RSS Feed

Monthly Archives: Iulie 2017

Ziua Mărcii Poștale Românești „1917 – Pe aici nu se trece!”

La inceputul secolului al-XX-lea, Europa trăia sub influența intensificării confruntărilor între cele două coaliții ale marilor puteri – Tripla Alianță si Tripla Ințelegere, cu viziunea inspăimântătoare a războiului generalizat.

Evident, politica României, un stat mic, eclipsat de vecinătatea a două mari imperii, care se găseau în plină confruntare și de la care revendica importante teritorii, nu putea fi decât una de calcul. Astfel, întrunit în ședința extraordinară la Sinaia, prezidat de Suveran, influențat de atitudinea Italiei care se declarase neutră, Consiliul de Coroana a hotărâat neutralitatea armată sau espectativa cu apărarea frontierelor.

La mijlocul anului 1916, ca urmare a faptului că pe fronturile europene se produseseră evenimente importante, tratativele țării noastre cu Rusia s-au intensificat. In abordarea laturii politice România solicită în caz de succes, îndeplinirea integrală a revendicărilor sale: revenirea Transilvaniei, a Banatului, Bucovinei, Crișanei si a Maramureșului la trupul țării, la masa verde a viitoarei conferințe de pace.

Prin medierea Franței, s-au încheiat Tratatul Politic și Convenția Militară cu țările aliate, în virtutea cărora țara noastră se angaja, ca cel mai târziu la 15/28 august 1916 să declare război Austro-Ungariei. Hotărârea istorică de intrare in război a fost luată la 14/27 august 1916 de către Consiliul de Coroană.

La 14/27 august 1916, guvernul român a înaintat Austro-Ungariei declaratia oficială de război. În noaptea precedentă inmânării acestui act oficial, armata română, cu un efectiv de peste 840 000 de oameni a declanșat operațiile de eliberare a Transilvaniei, forțele sale principale Armata de NordArmata a 2-a și Armata 1, au traversat Carpații Orientali și Meridionali, înaintând spre cursurile superioare și  mijlocii ale Oltului și Mureșului.

Din păcate, entuziasmul a fost de scurtă durată, campania din 1916 având să se încheie cu un eșec: trupele române se retrag din Transilvania, în urma unor lupte sângeroase, în fața ofensivei trupelor germano-austro-maghiare, superioare din punct de vedere numeric și ca dotare tehnică, îin timp ce din sud România este atacată pe un alt front de trupele germano-bulgaro-turcee. La 6 decembrie 1916, prinsă ca într-un clește îintre cele două fronturi, Capitala era ocupată de trupele inamice, armata română, guvernul și celelalte autorităti de stat, împreună cu o parte a populatiei retrăgându-se în Moldova, teritoriul ocupat intrând sub administrația trupelor germane.

În Moldova s-a făcut un efort excepțional pentru organizarea rezistenței în fața inamicului pe linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați. Totodată, in ajunul bătăliilor decisive, promisiunea Regelui Ferdinand de a se da pământ țăranilor (aflati pe cămpurile de bătălie), precum si deciziile adoptate in acest sens de parlamentul de la Iași (iunie 1917) aveau sa-si aibă efectul scontat. Victoriile de la Mărăsti, Mărasesti, Oituz, din vara anului 1917, dând măsura eroismului ostașilor și ofițerilor români, a vitejiei armatei române, au stopat ofensiva trupelor inamice, dându-le o puternică lovitură, de mare însemnătate, îin perspectiva victoriei finale a forțelor aliate.

Ca uramre a înfrîngerii Puterilor Centrale și detrămării Imperiului Habsburgic si a evenimentelor din Rusia, s-a intensificat lupta pentru Întregirea Națională.

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.

Pentru a marca împliniea a 100 de ani de la  aceste mărețe evenimente din istoria poporului român, a fost lansată emisiunea filatelică „1917 – Pe aici nu se trece!”, compusă din două mărci poștale cu valoarea de 4,50 lei, respectiv, 8 lei, care ilustrează doi mari eroi ai neamului românesc, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu și Generalul Eremia Grigorescu.

 

Cu aceste mărci poștale și cărți poștale Allex Collection, tipărite la FullColor București, am realizat ilustrate maxime, aplicând ștampila prima zi a emisiunii.

 

 

Ecaterina Teodoroiu

1Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, Eroina de pe Jiu, s-a născut pe 14 ianuarie 1894, în satul Vădeni – Târgu Jiu şi a căzut eroic în fruntea plutonului pe care îl comanda, ca sublocotenent, fiind lovită de două gloanţe în piept,  pe 22 august 1917 în Bătălia de la Mărășești, din timpul Războilui pentru Întregirea Țării. Ultimele sale cuvinte, dar pline de însufleţire şi patriotism, au fost: „Înainte băieţi, nu vă lăsaţi, sunteţi cu mine!”

Ecaterina Teodoroiu a fost înmormântată pe câmpul de luptă, apoi trupul ei a fost mutat în Mausoleul de la Mărăşeşti. În 1926 a fost adusă, într-un sicriu de oţel, în mausoleul construit pentru ea în centrul oraşului Târgu Jiu.2

 

 

Eremia Grigorescu

3S- a născut la 28 noiembrie 1863, Golășei, lângă Târgu Bujor și a încetat din viață la 19 iulie 1919, București. A fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcții de comandant de divizie și de armată, în campaniile anilor 1916, și 1917. Pentru modul cum a comandat trupele din subordine în Prima bătălie de la Oituz A doua bătălie de la Oituz  și Bătălia de la Mărășești a fost decorat cu Ordinul ”Mihai Viteazul, clasa III, și clasa II, fiind unul din cei patru ofițeri români decorați cu această clasă, alături de generalii Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Gheorghe Mărdărescu

În bătălia de la Oituz a lansat îndemnul  „Pe aici nu se trece” , ce a înflăcărat inimile soldaților în bătăliile ce au urmat, devenind legendar.

Pentru o scurtă perioadă a fost ministru de război în guvernul condus de generalul Constantin Coandă, în perioada 24 octombrie – 28 noiembrie 1918

A murit în iulie 1919, din cauza unei boli infecțioase cu evoluție galopantă, fiind înmormântat la Mărășești. Ulterior, osemintele sale au fost mutate într-un sarcofag la Mausoleul de la Mărășești.4

 

 

 

5Regele Ferdinand și Regina Maria decorând militarii care au luptat la Mărășești, August 1917.

 

 

 

 

 

Mausoleul de la Mărășești – „Întru slava eroilor neamului” 

6Mausoleul a fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917 s-au desfășurat luptele de la Mărășești, soldate cu victoria trupelor române. În confruntările de la Mărășești au pierit 480 de ofițeri și 21.000 de soldați români. Actualmente mausoleul adăpostește 5073 de soldați și ofițeri în 154 de cripte individuale și 9 cripte comune de pe 18 culoare.

Mausoleul de la Mărășești este cel mai impunător din țară și printre cele mai maiestuoase de acest fel din Europa.

Pe cartea poștală este și bustul Generalului Eremia Grigorescu. Pe aleea care duce la mausleu, pe ambele părți, sunt amplasate busturi ale marilor eroi ai luptei pentru Intregirea Națională.

 

 

 

7Tun folosit în bătăliile din august 1917, amplasat la Mausoleul de la Mărășești.

 

Anunțuri