe 26.03.2015. De ce a apărut cu trei zile mai devreme ? ”Trădare, trădare. dar să știm și noi”. Inca o dovadă a ”respectului” pe care acest furnizor de timbre îl poartă filateliștilor pe banii cărora iși asigură profitul. Am folosit un termen elegant, trebuia să spun nesimție. Ce iar fi costat dacă emiteau un comunicat cu schimbarea datei?

Comunicat de presă – Romfilatelia

Timbrele românești te poartă într-o incursiune în lumea colecțiilor de marcă

Cel mai recent proiect filatelic realizat de Romfilatelia îi poartă pe iubitorii de timbre în trecut, într-o călătorie în lumea secolelor X-XI, invitându-i să descopere frumusețea și lucrătura meșteșugită a pieselor de tezaur aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.

Muzeul Național de Istorie a României este un adevărat reper al patrimoniului istoric și cultural național, acesta găzduind cele mai faimoase tezaure ale poporului român, piese de mare valoare arheologică, reunite în colecții și expoziții de seamă ce aduc în prezent istoria de odinioară. De altfel, tezaurul Muzeului Național de Istorie a României s-a regăsit în patrimoniul filatelic încă din anul 1971, la un an de la apariția instituției, piesele de colecție depășind hotarele țării împreună cu timbrul românesc.

Emisiunea Colecții de marcă, cea mai nouă colaborare dintre Romfilatelia și Muzeul Național de Istorie a României, continuă astfel parteneriatul de succes dintre cele două instituții, marca poștală reiterându-și rolul de promotor al istoriei naționale și demonstrând astfel că filatelia cultivă valori şi este martorul şi mesagerul moștenirii neamului românesc.

Cele 4 timbre, ce compun emisiunea de mărci poștale Colecții de marcă, ilustrează podoabe și monede descoperite la Dinogeția, una din așezările importante ale regiunii Dunării de Jos, zonă ce a avut de-a lungul secolului al XI-lea o evoluție înfloritoare, relevată de cercetările arheologice. Mărcile poștale cu valorile nominale de 3,00 lei, 4,50 lei, 9,10 lei și 14,50 lei reproduc astfel piese descoperite în anii 1950 și 1954, aparținând tezaurului de la Dinogeția, precum: crucea relicvar de la Dinogeția, inele de aur și argint, monede de aur și verigi de aur.

Ele vin să sublinieze și să completeze misiunea comună celor două instituții partenere, și anume, aceea de a readuce în atenția publicului, în modalități cât mai noi și originale, aspectele ce țin de identitatea noastră națională, de modul în care ne-am format și ne-am consolidat ca popor. Acest miniatural obiect de artă, timbrul, devine astfel o reală prezență în trăirea noastră și a generațiilor următoare, atrăgând și convingând prin imaginea pe care o ilustrează și semnificația acesteia la nivel național și internațional.

Din punct de vedere tehnic, emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 timbre, minicoala de 4 timbre + 4 viniete și blocul de 4 timbre + 2 viniete.

Începând cu ziua de vineri, 20 martie 2015, emisiunea de mărci poștale Colecții de marcă va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Național de Istorie a României pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Marti, 10. Martie 2015

Timbrele românești vestesc apropierea Sărbătorilor Pascale

‘Deci ne-am îngropat cu EL în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morți prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi întru înnoirea vieții;’ (Romani 6:4)

Sărbătoarea Paștelui, cea mai mare sărbătoare creștină și, totodată, cea mai mare sărbătoare a sufletului omenesc, semnifică trecerea de la moarte la viață, de la cele pământești la cele cerești, momentele celebrării fiind cu totul speciale — frumusețea cântărilor, veșmintele preoților, bisericile înțesate de credincioși cu lumânări aprinse exprimând astfel bucuria și lumina celor ce vestesc și a celor ce adeveresc: Hristos a înviat! Adevărat a înviat!

În apropierea acestei mari sărbători, Romfilatelia marchează pe timbrele românești două momente semnificative din viața lui Iisus Hristos — Răstignirea și Învierea, dedicând tuturor credincioșilor emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2015.

Cele două mărci poștale ale emisiunii propun un popas în Ardeal, la Nicula, în inima Transilvaniei, într-unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale, important centru de spiritualitate și cultură, cunoscut atât pentru pelerinajele la Icoana făcătoare de minuni, cât și pentru pictura icoanelor pe sticlă.

Pe timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 1,00 leu este ilustrată tema jertfei lui Hristos, mai precis imaginea iconografică a Maicii îndurerate, în maniera specifică centrului de pictură Lancrăm, Sebeș. Icoana datează de la mijlocul secolului al XIX-lea și se află în patrimoniul Mănăstirii Nicula.

Pe timbrul coliței emisiunii cu valoarea nominală de 9,10 lei este reprodusă icoana Învierea lui Iisus, pictată în centrul de la Nicula, în prima jumătate a secolului al XIX-lea și aparținând acum Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Pe manșeta coliței regăsim o altă reprezentare iconografică a centrului de pictură Lancrăm-Sebeș, Icoana Răstignirii, care datează de la mijlocul secolului al XIX-lea și se află în prezent în Colecția Mănăstirii Nicula.

Icoanele ilustrate pe timbrul și colița emisiunii sunt reprezentări compoziționale deosebit de valoroase, a căror semnificație transcende bariera timpului și spațiului, și a căror alcătuire artistică accentuează caracterul tainic al Sărbătorii Paștelui. Produsele speciale ale emisiunii, realizate într-o manieră grafică și artistică originală, vin să întregească viziunea filatelică asupra acestei mari sărbători.

Albumul filatelic este realizat într-un tiraj limitat de 411 exemplare și este echipat cu blocul special de două timbre al emisiunii și plicul ‘prima zi’ având ștampila ‘prima zi’ imprimată cu folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 411.

Produsul filatelic (timbru de argint aurit) este un produs exclusiv, concept Romfilatelia, realizat într-un tiraj limitat de 365 de exemplare. Timbrul din argint aurit, replică a mărcii poștale de 1,00 leu, este însoțit de carnetul filatelic care conține blocul de timbre ‘serie completă’ al emisiunii, element realizat în premieră filatelică și numerotat de la 001 la 365.

Emisiunea este completată de un plic prima zi și două întreguri poștale, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 timbre, minicoala de 8 timbre + 1 vinietă, minicoala de 4 timbre (2 modele), colița dantelată și două blocuri speciale — blocul de 2 timbre (în album filatelic) și blocul special ‘serie completă’, regăsit în produsul filatelic.

Începând cu ziua de joi, 12 martie 2015, emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2015 va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară.

Romfilatelia mulțumește Înalt Preasfinției Sale Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, Arhimandritului Nicolae Moldovan, Stareț al Mănăstirii Nicula, județul Cluj, domnului Tudor-Alexandru Sălăgean, managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei și domnului Ioan Teglaș, fotograf, pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

De asemenea, Romfilatelia mulțumește Părintelui Siluan Timbuș pentru textul documentar oferit în materializarea acestui proiect filatelic.

ALFABETUL FLORILOR

Miercuri 18 februarie 2015

„Alfabetul florilor”, cea mai recentă emisiune de mărci poștale, reprezintă o abordare filatelică originală, alăturând două tematici diferite într-un concept grafic și artistic special.

Cele 6 timbre ale proiectului reunesc tematica filatelică tradițională „floră” și noțiunea de „letrină”, acea literă majusculă, de obicei ornată, folosită la început de capitol în ediții bibliofile. Fiecare timbru înfățișează o astfel de letrină împletită cu o floare, numele florii începând cu litera figurată în letrină și astfel întreaga emisiune alcătuind cuvântul „TIMBRE”.

Printre florile și literele regăsite pe mărcile poștale ale emisiunii menționăm:

-Timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei ilustrează litera T de la Trandafir (lat. Rosa), floare cultivată în numeroase specii și soiuri, a cărei lungă istorie culturală a dus la folosirea acesteia ca un simbol universal al iubirii și frumuseții;

– Timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei înfățișează litera I de la Iris (lat. Iris sibirica), plantă perenă având aspectul unei tufe mici și petale de diverse culori și nuanțe, grecii conferindu-i denumirea după cuvântul curcubeu;

-Timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei ilustrează litera M de la Mac (lat. Papaver rhoeas), plantă erbacee anuală, folosită în trecut în medicină, ca sedativ ușor, în prezent fiind cultivată pe scară largă pentru semințele utilizate în industria alimentară și farmaceutică sau ca plantă decorativă;

-Timbrul cu valoarea nominală de 4,30 lei prezintă litera B de la Begonie (lat. Begonia x tuberhybrida), plantă erbacee și perenă, originară din zonele tropicale și subtropicale cu climat umed, ale cărei flori mari, de diverse culori, se împart, după formă, în sferice, de tip narcisă, camelie, trandafir, bujor etc;

– Timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei ilustrează litera R de la Regina nopții (lat. Nicotiana alata), plantă erbacee perenă, cultivată anual datorită rezistenței scăzute, care înflorește la sfârșitul verii, din iulie până în octombrie. Regina nopții este larg răspândită ca plantă ornamentală în regiunile temperate;

-Timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei ilustrează litera E de la Echinacea (lat. Echinacea purpurea), plantă cunoscută popular sub numele de „soarele serii”, al cărei extract este considerat un stimulent pentru sistemul imunitar.

Emisiunea este completată de un set de 2 plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 6 timbre + 6 tabsuri, produs special a cărui imagine redă prin alăturare cuvântul „TIMBRE”.

Începând cu ziua de vineri, 20 februarie 2015, emisiunea de mărci poștale Alfabetul florilor va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia mulţumeşte Institutului de Biologie al Academiei Române pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Păsări cântătoare

Romfilatelia propune iubitorilor de păsări și filateliștilor o nouă emisiune de mărci poștale având ca tematică fauna și ilustrând “Păsări cântătoare”. Albumul filatelic, produsul special al emisiunii, este realizat în tiraj limitat de 255 de exemplare și este echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și plicul „prima zi” al emisiunii având ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 255. Ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre (în album filatelic). Începând cu ziua de vineri, 6 februarie 2015, emisiunea de mărci poștale “Păsări cântătoare” va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Cele patru timbre ale emisiunii prezintă păsări încadrate de ornitologi în ordinul Passeriformes, caracterizate prin diversitatea dimensiunilor și penajului, precum:

– Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de

4,50 lei. Acesta este o pasăre mică, întâlnită în țările europene temperate și regiunile limitrofe din Asia. În țara noastră, botgrosul poate fi adesea văzut în pădurile luminoase de la șes;

– Timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei ilustrează presura galbenă (Emberiza citrinella), pasăre răspândită în aproape toată Eurasia, în România aceasta fiind specifică zonelor deschise;

– Mătăsarul (Bombycilla garrulus), pasăre întâlnită în pădurile de conifere din nordul Europei, Asiei și Americii de Nord, având un penaj mătăsos, de culoare dominant cenușie, este reprodus pe timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei;

– Pe timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei este înfățișat mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), o pasăre de talie mică, răspândită în toată Europa, mai puțin în zonele reci. În România, este întâlnit în pădurile montane, de unde coboară în iernile geroase către văi;

Emisiunea este completată de un set de 4 maxime în etui și un plic prima zi, pe care este reprezentat pițigoiul codat (Aegithalos caudatus). Acesta este o pasăre sedentară, de dimensiuni mici, dar de o frumusețe deosebită, culoarea sa generală fiind albă, cu nuanțe de roz și cărămiziu. Pițigoiul codat trăiește în pădurile de foioase și cele mixte, fiind răspândit în toată Europa.

Romfilatelia mulţumeşte Institutului de Biologie al Academiei Române și fotografilor Bogdan Ciungara, Cristian Mihai și Daniel Petrescu pentru sprijinul documentar și fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

REGALITATEA ÎN ROMÂNIA

Miercuri 28 ianuarie 2015

Cea mai recentă emisiune filatelică prezintă pe mărcile poștale o parte a istoriei naționale – respectiv istoria regalității în România – filatelia, care este supranumită și hobby al regilor, omagiind de-a lungul timpului membrii Familiei Regale în cadrul a numeroase proiecte.

Având valorile nominale de 3,10 lei, 3,30 lei, 6,00 lei și 14,50 lei, timbrele emisiunii Regalitatea în România ilustrează cele patru cupluri regale din istoria monarhiei române și monogramele acestora, după cum urmează: Regele Carol I și Regina Elisabeta ai României, Regele Ferdinand I și Regina Maria ai României, Regele Carol al II-lea și Regina-Mamă Elena ai României, Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Ana ai României.

Pliantul informativ, care însoțește emisiunea, oferă mai multe detalii istorice despre tematica abordată și imaginile reprezentate pe timbre.

Emisiunea este completată de un set de 2 plicuri prima zi, un set de 4 maxime în etui și un întreg poștal, a cărui imagine o prezintă pe Principesa Moștenitoare Margareta a României alături de un grup de copii ai Fundației cu titlu omonim, pe care Alteța Sa Regală o coordonează.

Întregul poștal este realizat în contextul unei duble aniversări – celebrarea a 25 de ani de la întoarcerea în țară a Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Margareta a României, precum și aniversarea unui sfert de secol de la înființarea Fundației Principesa Moștenitoare Margareta a României.

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 325 de exemplare şi echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii, cu un element grafic în folio aur şi setul de 2 plicuri „prima zi” a emisiunii având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 325.

Ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 timbre, minicoala de 4 timbre + 2 viniete și blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Începând cu ziua de vineri, 30 ianuarie 2015, emisiunea de mărci poștale Regalitatea în România va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Comunicat de presa – Romfilatelia

Miercuri 21 ianuarie 2015

Reproduceri de artă.

Timbrele românești, expresii ale artei și frumosului

‘Prin însăși firea sa omul este un artist. El caută să aducă pretutindeni în viața sa, într-un fel sau altul, frumosul.’ (Maxim Gorki)

Pictura și sculptura au reprezentat din cele mai vechi timpuri expresii ale modului în care mintea și sufletul au văzut și și-au imaginat lumea, înglobând esența creativității umane, dar și profunzimea trăirilor și simțămintelor în raport cu lumea înconjurătoare.

Având un patrimoniu filatelic național bogat în tematici dedicate artei românești și universale, Romfilatelia reia proiectele pe acest subiect îndrăgit și apreciat de colecționari și introduce în circulație o nouă emisiune de mărci poștale intitulată Reproduceri de artă.

Cele 4 timbre ale emisiunii reproduc lucrări aparținând pictorului român Gheorghe Tattarescu (1820-1894) și sculptorului francez Auguste Rodin (1840-1917).

Gheorghe Tattarescu, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 195 de ani, este un pionier al neoclasicismului în pictura românească, mare parte din activitatea sa artistică fiind dedicată artei religioase. Timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei reproduce pictura Agar în desert

, iar timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei ilustrează lucrarea Fata cu tamburină, ambele opere ale pictorului român fiind ulei pe pânză și încadrându-se în stilul neoclasic.

Auguste Rodin, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 175 de ani, și-a propus să revoluționeze limbajul sculpturii, făcându-l capabil să expună adevărul uman dincolo de clișeele academiste. Celelalte două mărci poștale ale emisiunii filatelice reproduc creații ale sculptorului francez, după cum urmează: pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei este reprodusă sculptura Sărutul, iar pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei este reprezentată lucrarea Primăvara.

Pe vinietele minicolilor sunt ilustrate reproduceri artistice ale celor doi reprezentanți ai artei românești și universale: Autoportretul (detaliu) lui Gheorghe Tattarescu și lucrarea Sculptorul Rodin, ce îl înfățișează pe maestrul francez, operă a sculptoriței Camille Claudel (1964-1943).

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 timbre și minicoala de 4 timbre + 2 viniete.

Începând cu ziua de vineri, 23 ianuarie 2015, emisiunea de mărci poștale Reproduceri de artă va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară.

Romfilatelia mulțumește Muzeului Național de Artă a României pentru sprijinul acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri 14 ianuarie 2015

Campionii faunei ilustrați pe primele timbre românești ale anului 2015

De-a lungul timpului, Romfilatelia a realizat numeroase timbre dedicate animalelor, atât sălbatice, cât și domestice, aceste proiecte având rol educativ și de promovare a faunei naționale și internaționale. Timbrul a devenit astfel un mijloc de informare în masă, având drept numitor comun imaginea pe care o reproduce și impactul pe care aceasta îl are asupra privitorului.

Prima emisiune de mărci poștale a anului 2015 reia astfel una dintre cele mai îndrăgite tematici filatelice, fauna, introducând în circulație Campionii faunei, proiect realizat într-o manieră grafică și artistică de valoare, care se remarcă prin tehnica de execuție și bogăția cromatică a timbrelor și a întregului concept.

Cele patru timbre ale emisiunii ilustrează animale sălbatice care se disting prin diverse recorduri și performanțe ce le evidențiază de restul mamiferelor și le încadrează cu succes în celebra categorie știați că:

– Antilopa săritoare (Antidorcas marsupialis) este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 3,60 lei. Știați că acest animal poate face salturi în lungime de până la 15 m și poate atinge o viteză de până la 90km/h?

– Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,30 lei este ilustrată puma sau leul de munte (Puma concolor). La categoria știați că, remarcăm că puma este campioană la săritura pe verticală de aproximativ 5 m și poate sări de la o înălțime de 18 m.

– Timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei prezintă imaginea celui mai mare membru din familia delfinilor – orca (Orcinus orca). Știați că denumirea de balenă ucigașă se datorează fălcilor puternice și celor 50 de dinți lungi și ascuțiți pe care aceasta îi are?

– Pe timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei este reprezentat ghepardul (Acinonyx jubatus). Știați că ghepardul este cel mai rapid animal terestru? Acesta impresionează prin viteza alergării sale, putând atinge până la 112 km/h și o accelerație de la 0 la 100 km/h în doar 3 secunde. De altfel, acest animal nu este doar cea mai rapidă felină de pe glob, ci și cel mai bun sprinter din regnul animal.

Toate aceste caracteristici și multe alte curiozități se regăsesc în pliantul informativ care oferă mai multe detalii și însoțește cele 4 timbre ale emisiunii filatelice.

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre și blocul de 4 timbre.

Începând cu ziua de vineri, 16 ianuarie 2015, emisiunea de mărci poștale Campionii faunei va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia mulţumeşte Institutului Național de Biologie al Academiei Române și m.c. Academician Dr. Dumitru Murariu pentru sprijinul acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

COMUNICAT DE PRESA – ROMFILATELIA

Miercuri 17 decembrie 2014

Arta populară tradițională reunește cultura românească și cea azeră într-un proiect filatelic comun de succes.

Romfilatelia încheie anul filatelic 2014 cu un proiect de timbre ce aduce tribut artei populare tradiționale, valorificând tradiții și meșteșuguri păstrate de secole atât la nivel național, cât și internațional.

Proiectul filatelic Artă populară tradițională este unul comun, România – Azerbaidjan, și este dedicat meșteșugurilor de valoare ale obiectelor de ceramică și ale covoarelor tradiționale caracteristice celor două țări, încorporând astfel numeroase elemente artistice, transmise din generație în generație.

