Flux RSS

Category Archives: Arhitectură

BUCUREȘTI, ARCUL DE TRIUMF

Cu ocazia Zilei Naționale a României, Romfilatelia a introdusîn circulație miercuri, 1 Decembrie 2021, emisiunea de mărci poștale Arcul de Triumf, bornă a istoriei (1941-2021).

Comunicatul Romfilatelia  dă naștere unor nedumeriri, intrebari  fără răaspuns, ca să nu zic indignare.

– De ce in textul comunicatului scrie ca emisiunea este dedicată   Zilei Nationale a României, iar pe timbru scrie    Arcul de Triumf, bornă a istoriei (1941-2021).  Oare se referă doar la evenimentele din aceastăperioadă?

-De ce emisiunea a fost lansata pe 1 Decembrie, când toate oficiile postale erau inchise? Se urmărește scoaterea Poștei  Române  din activitatra  de editare și utilizare a timbtrelor din circuitul  postal? Atunci, produsele Romfilatelia ce sunt, hârtiuțe colorate pentru joaca copiilor? Nu pot fi folosite nici în acest scop deoarece sunt prea scumpe.

Arcul de Triumf, construit între 1921 și 1922 după proiectul arhitectului Petre Antonescu, este simbol al victoriei României în Primul Război Mondial, acesta leagă simbolic Bucureștiul atât de vechea Romă –  civilizația care a impus arcul ca simbol al victoriei, cât și de sora latină Franța, Arcul din Paris comandat de Napoleon constituind un model pentru cel din București.

Text preluat de la DIRECȚIA GENERALĂ DE ARHITECTURĂ PEISAGISTICĂ ȘI MONUMENTE DE FOR PUBLIC ( FOSTĂ ADMINISTRAȚIA MONUMENTELOR ȘI PATRIMONIULUI TURISTIC )

Arcul de Triumf din București semnifică însă mai mult decât victoria în Primul Război Mondial, fiind semnul unirii tuturor românilor. Pe latura de vest a monumentului stă scris textul: GLORIE CELOR CE PRIN VITEJIA SI PRIN JERTFA LOR DE SANGE AU INFAPTUIT UNITATEA NATIONALA.

Pe fațada sudică, sculptorii Mac Constantinescu și Constantin Baraschi au dăltuit fiecare câte o reprezentare simbolică a Victoriei și stă scris: DUPA SECOLE DE SUFERINTE CRESTINESTE INDURATE SI LUPTE GRELE PENTRU PASTRAREA FIINTEI NATIONALE DUPA APARAREA PLINA DE SACRIFICII A CIVILIZATIEI UMANE SE INDEPLINI DREPTATEA SI PENTRU POPORUL ROMAN PRIN SABIA REGELUI FERDINAND CU AJUTORUL INTREGEI NATIUNI SI GANDUL REGINEI MARIA.

Medalioanele Reginei Maria și al Regelui Ferdinand stau la loc de cinste pe Arcul de Triumf. Pe fațada de nord se află medalioanele “Credința” și “Bărbăția” –  opere ale sculptorilor Constantin Baraschi și Ion Jalea.

 Arcul de Triumf este înscris în Lista monumentelor istorice din București, sector 1, din anul 2015, Municipiul București, cu cod LMI B-II-m-A-18001  

https://ampt.ro/ro/monument/arcul-de-triumf-2

Am făcut o ilustrată maximă,  dacă poate fi numtă așa, cu stampila prima zi a emisiunii.

CENTENARUL NAŞTERII REGELUI MIHAI I

Luni, 25 octombrie, 2021,a fost lansata emisiunea de mărci poştale omagială Centenarul naşterii Regelui Mihai I.

Emisiunea este alcătuită din două mărci poştale, o coliţă nedantelată, un bloc de două timbre dantelate cu două vignete, un plic prima zi şi două cărţi poştale maxime.

Cele două timbre, ambele cu valoarea de 9 lei, ilustrează portretele Regelui Mihai I din copilărie şi tinereţe, iar pe fundal redau imaginea Castelului Peleş din Sinaia.

Coliţa nedantelată prezintă în centru timbrul cu valoarea nominală de 31,50 lei, care redă portretul Regelui Mihai I în uniformă de aviator, timbrul find încadrat de stema Regatului României şi coroana regală.

Cu aceste timbre, cărțile postale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am reusit sa fac ilustrate maxime.

