RSS Feed

Category Archives: regalitate

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (III)

Cu ștampilele expoziției, am realizat două ilustrate maxime. Am folosit timbrul cu valoarea nominală de 1 leu din emisuiea filatelică In „Memoriam – Eroii Nneamului”, din 25.07.2014, care îl ilustrează pe Regele Ferdinand și timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, din emisiunea „Ziua mărcii poștale românești – Pe aici nu se trece”, din 15.07.2017, care îl prezintă pe generalul Eremia Grigorescu. Allex Collection a asigurat cărțile poștale ilustrate, tipărite la FullColor București.

 

Regele Ferdinand I al României

(n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș Sinaia)

CM10001 Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său regele Carol I. A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de  Hohenzolern. Faptul că a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit și Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”. Prin hotărâre a Consiliului de Miniștri  a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa I.

 

General Eremia Grigorescu

CM20001Eremia Teofil Grigorescu s-a născut la Târgu Bujor, pe 28 noiembrie 1863. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Galaţi, iar liceul la Iaşi. A fost înscris timp de un la Facultatea de Medicină şi Ştiinţe din Iaşi, după care a plecat la Bucureşti, dedicându-se carierei militare. A absolvit Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie în 1884, iar apoi Şcoala de artilerie şi geniu. Rezultatele excepţionale i-au adus şi un stagiu la Paris, unde a urmat cursuri de matematică la Sorbona.

Punctul culminant al gloriei ilustrului general Eremia Grigorescu, la comanda armatei a II-a, a fost victoria de la Mărăşeşti, împotriva marelui spărgător de fronturi – mareşalul Mackensen, unde, de asemenea, generalul Grigorescu a rostit cuvintele: „Nici pe aici nu se trece!“    după ce la Oituz lansase chemarea „Pe aici nu se trece”

Anunțuri

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (II)

La expoziția filatelică omagială  „TRIUNGHIUL DE FOC MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ”, despre care am scris în postarea anterioară, am prezentat exponatul de ilustrate maxime, „Marea Unire – 1 Decembrie 1918”.  Exponatul se compune din 7 fețe de panou, respectiv 222 cărți maxime și prezintă, evoluția istorică a României până la Marea Unire.

Planul exponatului

PLAN Marea Unire 1 -FINAL_001

Câteva foi de expunere care prezintă evenimentul omagiat de expoziție.

 

 

Diploma obținută

DIPLOMA 1

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI -MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (I)

Sfârșitul lui 1916 adusese ocuparea a două treimi din teritoriul românesc de către Puterile Centrale. Bucureștiul era stăpânit de inamici, guvernul se mutase la Iași iar frontul se stabilizase în sudul Moldovei. În octombrie 1916, în frunte cu generalul francez Henri Mathias Berthelot, a sosit o misiune militară aliată menită să ajute la reorganizarea Armatei Române. S-a izbutit pregătirea de luptă a 460.000 de oameni, cu o înaltă capacitate combativă și cu un moral ridicat.

Puterile Centrale urmăreau pătrunderea în Moldova şi scoaterea României din război. Conform înţelegerii dintre germani şi austro-ungari, dacă armatele române erau învinse, întreg teritoriul românesc urma să fie anexat de Austro-Ungaria, ducând la dizolvarea României ca stat.

În vara lui 1917, Puterile Centrale au conceput un atac pentru a sparge linia română. Într-o primă fază, au încercat să dea o lovitură decisivă. Văzând că nu le reușește, au început să pună presiune constantă pe tot aliniamentul pentru a găsi un punct slab și a-l fructifica. Nici cu cea de-a doua metodă nu au reușit.

În aceste condiții Marele Cartier General Român a conceput proiectul unei ofensive. Pe 8 iulie 1917, înainte de începerea operațiunilor, generalul Alexandru Averescu, comandantul Armatei a 2-a, s-a adresat militarilor: „Ostași! A sosit momentul mult așteptat de toată suflarea românească, de voi însă cu bună seamă mai mult decât oricine. Să reluăm lupta pentru a răsturna zăgazul urâcios dincolo de care se aud gemetele părinților, fraților, copiilor noștri sub apăsarea vrăjmașului hrăpăreț. Nu uitați că reluăm lupta pentru cea mai dreaptă și cea mai sfântă cauză, și anume pentru izgonirea cotropitorilor din căminul nostru”.

În inima românilor, bătăliile de la Mărășești, Mărăști și Oituz  au un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a a legendarului  îndemn„ Pe aici nu se trece”  lansat de generalul Eremia Grigorescu.