Cele două timbre ale emisiunii ilustrează meșteșugul țesăturilor de interior și al vaselor tradiționale, prin reproducerea unui vas de ceramică de Horezu împreună cu un covor specific oltenesc, respectiv a unui vas de aramă azer din Lahic, alături de un covor cu motive reprezentative.

Ceramica de Horezu face parte din elementele naționale înscrise pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, purtând peste timp amprenta inconfundabilă a culturilor și civilizațiilor arhaice din spațiul românesc dintre Dunăre și Carpați.

Vasul reprezentat pe timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 9,10 lei este specific zonei Horezu, fiind confecționat din lut, cu toartă, smălțuit, prezentând ca motive decorative valul, flori multicolore și ornamente simple. Alături de acesta, pe timbru este reprezentat și covorul oltenesc, considerat unul dintre cele mai valoroase tipuri de scoarță românească.

Timbrul cu valoarea nominală de 1 leu reproduce un vas de aramă din localitatea Lahic din Azerbaidjan, o zonă cunoscută pentru tradițiile meșteșugărești, precum și un covor azer cu motive reprezentative, unice prin valoarea și măiestria temelor reproduse.

Cele două mărci poștale ale emisiunii sunt însoțite de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre și minicoala de 6 timbre cu manșetă ilustrată.

Începând cu ziua de vineri, 19 decembrie 2014, emisiunea comună de mărci poștaleRomânia – Azerbaidjan: Artă populară tradițională va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Județean Aurelian Sacerdoțeanu, Vâlcea, pentru sprijinul acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

COMUNICAT DE PRESA – ROMFILATELIA

Marti 16.12.2014

MARI INVENTATORI

Timbrele românești îi celebrează pe marii inventatori ai lumii și invențiile lor care au conturat prezentul

De mii de ani, lumea înconjurătoare este într-o continuă schimbare, curiozitatea și nevoia găsirii de soluții la diverse probleme fiind astfel înlocuite de rezultate clare, palpabile, prin dezvoltarea tehnologiei și a științei.

Acestor figuri reprezentative ale progresului tehnic și științific mondial, fără ale căror invenții prezentul ar fi fost cu siguranță altul, Romfilatelia le dedică un nou proiect filatelic tematic, emisiunea de mărci poștale Mari inventatori.

Alcătuită din patru timbre, emisiunea filatelică îi cinstește pe Leonardo da Vinci, Thomas Alva Edison, Nikola Tesla și Albert Einstein, precum și celebrele lor invenții care au devenit piatra de fundament a lumii de astăzi:

– Timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei îl înfățișează pe Nikola Tesla (1856-1943) alături de a o imagine a motorului cu inducție alimentat cu ajutorul curentului alternativ. Tesla a lăsat în urmă mai bine de 200 de invenţii extraordinare precum arcul electric, motorul de curent alternativ şi sistemele de curent alternativ, fiind faimos pentru bobina de inducţie pentru curenţi alternativi de înaltă frecvenţă;

– Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,60 lei este ilustrat portretul inventatorului american Thomas Alva Edisson (1847-1931), cunoscut ca „Magicianul din Menlo Park”, alături de cea mai cunoscută invenţie a sa: becul cu filament incandescent, descoperire epocală fără de care nu ne putem imagina prezentul;

– Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,30 lei regăsim portretul marelui fizician teoretician Albert Einstein (1879 – 1955) alături de celebra ecuaţie a Teoriei relativităţii E = mc², transpusă pe marca poştală;

– Pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei este reprezentat „Maestrul Renaşterii”, cum a fost numit Leonardo da Vinci (1452 – 1519), împreună cu una din creaţiile sale, o instalaţie mecanică pentru irigarea terenurilor arabile.

Emisiunea este machetată în coală de 32 timbre și minicoală de 5 timbre + 1 vinietă, iar cele patru timbre ale emisiunii sunt însoțite de plicul prima zi, pe care este reprezentatArhimede, celebrul învăţat al lumii antice. Realizările sale se înscriu în numeroase domenii ştiinţifice: matematică, fizică, astronomie, inginerie şi filozofie, fiind cunoscut în special datorită principiului lui Arhimede, pe care l-a descris în tratatul său Despre corpurile plutitoare.

Începând cu ziua de miercuri, 17 decembrie 2014, emisiunea de mărci poștale

Mari inventatori va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia mulţumeşte domnului inginer Aurel Tudorache pentru sprijinul acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

COMUNICAT DE PRESA – ROMFILATELIA

SCRIITORI ŞI PAGINI DE COLECŢIE

Romfilatelia reia emisiunile dedicate literaturii române prin introducerea în circulaţie a emisiunii Scriitori şi pagini de colecţiealcătuită din patru timbre poştale pe care sunt reprezentate portretele a patru scriitori, împreună cu un mic fragment din opera lor şi semnătura fiecăruia.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei este reprezentat portretul scriitoruluiIon Creangă (1837-1889) alături de paragraful introductiv al Amintirilor din copilărie:

„Nu ştiu alţii cum sunt,dar eu, când mă gândesc la locul naşterei mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-secu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel…”.

Reprezentant de seamă al literaturii clasice româneşti, Ion Creangă este cunoscut în special datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie. Scrierile sale cuprind basme, anecdote, povestiri, fiind în special inspirate de „producţiunile poporane”.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei este ilustrat portretul lui Vasile Alecsandri (1821-1890) împreună cu primele două strofe ale poeziei Hora Unirii:

„Hai să dăm mână cu mână

Cei cu inima română,

Să-nvârtim hora frăţiei

Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!

Piară duşmănia-n ţară!

Între noi să nu mai fie

Decât flori şi omenie!”

Poet, dramaturg, folclorist, om politic şi membru fondator al Academiei Române, acesta s-a implicat activ în scrierea paginilor istoriei Principatelor Române. Este cunoscut în literatura română în special datorită pastelurilor, creaţii lirice ce evocă natura aşa zis domestică, abordând cadrul obişnuit al unei vieţi patriarhale, idilice.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 7,60 lei se regăseşte imaginea poetuluiGeorge Coşbuc (1866-1918) împreună cu două strofe ale cunoscutei poezii Lupta vieţii:

„Copiii nu-nţeleg ce vor: / A plânge-i cuminţenia lor.

Dar lucrul cel mai laş în lume / E un bărbat tânguitor.

Nimic nu-i mai de râs ca plânsul / În ochii unui luptător.

O luptă-i viaţa; deci te luptă / Cu dragoste de ea, cu dor.”

Poezia sa, care abordează natura, viaţa satului, vitejia ostaşilor români în luptele de la 1877, aparţine patrimoniului cultural naţional, creaţia sa înscriindu-l ca un autor clasic în tezaurul literaturii române. Poemele sale se încadrează într-o viziune unitară, alcătuind o monografie epico-lirică a satului românesc.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei este înfăţişat poetul George Bacovia(1881-1957) împreună cu primele două strofeale poeziei Decembre:

„Te uită cum ninge decembre…

Spre geamuri, iubito, priveşte –

Mai spune s-aducă jăratec

Şi focul s-aud cum trosneşte.

Şi mână fotoliul spre sobă,

La horn să ascult vijelia,

Sau zilele mele – totuna –

Aş vrea să le-nvăţ simfonia.”

Format la şcoala simbolismului literar francez, poezia lui Bacovia este expresia cea mai elocventă şi mai durabilă a simbolismului autohton. Bacovia este poetul toamnelor nesfârşite, al iernilor („Nevroză”) ce dau sentimentul de sfârşit de lume, este poetul căldurilor toride („Cuptor”), al primăverilor nevrotice („Nervi de primăvară”).

Pe vinietele minicolilor de timbre sunt reproduse imaginile a patru opere de artă (busturi şi medalioane), care îi ilustrează pe cei patru scriitori români. Acestea sunt creaţii ale unor artişti plastici români şi aparţin patrimoniului Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti: Ion Creangă (medalion realizat de Pavel Mercea), Vasile Alecsandri (bust realizat de Spiridon Georgescu), George Coşbuc (bust sculptat de Ion Coşan) şi George Bacovia (bust sculptat de Miliţa Pătraşcu).

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional al Literaturii Române pentru sprijinul acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Data de aparitie: 05.12.2014

Comunicat de presă

Miercuri 26, noiembrie 2014

Marca poștală se alătură CEC Bank în aniversarea unui secol și jumătate în slujba sistemului bancar românesc

Susținător al instituțiilor din România care reprezintă un important pilon în consolidarea valorilor autentice naționale, timbrul românesc adaugă în portofoliul său o nouă aniversare memorabilă: 150 de ani de la înființarea unei instituții devenite în timp un veritabil simbol național, CEC Bank.

Cu acest prilej, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea aniversară de mărci poştale 150 de ani de la înfiinţarea CEC, recunoscând astfel rolul jucat de această instituţie în consolidarea sistemului bancar românesc şi dezvoltarea economică a ţării și celebrând, totodată, un secol și jumătate de istorie bancară pe teritoriul României.

CEC Bank este astăzi continuatoarea activităţilor iniţiate de prima instituţie de credit public din România,

Casa de Depozite și Consignații, şi a celor desfăşurate, începând cu anul 1881, de cea mai importantă casă

de economie care a activat în sistemul bancar românesc, Casa de Economie, fiind transformată în anul 1932 în

Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale, prescurtat CEC.

Pe timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 8,10 lei este reprezentată imaginea contemporană a clădirii Palatului CEC.

Timbrul coliţei cu valoarea nominală de 14,50 lei prezintă friza decorativă de la intrarea în

Palatul CEC, pe care este scris numele instituţiei, iar manşeta coliţei emisiunii ilustrează elemente decorative de arhitectură şi de identitate, aflate pe frontispiciul clădirii.

Timbrul emisiunii este însoțit de plicul prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 8 timbre + 4 viniete și colița dantelată.

Începând cu ziua de vineri, 28 noiembrie 2014, emisiunea de mărci poștale 150 de ani de la înfiinţarea CEC va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia mulţumeşte CEC Bank pentru sprijinul documentar și fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

COMUNICAT DE PRESĂ – ROMFILATELIA

CRĂCIUN 2014

Cu ocazia Sfintei Sărbători a Crăciunului care marchează pentru creştinii de pretutindeni naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea Crăciun 2014alcătuită dintr-un timbru ce reproduce imaginea unei icoane cu Naşterea Domnului aparţinând patrimoniului Mănăstirii Stavropoleos din Bucureşti.

Biserica Mănăstirii Stavropoleos a fost ridicată la 1724 de către arhimandritul grec Ioanichie. Venit în Bucureşti din Epir, la 1722, el ridică mai întâi un han, iar apoi, pentru negustorii şi călătorii acelui timp, construieşte în incinta acestuia şi o biserică. În clădirile din preajmă întemeiază şi mănăstirea, cu o obşte de monahi greci.

Pisania aflată deasupra uşii de intrare, scrisă în greceşteşi româneşte, ne arată că biserica era gata ridicată din temelie la 30 octombrie 1724.

Este o construcţie realizată în stilul arhitecturii munteneşti a secolului al XVIII-lea, având toate datele stilistice specifice artei de tradiţie brâncovenească.

Faţada este împodobită cu un şir de medalioane înconjurate de motive decorative vegetale, care se prelungesc pe arcurile a căror formă aminteşte de arhitectura Orientului. Incinta, ridicată, la începutul secolului al XX-lea după planurile arhitectului Ion Mincu, pe locul vechiului han, preia acelaşi sistem decorativ la porticul susţinut pe coloane care împrejmuieşte curtea pe trei laturi.

Pictura a fost realizată în două etape, cea din interiorul bisericii şi de pe faţada pridvorului, în anul 1724, iar cea din absidele laterale şi altar, precum şi cea din pridvorşi de pe faţada bisericii, în jurul anului 1730.

În incintă sunt amenajate astăzi chiliile, stăreţia, precum şi colecţia de obiecte bisericeşti, biblioteca şi trapeza. Aceste spaţii pot fi vizitate şi oferă celor interesaţi o mărturie a tradiţiei şi artei bisericeşti vechi.

Între icoanele păstrate în biserica şi în colecţia mănăstirii se află şi trei icoane cu tema Naşterea Domnului. Cea dintâi face parte din iconostas, din registrul de icoane prăznicare, cea de-a doua este o icoană prăznicar mobilă, pictată pe ambele feţe, pe verso având reprezentată Tăierea împrejur. Aparţine unei serii pictate, potrivit inscripţiei, de „mîna lui Ioan ereu. 1776”. Cea de-a treia icoană cu tema Naşterea Domnului este pictată într-o manieră populară, în secolul al XIX-lea.

Imaginea reprodusă pe timbrul emisunii Crăciun 2014 reprezintă cea de-a treia icoană, realizată cu tempera pe lemn, în care Maica Domnului este prezentată alături de pruncul Iisus în ieslea din peşteră. Magii care aduc daruri, păstorii şi Dreptul Iosif întregesc compoziţia care rezumă acest mare eveniment al lumii creştine: Naşterea Domnului.

Aducem mulţumirile noastre Preafericirii Sale Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopiei Bucureştilor şi Mănăstirii Stavropoleos pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Data apariției : 21 noiembrie 2014

COMUNICAT DE PRESA – ROMFILATELIA

Miercuri 18 noiembrie 2014

Romfilatelia marcheaza implinirea unui sfert de secol de la Revolutia din decembrie 1989 prin emisiunea filatelica „25 de ani de la caderea regimului comunist„, realizata dintr-un timbru si o colita cu mesaje simbolice.

Oglinda a trecutului si prezentului, timbrul ilustreaza momente semnificative ale istoriei si culturii nationale, fiind un important instrument in cunoasterea Romaniei ca popor si oferind o privire de ansamblu asupra celor mai importante evenimente care au format natiunea romana, informeaza un comunicat remis MEDIAFAX.

Cea mai noua emisiune de timbre face referire la un moment istoric de importanta semnificativa pentru poporul roman, prin care Romania a fost readusa, dupa mai bine de patru decenii, in randul democratiilor europene.

Romfilatelia marcheaza implinirea a 25 de ani de la Revolutia din decembrie 1989 prin emisiunea filatelica „25 de ani de la caderea regimului comunist”, alcatuita dintr-un timbru si o colita cu mesaje simbolice, reprezentative atat pentru memoria evenimentelor de acum 25 de ani, cat si pentru mostenirea acestora si importanta sa pentru generatiile de astazi si cele care vor urma.

Timbrul emisiunii cu valoarea nominala de 14,50 de lei ilustreaza in maniera grafica si simbolica numarul „XXV” menit sa marcheze un sfert de secol de la Revolutia din decembrie 1989. Alegerea scrierii cu cifre romane are o dubla semnificatie: cifra romana XX este un semn al negarii regimului comunist ce vine sa anuleze zidul oprimarii, iar cifra romana V reprezinta un simbol al victoriei si al libertatii castigate.

Timbrul colitei cu valoarea nominala de 8,10 de lei ilustreaza opera „Aripi” (Monumentul luptei anticomuniste) apartinand artistului Mihai Buculei, un simbol al luptei impotriva regimului comunist si, totodata, un omagiu adus sacrificiului in castigarea democratiei.

Cele doua valori ale emisiunii sunt completate de plicul prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinieta, colita dantelata si intregul postal.

Emisiunea filatelică 25 de ani de la căderea regimului comunist va fi lansată într-un cadru oficial, joi, 20 noiembrie a.c., în Sala de plen a Senatului României , eveniment ce va avea loc în cadrul Conferinței internaționale „25 de ani de la prăbușirea dictaturilor comuniste în Europa de est: privind în urmă, privind înainte” , desfășurată în perioada 19-21 noiembrie a.c., la București.

Incepand de joi, 20 niembrie, emisiunea de marci postale „25 de ani de la caderea regimului comunist” va putea fi achizitionata de la toate magazinele Romfilatelia din Bucuresti si din tara.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Miercuri 12 noiembrie 2012

Emisiune comună Romțnia – Croația

Simboluri ecleziastice româno – croate ilustrate în filatelie

Susținătoare constantă a culturii și valorilor tradiționale și universale, Romfilatelia marchează bunele relații de prietenie dintre România și Croația, prin introducerea în circulație a unei emisiuni comune de mărci poștale intitulate Spiritualitate — Biserici fortificate.

Dedicate ansamblurilor bisericești fortificate datând din Evul Mediul, cele 2 timbre ale emisiunii ilustrează Biserica Evanghelică din Cristian, Brașov și respectiv Biserica Sf. Nicolae din Komiza, insula Vis, Croația, ambele lăcașuri îndeplinind de-a lungul timpului atât rolul de biserică, cât și pe cel de cetate fortificată.

Timbrul cu valoarea nominală de 1,00 leu prezintă Biserica fortificată Sfântul Nicolae din Komiza, insula Vis, cea mai veche construcție reprezentativă pentru stilul său din Dalmația și din întreaga Croație.

Biserica datează din secolul al XIII-lea și este cunoscută și sub numele de Muster (Mănăstire).

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 9,10 lei este reprodusă Biserica Evanghelică din Cristian, construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Declarată monument istoric, biserica actuală a fost sfințită în anul 1841, după ce vechea biserică cu hramul Sf. Nicolae a fost dărâmată în 1839.

Cele două mărci poștale ale emisiunii ilustrând simboluri ale trăiniciei credinței și păstrării pământului strămoșesc sunt completate de plicul prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoală de 8 timbre + 1 vinietă și blocul de 2 timbre (în album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat într-un tiraj limitat de 321 exemplare și echipat cu blocul de 2 timbre al emisiunii și plicul ‘prima zi’ a emisiunii, având aplicate în clar, cu folio aur, ștampilele ‘prima zi’ ale celor două țări. Ambele produse sunt numerotate cu negru de la 001 la 321.

Începând cu ziua de vineri, 14 noiembrie 2014, emisiunea comună de mărci poștale România — Croația: Spiritualitate — Biserici fortificate va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară.

Romfilatelia mulțumește dlui. arhitect Hermann Fabini și dlui. fotograf George Avanu pentru sprijinul acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

COMUNICAT DE PRESĂ ROMFILATELIA

Miercuri 5 noiembrie 2014

Un secol de istorie, educație și cultură națională pe timbrele românești – Palatul Fundației Universitare Carol I

Romfilatelia alătură seriei proiectelor filatelice aniversare o nouă emisiune de mărci poștale dedicată unei instituții promotoare de istorie, educație și cultură națională, intitulată 100 de ani de la inaugurarea Palatului Fundației Universitare Carol I.

Fundația Carol I adăpostește peste un secol de istorie, clădirea fiind „un așezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultățile din țară, al cărui scop va fi de a procura studenților un loc de întrunire, înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă, unde vor putea satisface iubirea lor de studiu”, așa cum însuși regele Carol I, semnatarul documentului de înființare, descria această instituție.

Regele Carol I este și cel care, alături de alte personalități ale vremii, a avut o contribuție semnificativă în consolidarea unui patrimoniu important al fundației, contribuind atât prin donații de colecții, cât și prin donații în bani.

Construcția inițială a fost însă afectată de-a lungul timpului, fiind supusă bombardamentelor din 1944, numele instituției fiind ulterior schimbat în Biblioteca Centrală a Universității „C.I. Parhon” din București, și unui puternic incendiu în decembrie 1989, în urma căruia patrimoniul de carte s-a diminuat considerabil, fiind distruse nenumărate manuscrise și volume de valoare.

