RSS Feed

Category Archives: Literatură

155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI

Bucureștii au devenit , in mod oficial, Capitala Principatelor Unite Române la  24 ianuarie 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.Noua calitate a orașului, va contribui la o dezvoltare tot mai accentuată a sa, atât din punct de vedere teritorial și demografic, cât și urbanistic edilitar, cultural și economic.

Romfilatelia, a introdus  în circulaţie miercuri, 20 septembrie 2017., emisiunea 155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI. Timbrul emisiunii, având valoarea nominală de 8 lei, înfăţișează clădirea Universităţii la 1938 și statuia lui Ion Heliade Rădulescu,  iar coliţa emisiunii având valorea nominală de 16 lei, ilustrează portretul lui Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei sale, la data de 24 ianuarie 1862, în mod oficial, Bucureștii au devenit Capitala Principatelor Unite Române

Iată câteva ilustrate maxime realizate cu aceate timbre și ștampila prima zi a emisiunii :

 

 

1Alexandru Ioan Cuza  (1820 -1873) a fost primul domnitor al Principatelor Române Unite  și al statului național România. A participat activ la revoluția de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în Ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern. Cartea poștală este editată de Complexul Muzeal Național  „Moldova” Iași, Muzeul Unirii.

 

 

 

 

3Universitatea București la 1938

Universitatea din București, fondată în 1864, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. Mai mulți absolvenți ai Universității s-au afirmat ca personalități de seamă: profesori și cercetători la alte universități din lume, membri ai Academiei Române și ai unor academii din alte țări, scriitori, politicieni (parlamentari, miniștri, prim-miniștri, președinți), diplomați etc

Palatul Universității este o construcție aflată în  Piața  Universității dinBucurești , în perimetrul descris de străzile  Regina Elisabeta,  Academiei, Edgar Quinet,  Nicolae Bălcescu, înaltă de 6 etaje, construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, a început în data de  10 octombrie 1857, după planurile arhitectului  Alexandru Orăscu,  și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912-1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești.  

Împodobirea exterioară a palatului a fost realizată de către  Karl Storck  împreună cu asistentul său,  Waibel , și un elev de-al său, Paul Focșeneanu.

Cartea poștală Allex Collection este tipărită la FullColor București.

 

 

 

4.jpgIon Heliade-Rădulescu (1802 – 1872

A fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte.

Statuia lui Ion Heliade-Rădulescu din București a fost realizată din  marmură de  Ettore Ferrari și dezvelită la 21 noiembrie 1880. Statuia a fost amplasată în Piața Universității din  București (pe atunci Piața Academiei) și îl reprezintă pe  Ion Heliade-Rădulescu privind spre Palatul Universității  într-o atitudine caracteristică oratorilor, cu capul ușor aplecat înainte ținând o carte în mâna stângă, mâna dreaptă și fața descriu discuția pe care o poartă peste veacuri cu trecătorii.

Cartea poștală Allex Collection este tipărită la FullColor București.

 

 

 

Anunțuri

Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere

Astăzi, 9 septembrie 2017, se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu. Romfilatelia îi dedică o emisiune de mărci poștale cu titlul „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere”, formată din două mărci poștale cu valori nominale de 4,50 lei și 8 lei.

Cu aceste timbre am realizat mai multe variante de ilustrate maxime, folosind cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. București 37.

Voi posta doar două din variantele realizate.

 

Mihail Kogălniceanu

 (n. 6 septembrie 1817IașiMoldova – d. 1 iulie 1891ParisFranța)

1A fost un om politic de orientare liberală, istoric, scriitor, diplomat, avocat publicist român  originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Române, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza,  iar mai târziu a fost ministru al Afacerilor Externe sub domnia regelui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol I.

În timpul mandatului la conducerea Ministerului de Externe, România își cucerește independenâa se stat.

Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti.

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu

 

 

 

Mihail Kogălniceanu

2.jpgA fost redactor șef al revistei Dacia Literară și profesor al Academiei Mihăileane. Kogălniceanu a intrat în conflict cu autoritățile din cauza discursului inaugural cu tentă romantic-naționalistă susținut în anul 1843. A fost unul dintre ideologii Revoluției de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiției Dorințele partidei naționale din Moldova.

Mihail Kogălniceanu a fost fondatorul ziarului „Steaua Dunării„, „, care a văzut lumina tiparului la 1 octombrie 1855. Inițial , ziarul trebuia să se numească – „Unirea„, dar cenzura nu a permis această denumire.

Iată cîteva pasaje care-l caracterizează pe Mihail Kogălniceanu , unul dintre cei mai străluciţi oameni politici ai Moldovei din sec. XIX: „Acest jurnal este „Steaua Dunării Române”; prin urmare, politica sa nu poate să fie decît politica seculară a românilor, politică naţională care – spre onoarea publiciştilor noştri – se urmează şi se sprijină de întreaga presă românească,…, politică care se rezumă în aceste cuvinte: autonomia Principatelor, Unirea Principatelor„. „Unitatea Principatelor, scrie Kogălniceanu, a fost visul de aur, ţelul isprăvilor a marilor bărbaţi ai României, a lui Iancu Huniad ca şi a lui Ştefan cel Mare, ca şi a lui Mihai Viteazul, a lui Vasile Vodă, ca şi a lui Matei Basarab.