DETALII

https://www.romfilatelia.ro/ro/centenarul-nasterii-regelui-mihai-i/

Portretul Regelui Mihai I din copilărie

Portretul Regelui Mihai I din tinerețe

Portretul Regelui Mihai I în uniformă de aviator.

Castelul Peleş din Sinaia.





Castelul Peleş din Sinaia.

ION D. BERINDEI, 150 DE ANI DE LA NAȘTERE

Vineri, 2 iulie 2021, a fost lanată emisiunea de mărci poștale Ion D. Berindei, 150 de ani de la naștere, dedicată unuia dintre marii arhitecți ai României, arhitectul Ion D. Berindei (1871–1928) care este autorul unor clădiri de referinţă pentru arhitectura din Romania, de la inceputul secolului XX, dintre care amintim: in Bucureşti, palatul Gheorghe Grigore Cantacuzino (astăzi, Muzeul George Enescu), casa George Assan (astăzi, Casa Oamenilor de Ştiinţă), Sindicatul Ziariştilor (astăzi, Teatrul Foarte Mic), casa Alexandru G. Florescu, casa George Solacolu, muzeul şi casa Kalinderu, casa amiral Vasile Urseanu, vila Maria Ioanidi, casa Toma Stelian, leagănul Sf. Ecaterina, in Iaşi, Palatul Culturii, in Craiova, casele Romanescu şi Poenaru.”

Cu timbrele acestei emisiuni si cărIle postale Allex Collection, am realizat ilustrate maxime , aplicând ștampila prima zi a emisiunii la 0.P. 37 Bucurețti.


Casa Assan (Casa Oamenilor de Știință)

Construită, în anul 1904, de arh.Ion D. Berindei pentru George G. Assan. În 1945 a devenit Casa Oamenilor de Știință.

Casa Titulescu,astăzi sediul Fundației Europene Titulescu

Construită, în anul 1912, de arh. Ion D. Berindei pentru marele diplomat român Nicolae Titulescu

Palatul Cantacuzino (Muzeul Național „George Enescu”)

Construit de arh. Ion D. Berindei 1901-1906, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, (Nababul)

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” 

Construit de arh. Ion D. Berindei in 1910

Ion D. Berindei (1871-1928) 50 de ani de la naștere

Unul din marii arhitecti ai României.

BUZĂU, 590 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ

Marți, 23 februarie 2021, a fost pusă în circulație o emisiune de mărci poștale tematică din seria Orașele României, intitulată Buzău, 590 de ani de atestare documentară.

Emisiunea de mărci poștale aniversară dedicată Buzăului reproduce în imaginile sale patru monumente arhitectonice reprezentative legate strâns de istoria, cultura și viața socială a municipiului

Ilustrate maxime realizate cu mărcile emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi  emisiunii.

Palatul Comunal

 Este o clădire aflată în centrul orașului Buzău, România..

A fost construit în perioada 1899 – 1903 la comanda primarului orașului, Nicu Constantinescu, după un proiect al arhitectului Alexandru Săvulescu.

Bijuteria arhitectonică a Buzăului a fost inaugurată în toamna anului 1903, iar recepția s-a făcut la 16 decembrie 1903, în prezența unor personalități ale vremii, precum Regele Carol I, prințul Ferdinand, Armand Călinescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Alexandru Marghiloman și alții..

Palatul Comunal  servește drept sediu al Primăriei și Consiliului Local al mumicipiului Buzău.

Conacul Marghiloman

Unul dintre cele mai reprezentative ansambluri arhitectonice din Buzău, Conacul Marghiloman a fost construit între anii 1882 şi 1887, de către Iancu Marghiloman. Dupa ce acesta a murit, fiul său, Alexandru Marghiloman, a ales să îl modernizeze, apelând la serviciile unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau/

În prezent  conacul  găzduiește Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” unde sunt organizate diverse activități culturale destinate locuitorilor județului, dar și turiștilor interesați să descopere cât mai multe despre personalitatea lui Alexandru Marghiloman.

Catedrala Arhiepiscopală.

Catedrala arhiepiscopală «Înălţarea Domnului» şi «Sfinţii Trei Ierarhi» a fost construită la iniţiativa arhiepiscopului Epifanie, între anii 2002-2009, are formă de cruce şi este compartimentată tradiţional: pronaos, naos şi Sfântul Altar. Pictura a fost realizată în tehnica frescó de Pc. Pr. Petre Braşoveanu din Buzău.

Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu”

Este un important liceu din Buzau, România . A fost numit după cărturarul și istoricul roman Bogdan Petriceicu Hașdeu. Fondat în 1867, este cel mai vechi liceu finanțat de stat din Buzău.