Începând cu anul 1990, fondul de carte este refăcut cu sprijinul instituțiilor naționale, clădirea este renovată, are loc redeschiderea Bibliotecii Centrale Universitare din București (Unitatea Centrală) în noiembrie 2001, iar în 2006 este adoptată denumirea actuală a instituției, respectiv Biblioteca Centrală Universitară Carol I.

Marcând aniversarea unui secol de la inaugurarea Palatului Fundației Universitare Carol I, Romfilatelia realizează o emisiune filatelică specială, alcătuită din două valori ce creează o punte între trecutul și prezentul acestui edificiu de referință al culturii naționale.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei este ilustrată fațada actualei clădiri a Bibliotecii Centrale Universitare Carol I și statuia ecvestră a regelui.

Timbrul coliței emisiunii cu valoarea nominală de 14,50 lei reproduce imaginea de epocă a Palatului Fundației, iar pe manșetă este reprezentată o fotografie de la inaugurarea clădirii extinse, din 9 mai 1914, în Aula Mare, în prezența Majestății Sale Regele Carol I. De asemenea, în colțul stânga sus al manșetei este reprodus un fragment din textul documentului de înființare a „Fundațiunii Universitare”, semnat de regele Carol I.

Cele două valori ale emisiunii sunt completate de plicul prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoală de 4 timbre cu manșetă ilustrată și colița dantelată.

Începând cu ziua de vineri, 7 noiembrie 2014, emisiunea de mărci poştale 100 de ani de la inaugurarea Palatului Fundației Universitare Carol I va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară.

Romfilatelia mulţumeşte Bibliotecii Centrale Universitare Carol I pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

miercuri, 29 Octombrie 2014

ORAŞE DUNĂRENE, TULCEA

„Un oraş şi o lume aflată la graniţa a două universuri atât de diferite: cel al Imperiului Otoman şi cel al Europei.” (Nicolae Ariton)

„(…) Tulcea. Aici Dunărea face o curbă largă spre miazăzi şi-mpinge oraşul între două dealuri uscate, pietroase, pe spinarea cărora morile de vânt, puse la rând, se arată în zarea albastră a cerului ca nişte cerşetori gârboviţi, cu braţele-ntinse”; astfel prezenta Alexandru Vlahuţă oraşul dunărean în descrierea României Pitoreşti.

În perioada romană (sec. I-VII p.Chr.) se consemnează existenţa aşezării dunărene, atunci denumită cetatea Aegyssus, menţionată în Epistulae ex Ponto(„Ponticele”) ale poetului roman Ovidius. Informaţii preţioase asupra perioadei medio-bizantine aparţin lui Constantin Porfirogenetul, sec. X p.Chr. Cea mai timpurie menţiune cunoscută despre Tulcea se regăseşte în documentele de cancelarie otomane, datând din primii ani ai secolului al XVI-lea. Într-un registru din anul 1502 este consemnat ca satul Tulcea, hass al sangeacbeiului (Silistra). Mărturiile călătorilor străini din sec. XVI-XVII includ Tulcea printre cele mai importante localităţi din zona Dunării de Jos.

Romfilatelia dedică oraşului dobrogean emisiunea de mărci poştale Oraşe dunărene, Tulcea, prin ilustrarea a patru obiective turistice incluse în patrimoniul cultural al locului.

Timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei înfăţişează Monumentul Independenţei, monument ce face trimitere la eroii căzuţi în Războiul de Independenţă (1877-1878), aici găsindu-se de asemenea ruinele cetăţii Aegyssus.

Execuţia monumentului a fost încredinţată sculptorului Giorgio Vasilescu, iar după moartea acestuia, sculptorului Constantin Bălăcescu. Ansamblul a fost finalizat în 1899, dar a fost inaugurat pe 2 mai 1904, în prezenţa Regelui Carol I. La baza obeliscului, se aflau 2 elemente sculpturale: un dorobanţ cu arma pe umăr şi o goarnă în mână, respectiv un vultur uriaş cu aripile deschise. Monumentul Independenţei a fost refăcut în 1932, după distrugerea sa în perioada 1916-1918, însă abia în 1977 avea să-şi recapete forma iniţială, cu statuia dorobanţului şi a vulturului, graţie contribuţiei sculptorului Cristea Grosu.

Pe faţada principală a piedestalului era montată o placă cu textul: „Ridicatu-sa acest monument de cetăţenii tulceni ai ţării, în anul MDCCCXCIX spre vecinica amintire a readucerii Dobrogei la căminul strămoşesc prin vitejia armatei române sub conducerea Regelui Carol I”. (MDCCCXCIX = 1899)

Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei este ilustrat Colegiul Dobrogean „Spiru Haret”, cea mai veche instituţie de învăţământ liceal din judeţ, înfiinţat în 1883 sub forma Gimnaziului Real de Băieţi şi transformat în liceu în 1897. Un sprijin deosebit l-a acordat şcolii în acea perioadă omul de ştiinţă şi pedagogul Spiru Haret, pe atunci ministru al Instrucţiunii Publice. În 1903 se dă liceului numele de Principele Carol, iar la 1 decembrie 1916 liceul se închide în timpul regimului de ocupaţie militară bulgară-germană-turcă, reluându-şi activitatea în 1918. Până în 1928, liceul a funcţionat în fosta proprietate a Paşei Ahmed Resim, care va fi demolată pentru a face loc actualului sediu al instituţiei de învăţământ.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,30 lei este ilustrată imaginea Geamiei Aziziye (cunoscută sub numele de Geamia Sultanului Abdul Aziz), lăcaş de cult şi monument istoric, inaugurat în 1863.

Lăcaşul a fost ridicat în stilul geamiei vechi, în timpul domniei sultanului Abdul Aziz, al cărui nume îl şi poartă. Construcţia din piatră, cărămidă şi lemn, adăposteşte o cameră cu destinaţia de sală de rugăciuni pentru persoanele de rit musulman. Lângă clădire se înalţă un minaret de 25 de metri, cu un diametru de 3,55 de metri, fiind refăcut în 1897.

Monumentul se caracterizează prin simplitate, fiind construit în stil maur, cu sanctuarul în formă pătrată, interiorul păstrând aceleaşi caracteristici ale ornamentaţiei orientale (în încăpere pot fi găsite inscripţii dăltuite, cu litere arabe).

Pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei este ilustrată Catedrala Episcopală Sfântul Nicolae.

Catedrala a fost construită pe locul unde românii din satul Beştepe ridicaseră o bisericuţă de lemn. Piatra de temelie a actualei biserici a fost pusă în 1862 de către Mitropolitul Dionisie al Durostorului, pisania de la intrare stând drept mărturie: „Acest sfânt lăcaş cu patronul Sf. Ierarh Nicolae, din oraşul Tulcea, s-a clădit în anul 1865, în timpul stăpânirii turceşti, alături de vechea bisericuţă”. Catedrala are o înălţimede aproximativ 30 m, fiind în formă de cruce şi urmând stilul bizantin cu trei turle. Este construită din piatră şi cărămidă şi pictată în interior în ulei. Tavanul este format din 15 bolţi, sprijinite pe 8 stâlpi masivi. Pictura în stil renascentist a fost executată în 1905-1906, de pictor-profesor D. Marinescu, de la şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti.

În anul 1867, mergând spre Constantinopol, cu vaporul pe Dunăre, pentru investitură, Regele Carol I s-a oprit la Tulcea, în urma invitaţiei făcute de către Matesatiful de atunci al Dobrogei, Ismail Paşa. Carol I a vizitat Biserica Sf. Nicolae, care era încă în construcţie la acea vreme, donând bisericii un potir din metal comun, alb, o steluţă şi un disc, precum şi 100 de galbeni. Astfel, Biserica Sf. Nicolae dispune în prezent de un important număr de obiecte din metale preţioase, printre care şi o Sf. Evanghelie, ediţie 1888, îmbrăcată în argint. Aceasta a devenit în 2008 Catedrala Episcopală a nou înfiinţatei Eparhii a Tulcei.

Romfilatelia mulţumeşte Primăriei Municipiului Tulcea pentru sprijinul documentar şi fotografic oferit la realizarea emisiunii de mărci poştale.

Data de aparitie: 31.10.2014

Comunicat de presă Romfilatelia

Istoria regalității scrisă pe mărcile poștale românești

„Coroana Regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului şi a Naţiunii. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, generozitate şi modestie.” (Regele Mihai I)

Consecventă în misiunea de a promova moştenirea culturală şi istorică a ţării noastre, Romfilatelia aduce în atenția tuturor colecționarilor și a celor pasionați de istorie și regalitate o nouă temă deosebit de interesantă, prin introducerea în circulație a emisiunii de mărci poștale Istoria regalității – Mihai I.

La moment aniversar, Romfilatelia îi dedică Regele Mihai I al României o nouă emisiune de mărci poștale, proiect care omagiază viaţa şi activitatea Majestăţii Sale în contextul marilor evenimente ale istoriei neamului, contribuind astfel la îmbogățirea tezaurului de valori și simboluri naționale.

Pe timbrul emisiunii, cu valoarea nominală de 4,70 lei, este reprezentat Majestatea Sa Regele Mihai I în anul 2008, la biroul său din Palatul Elisabeta.

În aceeași notă, timbrul coliţei, având valoarea nominală de 14,50 lei, prezintă pe Majestăţile Lor Regele Mihai I şi Regina Ana ai României, în acelaşi birou din Palatul Elisabeta, iar fundalul manşetei coliţei ilustrează

Castelul Peleş, alături de imaginile a trei mărci poştale dedicate Majestății Sale Regele în 1929-1930, 1940-1942 şi 1947;

Timbrul emisiunii este completat de plicul prima zi, care prezintă suplimentar o imagine de la nunta Majestăților Lor Regele Mihai I și Regina Ana ai României, secvență surprinsă în fața Palatului Regal din Atena, la 10 iunie 1948, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 timbre, minicoala de 8 timbre + 1 vinietă, colița dantelată și colița nedantelată.

Începând cu ziua de sâmbătă, 25 octombrie 2014, emisiunea de mărci poştale Istoria regalității – Mihai I va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia mulțumeşte Casei Majestăţii Sale Regelui şi domnului Marius Bărăgan pentru sprijinul documentar şi fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

COMUNICAT ROMFILATELIA

Miercuri 22 octombrie 2014

Timbrele românești ilustrează tezaure monetare cu valoare istorică din colecția numismatică a Băncii Naționale a României

Continuând seria proiectelor filatelice ce prezintă publicului legătura dintre filatelie și numismatică, Romfilatelia introduce în circulație o nouă emisiune de mărci poștale dedicată uneia dintre cele mai valoroase colecții din patrimoniul național: Colecţia Numismatică a Băncii Naţionale a României, Tezaure Monetare.

Prin valoarea simbolică şi culturală pe care a dobândit-o de-a lungul timpului, moneda și-a depăşit cu mult funcţia de mijloc de schimb şi de tezaurizare avută iniţial, fiind unul dintre simbolurile suveranității unui stat, alături de steag, stemă, imn și timbru.

Cea mai recentă emisiune filatelică ilustrează pe timbrele românești patru dintre monedele de colecție aflate în patrimoniul Băncii Naționale a României:

pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei este reprezentat kosonul, singura monedă dacică de aur cunoscută până în prezent;
marca poștală cu valoarea nominală de 2,40 lei prezintă unul dintre tezaurele alcătuite din drahme histriene, decoperite pe teritoriul Dobrogei și păstrate în colecția numismatică a Băncii Naționale a României;
timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei ilustrează talerul, strămoșul leului românesc;
ducatul venețian, regăsit în colecția numismatică a Băncii Naționale a României într-un tezaur aparținând secolelor XVII – XVIII, este reprodus pe marca poștală cu valoarea nominală de 14,50 lei.

Cele 4 valori ale emisiunii sunt completate de plicul prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de

32 timbre şi minicoala de 6 timbre + 6 viniete și 2 tabs-uri și blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 321 exemplare și echipat cu blocul de

4 timbre al emisiunii, având elemente grafice în folio aur și plicul „prima zi” al emisiunii cu ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate cu negru de la 001 la 321.

Începând cu ziua de vineri, 24 octombrie 2014, emisiunea de mărci poştale Colecţia Numismatică a Băncii Naţionale a României, Tezaure Monetare va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia mulţumeşte Direcției Emisiune, Tezaur și Casierie din cadrul Băncii Naţionale a României pentru sprijinul documentar şi fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

COMUNICAT ROMFILATELIA

Miercuri 8 octombrie 2014

Pisici salbatice

Pisica este unul dintre cele mai raspandite şi intalnite animale, fiind regasita atat in casele oamenilor, ca animal de companie, domestic, cat şi ca inspiraţie in numeroase domenii, precum arta, fotografie sau ca marturie a vremurilor apuse in istorie şi mitologie.

Pisicile sunt animale ce au atras simpatia şi dragostea oamenilor inca din Lumea Antica, fiind subiectul mai multor asocieri de-a lungul timpului, variind astfel de la veneraţie şi sacralitate, in Egiptul şi India Antica, la obiect al superstiţiilor, in Evul Mediu, sau la animale norocoase, aşa cum sunt vazute şi astazi in Japonia.

Ruda a pisicii domestice, pisica salbatica este intalnita in ţari din Europa, Africa, Orientul Mijlociu şi parţial Asia, caracterizandu-se printr-o varietate de subspecii şi fiind folosita in special pentru a apara culturile de mamifere rozatoare, daunatoare agriculturii.

Tuturor iubitorilor de feline şi animale salbatice, precum şi colecţionarilor, Romfilatelia le dedica cea mai noua emisiune de marci poştale intitulata Pisici salbatice, alcatuita din 4 timbre cu valorile nominale de 3,30 lei, 3,60 lei, 7,60 şi 8,10 lei.

Pisica salbatica abisiniana (Felis silvestris ocreata), pisica salbatica asiatica (Felis silvestris ornata), pisica salbatica din Romania (Felis silvestris) şi pisica salbatica sud-africana (Felis silvestris cafra) sunt cele 4 specii ilustrate pe timbrele emisiunii.

Imaginile acestora impreuna cu pliantul informativ care insoţeşte elementele emisiunii ofera publicului mai multe detalii despre fiecare specie in parte, grafica timbrelor şi informaţiile descriptive conturand profilul acestor feline.

Cele 4 valori ale emisiunii sunt completate de plicul prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de

32 timbre si minicoala de 5 timbre + 1 vinieta.

Incepand cu ziua de vineri, 10 octombrie 2014, emisiunea de marci postale Pisici salbatice va putea fi achizitionata de la toate magazinele Romfilatelia din Bucuresti si din tara.

COMUNICAT ROMFILATELIA

Joi 01.10.2014

Mărcile poştale româneşti „imortalizează” timpul în emisiunea Turnurile Timpului, Turnuri cu Ceas

Romfilatelia, susţinător permanent al valorilor şi simbolurilor culturale şi istorice naţionale, abordează o nouă tematică, deosebit de interesantă, ce aduce în prim plan măsurarea timpului, preocupare existentă încă din antichitate și dezvoltată odată cu trecerea timpului către mecanisme de măsurare mai precise.

Recunoscând valoarea istorică și arhitecturală a ceasurilor și turnurilor cu ceas, Romfilatelia dedică emisiunea de 6 timbre Turnurile Timpului, Turnuri cu Ceas câtorva dintre cele mai reprezentative ansambluri de acest fel construite de-a lungul timpului în România.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei este reprodus Turnul Primăriei din Oradea, al cărui orologiu stă mărturie pentru vremurile istorice apuse, cântând la ore fixe “Marşul lui Iancu” și păstrând urmele bătăliilor pentru eliberarea Transilvaniei din anul 1944.
Timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei ilustrează Turnul Trompeţilor din Mediaş, a cărui construcție a fost finalizată în anul 1551 și având o înălţime de 68 m şi o înclinaţie faţă de axa verticală de 2,28 m, ceea ce-l poziționează în topul primelor zece clădiri înclinate din lume.
Turnul cu Ceas al Palatului Culturii din Iaşi este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei. Inspirată din stilul Palatului de Justiţie din Paris, construcția arhitectului I. D. Berindei prezintă opt clopote care reproduc, la oră exactă, melodia „Hora Unirii”.
Timbrul cu valoarea nominală de 3,60 lei reproduce Turnul Palatului Comunal din Buzău, clădirea care încorporează şi turnul fiind construită între anii 1899 şi 1903 după proiectul arhitectului Alexandru Săvulescu şi fiind inaugurată în prezenţa Regelui Carol I, în 1904. Turnul are o înălţime de 20 m, iar orologiul său a fost instalat în 1903.
Turnul Casei Sfatului din Braşov este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei. Iniţial, Casa Sfatului din centrul oraşului Braşov a fost doar un turn de supraveghere, dar în timp clădirii i s-au adăugat noi încăperi şi turnul, în care a fost instalat un ceas cu cadrane pe toate cele patru feţe.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei este ilustrat Turnul Central al Castelului Peleş, unul dintre cele mai frumoase castele ale Europei, de altfel primul electrificat de pe continent. Turnul central al castelului are o înălțime de 66 m, cele trei cadrane ale ceasului principal al turnului fiind decorate cu simboluri astrale, iar cadranele fiind orientate către punctele cardinale sud, est şi vest.

Cele 6 valori sunt completate de plicul prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre şi minicoala de 4 timbre cu manşetă ilustrată.

Începând cu ziua de vineri, 3 octombrie 2014, emisiunea de mărci poştale Turnurile Timpului, Turnuri cu Ceas va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia aduce mulțumiri domnilor Cornel Constantin Ilie, istoric, fotografilor George Avanu, Silviu Matei și Călin Leucuţa pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

COMUNICAT ROMFILATELIA

Joi 18 septembrie 2014

BUCUREȘTI, 555 ANI DE EXISTENȚĂ

Peste cinci veacuri de istorie, cultură și identitate românească: acesta este Bucureștiul în care strămoși inoștri au construit România modernă, prin consolidarea spirituală și instituțională a profilului identitar și unității poporului român. Astăzi, Bucureștiul se prezintă ca unul dintre cele mai mari orașe ale continentului în care arhitectura ultimilor ani și stilul vibrant de viață al locuitorilor săi fac din capitala României un punct de reper pe harta Europei.

Prima atestare istorică a Bucureștiului datează din 20 septembrie 1459, fiind menționat ca una dintre reședințele domnitorului Vlad Țepeș. La împlinirea a 555 de ani de la prima menționare a orașului și consacrarea sa oficială ca reședință domnească,Romfilatelia dedică „orașului lui Bucur” emisiunea aniversară București, 555 de ani de existență, prin care este ilustrată una din fațetele emblematice ale orașului: arhitectura modernă, clădită în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Emisiunea este alcătuită din șase timbre poștale care ilustrează clădiri simbolice ale Bucureștiului modern de la cumpăna secolelor XIX-XX, și timbrul coliței pe care este reprezentată Fântâna Zodiac din Parcul Carol.

Pe timbrul cu valoare nominală de 3,30 lei este ilustrat Palatul Băncii Naționale a României.