Victoriile ostaşilor români din vara anului 1917 au avut o importanţă deosebită, în realizarea   Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, dezideratul de secole al poporului roman.

Pentru a evoca aceste înăițătoare momente din istoria poporului nostru, Asociația Filateliștilor din București a organizat expoziția filatelică omagială  „TRIUNGHIUL DE FOC MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ” sub coordonarea neobositului colonel (r) Gheorghe Cotolan. La acest eveniment am participat și eu cu exponatul de maximafilie cu tema  ”MAREA UNIRE”. Expoziția a avut loc în perioada 20 – 30 octombrie 2017. La vernisajul expoziției, desfășurat în ziua de 20 octombrie 2017, au paticipat mai multe persoane precum si reprezentanți ai Asociației Cadrelor Militare în Rezarvă și Retragere, Fililala Sector 1 și ai Asociației Cadrelor Militare în Rezarvă și Retragere din Arma Geniu,al cărei membru sunt și eu. Din această delegație a făcut parte și colonelul (r) Emil Patrichi, care în perioada 1 noiembrie – 1 decembrie 2018,. și-a propus să parcurgă pe jos distanța dintre București și Alba Iulia pentru ca apoi să fie prezent și să participe la manifestările organizate cu prilejul zilei de 1 Decembrie 2018 din Capitala Marii Uniri.   Detalii despre această acțiune găsiți aici : http://acmrrag.ro/comunicate/marsul-recunostintei-initiativa-domnului-colonel-r-emil-patrichi/

S-au acordat diplome expozanților și tuturor participanților la această manifestre li s-au oferit catalogul expoziției și plicurile ocazionale editate cu acest prilej.

Prezint câteva imagini de la expoziție și materiale filatelice editate.

Ale detalii despre această expoziție și piesele realizate de mine cu ștampilele omagiale, le voi prezenta în postările viitoare.

 

Plicurile omagiale editate :

 

 

Centenarul bătăliilor de la Mărăști, Mărășești și Oituz. -Pe aici nu se trece-

 

La 6 august 1917 începea la Mărășești cea mai importantă bătălie a Armatei Române din timpul Războiului pentru Întregirea României.

Puterile Centrale urmăreau pătrunderea în Moldova şi scoaterea României din război. Conform înţelegerii dintre germani şi austro-ungari, dacă armatele române erau învinse, întreg teritoriul românesc urma să fie anexat de Austro-Ungaria, ducând la dizolvarea României ca stat.

În inima românilor, această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căpitanului Grigore Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorită legendarei expresii Pe aici nu se trece!.

Bătălia de la Mărăști a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea operațiunilor militare pe frontul românesc, dar a contribuit și la ridicarea moralului ostașilor români.

Generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei a I-a, nota în ordinul de zi: „Aci cunoscu generalul german Mackensen ce este înfrângerea. Mărășești fu mormântul iluziilor germane”.

Victoriile ostaşilor români din vara anului 1917 au avut o importanţă deosebită, cu preţul a nenumărate jertfe fiind realizată  Marea Unire de la 1 decembrie 1918, dezideratul de secole al poporului roman.

Pentru a evoca aceste mărețe evenimente din Istoria Poporului Român intenționez să pregătesc un exponat de maximafilie cu tematica ”MAREA UNIRE”. Prezint mai jos numai ilustratele maxime care se referă la perioada Războiului pentru Întregirea României.

Ziua Mărcii Poștale Românești „1917 – Pe aici nu se trece!”

La inceputul secolului al-XX-lea, Europa trăia sub influența intensificării confruntărilor între cele două coaliții ale marilor puteri – Tripla Alianță si Tripla Ințelegere, cu viziunea inspăimântătoare a războiului generalizat.

Evident, politica României, un stat mic, eclipsat de vecinătatea a două mari imperii, care se găseau în plină confruntare și de la care revendica importante teritorii, nu putea fi decât una de calcul. Astfel, întrunit în ședința extraordinară la Sinaia, prezidat de Suveran, influențat de atitudinea Italiei care se declarase neutră, Consiliul de Coroana a hotărâat neutralitatea armată sau espectativa cu apărarea frontierelor.