RAFAEL SANZIO, 500 DE ANI DE LA TRECEREA ÎN NEFIINȚĂ

Rafael Sanzio, sau Raffaello  (1483 – 1520) 

Pictor si arhitect de seamă alRenașterii italiene, unul din cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor.

Miercuri, 9 septembrie 2020, Romfilatelia a lansat emisiunea de mărci poștale Rafael Sanzio, 500 de ani de la trecerea în neființă

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/rafael-sanzio-500-de-ani-de-la-trecerea-in-nefiinta-3/

Cu timbrele emisiunii, cartile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am realizat două ilustrate maxime.

Autoportret

Cartea poștala ilustrează reconstrucția tridimensională a chipului  lui Rafael  Sanzio, realizată de cercetătorii de la Universitatea Tor Vergata din Roma

ORAȘELE ROMÂNIEI, BOTOȘANI

Marți, 21 ianuarie  2020, a fost lansată  o emisiune de mărci poștale, din ciclul Orașele României, de acestă data dedicată orașului Botoșani. Emisiunea este compusă din patru timbre care ilustrează principalele clădri cu destinație socio – culturală din oraș.

Am realizat ilustrate maxime cu timbrele emisiunii, cartile poțtale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Sediul Primăriei municioiului Botoșani.

Edificiul a fodt construit in secolul al XVIII-lea.  Aici funcționa Tribunalul unde a lucrat Mihai Emunescu  în calitate de copist, in perioada 1964 – 1865. Clădirea a fost restaurată,între anii 1906 – 1914.

Muzeul Județean Botoșani 

 Amenajat în fosta Prefectură a judeţului Botoşani, construită după planurile marelui arhitect Petre Antonescu între anii 1904 – 1913, Muzeul Judeţean de Istorie prezintă în cele 17 săli de expoziţie, dispuse la parter şi etaj, cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate.

Casa Memorială „Nicolae Iorga” 

Amplasată în Str. Nicolae Iorga nr. 14 din Botoşani, aceasta este casa în care s-a născut şi a copilărit marele istoric, casa în care a locuit familia Iorga între anii 1876-1880. Dintre cele 10 locuinţe schimbate de familia istoricului în perioada copilăriei şi adolescenţei sale, această casă este singura care s-a păstrat din secolul al XIX-lea.

 Casa memorială „Nicolae Iorga” este locul în care se păstrează un important număr de piese cu valoare patrimonială, legate de personalitatea ilustrului istoric Nicolae Iorga. Fotografii originale ale familiei acestuia, ale lui Nicolae Iorga în diferite momente ale vieții sale, diplome de Dr. Honoris Causa primite din partea unor celebre instituții de învățământ din Europa (Sorbona, Cambridge, Roma) și un mare număr de cărți scrise de Nicolae Iorga, multe în ediții princeps, precum și ziare și reviste pe care le-a editat și îndrumat conturează dimensiunea extraordinară a uneia dintre cele mai mari personalități ale culturii românești și universale.

Din 1977 casa memorială Nicolae Iorga a devenit secţie a Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani

Mănăstirea Popăuți 

Mănăstire de călugări amplasată în municipiul Botoșani, pe Str. Ștefan cel Mare nr. 41, în apropierea gării. Ea a fost ctitorită în anul 1496 de către domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504).

Ansamblul Mănăstirii Popăuți a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare BT-II-a-A-01929

100 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ROMÂNESC LA CLUJ-NAPOCA

Imediat după Marea Unire a Transilvaniei cu România, în învățământul superior de medicină și farmacie din Cluj, a avut loc o transformare notabilă. În 1919 a fost întemeiată Facultatea românească de Medicină, ca parte componentă a Universității „Daciei Superioare”. Primul decan și organizator al Facultății a fost Iuliu Hațieganu, unul din fondatorii învățământului medical românesc. Datorită inițiativei sale, au fost create noi discipline, precum: semiologia medicală, radiologia, stomatologia și istoria medicinii, care au fost premiere în învățământul medical românesc.

Pentru a omagia două instituții emblematice de învățământ superior românesc, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „100 de ani de învățământ superior românesc la Cluj-Napoca”.  Cu cele două timbre ale emisiunii am realizat trei illstrate maxime,  Am folosit cărtțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Facultatea de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca reprezintă leagănul educaţiei medicale clujene cu o istorie a căror izvoare apar în anii 1500 şi este azi una din cele mai importante şi mai apreciate universităţi din România. 