Sursa:

http://istoria.md/articol/35/

 

Titu Maiorescu

 

(n. 15 februarie 1840Craiova – d. 18 iunie 1917București) a fost un academicianavocatcritic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român mason, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza junimismului politic și „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici.

literareseistesteticianfilosofpedagogpolitician și scriitor român masonprim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza junimismului politic și „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai EminescuIon CreangăIon Luca Caragiale și Ioan Slavici.

Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/Titu_Maiorescu

În ultimii 20 de ani s-au scris cărţi şi publicat numeroase studii ştiinţifice prin care s-a dovedit că lui Mihai Eminescu i s-a pus diagnosticul de „nebun” în vara lui 1883 pentru că încurca planurile secrete de alianţă ale Regelui Carol I cu Austro-Ungaria şi Germania. Poetul Mihai Eminescu, ca redactor şef la Timpul, publicaţia conservatorilor români, milita deschis împotriva unei alianţe cu Viena şi pentru unirea Transilvaniei cu România. Cele mai importante personalități implicate în anihilarea marelui poet Mihai Eminescu au fost Regele Carol I, Titu Maiorescu, D. A. Sturdza, Alexandru Șuțu, Petre Carp.

 

Treptat ies la iveală legături pe care anevoie le-am fi descoperit din frânturile de informaţii oficiale, ori oficioase ale vremii. Glasul său, unic în concertul politicianismului vremii, trebuia să fie stins. Supăra mult adevărul său, al căutătorului de Absolut! Căci pentru el, nu exista adevărul de conjunctură al partidelor, ci doar adevărul naţiei româneşti pentru care a trăit şi pentru care a fost sacrificat, cu tăcuta complicitate a unor personaje malefice.

Zoe Dumitrescu Buşulenga

 

A se citi :

http://webcultura.ro/adevarul-despre-moartea-lui-mihai-eminescu/

https://bucovinaprofunda.wordpress.com/2013/01/16/adevarul-despre-cum-a-murit-mihail-eminescu-ucis-la-comanda/

http://vladherman.blogspot.ro/2012/01/adevarul-despre-moartea-lui-mihai.html

http://www.descopera.ro/dnews/13765519-din-ce-cauza-a-murit-mihai-eminescu-o-carte-prezinta-o-abordare-noua-a-mortii-poetului

http://www.ziaristionline.ro/2013/01/19/adevarul-despre-eminescu-istorisirea-celei-mai-cumplite-crime-din-istoria-romaniei-planul-profesorului-constantin-barbu-exclusiv-ziaristi-online/

http://www.ziarulnatiunea.ro/2014/06/21/de-ce-l-au-facut-nebun-carol-i-si-titu-maiorescu-pe-mihai-eminescu/

 

Cu cele două timbre ale emisiunii am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărți poștale tipărite la FullColor București, precum și o reproducere a unei cărti poștale editura B.O. David & M. Șaraga, apărută în urmă cu cca o sută de ani, aflată în colecția mea. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 București.

GEORGE COȘBUC, 150 de ani de la naștere.

George Coșbuc, poetul care a încântat zeci de generații de elevi, tineri şi oameni iubitori de frumos, s-a născut la data de 20 septembrie 1866,în satul Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud  A fost al optulea dintre cei 12 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc şi ai preotesei Maria. De la mama sa se pare că a moștenit talentul literar: era o bună creatoare în stil popular și povestitoare deosebit de cuceritoare. A încetat din viață la 9 mai 1918, la București. A fost un poet și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. Poezia sa aparține patrimoniului cultural național și, deși este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările școlare sau populare, creația sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvârșit A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de iluminare a țăranilor, e un precursor al mișcării poporaniste și un tehnician desăvârșit al prozodiei, folosea o gamă foarte variată de picioare metrice și de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terța rima. A dat o versiune completă a poeziei lui Dante, Divina comedie. A tradus foarte mult din lirica străină și a adaptat prin localizare la sufletul și mediul țărănesc Eneida și Odiseea și a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română. Toate aceste calități îl recomandă pentru poziția pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simțul echilibrului și faptul că a scos în evidență partea solară, idilică, a sufletului țăranului român.

 

Din colecția mea vă prezint două ilustrate maxime și o carte poștală.

MIHAI EMINESCU – 166 de ani de la naștere

 

MIHAI Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Luceafătul poeziei românești.  Avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant și de teoriile lui Hegel.
George Călinescu îl socotea pe Mihai Eminescu ca fiind ” cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”. Ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu a fost declarată în 2010 ”Ziua Culturii Naţionale”.

 

Pentru a marca acest eveniment, m-am gândit s- postez câteva ilustrate maxime din colecțtia mea, realizate cu portretul marelui poet national, cu prilejul unor evenimente omagiale.

 

1

Ilustrată maximă realizată de dr. Ioan Daniliuc. Marca poștală de 6,00 lei, apărută la 10.02.2012, stampila omagială ”Ziua Culturii Naționale” București 15.01.2013.