La mijlocul anului 1916, ca urmare a faptului că pe fronturile europene se produseseră evenimente importante, tratativele țării noastre cu Rusia s-au intensificat. In abordarea laturii politice România solicită în caz de succes, îndeplinirea integrală a revendicărilor sale: revenirea Transilvaniei, a Banatului, Bucovinei, Crișanei si a Maramureșului la trupul țării, la masa verde a viitoarei conferințe de pace.

Prin medierea Franței, s-au încheiat Tratatul Politic și Convenția Militară cu țările aliate, în virtutea cărora țara noastră se angaja, ca cel mai târziu la 15/28 august 1916 să declare război Austro-Ungariei. Hotărârea istorică de intrare in război a fost luată la 14/27 august 1916 de către Consiliul de Coroană.

La 14/27 august 1916, guvernul român a înaintat Austro-Ungariei declaratia oficială de război. În noaptea precedentă inmânării acestui act oficial, armata română, cu un efectiv de peste 840 000 de oameni a declanșat operațiile de eliberare a Transilvaniei, forțele sale principale Armata de NordArmata a 2-a și Armata 1, au traversat Carpații Orientali și Meridionali, înaintând spre cursurile superioare și  mijlocii ale Oltului și Mureșului.

Din păcate, entuziasmul a fost de scurtă durată, campania din 1916 având să se încheie cu un eșec: trupele române se retrag din Transilvania, în urma unor lupte sângeroase, în fața ofensivei trupelor germano-austro-maghiare, superioare din punct de vedere numeric și ca dotare tehnică, îin timp ce din sud România este atacată pe un alt front de trupele germano-bulgaro-turcee. La 6 decembrie 1916, prinsă ca într-un clește îintre cele două fronturi, Capitala era ocupată de trupele inamice, armata română, guvernul și celelalte autorităti de stat, împreună cu o parte a populatiei retrăgându-se în Moldova, teritoriul ocupat intrând sub administrația trupelor germane.

În Moldova s-a făcut un efort excepțional pentru organizarea rezistenței în fața inamicului pe linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați. Totodată, in ajunul bătăliilor decisive, promisiunea Regelui Ferdinand de a se da pământ țăranilor (aflati pe cămpurile de bătălie), precum si deciziile adoptate in acest sens de parlamentul de la Iași (iunie 1917) aveau sa-si aibă efectul scontat. Victoriile de la Mărăsti, Mărasesti, Oituz, din vara anului 1917, dând măsura eroismului ostașilor și ofițerilor români, a vitejiei armatei române, au stopat ofensiva trupelor inamice, dându-le o puternică lovitură, de mare însemnătate, îin perspectiva victoriei finale a forțelor aliate.

Ca uramre a înfrîngerii Puterilor Centrale și detrămării Imperiului Habsburgic si a evenimentelor din Rusia, s-a intensificat lupta pentru Întregirea Națională.

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.

Pentru a marca împliniea a 100 de ani de la  aceste mărețe evenimente din istoria poporului român, a fost lansată emisiunea filatelică „1917 – Pe aici nu se trece!”, compusă din două mărci poștale cu valoarea de 4,50 lei, respectiv, 8 lei, care ilustrează doi mari eroi ai neamului românesc, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu și Generalul Eremia Grigorescu.

 

Cu aceste mărci poștale și cărți poștale Allex Collection, tipărite la FullColor București, am realizat ilustrate maxime, aplicând ștampila prima zi a emisiunii.

 

 

Ecaterina Teodoroiu

1Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, Eroina de pe Jiu, s-a născut pe 14 ianuarie 1894, în satul Vădeni – Târgu Jiu şi a căzut eroic în fruntea plutonului pe care îl comanda, ca sublocotenent, fiind lovită de două gloanţe în piept,  pe 22 august 1917 în Bătălia de la Mărășești, din timpul Războilui pentru Întregirea Țării. Ultimele sale cuvinte, dar pline de însufleţire şi patriotism, au fost: „Înainte băieţi, nu vă lăsaţi, sunteţi cu mine!”

Ecaterina Teodoroiu a fost înmormântată pe câmpul de luptă, apoi trupul ei a fost mutat în Mausoleul de la Mărăşeşti. În 1926 a fost adusă, într-un sicriu de oţel, în mausoleul construit pentru ea în centrul oraşului Târgu Jiu.2

 

 

Eremia Grigorescu

3S- a născut la 28 noiembrie 1863, Golășei, lângă Târgu Bujor și a încetat din viață la 19 iulie 1919, București. A fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcții de comandant de divizie și de armată, în campaniile anilor 1916, și 1917. Pentru modul cum a comandat trupele din subordine în Prima bătălie de la Oituz A doua bătălie de la Oituz  și Bătălia de la Mărășești a fost decorat cu Ordinul ”Mihai Viteazul, clasa III, și clasa II, fiind unul din cei patru ofițeri români decorați cu această clasă, alături de generalii Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Gheorghe Mărdărescu

În bătălia de la Oituz a lansat îndemnul  „Pe aici nu se trece” , ce a înflăcărat inimile soldaților în bătăliile ce au urmat, devenind legendar.