După multiple transformări care au ţinut de istoria Transilvaniei, zbuciumată dar puternică în afirmarea entităţii româneşti, Facultatea de Medicină ia naştere ca prima Şcoală de Medicină în limba română, la Cluj  în 3 moiembrie 1919. Profesorul Iuliu Haţieganu, al cărui nume îl poartă astăzi universitatea, a fost primul dascăl și decan al noii facultăţi, o personalitate de excepţie fiind fondatorul şcolii medicale clujene.

În anul 1990 instittuția a devent Universitatea de Medicină şi Farmacie, iar ăn anul 1993, aceasta a luat numele primului sau professor de medicină clinică și decan al Facultății de Medicină, devenind   Universitatea de Medicină şi Farmacie  „Iuliu Haţieganu

Iuliu Hațieganu (1885 – 1959 ) a fost un medic internist român recunoscut în special pentru cercetările efectuate în domeniul tuberculozei. A fondat la Cluj o valoroasă școală de medicină internă.

Astăzi, Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj  îi poartă numele. A fost membru al Academiei Române și frate al politicianului Emil Hațieganu.

Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB)

Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) situată in Cluj-Napoca, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior de stat din România, continuatoarea tradiției Universității din Cluj, înființată în anul 1872. Universitatea poartă din anul 1959 numele bacteriologului român Victor Babeș și pe cel al matematicianului maghiar János Bolyai.

Din punctul de vedere al numărului de studenți (peste 43.000 ), precum și al diversității specialităților oferite (105), este una dintre cele mai importante universități din România. În 2011, Universitatea „Babeș-Bolyai” a fost clasificată în prima categorie din România, cea a universităților de cercetare avansată și educație.

EMISIUNE COMUNĂ ROMÂNIA – MALTA ARHITECTURĂ, PALATE

Emisiunea comună de mărci poștale România-Malta intitulată „Arhitectură, Palate”, a fost lansată, luni, 14 octombrie 2019 și este formată din două timbre care ilustrează, Palatul Mogoșoaia din România și Palatul Verdala din Malta.

An realizat cateva illustrate maxime folosind timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei și două cărți poștale Allex Collection iar una foarte veche, Ed, Luceafărul S.A din anii 1930 – 1940. Am aplicat stampila prima zi a emisiunii, la O.P.37 București.

Palatul Mogoșoaia

Construit în anul 1702 de către Constantin Brâncoveanu, pentru a-i servi drept reşedinţă (alături de reşedinţele de la Potlogi, Doiceşti, Brâncoveni şi Sâmbăta de Sus). În prezent, palatul şi domeniul brâncovenesc sunt un punct turistic important, în interiorul palatului funcţionând şi Muzeul de Artă Brâncovenească.Elementele de interes turistic ale domeniului sunt Biserica Sfântul GheorgheTurnul porţiiCuhniaPalatul domnescCasa de oaspeţigheţăriaserele şi Cavoul familiei.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI, DOUĂ SECOLE DE EDUCAȚIE ȘI INOVAȚIE

La data de 18 iunie a.c. a fost lansată emisiunea de timbre Universitatea POLITEHNICA din București, două secole de educație și inovație. Emisiunea conține o coliță dantelată al cărei timbru, cu valoarea nominală de 28,50 lei, ilustrează bustul statuii lui Gheorghe Lazăr, întemeietorul primei școli de învățământ tehnic românesc. Statuia marelui cărturar este opera lui Ion Georgescu amplasată în fața Universității București,  realizată în anul 1886.

Universitatea POLITEHNICA din București este cea mai veche și prestigioasă școală de ingineri din România. Tradițiile ei sunt legate de înființarea, în anul 1818, de către Gheorghe Lazăr, a primei Școli tehnice superioare cu predare în limba română, la mănăstirea Sfântul Sava din București. 

Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) este în prezent cea mai reputată universitate tehnică din ţară, care formează cea mai apreciată resursă umană de pe piaţa muncii din țară şi din străinătate, Totodată, este cea mai mare universitate tehnică din țară, având 15 facultăți și aproximativ 25.000 de studenți.

Cu timbrul coliței am făcut o carte poștală maxima. Suportul este realizat de Allex Collection, tipărit la Kaya Ptint București.. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii 18,06,2019 la O.P. 37 București

Gheorghe Lazăr (1779 – 1823)

Pedagog, teolog, traducător, și inginer român, considerat fondatorul învățământului superior tehnic în limba română din Țara Românească (în 1918 a înființat în Bucure.ti prima școală cu predare în  limba română, Școala de la Sfântul Sava.