Construit pe terenul unui han datând din secolul al XVII-lea, clădirea este un element arhitectural de referință al modernizării urbane bucureștene din acea perioadă care se identifică cu opera mai multor arhitecți formați în Franța. Construcția Palatului a început în 1883 și s-a terminat în 1900. Clădirea a fost ridicată în stilul Renașterii franceze, preluând de asemenea elemente din Clasicismul francez, iar „structura de rezistență și materialele folosite sunt în deplină concordanță cu tehnica cea mai modernă a sfârșitului de secol XIX” (N. Lascu). Astfel, utilizarea sistemelor tradiționale, precum zidăria portantă și boltirea zonei centrale a subsolului, este completată cu utilizarea consistentă a noilor materiale de construcție, în special a metalului. Acoperișul se remarcă prin cele cinci cupole inspirate de cele ale Turnului Orologiului Palatului Luvru. Interiorul de excepție impresionează atât prin elementele de decor (precum șemineurile, candelabrele, ferestrele circulare sau picturile murale), cât și prin scările monumentale.

O altă bijuterie arhitecturală a Capitalei este actualul Palat al Patriarhiei, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,30 lei. Istoria locului începe la jumătatea secolului al XVII-lea când se menționează Dealul Mitropoliei (astăzi Dealul Patriarhiei) ca fiind acoperit cu viță de vie din proprietatea domnitorilor țării și adăpostind de asemenea un complex mănăstiresc.

Palatul Patriarhiei a fost ridicat între 1656-1658 de către domnitorul Constantin Șerban Basarab, cunoscând schimbări în mai multe rânduri. Printre acesteaeste cea din 1907 când se înlocuiește fostul palat, ce servea drept sediul Adunării Deputaților al cărei președinte era, conform cutumei, Mitropolitul, cu noua clădire, opera arhitectului Dimitrie Maimarolu, prima lucrare de beton armat din România.

Fațada construcției, realizată în stil neo-clasic, are o lungime de 80 m, iar corpul intrării este decroșat, având un peristil format din 6 coloane ionice. Cupola clădirii, ce va fi refăcută după cutremurul din 1940, estea semănătoare cu cea a Ateneului. Fațada este ornată cu pilaștrii pe două nivele, iar corpurile de colț sunt decorate și dominante.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei este înfățișată o altă creație desăvârșită a arhitectului Ion D. Berindei – Casa Toma Stelian, aparținând ministrului Justiției din acea vreme.

Donată ulterior statului român, casa a devenit muzeu de artă, conform dorinței proprietarului. Colecția de artă a ministrului Toma Stelian număra peste 500 de picturi și câteva zeci de sculpuri, aparținând unor artiști români de renume.

Începând cu anul 1950, clădirea a servit drept sediu al Uniunii Scriitorilor. Refăcută în urma cutremurului din 1977, casa dobândește un aspect schimbat, fațada devenind mult mai sobră.

Inițial, clădirea se mândrea cu elemente arhitecturale specifice atât stilului clasic, simetric, cât și din repertoriul caracteristic arhitectului Berindei precum ferestrele cu parapeți, cornișe proeminente, intrarea marcată de o marchiză din sticlă și fier forjat.

Interiorul casei este elegant și opulent, pereții fiind decorați cu picturi tematice și accesorii fine de epocă.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei, este ilustrat Palatul Krețulescu, clădire istorică construită la începutul secolului al XX-lea, aparținând familiei Krețulescu.

După ridicarea la 1700 a primei construcții pe terenul actual, clădirea va cunoaște în timp nenumărate modificări radicale, mai mulți arhitecți punându-și amprenta asupra acestuia. Înfățișarea de astăzi se datorează arhitectului român Petre Antonescu, ce reconstruiește clădirea la cererea moștenitoarei Elena Krețulescu, în stilul Renașterii franceze. Decorațiile și prețiozitatea se remarcă atât la interior, cât și la exterior. Astfel se pot întâlni plafoane cu ornamente din lemn gravate sau modele de stucco care imită culoarea și textura lemnului.

Dacă în perioada interbelică acesta a adăpostit Muzeul de Artă Religioasă, în prezent, el este sediul UNESCO – Centrul European de Învățământ Superior.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 6,00 lei este reprezentat Palatul Facultății de Medicină, clădire ce găzduiește Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Monument arhitectural ridicat între 1902-1903 în stil neoclasic francez, după planurile arhitectului elvețian Louis Blanc, palatul este construit din piatră, pe trei etaje.

Monumentala intrare principală este străjuită de coloane ionice, iar subsolul, construit din piatră, reprezintă de fapt soclul pe care este ridicată clădirea formată din 3 etaje. Fațada principală, simetrică este formată dintr-un parter înalt în apareiaj, în care pot fi observate ferestrele în arc de cerc.

Corpul central, construit în rezalit, prezintă o colonadă și un fronton bogat ornat. Colțurile fațadei, scoase în față, adăpostesc scările care permit accesul spre etajele superioare. Fațada dinspre parcul din curtea palatului este desfășurată simetric față de cele două volume masive din capetele acoperite cu cupole și prezintă cinci arce.

Edificiul este printre cele mai frumoase din București, dar și printre cele mai valoroase datorită rolului pe care l-a avut încă de la începutul secolului trecut în evoluția învățământului medical românesc.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei este reprezentat Muzeul Național de Geologie. În prezent, acesta se găsește în clădirea menită să găzduiască Institutul Geologic al României fondat în 1906 din ordinul Regelui Carol I, cu scopul de a îndeplini rolul unui serviciu geologic național.

Clădirea se află printre punctele de reper arhitecturale ale Bucureștiului de la începutul secolului trecut, fiind construită după planurile arhitectului Victor Ștefănescu, în stil neobrâncovenesc, cu mobilier masiv din stejar la interior și o scară în spirală ce ducea la balconul care înconjura sala bibliotecii cu un brâu. Încă de la înființare, institutul a găzduit o activitate dinamică de cercetare, un muzeu incipient fiind organizat încă de la deschidere într-una din sălile de la parter și conținea colecții de roci și minerale.

Deschiderea oficială a Muzeului Geologic s-a făcut în aprilie 1990, fiind amenajat în 22 de săli. Uriașul patrimoniu muzeal de astăzi conține circa 85.000 de eșantioane.

Pe timbrul coliței cu valoarea nominală de 9,10 lei este reprezentată Fântâna Zodiac, monument istoric ce se găsește la intrarea în Parcul Carol. Inaugurată în 1935 de către regele Carol al II-lea, cu ocazia festivităților ocazionate de Luna Bucureștilor, fântâna și-a păstrat nealterate numele și înfățișarea. Aceasta este un simbol al evoluției culturale din perioada interbelică, dar și a importanței oferite spațiilor verzi în acea vreme.

Creație a arhitectului Octav Onicescu, Fântâna este alcătuită dintr-un bazin circular, în mijlocul căreia se înalță o cupă de piatră, cu mozaicuri negre reprezentând zodiile.

Romfilatelia mulțumește Primăriei Municipiului București, fotografilor George Avanu și Lucian Tudose și domnului Cornel Constantin Ilie, istoric, pentru sprijinul documentar și fotografic acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Data de aparitie: 20.09.2014

COMUNICAT ROMFILATELIA

Miercuri, 10,09,2014

Olimpismul este o filozofie a vieţii, exaltând şi combinând într-un ansamblu echilibrat calităţile corpului, voinţei şi spiritului. (Carta Olimpică)

Pierre de Coubertin, părintele olimpismului modern, a susţinut valoarea sportului ca element de dialog între comunităţi, de promovare a păcii şi de încurajare a competiţiei corecte dincolo de orice fel de discriminare şi păcăleală. Comitetul Olimpic Român (COR) a fost înfiinţat la 27 martie 1914,avându-l ca preşedinte pe principele Carol I al României, acesta devenind Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR) în 2004, sub preşedinţia lui Octavian Morariu.

Romfilatelia cinsteşte olimpismul românesc prin intermediul introducerii în circulaţie a emisiunii de mărci poştale „100 de ani de olimpism în România”, constând într-un timbru şi o coliţă ce marchează împlinirea unui secol de la alăturarea ţării noastre la mişcarea olimpică internaţională. Timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 1,00 lei ilustrează logoul aniversar al COSR. Timbrul din coliţa emisiunii cu valoarea nominală de14,50 lei înfăţişează simbolic evenimentul, iar fundalul grafic al coliţei reproduce o imagine sugestivă a aprinderii flăcării olimpice la deschiderea oficială a Jocurilor.

De-a lungul timpului, forul olimpic a avut 16 preşedinţi, personalităţi marcante ale momentului, Lia Manoliu fiind singura femeie care a condus mişcarea olimpică din România, o prezenţă foarte apreciată atât pe plan intern, cât şi internaţional. Lia Manoliu,o frumoasă legendă a sportului românesc, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de Vară din Mexic (1968) şi cu bronz la Jocurile Olimpice de Vară de laRoma (1960), respectiv Tokyo (1964) la proba dearuncare a discului, a participat la 6 ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice (de la Helsinki, 1952, până la Munchen, 1972), deţinând astfel un record de longevitate olimpică menţionat şi în „Cartea Recordurilor”.

Sporturile cu tradiţie din România, care au făcut istorie în mişcarea olimpică, sunt gimnastica, atletismul, canotajul, kaiac-canoe, luptele, tirul, judo, scrima, nataţia, halterele şi boxul.

Prima medalie olimpică pentru România a fost cucerită de echipa de rugby, prin bronzul obţinut la Jocurile Olimpice de Vară de la Paris, în 1924.

Mai târziu, la Jocurile Olimpice de la Helsinki, în 1952, Iosif Sârbua devenit primul campion olimpic al României, la tir, iar prima campioană olimpică a României a fost atleta Iolanda Balaş, la săritura în înălţime, la Jocurile Olimpice de la Roma, în 1960. De asemenea, Iolanda Balaş a fost prima sportivă din România, dublă campioană olimpică la două ediţii consecutive (Roma, 1960 şi Tokyo, 1964).

La Jocurile Olimpice de Iarnă de la Grenoble din 1968, echipajul de bob format din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe şi-a adjudecat medalia de bronz, rămasă solitară în istoria sporturilor de iarnă.

Românii nu au uitat nici acum titlul olimpic cucerit de Ivan Patzaichin în 1972, la Munchen, când în seriile de calificare a finalizat cursa cu pagaia ruptă. Prezent la 5 ediţii ale Jocurilor Olimpice, devenit cvadruplu campion olimpic, Ivan este supranumit „amiralul flotei de aur a României”.

Milioane de români au fredonat la unison imnul ţării în timp ce Nadia Comăneci, o fetiţă de 14 ani, uimea lumea sportului cu o performanţă extraordinară – primul 10 din istoria gimnasticii mondiale, devenind astfel campioană olimpică la Montreal, în 1976.

Idol pentru toţi copiii talentaţi şi dornici să facă performanţă este şi canotoarea Elisabeta Lipă, prezentă la 6 ediţii a Jocurilor Olimpice. Deţinătoare a 5 titluri olimpice, Elisabeta Lipă a fost declarată de către Federaţia Internaţională de Canotaj drept „cea mai bună canotoare a secolului al XX-lea”.

Într-un secol de olimpism, în care a participat la 19 ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi 20 de ediţii de iarnă, România şi-a adjudecat 302 medalii olimpice (88 de aur, 94 de argint şi 120 de bronz). Cea mai bună clasare în ierarhia pe medalii a fost stabilită la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, atunci când Echipa Olimpică a cucerit 53 de medalii (20 de aur, 16 de argint şi 17 de bronz).

Romfilatelia aduce mulţumiri Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR) pentru sprijinul documentar şi suportul fotografic oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Data de aparitie: 12.09.2014

Comunicat Romfilatelia

miercuri 03.09.2014

Fructele şi Fauna

Spre bucuria colecționarilor de timbre, Romfilatelia abordează o tematică preferată de aceştia şi introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale „Fructele şi Fauna”. Cele 4 perechi de elemente selectate pentru tema emisiunii ilustrează armonios legătura dintre fructele şi animalele sălbatice.

Timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei ilustrează o imagine îndrăgită de copii, părinţi şi bunici deopotrivă: veveriţa şi alunele. Deşi animale singuratice, veveriţele, cunoscute în peste 300 de specii în întreaga lume, sunt întâlnite în cele mai diverse habitate, de la oraşele aglomerate şi grădinile oamenilor, la păduri şi câmpii. Este frecvent cunoscut un obicei al veveriţelor, acela de a face provizii, ascunzând vara, în locuri bine alese, ghindele, nucile şi alunele, ce vor constitui hrana pentru anotimpul rece.Alunele au fost folosite încă din vechime atât ca alimente, cât şi ca leacuri, în timp ce alunul era considerat simbolul abundenţei şi al familiei, al păcii şi al bunăstării în lumea antică a romanilor şi grecilor.

Mistreţul şi ghindele sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei. Cunoscut şi sub numele de „Glican” (Transilvania), mistreţul se numără printre vieţuitoarele de temut din pădurile Carpaţilor, fiind un animal omnivor ce preferă hrana preponderent vegetală. Pădurile de foioase sunt preferate de mistreţ pentru că acestea îi oferă hrana de bază, ghindele şi jirul.Ghindele, fructele stejarului, sunt consumate de o serie de animale, unele soiuri fiind comercializate şi consumate de către oameni în America Latină şi Maroc. Ele sunt de culoare verde – maronie, au gustul amar sau dulce şi sunt bogate în amidon. Ghindele contribuie de asemenea la îmbunătăţirea solului, prin descompunerea lor participând la formarea humusului.

Pe timbrul cu valoare nominală de 8,10 lei sunt reprezentate, într-o imagine asociată, ursul şi fructele de pădure.Ursul brun este considerat un animal prin excelenţă al plaiurilor româneşti, fiind o prezenţă constantă în folclorul şi mitologia ţării. În prezent, în România se găsesc în jur de 6 mii de exemplare. Ca hrană, preferă fructele de pădure, ghindele, mierea, dar şi animalele mici (furnici şi larve, râme), peştele, păsările sau şoarecii, atacând uneori şi animale domestice.

În fiecare an, munţii României se transformă în raiul rodurilor parfumate ce devin hrană atât pentru animale, cât şi pentru oamenii îndrăgostiţi de zmeură, mure, afine negre şi roşii, coacăze, măceşe şi cătină.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei este ilustrat un graur alături de un ciorchine de struguri. Pasăre migratoare, considerată prezenţă frecventă în România unde vine primăvara şi pleacă toamna, graurul preferă deopotrivă câmpia şi pădurile, fiind atât prietenul, cât şi inamicul agricultorilor. Deşi mare consumator de fructe, putând periclita rodul livezilor şi al podgoriilor, hrana sa preferată o constituie insectele, având astfel un rol important în reglarea înmulţirii insectelor dăunătoare.

Viţa de vie este atestată pe teritoriul României încă din Antichitate, cultivarea viei demonstrând în fiecare an calitatea superioară a terenurilor. Strugurii se află în topul fructelor cultivate în ţara noastră, vinurile autohtone fiind apreciate în întreaga lume şi medaliate la competiţii şi expoziţii internaţionale.

Vegetaţia şi fauna consacră locul României în ansamblul patrimonial universal al naturii, nu doar prin banca de gene a miilor de specii de plante şi animale pe care le adăposteşte, ci şi prin tradiţiile, credinţele şi obiceiurile născute din relaţia oamenilor cu natura şi transmise de-a lungul secolelor generaţiilor viitoare.

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 300 exemplare şi echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii şi plicul „prima zi” a emisiunii, având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate cu negru de la 001 la 300.

Emisiunea este machetată în coală de 32 timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă, minicoală numerotată de 5 timbre (4 timbre dantelate + 1 timbru nedantelat), bloc de 4 timbre (în album filatelic), 600 plicuri echipate cu timbrele emisiunii, numerotate şi obliterate cu ştampila „prima zi” şi un set de 4 cărţi maxime.

Începând cu ziua de vineri, 5 septembrie, emisiunea de mărci poştale Fructele şi Fauna va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti

Comunicat de presă – Romfilatelia

miercuri, 27 Aug 2014,

Descoperiți Romania, Oltenia,

Regiune istorică ce-și trage rădăcinile din perioada Basarabilor (de unde și numele de Leagănul Basarabilor), Oltenia oglindește istoria bimilenară a poporului român. Străjuită de Carpații Meridionali și de apele curgătoare ale Dunării și Jiului, Oltenia reunește județele Dolj și Gorj, și parte din județele Mehedinți, Olt, Vâlcea și Teleorman, fiind înzestrată cu un relief variat și bogat în resurse naturale și cu tradiții unice de-o valoare inestimabilă.

Romfilatelia lansează prin intermediul mărcilor poștale invitația de a descoperi un tărâm marcat de specificul românesc, unde stilurile arhitecturale se îmbină armonios cu tradițiile, meșteșugurile, obiceiurile regiunii păstrate cu mare grijă din vremuri trecute.

În continuarea seriei filatelice Descoperiți România, Romfilatelia introduce în circulație prezenta emisiune de mărci poștale dedicată Olteniei, alcătuită din șase timbre ce ilustrează elemente-simbol ale acestei regiuni.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei, este ilustrată Cula Greceanu, una din culele reprezentative pentru arhitectura oltenească a Evului mediu, fiind o construcție fortificată cu rol de apărare împotriva atacurilor turcești, cula aparținând Complexului Muzeal Măldărești din Vâlcea.

O altă bijuterie arhitecturală, concepută în stilul academismului francez de către arhitectul francez Paul Gottereau care face cinste Olteniei este Muzeul de Artă din Craiova, inaugurat în 1954 într-un somptuos palat ce a aparținut unuia dintre cei mai bogați oameni din România, Jean Mihail, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei.

Mănăstirea Tismana, este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei. Unul dintre cele mai vechi și mai mari așezăminte monastice din țara Românească, a început să fie ridicată în timpul domniei lui Radu I (1377-1383), Matei Basarab aducând unele completări între 1646-1651. A îndeplinit deasemenea rolul unei cetăți de apărare, mănăstirea fiind înzestrată cu turnuri și folosită ca incintă fortificată de către Tudor Vladimirescu în 1821.

În istoria României, Tismana se înscrie și ca un loc important în care a fost ascuns tezaurul țării deținut de Banca Națională a României și adăpostit aici între anii 1944-1947 pentru a fi ascuns de pericolul confiscării, fie de către armata germană aflată în România sau de către Armata Roșie. Muzeul amenajat în anul 2013 transmite toate informațiile legate de modul în care au fost salvate cele peste 200 de tone de aur.

Marca poștală cu valoarea de 4,30 lei este dedicată Mănăstirii Hurezi, cea mai frumoasă ctitorie brâncovenească, cea mai completă și complexă așezare monastică din țara noastră, o bijuterie a stilului brâncovenesc și un loc de prim rang purtător de istorie a neamului și spiritualității românești.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 4,50 lei lei este ilustrată ceramica de Horezu, element, intrat în Patrimoniul Cultural Imaterial al UNESCO. Tehnica și meșteșugul ceramicii de Horezu se remarcă prin unicitatea și continuitatea regăsite într-o tradiție păstrată de secole în Oltenia.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei sunt ilustrate Crâmpoșia selecționată și Negru de Drăgășani, două soiuri de struguri care pun în valoare calitatea de ‘terroir’ a podgoriilor oltenești. Crâmpoșia selecționată a fost obținută în 1972 din vechiul soi Crâmpoșie (Cârlogancă), rezultând vinuri seci, pline de parfum și aroma fructelor coapte. Negrul de Drăgășani, produs din încrucișarea soiurilor Negru Vârtos și Saperavi, dă vinuri seci, mai aspre, de un roșu frapant și arome complexe. Vinurile Olteniei se aflau la loc de cinste pe masa conducătorilor țării Românești, Podgoria Drăgășani fiind de altfel numită ‘podgoria voievodală a Banilor Olteniei’ (I.C.Teodorescu).