Pentru o scurtă perioadă a fost ministru de război în guvernul condus de generalul Constantin Coandă, în perioada 24 octombrie – 28 noiembrie 1918

A murit în iulie 1919, din cauza unei boli infecțioase cu evoluție galopantă, fiind înmormântat la Mărășești. Ulterior, osemintele sale au fost mutate într-un sarcofag la Mausoleul de la Mărășești.4

 

 

 

5Regele Ferdinand și Regina Maria decorând militarii care au luptat la Mărășești, August 1917.

 

 

 

 

 

Mausoleul de la Mărășești – „Întru slava eroilor neamului” 

6Mausoleul a fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917 s-au desfășurat luptele de la Mărășești, soldate cu victoria trupelor române. În confruntările de la Mărășești au pierit 480 de ofițeri și 21.000 de soldați români. Actualmente mausoleul adăpostește 5073 de soldați și ofițeri în 154 de cripte individuale și 9 cripte comune de pe 18 culoare.

Mausoleul de la Mărășești este cel mai impunător din țară și printre cele mai maiestuoase de acest fel din Europa.

Pe cartea poștală este și bustul Generalului Eremia Grigorescu. Pe aleea care duce la mausleu, pe ambele părți, sunt amplasate busturi ale marilor eroi ai luptei pentru Intregirea Națională.

 

 

 

7Tun folosit în bătăliile din august 1917, amplasat la Mausoleul de la Mărășești.

 

Iaşi, oraş al Marii Uniri

Posted on

La sfârșitul anului 1916, Iașul a devenit, pentru o perioadă de doi ani, capitala Regatului României. Consiliul de Miniștri și Parlamentul de la acea vreme au adoptat aici decizii importante prin care s-au pus bazele consolidării statului național unitar român și au fost votate legi reformatoare pentru dezvoltarea țării noastre, precum legea electorală care a introdus votul universal și legea agrară. (fragment din comunicatul Romfilatelia)

Pentru a marca acest eveniment,  miercuri, 26 aprilie 2017, a fost pusă în circulație o emisiune filatelică aniversară denumită  ”Iaşi, oraş al Marii Uniri”, compusă 4 timbre şi o coliţă dantelată, pe care sunt reproduse imagini ale unor monumente simbol ale oraşului, martore la guvernarea ţării din perioada 1916 – 1918 şi în pregătirea Marii Uniri din 1918.

Cu aceste timbre, am realizat ilustrate maxime, folosind cărți poștale Allex Collection, și ștampila prima zi a emisiunii.

 

 

 Teatrul Național „Vasile Alecsandri” 

1

Este cel mai vechi Teatru Național din România. Actuala clădire a fost construită pe locul vechii primării între anii 1894 și 1896, fiind considerată a fi cel mai vechi și cel mai frumos lăcaș de acest gen din țară. Clădirea Teatrului Național este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind adevărate monumente de artă.

Între anii 1916-1918 clădirea a asigurat spațiul de desfășurare a lucrărilor Adunării Deputaților.

Clădirea Teatrului Național din Iași este înscrisă în Lista monumentelor istorice.

 

 

 

 

Muzeul Unirii .

2Clădirea este monument istoric și de arhitectură, construită între 1800 – 1806, în stil neoclasicCasa Catargiu, azi adăpostind Muzeul Unirii.

Între 1859-1862 a fost reședința domnească a primului domnitor al Principatelor Unite – Alexandru Ioan Cuza, iar între anii 1916-1919, devine reședință a regelui Ferdinand I. Astăzi muzeul expune piese de istorie evocând Revoluția de la 1848 și Unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859. Muzeul a fost deschis pentru public în anul 1959, cu ocazia sărbătoririi centenarului Unirii Principatelor Române din 1859. Clădirea, a fost declarată monument istoric și de arhitectură.

 

 

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

3Este o universitate de stat din Iași și una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. Fondată în 1860, la scurt timp după formarea Principatelor Unite, Universitatea din Iași, așa cum s-a numit la început, este prima universitate modernă a României.

