RSS Feed

Category Archives: OBICEIURI SI TRADITII

Patrimoniul artistic al Muzeului Municipiului București.

 

Emisiunea filatelică, sub denumirea ”Patrimoniul artistic al Muzeului Municipiului București”,  pusă în circulație astăzi, 29 iunie 2017, prezintă câteva muzee din rețeaua Muzeului Municipiului București. Cu mărcile acestei emisiuni am făcut câteva ilustrate maxime aplicând ștampila prima zi a emisiunii. Am folosit cărți poștale ilustrate Allex Collection tipărite la FullColor București.

Muzeul de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici,

1Cunoscut și ca „Vila Minovici” sau „Vila cu clopoței” este un muzeu din București, amplasat în strada Dr. Nicolae Minovici nr. 1, în fața Fântânii Miorița. Vila a fost construită în anul 1905 conform planului arhitectului Cristofi Cerchez, iar din 1914 este deschisă vizitării. Din 1936 ea se află în proprietatea municipiului București.

În cadrul muzeului pot fi admirate mai multe tipuri piese de artă populară românească de pe întreg teritoriul României: icoane, ceramică, țesături, obiecte din lemn, instrumente muzicale tradiționale.

 

 

 

Muzeul Theodor Aman

2 Este una dintre cele mai frumoase reşedinţe particulare din Bucureşti, construită în anul 1868 după proiectele proprietarului pictorul Theodor Aman. De asemenea este una dintre puţinele reşedinţe care nu au suferit modificări în decursul timpului, fiind prima casă-atelier de artist din România.

Muzeul Theodor Aman a fost deschis în anul 1908 şi este unul dintre cele mai vechi muzee memoriale din România. El păstrează atmosfera vieţii private din perioada Belle Epoque alături de cea mai mare parte a lucrărilor pictorului Theodor Aman. Ilustrata maximă prezintă bustul pictorului Theodor Aman, aflat în muzeu, realizat de sculptrorul Karl Storck.

 

 

Muzeul Victor Babeș 

3Este parte a Muzeului Municipiului București – un complex muzeal amplu, de importanță națională. Muzeul se află în fosta reședință a Dr. Victor Babeș, o clădire reprezentativă pentru stilul arhitectural eclectic al anilor 1920. Clădirea a fost donată Primăriei Capitalei de către fiul savantului Mircea Babeș și soția acestuia.

Exponatele, printre care se numără manuscrise științifice, fotografii, cărți scrise de Babeș, obiecte personale, prezintă marile sale descoperiri științifice (precum descoperirea a peste 50 de virusuri, microbi și paraziți patogeni, el fiind și autorul primei cărți medicale despre acest subiect, expusă în muzeu). Primul tratat de bacteriologie din lume, datând din anul 1885, scris de Victor Babeș și chimistul francez André -Victor Cornil poate fi văzut în muzeu.

Pe ilustrata maximă sunt prezentate microscopul proiectat de Victor Babeș și portretul savantului român, expuse în muzeu.

 

 

 

Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”

4Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” al Municipiului București, este o instituție muzeistică, destinată popularizării astronomiei, subunitate a Muzeului Municipiului București. Prin dotările și facilitățile sale, ca o fereastră deschisă spre cer, el oferă tuturor celor interesați posibilitatea urmăririi prin lunetă a spectacolului bolții cerești.

 Clădirea ce găzduiește Observatorul Astronomic al municipiului a fost inaugurată în toamna anului 1910 ,de amiralul  Vasile Urseanu, care spunea: „Mi-am construit casa în formă de yacht, având o cupolă de observator, ca în același timp când fac observații cu luneta, să am senzația că plutesc și pe mare” 

 

 

Casa Filipescu-Cesianu – Muzeul Vârstelor 

5Casa Filipescu-Cesianu (1892) reprezintă amenajarea unei reședințe mai vechi, din perioada anilor 1846-1850 și este una dintre puținele reședințe aristocratice ale Bucureștilor din la Belle Epoque, rămasă fidelă proiectului inițial.

În anul 1939 cladirea intră in proprietatea Primăriei Municipiului București în urma unui schimb de proprietăți.

După mai multe lucrari de amenajare, în anul 2016 este organizată Expoziția “Muzeul vârstelor – de la copilărie la senectute” care este un proiect inedit de antropologie urbană, care urmărește viața bucureștenilor pe parcursul secolelor XVIII – XX, sub diferite sfere ale vieții private și publice: înfățișare, îmbrăcăminte, obiceiuri, bani, arme, educație, amenajări interioare etc.

