RSS Feed

Category Archives: catedrala

Mediaș, 750 de ani de atestare documentară

La 3 iunie 1267, Mediașul a fost pentru prima dată menționat documentar cu numele ”Villa Medies”, iar apoi, în 1283, cu numele de ”Sacerdos de Medies”, potrivit volumului ”Enciclopedia Geografică a României” (2002). În 1359 localitatea a fost declarată oraș – ”Civitas Megyes” – având dreptul de a avea târguri anuale de vite, cereale și fructe.

Cu prilejul acestei aniversări Romfilatrlia a pus in circulație emisiunea aniversară Mediaș, 750 de ani de atestare documentară, vineri, 11 august 2017, formată din patru timbre care ilustrează principalele monumente istorice precum și unele simboluri specifice orașului.

Cu timbrele emisiunii am realizat ilustrate maxime folosind, ca suport, cărțile poștale Allex Collection si  ștampila prima zi a emisiunii.

 

Liceul Stephan Ludwig Roth

1Prima atestare documentară a liceului este din anul 1604. In 1821 este angajat în predare Stephan Ludwig Roth, umanist progresist..Pe parcursul activităţii sale Roth a militat pentru acceptarea ideilor progresiste, a introdus educaţia fizică şi cântul ca discipline optând pentru desfăşurarea orelor în limba latină. In 1889 a fost construită o clădire în care se găseau biblioteca, sala de desen şi patru clase elementare (fosta clădire „doi” până în 1993). Între 1909 şi 1912 se construieşte actuala clădire a liceului. Pentru câţiva ani, la liceu lucrează ca profesor Hermann Oberth.

 

Catedrala Ortodoxă cu Hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil”

2Catedrala ortodoxă din Mediaş,  a fost construită între anii 1929 şi 1935, fiind astfel una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din Transilvania, în condiţiile în care această parte a ţării este renumită mai ales pentru bisericiile şi catedralele greco-catolice. Catedrala Ortodoxă din Mediaș dispune de două turnuri impunătoare care pot fi remarcate de la o distanță impresionată.

 

 

Complexul Arhitectural Franciscan

3Unul din cele mai vizitate obiective turistice din Mediaș este Complexul Arhitectural Franciscan care cuprinde biserica și mănăstirea franciscană. In jurul anului 1444, lăcașul de cult se afla în administrația călugărilor franciscani, ulterior fiind transformat în spital.

Astazi complexul are forma unui trapez străjuit la sud de biserică. Partea de est a mănăstirii este cea mai veche a construcției și corespunde perioadei gotice. În prezent, construcţia găzduiește colecţiile Muzeului Municipal Aici se găsesc exponate de mare valoare: tezaurul de la Șeica Mică, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramică populară.

 

 

Biserica Sfânta Margareta

4Biserica fortificată Sf. Margareta a fost construită în anul 1488 în stil gotic, înconjurată de un zid de apărare cu turnuri. Turnul, înclinat din cauza structurii solului, construit în 1460, a fost supraînălțat cu 3 nivele în 1550, iar în 1551 când a atins înălțimea de 68,5 m, și a mai primit 4 turnulețe, în semn, că orașul avea judecătorie. În anul 1783 acoperișul a fost refăcut iar cele patru turnuri reparate. urnul constituia un punct ideal de observație al împrejurimilor. În acele vremuri nesigure trâmbițasul orașului avea misiunea de a da alarmă cu trompeta în caz de pericol. De aici provine numele de Turnul Trompetiștilor. În acest turn a fost reținut Vlad Țepeș în anul 1476, în urma unui conflict cu Matei Corvin.

 

Anunțuri

Orașele României, Cluj-Napoca

Pentru a marca un eveniment istoric important, împlinirea a 700 de ani de la ridicarea Clujului la rang de oraș, Romfilatelia a pus in circulație, de data aceasta, chiar la cluj-Napoca  (O.P.1), o emisiune filatelică intitulată  Orașele României, Cluj-Napoca, compusă din patru timbre, astfel:

-3,50 lei reproduce imaginea Catedralei Mitropolitane Catedralei Mitropolitane Ortodoxe ”Adormirea Maicii Domnului”

-4,00 lei prezintă Bastionul (Turnul) Croitorilor,

-4,50 lei ilustrează Teatrul Național ”Lucian Blaga”

-15,00 lei redă imaginea Universității ”Babeș — Bolyai”, 

 De asemenea, au fost editate patru cărți maxime, de această dată reușite.

 

 

 

1

 

Catedrala Mitropolitană Ortodoxă

 

Este situată în Piața Avram Iancu. A fost ridicată în perioada anilor 1923-1933, imediat după unirea Transilvaniei cu România, din inițiativa si cu contribuția specială a Episcopului Nicolae Ivan (1855-1936).  Poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului„. În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului.

 

 

 

2

 

Bastionul (Turnul) Croitorilor

Bastionul face parte din al doilea sistem de ziduri şi întărituri ale oraşului, ridicate din secolul al XV-lea până în secolul al XVII-lea. Prima atestare documentară datează din secolul al XV-lea, din timpul regelui Ungariei, Matei Corvin. Acest turn şi-a primit numele după breasla croitorilor care avea obligaţia să-l întreţină şi să păzească oraşul în acel punct, fiind singurul bastion al cetăţii care s-a păstrat integral. 

În 2007-2009,  bastionul a fost restaurat, iar în prezent găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o cafenea literară la subsol, o sală de conferințe și spații expoziționale.

 

 

 

 

3

 

Teatrul Național „Lucian Blaga“

A fost ridicat în anii 1904-1906, pe locul fostei piețe de lemne a orașului, în actuala Piața Avram Iancu. Inaugurarea sa a avut loc în 7-8 septembrie 1906. Aici își au sediul Teatrul Național „Lucian Blaga“ și Opera Română. În fața intrării principale sunt așezate statuile lui Mihai Eminescu și a lui Lucian Blaga

 

 

 

 

4

Universitatea „Babeş-Bolyai” 

Reprezintă una dintre cele mai mari instituţii de învăţământ superior din România, oferind 111 specializări, din care 99 în română, 59 în maghiară, 16 în germană, 2 în ucraineană, 8 în engleză şi câte una în franceză şi italiană. În formula de acum universitatea a luat fiinţă în 1959, prin decizia politică de a se unifica universităţile „Babeş” (cea română) şi „Bolyai” (cea maghiară).

Clădirea centrală în stil neorenascentist (str. Kogălniceanu nr. 1) a fost construită în sec. al XIX-lea, ca urmare a dezvoltării universităţii „Ferenc József” din acea vreme. În perioada interbelică, purtând numele regelui „Ferdinand I”, universitatea s-a extins prin construirea Colegiului Universitar.