ZIUA MĂRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI. PECEȚI ALE DOMNITORILOR ROMÂNI

Cu ocazia „Zilei mărcii poștale românești”, a fost pusă în în circulație, la data de 15 iulie 2019, emisiunea de mărci poștale „Peceți ale domnitorilor români”.

Cele patru timbre ale emisiunii  reproduc imagini ale peceților în ceară care au aparținut domnitorilor Alexandru cel Bun (1400-1432), Ștefan cel Mare (1457-1504), Vasile Lupu (1634-1653) și Petru Rareș (1527-1538; 1541-1546) și imaginile domnitorilor respectivi.

Cu aceste timbre am făcut ilustrate maxime, având ca suport carțille poștale Allex Collection. Obliterarea s-a realizat la O.P. 37 Bucuresti, cu ștampila prima zi a emisiunii..

Alexandru cel Bun

 A fost domnitor al Moldovei între 29 iunie 1400 1 ianuarie 1432. Alexandru cel Bun a avut una dintre cele mai lungi domnii, caracterizată printr-o perioadă de linişte şi prosperitate.  A rămas vestit în istorie pentru remarcabila sa operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei. A obținut recunoașterea Mitropoliei Moldovei  de către  Patriarhia Constantinopollului.

Pecetea domnitorului Alexandru cel Bun.

Petru Rareș

 A fost domn al Moldovei  de două ori, prima dată între 20 ianuarie 1527 și  18 septembrie 1538, iar a doua oară între  19 februarie 1541 și  3 septembrie 1546. A fost fiul natural al lui  Ștefan cel Mare cu o anume Răreșoaia, a cărei existență nu e documentată istoric. A urmat în linii mari politica internă și externă stabilită de tatăl său, având și o parte din calitățile acestuia – ambiția, îndrăzneala, vitejia, religiozitatea, gustul artistic – dar, fire mai aventuroasă, a făcut și erori, mai ales în politica externă.

Pecetea domnitorului Petru Rareș 

Vasile Lupu  

A fost domnul Moldovei în două rânduri, între aprilie 1634 – 13 aprilie 1653 și 8 mai 1653 – 16 iulie 1653.  Vasile Lupu a zidit mai multe biserici, dintre care cea mai importantă este Biserica Trei Ierarhi de la Iași, pe lângă care a infiintat o școală și o tipografie, Domnia lui relativ lungă a asigurat un avânt cuiturii bisericești, mai ales prin zelul MitropolituluI Varlaam,  tipărind-se mai multe cărți bisericești dar și o carte de legi ”Pravilele împărătești”. In acest fel s-a făcut  încă un pas important în  introducerea limbii române în biserică și stat. Prin prestigiul săau personal pe plan intern și prin legăturile sale externe, Vasile Lupu a dat o nouă strălucire Principatului Moldovei.

Pecetea lui Vasile Lupu

Pecetea domnitorului Ștefan cel Mare 

Ștefan cel Mare 

 A domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea domnind timp 47 de ani, cea mailungă domnie din epoca medievală din Țările Române.

Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. În timpul domniei sale Moldova atinge apogeul dezvoltării sale statale, cunoscând o perioadă îndelungată de stabilitate internă, prosperitate economică și liniște socială.

În timpul domniei sale, voievodul Ştefan cel Mare a purtat 36 bătălii pentru apărarea ţării sale, 34 dintre acestea căştigându-le, deşi inamicii au avut de fiecare dată o zdrobitoare superioritate numerică

Ștefan cel Mare a fost un mare sprijinitor al culturii și al bisericii, ctitorind un număr mare de mănăstiri și biserici atât în Moldova, cât și în Țara Românească, Transilvania sau laMuntele Athos. Pentru aceste merite a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu numele de Ștefan cel Mare și Sfânt, la 20 iunie 1992.