Cele șase valori sunt completate de setul de 2 plicuri prima zi, emisiunea fiind machetată în coală de 32 de timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 6 timbre (în albumul filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 515 exemplare și echipat cu blocul de

6 timbre al emisiunii și setul de plicuri ‘prima zi’ ale emisiunii având ștampila ‘prima zi’ aplicată în clar în folio aur, ambele produse fiind numerotate cu negru de la 001 la 515. În deschiderea albumului este etalată reproducerea unei litografii cu imaginea Mănăstirii Hurezi din secolul al XIX-lea.

Începând cu ziua de vineri, 29 august 2014, emisiunea de mărci poștale Descoperiți România, Oltenia va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară.

Romfilatelia aduce mulțumiri Muzeului de Artă din Craiova, Muzeului Olteniei din Craiova, Muzeului Județean Aurelian Sacerdoțeanu — Vâlcea, Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Viti-Vinicolă Drăgășani, domnului Radu Tudor Tiron, artist heraldist și fotografilor George Avanu și Lucian Tudose pentru sprijinul documentar și suportul fotografic oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

miercuri, 20 Aug 2014, 10:15 •

Capodopere de artă universală îmbogățesc patrimoniul filatelic românesc

Romfilatelia continuă seria mărcilor poștale dedicate artei și frumosului și realizează un nou proiect filatelic intitulat Capodopere de artă universală din patrimoniul românesc, ce aduce în prim plan arta universală, cu precădere pictura și operele artiștilor consacrați la nivel mondial, care se regăsesc în patrimoniul României și se păstrează în colecția Muzeului Național de Artă al României.

Mărcile poștale ale emisiunii, marcând aniversarea a 450 de ani de la nașterea lui Pieter Breughel cel Tânăr, dar și împlinirea a 400 de ani de la moartea lui El Greco, ilustrează creații ale acestor doi mari pictori ai umanității, oferind astfel ocazia de a cinsti și admira opera artistică și geniul creator al acestora, îmbogățind totodată patrimoniul filatelic românesc cu capodopere de artă universală deosebit de valoroase.

Timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei reproduce lucrarea Primăvara, iar timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei înfățișează lucrarea Vara, ambele creații făcând parte din ciclul pictural dedicat Anotimpurilor și aparținând pictorului Pieter Breughel cel Tânăr, reprezentant flamand a cărui operă marchează trecerea de la Renașterea târzie la Barocul timpuriu.

Timbrul cu valoarea nominală de 7,60 lei reproduce tabloul Logodna Fecioarei, iar timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei ilustrează lucrarea Martiriul Sfântului Mauriciu și al celor zece mii de tebani, opere ce aparțin pictorului El Greco, un reprezentant de seamă al Panteonului artei universale și cunoscut pentru stilul său denumit Manierism.

Emisiunea filatelică este machetată în coală de 32 de timbre și minicoală de 4 timbre cu manșetă ilustrată, iar cele 4 valori sunt completate de plicul prima zi, pe care este ilustrat un detaliu din registrul superior al picturii Adorația păstorilor, o lucrare aparte ce cunoaște numeroase versiuni în opera lui El Greco, varianta aflată în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României fiind realizată în jurul anilor 1600.

Începând cu ziua de vineri, 22 august a.c., emisiunea de mărci poștale Capodopere de artă universală din patrimoniul românesc va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară.

Romfilatelia aduce mulțumiri Muzeului Național de Artă al României pentru sprijinul documentar oferit în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

O nouă gafă tip Romfilatelia

Comunicatul Romfilatelia , privind lansarea emisiunii filatelice „300 ani de la Martiriul Sfințílor Brâncoveni”, conține urmatoarea explicație:

„Timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei reproduce imaginea domnitorului Constantin Brâncoveanu într-o gravură de epocă, alături de efigia Domnitorului.”

Definiția din dex pentru efigie este următoarea:

EFÍGIE, efigii, s. f. Reprezentare în relief pe monede, medalii etc. a chipului unui personaj important. ♦ Imaginea, portretul pictat, desenat, incizat etc. al unei persoane. – Din fr. effigie, lat. effigies.

Pe timbrul respectiv eu văd o singură imagine (efigie) a domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Oare Romfilatelia ar trebui sa vină cu o erată pentru corectarea erorii ? La alte greșeli făcute , mult mai mari decât aceasta, nu au corectat nimic, așa că nici acum nu aștept o reacție. Amintesc retragerea emisiunii „150 ani Senatul României”, care a fost făcută discret, fără a se publica o decizie în acest sens.

COMUNICAT ROMFILATELIA

Preluare de pe site-ul http://www.timisoaraexpress.com

Filatelie / Martiriul Sfintilor Brancoveni

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a declarat anul 2014, cand se implinesc 3 secole de la martiriul Sfantului Constantin Brancoveanu, al celor patru fii ai sai – Constantin, Ştefan, Radu şi Matei – şi al sfetnicului sau Ianache Vacarescu, drept Anul comemorativ al Sfintilor Martiri Brancoveni.

Romfilatelia se alatura acestei acţiuni comemorative prin proiectul filatelic 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brancoveni, cele 3 marci poştale ale emisiunii aducand un omagiu sacrificiului suprem al Sfinţilor Brancoveni, celebrand astfel credinţa lor neabatuta şi modul in care au infruntat moartea ramanand creştini pana la capat.

Timbrul cu valoarea nominala de 2,40 lei reproduce imaginea domnitorului Constantin Brancoveanu intr-o gravura de epoca, alaturi de efigia domnitorului, acesta ramanand in istoria neamului şi in conştiinţa romanilor ca ultimul domnitor al evului mediu, primul domnitor al epocii moderne şi „Apusul de soare” al domnilor Basarabi.

Pe timbrul cu valoarea nominala de 5,00 lei este ilustrata icoana din Biserica Manastirii Hurezi, care ii infaţişeaza pe Sfinţii Martiri Brancoveni, alaturi de cumnatul sau, sfetnicul Ianache Vacarescu.

Timbrul cu valoarea nominala de 14,50 lei ilustreaza imaginea cladirii Bisericii Sfantul Gheorghe Nou din Bucureşti, reprodusa dupa o litografie din sec al XIX-lea reprezentand lacaşul de cult, aceasta fiind ultima ctitorie a Sfantului Voievod Martir Constantin Brancoveanu şi adapostind mormantul cu moaştele acestuia.

Celor 3 valori li se alatura plicul prima zi, emisiunea fiind machetata in coala de 32 de timbre, minicoala de

6 timbre şi bloc-coliţa de 3 timbre nedantelate. Produsele speciale, realizate intr-o concepţie grafica şi artistica de valoare, completeaza emisiunea de marci poştale.

Albumul filatelic este realizat intr-un tiraj limitat de 400 exemplare, echipat cu blocul-coliţa de 3 timbre nedantelate al emisiunii cu elemente grafice in folio aur şi plicul prima zi al emisiunii cu ştampila „prima zi” aplicata in clar in folio aur. Ambele produse sunt numerotate cu negru de la 001 la 400.

Setul filatelic omagial este un produs exclusiv, concept Romfilatelia, realizat intr-un tiraj limitat de

600 exemplare.

Timbrul din argint aurit, replica a marcii poştale cu valoarea nominala de 2,40 lei, avand dimensiunile de 48 x 33 mm şi 0,7 mm grosime, este prezentat intr-o caseta, alaturi de 5 medalii din argint aurit ce reproduc portretele celor patru fii ai voievodului Brancoveanu, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi pe cel al sfetnicului sau, Ianache Vacarescu, avand dimensiunile ø 14, ø 16, ø 18, ø 20 şi ø 22.

Pe capacul interior al casetei este poziţionat carnetul filatelic care conţine seria de marci poştale nedantelate şi certificatul de autenticitate, numerotat de la 001 la 600.

Incepand cu ziua de sambata, 16 august a.c., emisiunea de marci poştale 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brancoveni va putea fi achizitionata de la toate magazinele Romfilatelia din Bucuresti si din tara.

Constantin Brancoveanu (15/26 august 1654 – 15/26 august 1714) a fost domnul Ţarii Romaneşti intre anii 1688 şi 1714, avand una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor romane.

Deşi reuşise sa fie confirmat pe viaţa in domnie (1699) şi reconfirmat de noul sultan in 1703, domnul a lucrat in permanenţa sa-şi asigure in strainatate un refugiu de turci, fiind conştient de precaritatea situaţiei sale.

In cele din urma, a fost luat prin surprindere, fiind mazilit in aprilie 1714 şi dus cu intreaga familie la Constantinopol, unde a fost torturat pentru a ceda turcilor toata averea sa.

Constantin Brancoveanu a fost executat pe 15 august 1714, impreuna cu cei patru fii ai sai (Constantin, Ştefan, Radu şi Matei) şi cu sfetnicul Ianache Vacarescu.

Pentru ca au refuzat cu preţul morţii sa abjure de la credinţa creştina, cu toţii sunt veneraţi de catre Biserica Ortodoxa Romana, care i-a canonizat sub numele de Sfinţii Mucenici Brancoveni in 1992.

Ilustrată maximă realizată cu timbrul de 2,40L

Ilustrata este o reproducere după o pictură a lui C.D. Stahi, din 1910. Ștampila prima zi a emisiunii, București 16.08.2014

COMUNICAT DE PRESA ROMFILATELIA

Obiceiuri și manifestări ale tradiției populare incluse în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO, ilustrate pe mărcile poștale românești

Prin proiectele filatelice pe care le abordează, Romfilatelia contribuie la dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural și istoric național, marca poștală fiind un veritabil susținător al valorilor românești transmise de țara noastră comunității internaționale.

Proiectul filatelic România în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO reunește pe timbre semnificații populare și ilustrează valorile perene ale tradiției românești, patrimoniu reprezentativ pentru poporul român și o adevărată imagine a identității neamului nostru.

Patrimoniul Cultural Imaterial românesc însumează tradiții și expresii orale, ritualuri și evenimente festive, dar și cunoștințe și practici referitoare la natură, la univers și la tehnici legate de meșteșuguri tradiționale.

Patru dintre aceste obiceiuri și manifestări, înscrise în lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, sunt promovate cu mândrie prin prezenta emisiune de mărci poștale: ritualul Călușului, nominalizat și acceptat în noiembrie 2005, care este reprodus pe marca poștală cu valoarea nominală de 6 lei, Doina inclusă în octombrie 2009 și transpusă pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei, ceramica tradițională de Horezu inclusă în decembrie 2012 și reprodusă pe marca poștală a coliței dantelate, având valoarea nominală de 9,10 lei. Colindatul în ceată bărbătească este cel mai recent obicei al tradiției românești, inclus pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO în decembrie 2013 și ilustrat pe marca poștală cu valoarea nominală de 9,10 lei.

Cele 4 valori sunt completate de plicul prima zi, emisiunea fiind machetată în coală de 20 de timbre + 1 vinietă, minicoală de 6 timbre și coliță dantelată.

Începând cu ziua de joi, 7 august a.c., emisiunea de mărci poștale România în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Romfilatelia aduce mulţumiri Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și Muzeului Județean Vâlcea pentru sprijinul documentar oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Comunicat de presă – Romfilatelia

Mărcile poștale românești omagiază eroismul și vitejia soldaților români

‘Nu vărsați lacrimi pe mormântul eroilor,

Ci mai curând slăviți-i prin cântece,

Așa, ca faima lor să rămână un ecou,

Prin legenda veacurilor!’

(Regina Maria a României)

Cuvintele Reginei Maria a României rămân și astăzi de referință în cartea eroilor neamului, căci ele sensibilizează sufletul și transmit peste generații și timp spiritul eroic și bravura soldaților români de odinioară, care s-au reunit în luptă pentru un scop măreț: unirea tuturor românilor într-un stat unitar independent.

Romfilatelia omagiază eroismul acestor soldați căzuți la datorie, care și-au jertfit propriile vieți pentru apărarea vetrei și a credinței strămoșești, pentru libertate, demnitate și unitate statală, printr-o emisiune de mărci poștale specială, intitulată In Memoriam, Eroii Neamului.

În 1914 începea prima conflagraţie mondială, un război care a marcat destinele unei generaţii. Aliată a Antantei (din care făceau parte Anglia, Franţa şi Rusia), începând cu anul 1916, România intră în focul luptelor sub impulsul mobilizator dat de dorinţa manifestă de a-i reuni pe toţi românii în graniţele unui stat unitar independent.

Înscrise în confruntări sângeroase cu armatele Puterilor Centrale, luptele şi jertfele militarilor români au fost încununate într-un final de victorii care au contribuit nemijlocit la înfăptuirea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, când ultima provincie istorică, Transilvania, s-a unit cu Regatul României.

Cele trei mărci poştale ale emisiunii reamintesc prin subiectele ilustrate locuri ale unor crâncene bătălii, Mausoleul de la Mărăşeşti, imaginea unei construcţii simbol a cinstirii eroismului ostaşilor români, Crucea Eroilor Neamului, mai cunoscută sub numele de Crucea de pe Caraiman, cât şi însemnele ordinului militar Mihai Viteazul Clasa I acordat pentru fapte deosebite în luptă.

Prin bătăliile de la Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz din lunile iulie-august 1917, împotriva unui inamic superior, atât numeric cât şi din punct de vedere al dotării cu tehnică militară, armata română a reuşit să stăvilească puternica ofensivă germană după dramatice încleştări. De toate acestea aminteşte impresionantul Mausoleu de la Mărăşeşti, unde osemintele a peste 5.000 de ostaşi identificaţi şi neidentificaţi sunt aşezate în cripte individuale şi comune. În muzeul amenajat în interior sunt expuse trofee de luptă: steaguri, arme, tunuri, proiectile etc. Marele basorelief de pe exteriorul cupolei Mausoleului, operă a sculptorilor Cornel Medrea şi Ion Jalea, redă diferite episoade ale bătăliilor. Zidurile Mausoleului au înscrise în litere de piatră şi deviza din timpul luptelor: Pe aici nu se trece!

Crucea Eroilor Neamului, proiectată şi realizată prin grija Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria între anii 1926-1928, a fost dedicată aşa cum stă scris pe placa comemorativă „întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei”.

În momentul finalizării lucrărilor, Crucea Eroilor era cea mai înaltă structură metalică din Europa situată la aproximativ 2.300 m altitudine, putând fi considerată alături de Turnul Eiffel din Paris, Statuia Libertăţii din New York sau de Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro ca monument ingineresc şi simbolistic de certă valoare.

Soclul din beton armat, construit ulterior inaugurării din 14 septembrie 1928, adăpostea pe două niveluri interioare un generator electric care punea în funcţiune 120 de becuri distribuite pe braţele verticale şi orizontale ale crucii. Becurile erau aprinse în nopţile celei de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti (Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor) şi de 15 august (Sfânta Marie Mare).

Ordinul Mihai Viteazul Clasa I, cea mai importantă decoraţie militară românească, a fost înfiinţat în anul 1916 la iniţiativa Regelui Ferdinand I. Însemnul ordinului era reprezentat de o cruce din metal auriu, emailată albastru, având pe avers cifra regală încoronată a Regelui Ferdinand I. Ordinul a fost „conferit exclusiv, pentru fapte excepţionale de război, ofiţerilor, cari s-au distins în faţa inamicului”. Alături de Regele Ferdinand, ordinul a fost purtat de Constantin Prezan şi Alexandru Averescu.

Emisiunea de mărci poştale In Memoriam, Eroii Neamului, omagiază eroismul soldaţilor români al căror nume a fost înscris în cartea eroilor neamului pentru înălţătoarea jertfă a propriilor vieţi, temelia puternică a devenirii şi împlinirii idealurilor istorice ale poporului român, pentru apărarea vetrei şi a credinţei strămoşeşti, pentru libertate, demnitate şi unitate statală.

Romfilatelia aduce mulţumiri Ministerului Apărării Naţionale, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” pentru suportul documentar oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Data de aparitie: 25.07.2014

Comunicat de presă – Romfilatelia

Universitatea din București aniversează 150 de ani de învățământ superior de înaltă ținută pe mărcile poștale românești

Continuându-și misiunea neîncetată de susținere și promovare a valorilor și simbolurilor românești, marca poștală sărbătorește o nouă aniversare a unei instituții emblematice din țara noastră, un reper de bază al învățământului academic național — Universitatea din București, la împlinirea unui secol și jumătate de existență.

Numită metaforic Alma mater, Universitatea din București s-a transformat în cei 150 de ani de la înființare într-o instituție cu tradiție și renume, recunoscută atât în România, cât și peste hotarele țării. Printre valoroșii ei studenți, profesori și rectori se înscriu nume precum: Nicolae Iorga, istoric, critic literar, prim-ministru, ministru, fost rector al Universității din București, Mircea Eliade, scriitor, publicist, istoric al religiilor, Titu Maiorescu, academician, eseist, critic literar, filosof, scriitor, Gheorghe Costaforu, primul rector al Universității din București, politician, profesor, jurist, Vasile Boerescu, ziarist, jurist, om politic, fost rector al Universității din București, George Uscătescu, filosof, estetician, eseist, poet, sociolog, Eugen Ionescu, scriitor și dramaturg, Constantin Stoicescu, jurist și om politic, dar și multe alte personalități.

Emisiunea aniversară de mărci poștale dedicată împlinirii a 150 de ani de la înființarea Universității din București este formată dintr-o marcă poștală cu valoarea nominală de 8,10 lei și o coliță dantelată, având marca poștală cu valoarea nominală de 14,50 lei.

Marca poștală a seriei reproduce o imagine de epocă a clădirii Universității, având în plus, față de fațada actuală, vulturul sculptat în piatră de Rusciuk și alegoria cu subiect tematic zeița Minerva.

Marca poștală a coliței dantelate prezintă proiectul arhitectonic de ansamblu al edificiului Universității, realizat în acuarelă de arhitectul Alexandru Orăscu. Alături, o vinietă reproduce un portret al primului rector

Gheorghe Costaforu. Fundalul coliței adaugă compoziției grafice câteva elemente de arhitectură și facsimilul actului de înființare.

Cele două valori sunt completate de plicul prima zi, emisiunea fiind machetată în coală de 32 de timbre, minicoală de 8 timbre + 4 viniete (două modele) și coliță dantelată.

Începând cu ziua de miercuri, 16 iulie a.c., emisiunea de mărci poștale 150 de ani, Universitatea din București va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară.

Romfilatelia aduce mulțumiri Universității din București, Băncii Naționale a României și Administrației Prezidențiale — Cancelaria Ordinelor pentru sprijinul documentar și suportul foto acordate la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

ZIUA MARCII POSTALE ROMANESTI

Biserica Manastirii Sfintii Trei Ierarhi din Iasi

Romfilatelia sarbatoreşte aniversarea a 375 de ani de la construcţia Bisericii Manastirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, ce poarta hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, şi realizeaza o emisiune de marci poştale ce pune in valoare acest lacaş de cult.

