SĂRBĂTORI FERICITE !

 

Urez tuturor Crăciun Fericit, multă sănătate, fericire și
LA MULTI ANI !

Publicitate

Obiceiuri de Anul Nou

Miercuri 21 decembrie 2016, Romfilatelia a lansat emisiunea de mărci poștale denumită ”Obiceiuri de Anul Nou”, compusă din patru timbre care prezintă  obiceiuri tradiționale, colinde, în pragul Anului Nou : Jocul Ursului, Plugușorul, Jocul caprei, Mersul cu buhaiul

Cu aceste timbre, am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărțile poștale realizate de Allex Collection tipărite la FullColor București. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii, București 21.12.2016, la O.P. 37.

 

 

 

Jocul Ursului
Jocul Ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu măști întâlnite în satele bucovinene, căci se pare că ursul era venerat în Bucovina mai mult decât în orice alta parte a României. Paradoxal, jocul ursului este practicat mai mult în zonele colinare și de câmpie și mai putin în cele montane.
Jocul cu măști de urs simbolizează moartea și reinvierea naturii. Mihai Coman, in Bestiarul mitologic romanesc, afirma: “În colindul cu Ursul, animalul moare și învie, într-o dramatizare simbolică a mitului renașterii naturii/cosmos (…) Astfel, rostogolirea urșilor în cerc, batutul și moartea ursului, apoi învierea miraculoasă ca și urcarea acestuia pe bâtă (toiag), redau în chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, cândva, stăteau sub semnul acestui animal, capabil să învingă iarna și să vestească primavara.

Sursa :

http://www.crestinortodox.ro/craciun/anul-nou/jocul-ursului-98373.html

 

 

Plugușorul

Plugușorul este un obicei general, practicat de români cu prilejul Anului Nou. Obicei agrar, cu adânci rădăcini în spiritualitatea românească, plugușorul este o colindă; o colindă agrară declamată, cu elemente teatrale, avand ca subiect munca depusă pentru obținerea pâinii. Plugul, ornat cu hârtie colorată, panglici, servete, flori, pe care se punea, eventual, și un brad, era o prezență nelipsită în cadrul acestei colinde. Acum este, mai mult, o prezență simbolică, în cadrul urăturilor care li se adresează oficialităților

Sursa :

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/plugusorul-colinda-agrara-68817.html

 

 

 

Jocul caprei

Este întâlnit în perioada sărbătorilor de iarna. Versurile și jocul fac trimitere la ideea fertilizării ca transformare cosmică. „Pe durata jocului, capra danseaza, consumând energii vitale, moare și renaște, simbolizând regenerarea ritualică și continuitatea vieții” (Marcel Lutic, etnograf din cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei). Capra moare violent, prin lovire sau împușcare și renaște simbolic.Capra este personificarea fertilitatii. Jocul caprei tine de la Craciun pana la Anul Nou.

Sursa :

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/jocul-caprei-obicei-stravechi-153912.html

 

 

 

Mersul cu buhaiul

Unul dintre obiceiurile de Anul Nou, păstrat de sute de ani, este „mersul cu buhaiul”. Buhaiul este un obicei agrar structurat dupa modelul colindelor. Cu acest instrument se imită, în timpul colindatului, răgetul taurului, straveche divinitate agrară. Prin trecerea părului de cal printre degetele umezite se obțtine un sunet grav, ciudat și nemuzical, care amintește de mugetul sau răgetul taurului înfuriat. Instrumentul și glasul acestuia păstreaza amintirea scenei sângeroase când era jertfit taurul, substitut al zeului Dionyssos si al zeului Mithra, peste care creștinismul a suprapus Nasterea Domnului Iisus.
Buhaiul este o mică tobă din lemn, cu piele de oaie la un capăt, bine întinsp pe circumferința, din centrul căreia atarnă o coamă lungă din fire de păr de cal sau chiar o simplă sârmă. Obicieiul este practicat de un numar de băieti cuprins între cinci și opt, fiecare având un rol precis în cadrul scenetei ce se joacă în fiecare casă. Unul dintre aceștia ține buhaiul, în timp ce altul îl trage pentru a scoate sunetele specifice.

Sursa :

http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/buhaiul-%E2%80%93-obicei-de-sute-de-ani-pastrat-in-satele-din-apuseni-142724

 

Stele de aur ale scenei şi ecranului (II).

 

Luni, 19 decembrie 2016, a fost lansată emisiunea filatelică ”Stele de aur ale scenei şi ecranului (II)”, care aduce în prim plam imaginea unor actori îndrăgiți și admirați în piese de teatru sau în filme.

Cele șase timbre ale acestei emisiuni au aceeași valoare nominală, de 4.50 lei, și prezintă Stele de Aur ale României, în imagini de colecție: Ilinca Tomoroveanu, Costel Constantin, Alexandru Arșinel, Ion Caramitru, Florina Cercel,  Adela Mărculescu .