Palatul Universității, a fost construit între anii 1893 și 1897 (și extins in perioada interbelică) după planurile arhitectului Louis Blanc și inaugurat în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Clădirea este o îmbinare a stilurilor clasic și baroc, monumentala sa intrare ducând în faimoasa „Sală a Pașilor Pierduți”, decorată cu picturi realizate de către Sabin Bălașa.

1916-1918 – Aici s-au desfășurat  şedinţele Senatului.

 

 

 

Palatul Rosetti-Roznovanu,

4Clădirea adăpostește actualul sediu al primăriei Iași. Impresionantă prin somptuozitate și prin fastul interioarelor, a fost inaugurată  cu mare fast, la 23 aprilie 1832.

Între anii 1892 – 1892, Palatul Roznovanu a fost folosit ca reședință temporară a familiei regale (Principele Ferdinand si Pricipesa Maria), o parte din spațiu fiind alocată autorităților locale. 

In timpul Primului Razboi Mondial, intre 1916 – 1918, Palatul Roznovanu a devenit sediul ministerelor si al conducerii politice, refugiate de la Bucuresti. In 1918, in actuala sală de sedinte a Consiliului Local, s-a intrunit Consiliul de Razboi al României.

 

 

 Stema municipiului Iași

5Stema înfățișează un scut antic, pe câmp roșu, o cetate crenelată de argint, având pe flancuri două turnulețe, timbrate de câte o cruce cu brațe egale, iar în centru un turn pătrat, mai înalt, cu poarta și ferestrele închise. Peste tot, în ecuson roșu, un cal în galop, spre dreapta heraldică, având deasupra o coroană deschisă, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu șapte turnuri, din care iese capul de bour, al cărui gât este terminat in formă de lambrechini. Stema valorifică cele doua tradiții heraldice ale orașului Iași, într-o reușită sinteză grafică.

Motoarele, pasiune regală

 

Regele Mihai I al României a împlinit, la 25 octombrie 95 de ani. Cu acest prilej a fost lansată emisiunea filatelică Motoarele, pasiune regală”!, alcătuită din patru timbre, un set de două plicuri prima zi și un set de patru cărți poștale maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre (în album filatelic).

Produsul special este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 exemplare și echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și setul de două plicuri prima zi având ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001 la 245.

Pentru detalii accesați site-ul Romfilatelia : http://romfilatelia.ro/ro/motoarele-pasiune-regala/

 

Din păcate, la magazinul filatelic nu au ajuns cărțile poștale maxime si nici albumul filatelic.  Ca urmare, am luat noi inițiativa de a realiza ilustrate maxime. Când spun noi, mă refer la subsemnatul și domnii Alexandru Mateescu și Emil Stanciu. Am folosit cărțile poștale tipărite la  FullColor București și ștampila prima zi la O.P. 37 București, 27.10.2016

Regele Mihai I este recunoscut ca un automobilist, mecanic şi pilot profesionist cu o vastă experienţă.

  

 

1

Regele a învățat să piloteze cu ajutorul pilotului Traian Udrischi, primul avion pe care l-a pilotat singur fiind un Junkers JU 52, model de fabricație germană. După abdicare Regele Mihai a fost nevoit să urmeze şi cursuri de perfecţionare în Statele Unite ale Americii. În Statele Unite, a lucrat ca pilot de încercare pentru verificarea instrumentelor de pilotaj la  Lockheed Aircraft, vizita sa la fabrica companiei din SUA este ilustrată pe cartea poștală și pe timbrul cu voloarea nominală de 15 lei.

 

 

4

 

Iluatrata maximă realizată cu timbrul de 4 lei, îl prezintă pe Regele Mihai și automobilul Aero 30 Roadster, primit cadou în anul 1937, de la preşedintele Beneš al Cehoslovaciei.

 

 

 

 

 

 

2

 

Și Regina Ana  avea pasiunea pentru condus și pentru autovehicule,  alături de Regele Mihai.  Pe ilustrata maximă realizată cu timbrul cu valoarea nominală de 8 lei ete prezentat cuplul regal verificând motorul uni automobil.

 

 

 

 

 

3

Si motocileta era una din pasiunile Regelui Mihai. Cartea poștală maximă, realizată cu timbrul de 4,50 lei,  îl prezintă pe Regele Mihai conducând o motocicletă pe domeniul regal de la Peleș, Sinaia.