Aflata sub ocrotirea Sf. Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gura de aur, biserica a suferit de-a lungul timpului o serie de procese de restaurare, ce au transformat-o intr-o veritabila bijuterie artistica inscrisa in istorie ca o vatra de cultura şi spiritualitate.

„Toata lumea este de acord in a spune ca nici in Moldova, nici la cazaci, nu se afla vreo biserica sa o egaleze pe aceasta, nici prin ornamentaţie, nici prin frumuseţe, caci ea uimeşte pe vizitator. Dumnezeu sa o pastreze pana la sfarşitul veacurilor!”, spunea Paul de Halep in timpul trecerii sale prin Iaşi, la puţin timp de la terminarea zidirii Trei Ierarhilor.

Alcatuita din doua valori, emisiunea aniversara este intitulata Biserica Manastirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, 375 de ani şi se inscrie in cadrul tematicii anuale Ziua Marcii Poştale Romaneşti.

Timbrul emisiunii cu valoarea nominala de 14,50 lei ilustreaza cladirea Bisericii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi.

Coliţa emisiunii se remarca prin contur ştanţat şi ilustreaza pe manşeta pisania de la intrarea in Biserica, alaturi de un ornament in piatra, reprezentand stema Moldovei.

Timbrul coliţei cu valoarea nominala de 8,10 lei prezinta, de asemenea, cladirea Bisericii.

Cele doua valori sunt completate de plicul prima zi, emisiunea fiind machetata in coala de 32 de timbre, minicoala de 8 timbre + 1 vinieta, carte maxima, coliţa dantelata şi o coliţa speciala cu elemente grafice in folio argint (in albumul filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat in tiraj limitat de 325 exemplare şi echipat cu coliţa dantelata a emisiunii, numerotata cu roşu de la 001 la 325, avand elemente grafice in folio argint, plicul „prima zi” şi o carte maxima, echipate cu timbrul emisiunii şi obliterate cu ştampila „prima zi” aplicata in clar in folio aur.

Incepand cu ziua de marţi, 15 iulie a.c., emisiunea de marci poştale Ziua Marcii Poştale Romaneşti: Biserica Manastirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, 375 de ani va putea fi achizitionata de la toate magazinele Romfilatelia din Bucuresti si din tara.

COMUNICAT ROMFILATELIA

DESCOPERIŢI ROMÂNIA, Maramureş

Călătorule, dacă vrei să devii, pentru o clipă, un personaj din vechile poveşti ale României, vino în Maramureş şi petrece câteva zile pe plaiurile unde frumuseţea lemnului lucrat artistic, peisajele pitoreşti şi folclorul se îmbină cu simplitatea şi bunătatea oamenilor.

Situat în nord-vestul României, Maramureşul, regiune geografică şi etno-culturală, se întinde pe o suprafaţă de 6.304 km2 şi se învecinează cu judeţele Satu Mare la vest, Sălaj, Cluj şi Bistriţa Năsăud la sud, Suceava la est, iar în partea de nord are graniţa de stat cu Ucraina.

Maramureşul este o destinaţie unică, situată în inima Europei, care a păstrat cu mare grijă cultura, tradiţiile şi stilul de viaţă al ţăranului din vremuri trecute. Puţine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor. Meşteşugurile şi tradiţiile sunt transmise din generaţie în generaţie, îmbrăcămintea ţesută manual este încă purtată cu mândrie, iar biserica este în continuare sufletul satului.

În Maramureş a înflorit, mai mult decât în alte regiuni ale ţării, arta prelucrării lemnului. Pentru această zonă, lemnul a însemnat dintotdeauna căldură, locuinţă şi unelte. El a fost şi încă este suportul ideal pentru manifestarea geniului artistic al oamenilor de aici.

Una dintre primele manifestări artistice ale maramureşenilor, care au avut ca suport lemnul, a fost sculptura. Pentru mulţi străină, civilizaţia lemnului din Maramureş se reduce la câteva elemente de bază: biserica, locuinţa de lemn şi anexele ei, instalaţiile tehnice populare, poarta şi troiţa.

Unul dintre importantele simboluri născute în aria Tradiţiei Primordiale, păstrate în Maramureş, este Nodul dacic, sub toate formele lui exprimate în diverse materiale şi reprezentări în spaţiu, în relief sau în plan, pe covoare, pe lemn sau ceramică.

Continuând seria filatelică Descoperiţi România, Romfilatelia introduce în circulaţie prezenta emisiune de mărci poştale dedicată Maramureşului, care, asemeni unei comori ascunse, aşteaptă clipă de clipă să fie descoperit.

Turnul Ştefan, ilustrat pe marca poştală cu valoarea nominală de 2,00 lei, reprezintă turnul-clopotniţă al fostei biserici cu hramul “Sfântul Ştefan” din Baia Mare. Prima atestare documentară a bisericii datează din 1347, însă construcţia este inaugurată oficial abia în 1387. Turnul, construit din piatră masivă, a fost ridicat la iniţiativa principelui Iancu de Hunedoara, pentru a marca victoria de la Ialomiţa (1442) împotriva otomanilor. Construcţia turnului începe după anul 1446, însă este finalizată abia în 1468, sub domnia lui Matei Corvin.

În 1619 se reface partea superioară, având forma unei piramide cu baza pătrată, cu patru turnuleţe şi clopote. Nouă ani mai târziu se montează un ceas cu lună. Afectate în repetate rânduri de furtuni şi incendii, cele două clădiri suferă mai multe reparaţii capitale, însă în 1763 se reface numai turnul. Cu acest prilej, se construieşte pridvorul de la partea superioară.

Troiţa din Berbeşti, ilustrată pe marca poştală cu valoarea nominală de 3,30 lei, este datată din sec. al XVIII-lea şi este cea mai veche troiţă de hotar din Maramureş. Aceasta a fost ridicată pe cheltuiala familiei nobile Rednic din Berbeşti în prima parte a secolului al XVIII-lea, iar elementele ce o compun şi tratarea lor sculpturală înscriu acest monument unic în stilul gotic.

După cum spunea marele istoric Nicolae Iorga, Troiţa Rednicenilor a fost„construită de un ocnaş, în vremuri demult apuse” şi aşezată în aşa fel încât, prin ea, Dumnezeu să vegheze şi să binecuvânteze întregul sat.

Troiţele de hotar, pe lângă însemnul lor de factură religioasă, aveau semnificaţii raportate la credinţe şi superstiţii mult mai vechi şi înrădăcinate în subconştientul românilor. Acestea erau amplasate de obicei în bifurcaţii şi intersecţii de drumuri, unde se credea că spiritele malefice au puteri sporite şi pot pune stăpânire pe drumeţi.

„Când treci pe lângă o troiţă şi te închini înaintea ei parcă simţi că te apropie ceva de ea, parcă o energie te atrage, îţi dă mângâiere, linişte.” (Arhim. Ioachim Pârvulescu, 2004). În opinia altor cercetători, troiţele maramureşene ar fi ultimele relicve ale crucilor dacice.

Pe marca poştală cu valoarea nominală de 8,10 lei este ilustrată Biserica de lemn din Sat Şugatag, comuna Ocna Şugatag. Biserica datează din anul 1642 şi are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. A fost construită din lemn de stejar, pe temelia unei alte vechi biserici, însă a fost pictată mult mai târziu, probabil în anul 1753, an însemnat în pronaos.

Lăcaşul se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureşene, prezentând elementele sale caracteristice: streaşina dublă în dreptul naosului şi pronaosului, turnul cu foişorul scos în afara profilului de bază şi un coif prelungit în opt ape. Motivul torsadei „funia răsucită”, ce încinge mijlocul pereţilor bisericii la exterior, se regăseşte şi la ancadramentul uşii.

Fragmente ale picturii interioare se păstrează în naos, respectiv în altar. Icoana hramului „Cuvioasa Paraschiva” este una dintre icoanele păstrate, aceasta fiind realizată, semnată şi datată de către zugravul Vişovan Gheorghe în anul 1785. Între anii 1969-1970, monumentul a fost reparat prin grija Direcţiei monumentelor istorice, iar în anul 1994 a fost reacoperit cu draniţă de stejar, de către o echipă de meşteri locali.

Marca poştală cu valoarea nominală de 14,50 lei este dedicată Cimitirului Vesel din Săpânţa, adevărat muzeu în aer liber şi o arhivă, cu totul aparte, care păstrează încrustate în lemn poveştile vieţii săpânţenilor.

Legenda spune că atitudinea veselă în faţa morţii este un obicei al dacilor care credeau în viaţa veşnică, iar moartea pentru ei era doar trecerea spre o altă lume.

Undeva prin 1935, Stan Ion Pătraş, pe atunci un anonim sculptor în lemn, având şi harul poeziei, a cioplit primul vers al unui epitaf pe o cruce din Săpânţa. Din acel moment viaţa săpânţenilor a intrat în nemurire, fiind imortalizată cu dalta pe lemnul crucilor din cimitir.

Materialul folosit pentru cruci este lemnul de stejar sculptat manual, după ce a fost tăiat şi uscat. În partea de sus a fiecărei cruci există un basorelief cu o scenă din viaţa celui decedat. Scenele sunt simple, naive, dar aduc din trecut viaţa locuitorilor satului, prezentând un aspect relevant din viaţa fiecăruia.

După ce crucea este sculptată, ea este pictată de obicei cu un fundal albastru, aşa numitul albastru de Săpânţa. Şi ca să fie vesel, acest loc trebuia să fie un spectacol de culoare. Scenele sunt pictate folosind culori vibrante: galben, roşu,alb şi verde.

Romfilatelia aduce mulţumiri Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, Maramureş şi Muzeului Satului Maramureşean din Sighetu Marmaţiei pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale. De asemenea, aducem mulţumiri meşterului Dumitru Pop-Tincu, urmaşul lui Stan Ion Pătraş, fondatorul Cimitirului Vesel din Săpânţa.

Foto: Ioan Teglaş şi Nicoară Mihali.

Data de aparitie: 04.07.2014

COMUNICAT ROMFILATELIA

Mesageri ai sportului românesc, Octavian Bellu şi Mariana Bitang

Gimnastica românească înscrie în istoria acestui sport, un moment de referinţă trăit cu maximă emoţie în anul 1976, când o echipă românească, participantă la competiţia Olimpică a cucerit o medalie de argint la care s-a adăugat o salbă de medalii de aur, argint şi bronz, la probele individual compus şi aparate, adjudecate de gimnastele de aur ale lumii, Nadia Comăneci şi Teodora Ungureanu.

Victoria de la Montreal a rămas ca reper al gimnasticii româneşti dar, obiectiv, era nevoie de un lot lărgit de gimnaste performere, care să promoveze echipa României în fruntea ierarhiei lumii. Era nevoie de o şcoală formatoare de sportive de prim rang, presupunând din start găsirea unor profesori care să răspundă exigenţelor.

Anul 1981, înscrie în agenda sportivă venirea la lotul olimpic feminin de gimnastică al României, ca antrenor, a lui Octavian Bellu.

Născut la 17 februarie 1951 la Ploieşti, Octavian Bellu este prezent în zona natală ca profesor şi antrenor la Clubul Petrolul Ploieşti între anii 1975 – 1981.

Chemat apoi la lotul olimpic feminin de gimnastică al României, talentatul şi pasionatul antrenor se bucură de primele succese în anul 1983, la Campionatele Mondiale de Gimnastică de la Budapesta, unde lotul antrenat de el reuşeşte să câştige o medalie de argint pentru echipă, un loc trei individual compus şi 6 medalii la finalele pe aparate.

Participarea la competiţiile majore sportive aduce valorosului antrenor notabile succese concretizate în medalii intrate în tezaurul Gimnasticii româneşti: 43 de medalii la Jocurile Olimpice (18 medalii de aur, 10 de argint şi 15de bronz), 84 de medalii la Campionatele Mondiale (31 de medalii de aur, 28 de argint, 25 de bronz), 98 de medalii la Campionatele Europene de Seniori (37 de aur, 32 de argint şi 19 de bronz), acestora adăugându-se peste 100 de medalii obţinute la Cupele Mondiale şi Campionatele Europene de Juniori.

Rezultatele de excepţie au avut ca umare recunoaşterea obiectivă a meritelor sale, prin acordarea unor însemne onorifice de mare preţ. Valorosul profesor şi antrenor a primit Ordinul Meritul Sportiv clasa I şi titlul de antrenor emerit la care s-au adăudat Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de ofiţer, Colanul de aur al Comitetului Olimpic Român. Preşedintele Ion Iliescu i-a atribuit lui Octavian Bellu în anul 2004, Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Comandor, pentru ca în anul 2012, să îi fie oferit şi Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer. Ca o recunoaştere mondială, World Records Academy îl clasifică în anul 2007 drept „cel mai de succes antrenor din lume”.

Începând cu anul 1992, Octavian Bellu, în calitate de antrenor coordonator, are alături un colaborator de prim rang, antrenoarea Maria Bitang (mai cunoscută publicului cu numele de Mariana Bitang).

Născută la 3 august 1962 la Râmnicu Sărat, Mariana Bitang ajunge, după Absolvirea Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport, profesor antrenor la Clubul Sportiv Cetate Deva.

Aşa cum s-a amintit, activitatea sa profesională de primă clasă începe odată cu colaborarea cu Octavian Bellu, pentru pregătirea lotului olimpic feminin de gimnastică.

În perioada prezenţei ca antrenoare la lotul olimpic de gimnastică al României, palmaresul gimnastelor angajate în competiţii internaţionale a adunat în evidenţele sale: 22 de medalii la Jocurile Olimpice (8 de aur, 6 de argint, 8 de bronz), 47 de medalii la Campionatele Mondiale (19 de aur, 16 de argint, 12 de bronz), 56 de medalii la Campionatele Europene de Seniori (25 de aur, 18 de argint şi 13 de bronz), 44 de medalii la Campionatele Europene de Juniori, la care se adaugă peste 50 de medalii cucerite la Cupele Mondiale.

Pentru activitatea sa, Mariana Bitang a fost răsplătită cu titlul de antrenor emerit, Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer, Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor, Colanul de aur al Comitetului Olimpic Român, Ordinul „Meritul Sportiv” Clasa I, Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer. În anul 2007, World Records Academy o clasifică drept „cea mai de succes antrenoare din lume”.

După perioada 2005 – 2010, când Octavian Bellu şi Mariana Bitang au renunţat la activitatea de pregătire a lotului olimpic feminin de gimnastică, începând cu luna iunie 2010 cei doi emeriţi promotori ai sportului românesc reiau pregătirile pentru marile confruntări internaţionale în domeniul sportului care i-a consacrat.

Ca o confirmare a valorilor reale asociate personalităţilor celor doi antrenori, a profesionalismului de înaltă clasă, Campionatele Europene de gimnastică artistică de la Sofia (14-18 mai 2014) au adus echipei României 9 medalii: aurul pe echipe, aurul la sol, argintul la bârnă şi bronzul la sărituri, la care se adaugă victoria junioarelor care au cucerit 4 medalii de argint şi una de bronz.

Emisiunea de mărci poştale Mesageri ai sportului românesc, dedicată celor doi renumiţi profesori şi antrenori, Octavian Bellu şi Mariana Bitang, se înscrie ca un omagiu purtător de stimă şi elogioase aprecieri pentru întreaga muncă şi devotamentul puse în slujba promovării talentelor de excepţie ale sportului românesc, în poziţiile de prim rang ale ierarhiei mondiale.

Romfilatelia aduce mulţumiri Federaţiei Române de Gimnastică pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Data de aparitie: 20.06.2014

COMUNICAT ROMFILATELIA

Senatul României, 150 de ani

Cu prilejul împlinirii unui secol şi jumătate de când instituţia fundamentală a României moderne, Senatul, s-a afirmat ca un forum autoritar de dezbatere parlamentară, contribuind vizibil la menţinerea echilibrului între structurile politice, la apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, la promovarea idealurilor naţionale, Romfilatelia are ocazia să introducă în circulaţie emisiunea de mărci poştale dedicată acestui eveniment, având titlul „Senatul României, 150 de ani”.

Un moment istoric de referinţă pentru reorganizarea democratică a structurilor politice şi administrative l-a constituit Unirea Principatelor Române din anul 1859. Într-o perioadă relativ scurtă (1855-1866) sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza s-au pus în practică ample reforme legislative şi instituţionale, adaptări benefice ale normelor şi structurilor politice similare cu cele din ţările democratice europene.

La iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, urmare a unui plebiscit (23-26 mai / 4-7 iunie), românii s-au pronunţat asupra unui document care prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, alături de Adunarea Deputaţilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României a funcţionat ca un factor de echilibru între puterile statului.

Componenţa sa adăuga la aşa zişii membri de drept (capi ai bisericii şi şefi ai unor autorităţi publice), membri numiţi de domnitor (reprezentanţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari de stat).

Prima sesiune inaugurală a Senatului s-a desfăşurat la 6/18 decembrie 1864, lucrările ei încheindu-se practic la 20 martie / 1 aprilie 1865.

La conducerea Senatului s-a aflat mitropolitul primat Nifon, împreună cu vicepreşedinţii, generalul Ioan Em. Florescu şi Constantin Hurmuzaki, înlocuit în scurt timp cu cel ales de senatori, Nicolae Docan.

Emanuel Bădescu, prezenţă activă în cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, prezintă în cartea “De toate din vechiul Bucureşti”, istoria primei clădiri a Senatului României, folosită de Camera Legislativă, începând cu anul înfiinţării ei. “La prima şedinţă ce a avut loc în 6 decembrie 1864 în casa de pe Podul Beilicului (în prezent Calea Şerban Vodă), al cărei parter a fost amenajat în formă de amfiteatru, au participat 73 de persoane, primii senatori din istoria României.”

Creşterea numărului de senatori a impus mai târziu amenajarea unui nou spaţiu pentru şedinţele Senatului, începând cu anul 1869, în aripa dinspre Strada Academiei a clădirii Universităţii din Bucureşti, ridicată de arhitectul Alexandru Orăscu.

Constituţia din 1866, având la bază principiile democratice avansate ale acelei perioade, impune Senatul ca un organism instituţional, a cărui componenţă avea la bază votul cenzitar (bazat pe censuri sau restricţii care aveau drept criterii starea materială,vârsta etc), opţiune care reducea sensibil numărul celor cu drept de vot. Ca excepţie, existau câţiva membri de drept, aceştia fiind moştenitorul tronului şi fruntaşii bisericii.

În viaţa politică românească Senatul a jucat un rol deosebit, fiind puternic implicat în decizii istorice, cum au fost Proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi consfinţirea Marii Uniri din 1918.

Prevederile Constituţiei din anul 1923 instituie votul universal pentru alegerea membrilor Senatului şi Adunării Deputaţilor, marcând o etapă nouă în evoluţia parlamentarismului românesc. Senatul interbelic includea în componenţa sa senatori de drept – reprezentanţi ai cultelor, persoane care au îndeplinit importante funcţii publice – la care se adăugau senatori aleşi pe o durată de patru ani. Unii senatori erau aleşi prin vot universal şi direct, în circumscripţii electorale, iar alţii erau aleşi de consiliile locale, de camerele profesionale (camerele de comerţ, industrie, muncă şi agricultură) şi de cadrele didactice ale universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi.