Parcul reşedinţei Filipescu-Cesianu, după 75 de ani de aşteptare, a devenit nu numai un spațiu de recreere și agrement, dar în punctele special amenajate sunt organizate spații de expunere (Lapidarium), concerte sau piese de teatru.

 

 

Muzeul Municipiului București 

6Este un muzeu de istorie și artă tutelat de Primăria Municipiului București. În anul 1956 este instalat în Palatul Șuțu.

În componența Muzeului Municipiului București sunt mai multe unități muzeistice printre care și cele relatate mai sus.

Obiceiuri de Anul Nou

Miercuri 21 decembrie 2016, Romfilatelia a lansat emisiunea de mărci poștale denumită ”Obiceiuri de Anul Nou”, compusă din patru timbre care prezintă  obiceiuri tradiționale, colinde, în pragul Anului Nou : Jocul Ursului, Plugușorul, Jocul caprei, Mersul cu buhaiul

Cu aceste timbre, am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărțile poștale realizate de Allex Collection tipărite la FullColor București. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii, București 21.12.2016, la O.P. 37.

 

 

1

 

Jocul Ursului
Jocul Ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu măști întâlnite în satele bucovinene, căci se pare că ursul era venerat în Bucovina mai mult decât în orice alta parte a României. Paradoxal, jocul ursului este practicat mai mult în zonele colinare și de câmpie și mai putin în cele montane.
Jocul cu măști de urs simbolizează moartea și reinvierea naturii. Mihai Coman, in Bestiarul mitologic romanesc, afirma: “În colindul cu Ursul, animalul moare și învie, într-o dramatizare simbolică a mitului renașterii naturii/cosmos (…) Astfel, rostogolirea urșilor în cerc, batutul și moartea ursului, apoi învierea miraculoasă ca și urcarea acestuia pe bâtă (toiag), redau în chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, cândva, stăteau sub semnul acestui animal, capabil să învingă iarna și să vestească primavara.

Sursa :

http://www.crestinortodox.ro/craciun/anul-nou/jocul-ursului-98373.html

 

 

2Plugușorul

Plugușorul este un obicei general, practicat de români cu prilejul Anului Nou. Obicei agrar, cu adânci rădăcini în spiritualitatea românească, plugușorul este o colindă; o colindă agrară declamată, cu elemente teatrale, avand ca subiect munca depusă pentru obținerea pâinii. Plugul, ornat cu hârtie colorată, panglici, servete, flori, pe care se punea, eventual, și un brad, era o prezență nelipsită în cadrul acestei colinde. Acum este, mai mult, o prezență simbolică, în cadrul urăturilor care li se adresează oficialităților

Sursa :

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/plugusorul-colinda-agrara-68817.html

 

 

3

 

Jocul caprei

Este întâlnit în perioada sărbătorilor de iarna. Versurile și jocul fac trimitere la ideea fertilizării ca transformare cosmică. „Pe durata jocului, capra danseaza, consumând energii vitale, moare și renaște, simbolizând regenerarea ritualică și continuitatea vieții” (Marcel Lutic, etnograf din cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei). Capra moare violent, prin lovire sau împușcare și renaște simbolic.Capra este personificarea fertilitatii. Jocul caprei tine de la Craciun pana la Anul Nou.

Sursa :

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/jocul-caprei-obicei-stravechi-153912.html

 

 

4

 

Mersul cu buhaiul

Unul dintre obiceiurile de Anul Nou, păstrat de sute de ani, este „mersul cu buhaiul”. Buhaiul este un obicei agrar structurat dupa modelul colindelor. Cu acest instrument se imită, în timpul colindatului, răgetul taurului, straveche divinitate agrară. Prin trecerea părului de cal printre degetele umezite se obțtine un sunet grav, ciudat și nemuzical, care amintește de mugetul sau răgetul taurului înfuriat. Instrumentul și glasul acestuia păstreaza amintirea scenei sângeroase când era jertfit taurul, substitut al zeului Dionyssos si al zeului Mithra, peste care creștinismul a suprapus Nasterea Domnului Iisus.
Buhaiul este o mică tobă din lemn, cu piele de oaie la un capăt, bine întinsp pe circumferința, din centrul căreia atarnă o coamă lungă din fire de păr de cal sau chiar o simplă sârmă. Obicieiul este practicat de un numar de băieti cuprins între cinci și opt, fiecare având un rol precis în cadrul scenetei ce se joacă în fiecare casă. Unul dintre aceștia ține buhaiul, în timp ce altul îl trage pentru a scoate sunetele specifice.

Sursa :

http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/buhaiul-%E2%80%93-obicei-de-sute-de-ani-pastrat-in-satele-din-apuseni-142724