România, un tezaur european

Miercuri, 16 ianuarie 2019, a fost lansată emisiunea de mărci poștale ”România, un tezaur european”  care prezintă bogatul patrimoniu cultural, spiritual și știintific al ţării noastre, remarcat atât în Europa, cât și în întreaga lume, formată din șase timbre ce prezimtă pe Costantin Brâncuși, Ateneul Român, Delta Dunării, Palatul Culturii din Iași, Parcul Național Retezat.

Cu unele mărci poștale(care au asigurat concordanța de loc)  și cărți poștale Allex Collection am realizat illustrate maxime. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 București.

Constantin Brâncuși  (1876 – 1957)   

Sculptor român cu contributii covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române. Viziunea lui Brâncuși asupra vieții era influențată atât de Platon cît și de conceptele filosofilor orientali.

Brâncuși este, neîindoielnic, un asemenea moment al conștiinței artei moderne, care concentrează sensurile unei întregi ere a evoluției spiritului creator. 
Reprezentant al miscării artistice moderne, Constantin Brâncuși este considerat de mulți ca fiind cel mai important sculptor ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avantgardei pariziene.
Brâncuși a dat veacului nostru constiinta formei pure, a asigurat trecerea de la reprezentarea figurativă a realității, la exprimarea esențtei lucrurilor și a reînnoit în mod revoluționar limbajul plastic, îmbogătindu-l cu o dimensiune spirituală. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii si spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creațtiei lui Brâncuși. Studiile referitoare la opera lui Brâncuși împărtășesc, fara exceptie, o concluzie formulată în termeni lipsiți de echivoc: arta brâncușiană constituie una din sursele ideilor esențiale pe care se clădește civilizația vizuală a secolului al XX-lea. Brâncuși a scos în evidența lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

Ateneul Român

În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu.

În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul  Costin Petrescu (1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.

Faţada este un peristil cu lăţimea de 48 m. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu şi Matei Basarab. Înălţimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m.

Templu al artei şi culturii româneşti, Ateneul Român rămâne, nu doar o clădire de patrimoniu universal, reprezentativă ca arhitectură pentru România şi Balcani (cu trimitere la antichitatea grecească), ci și un simbol de tradiţie spirituală a unui popor.

Pe scena Ateneului Român au cântat şi încântat publicul meloman o serie de compozitori, dirijori, interpreţi de talie mondială, români dar şi străini: George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, Ion Voicu, Lola Bobescu, Eduard Wachmann, Alfonso Castaldi, Ionel Perlea, D.G. Kiriac, Constantin Silvestri, Elena Teodorini, D. Popovici-Bayreuth, Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Iosif Conta, Cristian Mandeal, Erich Bergel, Horia Andreescu, Valentin Gheorghiu, Ion Nonna Otescu, Mihai Brediceanu, Pietro Mascagni, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, Pierre Fournier, Jacques Thibaud, Yehudi Menuhin, Mstislav Rostropovici etc.

Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare naţională şi universală.

Henri Marie Coandă (1886 – 1972)

A fost un  academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator și descoperitor al  efectului care îi poartă numele.

Odată cu inventarea aparatului Coandă(1910), tânărul inginer şi fizician român avea să revoluţioneze industria aeronautică şi să atragă atenţia întregii lumi ştiinţifice. Descoperirile acestui geniu al tehnicii s-au concretizat în peste 250 de invenţii brevetate de-a lungul vieţii, care i-au adus numeroase premii internaţionale şi titluri academice. Henri Marie Coandă rămâne un pionier în multe domenii de cercetare, însă istoria ştiinţei şi tehnicii îl consemnează drept inventatorul avionului cu reacţie şi părintele mecanicii fluidelor.

Avionul cu reactie Coandă – 1910

Henri Coandă construiește primul avion cu reacție, pe care îl prezintă la Salonul internațional aeronautic din capitala franceză în 1910. A fost doar prima dintre numeroasele sale reușite pe tărâmul ingineriei. În decembrie 1910, Henri Coandă a realizat primul zbor din lume al unui avion cu reacţie. Zborul scurt s-a încheiat cu un accident din care inventatorul a scăpat nevătămat. Cu această ocazie, a observat un fenomen ciudat, care abia după 20 de ani de studiu l-a înţeles şi l-a denumit “Efectul Coandă