Activitatea parlamentară a perioadei a avut ca obiect atât unificarea legislaţiei pe întreg teritoriul naţional (după înfăptuirea Marii Uniri), cât şi modernizarea acestora corespunzător cerinţelor vremii.

Domnia Regelui Carol al II-lea a adus grave atingeri autorităţii Senatului, întreaga activitate parlamentară prezentând un aspect pur şi simplu de organ legislativ decorativ, aservit puterii executive.

Diminuarea rolului parlamentarismului promotor al democraţiei s-a resimţit brutal după anul 1940, când activitatea Senatului şi a Adunării Deputaţilor a fost suspendată.

După 23 august 1944, regimul comunist desfiinţează Senatul, care va fi înlocuit mai târziu (1948) cu Marea Adunare Naţională, aservită în totalitate puterii comuniste.

După decembrie 1989, Senatul a fost reînfiinţat ca instituţie reprezentativă şi legislativă, de primă importanţă.

S-a revenit la tradiţiile democratice parlamentare, cu un Parlament bicameral, cu adevărat reprezentativ.

La 20 mai 1990 au fost alese în mod liber şi democratic Senatul şi Camera Deputaţilor, care au avut misiunea de a elabora o nouă Constituţie (aprobată la 8 decembrie 1991, prin referendum naţional).

În octombrie 2003, Constituţia a fost revizuită pentru a pune de acord prevederile sale cu noile realităţi social-politice şi cu cerinţele procesului de integrare europeană. S-a instituit un nou mecanism de funcţionare a sistemului bicameral, prin care s-a urmărit eliminarea etapelor de mediere, separând clar competenţele legislative ale Senatului şi ale Camerei Deputaţilor.

Unele opinii vizând introducerea unui sistem unicameral a generat în anul 2009 un referendum, care nu a avut la bază o argumentaţie solidă şi prin care s-a cerut desfiinţarea unei Camere.

Până în prezent însă, respectând şi condiţia impusă de statutul de membru al Uniunii Europene, România şi-a păstrat instituţia Parlamentului bicameral.

Senatul actual, dezvoltând tradiţiile sistemului democratic românesc, participă activ la consolidarea poziţionării României în rândul statelor cu democraţie avansată.

Timbrul emisiunii, cu valorea nominală de 1,00 lei reproduce emblema Senatului României şi respectiv, clădirea Palatului Parlamentului, în care se află sediul actual al Senatului.

Pe timbrul din coliţa dantelată, cu valoarea nominală de 14,50 lei, emblema Senatului României este încadrată într-un dublu perfor, iar fundalul coliţei ilustrează un fragment din Monitorul Oficial în care a fost reprodusă cuvântarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza la deschiderea primei sesiuni a Senatului României, imaginea primului sigiliu al Senatului, cărora li se alătură vederea de ansamblu a Palatului Parlamentului. Stelele figurate pe fundalul manşetei coliţei fac trimitere către Uniunea Europeană, organism din care România face parte din ianuarie 2007.

Una din minicolile emisiunii, prezintă în viniete (tabsuri), alături de mărcile poştale, imaginea reconstituită a primului sediu al Senatului României şi aversul plus reversul monedei aniversare de 100 lei, realizate de Banca Naţională a României. Confecţionată din aur, moneda a fost pusă în circulaţie într-un tiraj de 150 de exemplare.

Romfilatelia aduce mulţumiri Senatului României pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Totodată, mulţumim Direcţiei Emisiune, Tezaur şi Casierie din cadrul Băncii Naţionale a României pentru punerea la dispoziţie a imaginilor monedei aniversare, adăugând astfel un plus de valoare mărcilor poştale care vor ajunge în colecţiile celor pasionaţi de filatelie.

Data de aparitie: 17.06.2014

INTREG POSTAL MAXIM

realizat cu intregul postal emis de Romfilatelia , timbrul emisiunii, stampila prima zi si stampila de zi a postei 17,06,2014, Bucuresti 37

COMUNICAT ROMFILATELIA

CUPA MONDIALĂ FIFA 2014

Cu ocazia desfășurării ediției cu numărul douăzeci a Cupei Mondiale FIFA 2014, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea dedicată acestei competiții sportive, găzduite de Brazilia în perioada 12 iunie – 13 iulie 2014, la care vor participa 32 de echipe naționale de pe toate continentele. Evenimentul reprezintă un prilej de bucurie nu numai pentru iubitorii fotbalului, ci și pentru filateliști.

Brazilia este cea de-a cincea țară după Mexic, Italia, Franța, și Germania care devine gazdă pentru a doua oară a Cupei Mondiale de Fotbal. Prima ediție desfășurată în această țară a avut loc în anul 1950.

Meciul de deschidere aduce pe gazonul stadionului echipele Braziliei și Croației, iar programul competiției înscrie numeroase partide în care se întâlnesc marile echipe ale lumii.

Cupa Mondială din acest an se va disputa pe 12 stadioane din 12 orașe diferite, fiecare găzduind cel puțin câte patru partide. Meciul de debut va avea loc pe Arena de Sao Paulo din Sao Paulo, în timp ce finala se va juca pe stadionul Maracană – Estàdio Jornalista Mário Filho de Janeiro.

Trofeul Cupei Mondiale FIFA este realizat din aur și se acordă țării câștigătoare. De la debutul acestei competiții fotbalistice internaționale, două trofee distincte ca formă și denumire au încununat victoria: Trofeul Jules Rimet, la edițiile campionatelor mondiale de fotbal din perioada anilor 1930 până în 1973 și Trofeul FIFA World Cup, la edițiile campionatelor mondiale de fotbal din 1974 până în prezent.

„Trofeul Jules Rimet”, cunoscut și sub numele de „Zeița de aur”, a fost creat de sculptorul francez Abel la Fleur. În anul 1970, Brazilia a intrat definitiv în posesia acestui trofeu confecționat din aur masiv, fixat pe o bază de carbonat de cupru de culoare verde. În anul 1983, însă, „Zeița de aur” a fost furată.

Trofeul FIFA World Cup a fost acordat pentru prima dată în 1974. Deși a fost creat înainte de anul în care “Zeița de aur“ a fost furată, este considerat un înlocuitor al acesteia. Este creația sculptorului italian Silvio Gazzaniga, fabricat din aur de 18 karate și reprezintă stilizat două figurine umane care susțin globul pământesc. Actualul trofeu a fost selecționat din peste cincizeci de modele, fiind considerat o adevărată operă de artă.

Pentru siguranța trofeului, echipele câștigătoare primesc o copie placată cu aur a Cupei, originalul rămânând în posesia Federației Internaționale de Fotbal, la sediul FIFA din Zürich, Elveția. Deținătorul actual al Trofeului este Spania, țara care a câștigatCupa Mondială FIFA în anul 2010.

Sigla turneului din 2014 se numește „Inspirație” și reprezintă trei mâini ce ridică împreună marele Trofeu. De asemenea, culorile selectate, galben și verde, simbolizează natura caldă și primitoare a Braziliei.

Tragerea la sorți pentru calificări a avut loc la Marina da Glória – Rio de Janeiro pe 30 iulie 2011. Echipa gazdă, Brazilia, este naționala cu cele mai multe trofee câștigate, însumând cinci succese, fiind automat calificată în turneul final. Pe locul doi este Italia, cu patru trofee, iar Germania se poziționează pe locul trei cu trei trofee.

Cupa Mondială FIFA 2014 este cea mai importantă competiție fotbalistică, care reunește în întâlniri viu disputate echipele naționale de fotbal ale lumii, calificate în faza finală. Competiția se desfășoară după regulile care reglementează câștigarea unui trofeu final, Cupa competiției. Următoarele ediții, după cea din Brazilia, vor fi găzduite de Federația Rusă în 2018 și Qatar în 2022.

Emisiunea Cupa Mondială FIFA 2014 este alcătuită din patru mărci poștale cu aceeași valoare nominală de 2,40 lei. Timbrele sugerează dinamica fazelor unor partide de fotbal, ilustrând patru secvențe din timpul unui meci, îmbinând legătura dintre mesajele imaginilor și frumusețea acestui sport de echipă.

Data de aparitie: 12.06.2014

ILUSTRATE MAXIME realizate personal cu marcile emisiunii si stampila prima zi.

COMUNICAT ROMFILATELIA

150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României

La 24 ianuarie 1859, în filele de istorie ale ţinuturilor româneşti este înscris un important eveniment sub titlul de “Unirea Principatelor”. Două ţinuturi istorice ale vechii Dacii se reuneau într-o singură ţară, cunoscută, începând cu anul 1862, sub numele deRomânia.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi marii oameni politici ai vremii au trecut de la primele momente ale înfăptuirii Unirii la elaborarea unui larg program de reforme administrative, menite să aducă România în rândul ţărilor moderne ale Europei şi ale lumii.

Promotor al unor transformări progresiste, precum Reforma Agrară sau Reforma Învăţământului, în scurt timp de la înfăptuirea Unirii Principatelor, la 24 ianuarie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulga noua lege de înfiinţare a Curţii de Conturi, instituţie care prelua toate dosarele şi registrele fostului Minister de Control.

Competenţa Curţii de Conturi cuprindea în principal prevederi legislative de inspiraţie europeană, regăsite în practica Belgiei.

Ideea preluării modelului belgian reprezenta dorinţa de stabilitate şi progres, fiind susţinută de Camera Legislativă a României, ulterior promovată în momentul elaborării şi adaptării Constituţiei din 1866.

În decretul de promulgare a Legii de înfiinţare a Curţii de Conturi este definit rolul acestei instituţii ca “voind a da o garanţie mai mult ţării despre dorinţa noastră ca întrebuinţarea banilor publici să fie supusă unui control, pe cât de serios, pe atât de neatârnat de orice bănuieli de înrâurire din partea agenţilor însărcinaţi cu manipularea bugetului.”

Curtea de Conturi avea ca menire principală exercitarea controlului gestiunii finanţelor publice, urmărind garantarea administrării legale, corecte şi sistematice a acestora, în vederea satisfacerii intereselor de ordin general ale statului.

Din dorinţa de a scoate noua instituţie de sub influenţa politicului, s-a acreditat ideea numirii pe viaţă a membrilor Curţii şi nu pe durata unei legislaturi. Angajarea unui personal cu o pregătire profesională de excepţie şi aprobarea unui sistem de salarizare stimulativ, urmărea, de asemenea, o stabilitate a instituţiei, ce avea să se reflecte într-o activitate dinamică şi eficientă.

Importanţa şi prestigiul Curţii de Conturi au impus în timp edificarea unui sediu propriu, care să răspundă exigenţelor şi competenţelor profesionale. Ca urmare, sub conducerea arhitecţilor C.A. Băicoianu şi N. Cerchez (aceiaşi care au proiectat şi finalizat clădirea Băncii Naţionale a României), a fost edificată în stil neoclasic o clădire monumentală care se remarcă prin regularitate, echilibru, distincţie şi masivitate. Această nouă construcţie amplasată în Bucureşti, pe Calea Griviţei, a fost inaugurată la 11/23 mai 1899, în prezenţa Regelui Carol I şi a Principelui Ferdinand.

Curtea de Conturi şi-a desfăşurat activitatea fără întrerupere, iar funcţionarea sa a fost supusă transformărilor legislative din anii 1874, 1895 şi 1929 care au vizat schimbări impuse de extinderea atribuţiilor sau reorganizarea schemei de personal. Desfiinţată în 1948 de către regimul comunist, Curtea de Conturi a fost reînfiinţată prin Legea nr. 94/1992.

În anul 2002, competenţele Curţii de Conturi au fost redefinite şi lărgite, conform standardelor de audit din Uniunea Europeană.

La 150 de ani de la înfiinţare, instituţia se prezintă azi ca un organism modern şi eficient, care urmăreşte cu profesionalism şi obiectivitate folosirea corectă, în condiţii de performanţă, a banului public.

La ceas aniversar, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României, alcătuită din trei valori.

Marca poştală cu valoarea nominală de 2,40 lei ilustrează sigla Curţii de Conturi a României.

Pe timbrul coliţei emisiunii şi pe cel al seriei, cu valoarea nominală de 4,50 lei, este prezentată imaginea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în timpul domniei căruia s-a emis decretul de înfiinţare al Înaltei Curţi de Conturi.

Manşeta coliţei reproduce imaginea Palatului Înaltei Curţi de Conturi, inaugurat în luna mai 1899, conform Actului semnat de Regele Carol I al României.

Romfilatelia aduce mulţumiri Curţii de Conturi a României pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Data de aparitie: 06.06.2014

ILUSTRATE MAXIME realizate marcile emisiunii si stampila prima zi.

COMUNICAT ROMFILATELIA

Campanii UNICEF: STOP VIOLENŢEI ÎMPOTRIVA COPIILOR!

„Copilăria e taina dezvăluirii viitorului” (Grigore Vieru}

Alăturându-ne campaniei realizate de Reprezentanţa UNICEF în România, „STOP VIOLENŢEI ÎMPOTRIVA COPIILOR”, Romfilatelia îşi asumă onorabila misiune de a sprijini acest proiect, prin realizarea unei emisiuni de mărci poştale dedicate acestei iniţiative.

Reprezentanţa UNICEF în România desfăşoară o campanie de comunicare cu durata de trei ani, cu scopul de a conştientiz afamiliile cu privire la riscurile violenţei asupra copilului, în special ale abuzului verbal la care se recurge ca metodă de disciplinare, dar şi cu privire la beneficiile metodelor pozitive de disciplinare.

Deşi des întâlnită în România, violenţa asupra copilului rămâne un fenomen în mare parte invizibil. Violenţa asupra copiilor poate avea loc în familie, la şcoală, pe stradă sau în comunitate şi se poate manifesta printre altele, prin neglijare, abuz emoţional, fizic şi sexual sau exploatare.

La apariţia violenţei în familie pot conduce mai mulţi factori, printre care cel mai des se numără consumul de alcool, sărăcia sau un mediu marcat de violenţă.

Numărul cazurilor de violenţă domestică raportate se află în creştere, potrivit celor mai recente statistici, dar în unele cazuri specialiştii nu au la dispoziţie mijloacele şi instrumentele necesare de care au nevoie pentru a-i ajuta pe copii. Ca o consecinţă a diverselor forme de violenţă, mii de copii sunt separaţi de familie şi plasaţi în instituţii sau la asistenţi maternali.

Campania de conştientizare de la nivel naţional va fi susţinută de o intervenţie la nivel local, mai precis în 32 de comunităţi rurale. Asistenţii sociali şi asistenţii medicali comunitari din aceste localităţi vor fi instruiţi să identifice şi să răspundă diferitelor forme de violenţă asupra copilului. În acelaşi timp, ei vor avea la dispoziţie materiale şi instrumente care să îi ajute să comunice cu familiile şi comunitatea, cu scopul de a reduce gradul ridicat de toleranţă faţă de violenţă. Profesioniştii vor putea mobiliza comunitatea şi liderii de opinie pentru a atrage atenţia asupra violenţei împotriva copiilor şi vor ajuta familiile să adopte metode pozitive de disciplinare a copiilor.

Viziunea acestei campanii este materializată de o lume în care fiecărui copil îi sunt respectate dreptul la viaţă, protecţie şi îi sunt luate în considerare ideile şi visele.

Depinde de noi să ne clădim lumea în care vrem să trăim, una în care toţi copiii sunt protejaţi.

Doar pentru că nu putem vedea întotdeauna violenţa la care sunt supuşi copiii, nu înseamnă că ea nu există.

Schimbarea normelor sociale în sensul condamnării de către societate a formelor de violenţă, exploatare şi abuz necesită timp şi resurse. Şi totuşi, reprezintă un demers crucial pentru ameliorarea vieţii copiilor într-un mod susţinut.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,30 lei este ilustrat simbolic profilul unui copil, alături de mâna protectoare care îl susţine.

Aducem mulţumirile noastre Reprezentanţei UNICEF în România pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale. Fotografie realizată de domnul Radu Sandovici pentru UNICEF.

Data de aparitie: 02.06.2014

ILUSTRATE MAXIME realizate personal cu marcile emisiunii si stampila prima zi.

COMUNICAT ROMFILATELIA

150 de ani de la înfiinţarea Universităţii Naţionale de Arte

„Artistul, ca şi literatul, trebuie să aparţină timpului său; numai cu această condiţie operele lui se vor transmite posterităţii. El trebuie să aparţinăţării sale, numai astfel va fi uimitor. El trebuie să-i exprime opiniile, dacăţine să fie adevărat şi admirat de gânditori. El trebuie să se arate concretîn cugetările lui, numai astfel va avea un ideal.” (Theodor Aman)

Tradiţia Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti coboară spre 1859, când personalităţi complexe şi remarcabile ca Theodor Aman şi Gheorghe Tattarescu încep seria de memorii în vederea înfiinţării unei instituţii moderne de învăţământ artistic, inspirată de modelul parizian.

Cu ocazia împlinirii unui secol şi jumătate de la semnarea, în iunie 1864, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a decretului de înfiinţarea Şcolii de Belle Arte din Bucureşti, Romfilatelia are prilejul de a introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale „150 de ani de la înfiinţarea Universităţii Naţionale de Arte”.

Rememorarea primilor ani ai instituţiei va oferi un exemplu al devotamentului acelor artişti care, de multe ori, şi-au sacrificat timpul personal de lucru la opera pe care o elaborau, în liniştea inspiratoare a atelierului, pentru edificarea unei alte opere, grandioasă şi temeinică, de însemnătate naţională şi de valoare perenă: Şcoala de Belle Arte.

Sub directoratul lui Aman, ea şi-a definit o structură adecvată iar ulterior, sub îndrumarea lui George Demetrescu Mirea, ţinuta ei academică s-a consolidat, în timp ce specializările oferite s-au diversificat prin includerea artelor decorative, alături de tradiţionalele „arte majore”. În 1930, Şcoala are în sfârşit un nou regulament, are un nou rector de aproape un an, pe Camil Ressu şi un nou nume: Şcoala Specială de Arte Frumoase.

Ressu a fost ales atunci drept prim rector, conducând destinele Academiei de Arte Frumoase, până în 1941.

Organizarea tradiţională a învăţământului artistic a fost bulversată de reforma pe care regimul comunist a impus-o în 1948, în urma căreia a luat naştere hibridul Institut de Artă, reunind facultăţile de Muzică, Teatru, Coregrafie şi Arte Plastice.

Autonomia va fi repede redobândită, prin fondarea, în 1950, a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, instituţie care, de-a lungul deceniilor următoare, va reuşi să-şi păstreze o ţinută adecvată misiunii sale, rectorii săi ducând o politică de atragere a acelor figuri reprezentative pentru viaţa artistică din perioada interbelică şi din primele decenii de după război.

Un aspect important al deceniului al optulea, în istoria Institutului de Arte Plastice, îl reprezintă înfiinţarea de noi secţii şi specializări.

Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” a intrat, încă din primele zile ale lui 1990, într-o fază a reformelor structurale, în condiţiile libertăţii de expresie.

Tot din acest an, denumirea de Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” va deveni Academia de Arte.