 

 

2

Ilustrată maximă realizată de AF Botoșani,  cartea poștală Ed. Meridiane cod 8754, timbrul cu valoarea de 5 bani emis la 20.06.1964, ștampila omagială ”Mihai Eminescu – 125 ani  de la naștere- Botoșani 15.01.1975.

 

 

3

Ilustrată maximă realizare personală, cartea poștală editată de revista săptămânală ”Cronica” Iași, marca poștală de 2,00 lei emisă la 18.08.1989. ștampila omagială București 15.01.1991.

 

 

 

5

Ilustrată maximă realizare personală, cartea poștală editată de Allex Collection cod 205/13, timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei, apărut la 15.01.2014, stampila omagială ”Ziua Culturii Naționale” București 15.01.2015.

 

Ziua Culturii naționale – 165 ani de la nașterea marelui poet național Mihai Eminescu.

Pe 15 ianuarie 2015 s-au  împlinit 165 de ani de la naşterea poetulului naţional MIHAI EMINESCU şi 5 ani de când această zi este sărbătorită ca Zi a Culturii Naţionale

Ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale, potrivit unei propuneri înaintată Parlamentului de Academia Română. La propunerea secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Romane, condusă de academicianul Eugen Simion, membrii Academiei Romane au aprobat, în 2009, ca ziua de 15 ianuarie să fie declarată Ziua Naţională a Culturii Române. Eugen Simion afirma că Eminescu este “un poet în care românii îşi regăsesc multe din idealurile lor morale şi spirituale”

Şi în Republica Moldova ziua de naştere a lui Mihai Eminescu este Ziua Culturii Naţionale. În întreaga ţară şi în multe alte ţări, printre care Austria, Belgia, Italia, Portugalia, SUA, Suedia, Ungaria, au loc manifestări prilejuite de această zi.

M-am gândit  că este cazul să marchez și eu această sărbătoare, prin realizarea a două ilustrate maxime.

1

Cartea poștală ilustrată editată de Allex Collection, marca poștală cu valoarea de 6 lei din emisiunea ”Portretele bancnotelor” ștampila ocazională ”Ziua Culturii Naționale” 15.01.2015, OP 37 București.

2

Cartea poștală ilustrată editată de Allex Collection, marca poștală cu valoarea de 9,10 lei emisă la 15,01,2014, ștampila ocazională ”Ziua Culturii Naționale” 15.01.2015, OP 37 București.

SCRIITORI ȘI PAGINI DE COLECȚIE

CREANGAIon Creangă (n. 1 martie 1837Humulești; d. 31 decembrie 1889Iași) scriitor român recunoscut pentru  măiestria basmelor, poveștilor și povestirilor sale, este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice „Amintiri din copilărie.  Marca postală, cu valoarea nominal 3,10 lei , îl prezintă pe sciitor si un text foarte cunoscut din opera sa Amintiri din copilărie. Cartea postală ilustrată editată de AFB, ștampila prima zi București 02.12.2014.

 

 

ALECSANDRI

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, undeva în ținutul BacăuluiMoldova — d. 22 august 1890Mircești, județul RomanRomânia) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România.

Alecsandri a desfășurat o bogată activitate unionistă şi a fost ales deputat de Bacău în Divanul ad-hoc al Moldovei în anul 1857, iar în anul următor a fost membru în Comitetul central al Unirii de la Iași și membru în Adunarea Electivă a Moldovei.

Timbrul cu valoarea de 4,50 lei prezintă imaginea poetului si două strofe din poezia ALECSANDRI VERSOHora Unirii”, apărută în Steaua Dunării, revista lui Kogălniceanu în anul 1856. Cartea poștală editată de Muzeul Literaturii Române, ștampila prima zi București 05.12.2014.

 

COSBUC

George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, – Năsăud, azi Coșbucjudețul Bistrița-Năsăud; d. 9 mai 1918București) a fost un poet, critic literar și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. Mare poet clasic, Coșbuc și-a asigurat locul printre marii creatori: Eminescu, Creangă, Caragiale și Slavici, prin conținutul național al operei sale, prin cultivarea li frecventarea clasicilor, prin puritatea expresiei li claritatea stilului, prin promovarea idealului de frumusețe echilibrata, în general prin înnoirea limbii poetice. Coșbuc este , unanim recunoscut ,un mare clasic al versului romanesc.” (G. Scridon – .George Cosbuc”, in /stor/a literaturii romane, voi. III, Editura Academiei, Bucuresti, 1973, p. 881). Marca poștală cu valoarea de 7,60 lei, ilustrează imaginea poetului si redă două strofe din poezia „Lupta vieții”, ilustrata maximă editată de Allex Collection, ștampila prima zi București 05.12.2014.

 

BACOVIAGeorge Bacovia (n. 17 septembrie 1881 (S.V. 4 septembrie), Bacău – d. 22 mai 1957București) a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa ca cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă. Marca poștală cu valoarea nominal de 8,10 lei, prezintă portretul poetului și primele două versuri din poezia Decembre cartea poștală ilustrată editată de AFB, ștampila prima zi București 05.12.2014.