În 1998, Academia de Arte a fost acreditată ca universitate, conform unui nou statut, durata studiilor s-a redus la patru ani. Apoi, în 2002, Universitatea de Arte a primit titulatura de Universitate Naţională, acest lucru certificând nivelul de excelenţă atins după un secol şi jumătate de experimente educaţionale, prin dăruirea multor profesori care erau artişti, istorici de artă de prestigiu. Se certifică totodată şi locul important pe care îl ocupau treptat în viaţa artistică naţională şi internaţională exponenţii numeroaselor generaţii de absolvenţi.

Printre personalităţile remarcabile ale scenei artistice ale căror destinesunt legate de Universitatea Naţională de Arte, în calitate de foşti profesori sau studenţi, se reliefează pregnant următoarele nume: Theodor Aman, Constantin Brâncuşi, Victor Brauner, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Gheorghe Petraşcu.

Universitatea Naţională de Arte se află într-un proces de asimilare a unui model nou de comunicare. Elementele care se evidenţiază în cadrulacestui proces de transformare sunt tradiţia de bună factură, şcoala tehnică vest-europeană lângă care se păstrează şi tradiţia bizantină, preocupările de viitor fiind legate de formarea unor cadre didactice capabile să modifice sistemul de învăţământ din interiorul şcolii, apte să practice educaţia pentru formarea copiilor şi tinerilor în spiritul libertăţii creatoare, a preţuirii valorilor şi a operelor de artă.

Timbrul din coliţa emisiunii, având valoarea nominală de 8,10 lei, îl ilustrează peTheodor Aman, unul dintre cei care au pus bazele unui învăţământ artistic de ţinută academică la Bucureşti.

Imaginea de faţă îl reprezintă pe Aman ca bărbat matur, în jurulvârstei de 50 de ani, sprijinit nonşalant de o masă sculptată. Se poate recunoaşte în acest interior recuzita specifică atelierelor de fotografii din a doua jumătate a secolului XIX, cu scenografii din carton imaginând coloane şi alte detalii ornamentale, pentru completarea compoziţiei.

Aman este primul artist român cu studii complete la Ecole des Beaux – Arts, Paris, devenind modelatorul vieţii artistice moderne din Bucureşti, iniţiatorul Expoziţiunii Artiştilor în Viaţă.

Pe manşeta coliţei este ilustrată o imagine veche din atelierul maestrului George Demetrescu Mirea, în care pictorul profesor este înconjurat de elevii clasei sale de pictură în 1921. Era şeful secţiei de pictură, profesor titularşi director al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti.

Romfilatelia aduce mulţumiri Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Data de aparitie: 28.05.2014

ILUSTRATA MAXIMA

realizata personal cu marca emisiunii si stampila prima zi.

Theodor Aman

(n.1831 Câmpulung Muscel – d.1891 Bucuresti).

Pictor si grafician roman, profesor și întemeietor al Scolii de Arte Frumoase din Bucuresti .

Cartea postala ilustrata Allex Collection, stampila prima zi a emisiunii. Bucuresti 28.05.2014.

COMUNICAT ROMFILATELIA

NAVA ȘCOALĂ „MIRCEA”, 75 DE ANI

Emblema Marinei Militare din România a fost și rămâne velierul „Mircea”, nava-școală (de tip barc) pe puntea căreia generații de marinari și-au desăvârșit instruirea și au învățat ceea ce înseamnă „Vânt din pupa!”.

„Mircea” a fost numele primei nave școală (de tip bric) a Marinei Române, aflată în serviciu între anii 1882-1939.

Lansat la apă, în toamna anului 1938, la Șantierul Naval „Blohm und Voss” din Hamburg, velierul de tip barc triarborat (cu trei catarge), va ajunge în luna mai a anului 1939, în Portul Constanța.

Echipajul este format din 200 de persoane, 80 de ofițeri și 120 de marinari (studenți).

Caracteristicile navei sunt: lungimea 81 m, lățimea 12 m, înălțimea arborelui mare 44 m, deplasament 1.650 TDW. Nava are 23 de vele cu suprafața totală de 1.750 mp care îi pot asigura o viteză de 10-12 Noduri, în timp ce motorul permite deplasarea cu 9,9 Noduri. Primul voiaj al navei școală „Mircea” a avut loc între lunile iulie și septembrie 1939 pe ruta Constanța-Palermo-Toulon-Palma de Mallorca-Alger-Constanța.

În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, nava a fost retrasă pe un braț al Dunării de lângă Brăila pentru a nu fi bombardată de sovietici.

În 1944 ea a fost confiscată de către armata sovietică care, după doi ani și îndelungate insistențe ale Ligii Navale Române, a înapoiat-o statului român.

La solemnitatea primirii navei în Portul Constanța, în 1946, au participat Regele Mihai I și membri ai guvernului.

În 1966 și perioada 1994-2002, velierul a fost supus unor ample reparații și modernizări, devenind cel mai modern dintre cele de categoria sa, cum ar fi„Eagle” – SUA, „Gorch Fock” – Germania, „Sagres” (III) – Portugalia.

În cei 75 de ani de la prima sa prezență în Portul Constanța, velierul „Mircea” a fost implicat doar într-un singur incident major pe mare.

Evenimentul a avut loc în 1965, în Golful Biscaya, când cablurile cu care era remorcat s-au rupt din cauza unei furtuni cu vânt de peste 160 km/h și valuri de peste 14 metri înălțime.

Bricul era în drum spre Hamburg, unde urma să intre în reparații capitale. Timp de patru zile, bricul a ținut piept furiei naturii după care remorcherul franțuzesc ,,Rinoceros 4” l-a tractat până în portul Brest.

De menționat este faptul că pe toată durata furtunii, echipajul a refuzat să părăsească nava.

Cea mai lungă călătorie a navei școală „Mircea” a avut loc în anul 1976 când,în perioada 4 martie – 30 septembrie, a parcurs aproximativ 20.000 de mile marine, traversând Oceanul Atlantic, pentru a participa la serbările prilejuite de bicentenarul Statelor Unite ale Americii.

Odată cu sărbătorirea a 75 de ani de la intrarea navei școală „Mircea” în serviciul Marinei Române, prilej cu care Romfilatelia introduce în circulație o emisiune de mărci poștale dedicată acestui eveniment, se va desfășura la Constanța, între 30 aprilie și 27 mai 2014, Regata Mării Negre 2014 (SCF Black Sea Tall Ships Regatta).

Evenimentul va reuni o flotă de 40 de veliere din întreaga lume, care înainte de a ajunge în portul Constanța, vor trece prin porturile Varna, Novorosiisk și Soci.

Alături de nava școală „Mircea”, din partea României, care este pentru primaoară gazda unui astfel de eveniment, vor participa velierul „Adornate” și iahtul „Apollodor”.

Regata este organizată în România de „Navigator Yacht Club” în colaborare cu Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” și Primăria Municipiului Constanța, iar pe plan internațional de Sail Training International.

Marca poștală cu valoarea nominală de 1,00 lei ilustrează nava școală „Mircea” într-o misiune de instrucție din perioada prezentă având toată velatura în bătaia vântului.

A doua marcă poștală, cu valoarea nominală de 14,50 lei, prezintă în prim plan,Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Ofițer cu însemn de Pace, conferit Pavilionului navei școală Mircea prin Decretul nr.304/2014, pentru prima dată în existența sa.

Imaginea reprodusă de marca poștală a coliței emisiunii, prezintă nava școală„Mircea” în momentul lansării la apă, în toamna anului 1938, la ieșirea din Șantierul Naval „Blohm und Voss” din Hamburg. În vinieta coliței este ilustrată imaginea galionului navei reprezentând bustul domnitorului Mircea cel Bătrân,sculptat în lemn și colorat ca imagine pictată.

Aducem mulțumirile noastre Administrației Prezidențiale – Cancelaria Ordinelor, Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” din Constanța, SCF Black Sea Tall Ships Regatta 2014, Muzeului Marinei Române pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Data de aparitie: 24.05.2014

ILUSTRATE MAXIME realizate cu marcile emisiunii si stampila prima zi.

Cartile postale ilustrate Asociatia Filatelistilor “Tomis” Constanta. stampila ocazionala 26,05,2014 Constantaa 1 Gh. 2. Bricul 2

Comunicat de presă – Romfilatelia

București, luni, 12 mai 2014

Conferința Mondială a Marilor Loji Masonice Regulare marcată pe timbrele românești

În multitudinea de tematici abordate de-a lungul timpului, filatelia românească a înscris la loc de cinste promovarea marilor personalități ale istoriei și culturii naționale, alături de proiecte și evenimente de interes național și internațional.

Romfilatelia marchează pe timbre, printr-o emisiune de mărci poștale specială, un eveniment istoric, de prim impact pentru România și vizibilitatea pe care o dobândește țara noastră în plan mondial, și anume:

Conferința Mondială a Marilor Loji Masonice Regulare, desfășurată la București în perioada 14-17 mai a.c.

Timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 3,30 lei ilustrează o serie de simboluri de bază ale masoneriei: echerul și compasul simbolizează virtutea și conștiința care conduc la perfecționarea spiritului — echerul sugerează moralitate, în timp ce compasul ne duce cu gândul la spiritualitate. Globul pământesc alături de care sunt ilustrate aceste 2 simboluri semnifică aplicarea lor în întreaga lume, pentru ridicarea unor edificii stabile și drepte. Completând nota simbolistică a timbrului, crenguța de salcâm reprezintă principiul nemuririi gradului de Maestru.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei este reprodusă una dintre personalitățile marcante din istoria Francmasoneriei române, Marele Maestru Sever Frențiu, artist excepțional care a realizat cea mai importantă unire masonică din istoria națională, creând ceea ce cunoaștem astăzi sub numele de Marea Lojă Națională din România.

Autoportretul Marelui Maestru Sever Frențiu, realizat în ulei pe pânză, în anul 1957, este reprodus cu măiestrie pe timbrul filatelic, concepția artistică grafică a întregii emisiuni reunind într-o elegantă redare, simboluri de valoare ale masoneriei românești.

Celor 2 timbre li se alătură un plic prima zi și un produs special, albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 325 exemplare și echipat cu blocul de 2 timbre cu elemente grafice în folio aur și plicul prima zi al emisiunii, având ștampila prima zi aplicată în clar în folio aur. Ambele produse ale albumului filatelic sunt numerotate cu negru de la 001 la 325.

Începând cu ziua de miercuri, 14 mai 2014, emisiunea de mărci poștale Conferința Mondială a Marilor Loji Masonice Regulare va putea fi achiziționată de la toate magazinele Romfilatelia din București și din țară.

Romfilatelia aduce mulțumiri Marii Loje Naționale din România, Asociației ‘Prietenie și Toleranță’, cât și doamnei Dorana Coșoveanu, autorul albumului ‘Sever Frențiu’, pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

ILUSTRATE MAXIME realizate personal cu marcile emisiunii si stampila prima zi.

Sever Frentiu (1931 – 1997) , autoportret.

Pictor, scenarist, gravor, decorator. In anul 1995 a fost ales Mare Maestru al Marii Loji Nationale din Romania. Cartea postala ilustrata FullColor, stampila prima zi 14.05.2014, Bucuresti 37, aplicata de Emil Stanciu – expert in aplicarea stampilelor speciale.

Simboluri masonice – Echerul si compasul.

Cartea postala Allex Collection, stampila prima zi a emisiunii, 14.05.2014, Bucuresti 37

EUROPA 2014 – INSTRUMENTE muzicale nationale

„ De-l munceste dorul pe roman, de-l cuprinde veselia, el ISI canta durerile si multumirile, ISI Canta Eroii, ISI canta Istoria si astfel Sufletul SAU e ne izvor nesfârșit de frumoasa Poezie. „(Vasile Alecsandri)

Sub genericul Europa 2014 ,Romfilatelia introduce in circulatie emisiunea de marci postale cu Tematica Instrumente muzicale nationale , alcatuita DIN Doua Valori.

Tema emisiunii Este ilustrata de grafician Intr-o conceptie Artistica avand cca Idee principala imbinarea religiei cu laicitatea. Sunt redate version Compozitie imagini Instrumente muzicale ale unor Ingrijire se regasesc in iconografia lacasurilor de cult Ortodoxe ale Moldovei, in paralel cu imaginile instrumentelor muzicale Traditionale: lauta, cobza, vioara (Scripca), naiul, tulnicul.

Pe Timbrul cu Valoarea nominala de 2,10 lei Este ilustrat tulnicul , vechi instrumente originar DIN Tara Motilor. El Este socotit o fata Parte DIN Mostenirea Culturala un roman Poporului. Tulnicul, Instrumente aerofon, sunt forma tubulara, deschisa la ambele CAPETE, asemanator cu Buciumul (a carui terminatie PREZINTA o usoara Curbură), confectionat DIN Coaja de tei SAU de Salcie si folosit DIN Pretul semnale, chemari etc Sunetele muzicale sunt Produse cu ajutorul curentului de aer suflat Prin interiorul SAU.

Instrumentul muzical ilustrat pe Timbrul cu Valoarea nominala de 14,50 lei Este lauta . Aceasta instrument de de ONU Este de populare cu coarde ciupite asemanator cobzei. Sunt forma de migdala, putin turtita, cu spatele bombat, cu Gatul Fara gol, avand pe fata ne orificiu de vibratie; Jgheabul Capului Este inclinat Spre spate. Avand Origini Persano-arabe, lauta, a cunoscut o inflorire si o popularitate deosebita in Timpul Renasterii si Barocului o, cand o Fost unul DINTRE Cele mai intalnite si mai utilizate Instrumente muzicale. Popularitatea i sa datorat si faptului cca majoritatea partiturilor aparute foloseau tabulatura (notatie alfabetica SAU numerica), pasa le era accesibila si de Ingrijire a celor Nu cunosteau notatia muzicala. Pe Acelasi timbru Este ilustrat ONU microfon Ansamblu de muzica populara in cadrul caruia interpretii Canta la vioara, nai si lauta.

Vioara , instrument utilizat frecvent de formatiile grijă promoveaza muzica populara, sunt Cea Mai Inalta tonalitate din grupa instrumentelor cu coarde. Este ne Muzical Instrumente constand Dintr-o cutie de REZONANTA pe de Ingrijire sunt intinse Patru coarde, de Ingrijire Producție Sunete cand se Trece Peste elementul cu arcusul (ARS cand sunt ciupite). Datorita cristalin Timbrului, EXPRESIV si Plin de frumusete, vioara Este principala purtatoare a melodiei. Strãlucirea si caldura sunetului EI o pozitioneaza in Fruntea instrumentelor DIN orchestră. Orchestrele de muzica clasica foloseau viori de Inalta clasa, realizate de mari maestri lutieri ca: Amati, Guarneri, Stradivarius, etc

Naiul o Fost cunoscut inca DIN Antichitate Iin SPATIUL romanesc cultural-etnic, regasindu-se in Universul existențial al Dacilor. Naiul Este unul DINTRE putinele Instrumente muzicale utilizate version Ingrijire antichitate Este inca Prezent version cultura muzicala nationala. Interkultureller Austausch http://www.grenzenlos.or.at, instrumentul Este alcatuit Dintr-ne Sistem de fluiere de diferite Dimensiuni, de Ingrijire sunt Lipite in ordinea marimii. Sunetele se obtin Prin suflarea directa in tuburi.De la Eroul grijă mitologic ar fi inventat Interkultureller Austausch http://www.grenzenlos.or.at, instrument de ONU de capatat si ne Nume: flautul lui Pan. Mitologia greaca IL PREZINTA cca FIU al lui Hermes si zeu al pastorilor si turmelor. Flautul lui Pan reunea ne Tevi grup de sapte de trestie de diferite lungimi.

Data de aparitie: 05.05.2014

Preluare DIN comunicatul Romfilatelia

Ilustrate maxime realizate personal cu timbrele emisiunii si stampila prima zi

Taraful Ochi Albi (Acuarela de Caroll Popp de Szathmari)

Tulnice

Un răspuns »

Pingback: CAMPANII UNICEF 2014 | Maximafilie Maximaphily Alexandru Antonache Romania
APOSTOL GHEORGHE | 17 octombrie 2014 la 20:01

de ce nu exista in programul editorial „ziua armatei-70 ani” ?Nu merita ?
Răspunde
- alex.antonache | 18 octombrie 2014 la 9:46
  
  Romfilatelia este o organizatie care nu asculta de nimini, nici macar de parerile filatelistilor cu vasta experienta si competenta, nu raspunde pentru ceeace face si urmareste doar interesul financiar. Actuala conducere a institutiei nu permite angajatilor nici o parere, propunere, initiativa. Si atunci totul merge asa cum se vede. Urmariti cate erori s-au strecurat in ultima vreme in editarea timbrelor.As enumera numai timbrele cu „150 ani Senatul Romaniei””,si „Stefania Maracineanu”. In privinta sarbatoririi zilei armatei, ei habar nu au ca in octombrie 1944 armata romana putea sa elibereze ultima parte a teritorilui romanesc cu cateva zile inaite, dar a urmarit ca acest important eveniment sa aiba loc pe 25 octombrie, de ziua Regelui Mihai I. Ca fost militar sunt si eu indignat ca Romfilatelia acorda atentie mai mare masonilor si altor evenimente fara importanta, dar probabil de acolo vin banutii pe mai multe cai. Publicitatea costa, nu se face pe gratis. Recent au fost doua evenimente neglijate total de catre acesti incompetenti: 100 ani de la depunerea juramantului de credinta de catre Regele Ferdinand (11.oct.2014) si 100 ani de la moartea regelui Carol I (10.oct.2014). Va urez sanatate si sa auzim de bine!
  Răspunde

	Tesloianu Dan la Pasiunile regilor României…
	alex.antonache la Tripla concordanță în max…
	Mihai Ceuca la Tripla concordanță în max…
	Ceamitru Nicolae la ZIUA MĂRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI.…
	alex.antonache la ZIUA MĂRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI.…
	Ceamitru Nicolae la ZIUA MĂRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI.…
	alex.antonache la SFINTELE PAȘTI 2020
	Timbrofil la SFINTELE PAȘTI 2020
	alex.antonache la Despre
	ene constantin la Despre

Maximafilie Maximaphily Alexandru Antonache Romania

NOUTATI FILATELICE

Sub genericul Europa 2014 ,Romfilatelia introduce in circulatie emisiunea de marci postale cu Tematica Instrumente muzicale nationale , alcatuita DIN Doua Valori.

Un răspuns »

Lasă un comentariu Anulează răspunsul

Translator

Citate celebre

Articole recente

Comentarii recente

Arhive

Categorii

Statistică

Vizitatori incepand cu 07.08.2014

My Community

Cele mai bune articole și pagini

Legături

Facebook

Meta

Info Locatie

Maximafilie Maximaphily Alexandru Antonache Romania

NOUTATI FILATELICE

Sub genericul Europa 2014 ,Romfilatelia introduce in circulatie emisiunea de marci postale cu Tematica Instrumente muzicale nationale , alcatuita DIN Doua Valori.

Partajează asta:

Un răspuns »

Lasă un comentariu Anulează răspunsul

Translator

Citate celebre

Articole recente

Comentarii recente

Arhive

Categorii

Statistică

Vizitatori incepand cu 07.08.2014

My Community

Cele mai bune articole și pagini

Legături

Facebook

Meta

Info Locatie