Cu aceste mărci si cărțile poștale ilustrate, realizate de Allex Collection, tipărite la FullColor București, am realizat ilustrate maxime, oblirerând cu ștampila prima zi a emisiunii, la Oficiul Poștal București 37.

 

 

 

Ilinca Tomoroveanu

S-a născut la 21 august 1941 în București. Este o actriță română de teatru și film. Din anul 2005 este director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, unde își continuă și cariera de actor.

A deținut de-a lungul carierei roluri importante din dramaturgia romanească, în piese scrise de H. Lovinescu, E. Barbu, P. Everac, T. Popovici, Delavarancea si Mihail Sorbu, dar și din cea clasică și modernă universală, în piese semnate de Lope de Vega, Victor Hugo, F. M. Dostoievski, Tolstoi, Alfred de Musset, Jean Anouilh etc.

 În 1990 a devenit membră a UNITER, iar din 1999 este membră în senatul UNITER. A fost distinsă, în anul 2004, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor. Este nepoata poetului Octavian Goga.

 

Costel Constantin

Născut la Galați, pe 20 octombrie 1942, absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București, clasa profesor Beate Fredanov, pe care l-a absolvit în 1964, a debutat ca actor la Teatrul Național din Iași, unde a activat în perioada 1965-1969, cu rolul Călugarul tânăr, “Beckett” de Jean Anouilh, in regia Soranei Coroamă-Stanca și interpretând roluri importante în piese de Sofocle, Anouilh, T. Williams, Brecht, Sorescu, C. Teodorescu etc. Din 1969 devine actor al Teatrului Național din București, unde a apărut în numeroase roluri principale din piese de Shakespeare, Ostrovski, Gogol, Vallejo, Wasserman, Caragiale etc…

Primul rol într-un film l-a avut în pelicula Porțile albastre ale orașului, din 1973, în regia lui Mircea Muresan. Au urmat: Tănase Scatiu, Ultima noapte a singurătății, Ediție specială, Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii, La răscrucea marilor furtuni, Ana si hoțul, Liniștea din adâncuri, Amurgul fântânilor, Liliacul înflorește a doua oară, O lebăda iarna, Campioana, Pepe si Fifi, Omul zilei, Dulcea saună a morții, Eu sunt Adam, etc.

 

 

Alexandru Arșinel 

Născut la Dolhasca, Suceava  pe 1 iule 1939, este un actor român de comedie, care a contribuit la teatrul de revistă, televiziune și film.

In anul 1962 a absolvit Institutul de Arta Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, din București.

Vedetă a teatrului de revistă, alături de Stela Popescu a format un cuplu artistic celebru atât in țară, cât și peste hotare.

În prezent este directorul Teatrului de revistă „Constantin Tănase”, din București. În filmele realizate pentru marele ecran, mai ales după 1990, a reiterat formula de succes practicată pe scenă: „Ana și… hoțul” (1981), „Miss Litoral” (1990), „Anotimpul iubirii”, „În fiecare zi mi-e dor de tine”, „A doua cădere a Constantinopolului” (1994), „Paradisul în direct” (1995), „Sexy Harem Ada-Kaleh (2001).

In luna februarie a anului 2004, a fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Mare Ofițer.

Este director al Teatrului de revistă „Constantin Tănase” din București.

 

 

 

 

Ion Caramitru 

Este născut pe  9 martie 1942, București. Actor de teatru și film, dar și regizor român. Este președinte al UNITER din 1990, iar în prezent, din 2005 este directorul Teatrului Național din București.

Ion Caramitru a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, clasa profesor Beate Fredanov, în 1964, când a și debutat pe scena Teatrului Național din București, în „Eminescu”, de Mircea Ștefănescu. A fost actor și regizor la Teatrul Bulandra, al cărui directorat l-a și deținut în perioada 1990 – 1993. A fost ministrul Culturii între anii 1996 – 2000^.

 

 

 

 

 

Florina Cercel 

Cunoscuta actriță de teatru și film s-a născut pe 28 ianuarie 1943 la Piatra Neamt și în cei peste 40 de ani de carieră a interpretat peste 100 de roluri realizate cu farmec, talent și într-o manieră specială, care trădează o experiență bogată.

A terminat Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti, promatia 1964, clasa profesorilor Jules Cazaban, Cornel Todea si Victor Moldovan si a fost repartizatp la Teatrul Dramatic de Stat din Galați unde a stat doar un an. In 1965 se mută la Teatrul Național din Timișoara, unde va interpreta multe roluri importante, caștigând admirația publicului si va lucra până-n 1973. Din acest an câștigă prin concurs un loc la Tetrul Național din București unde activează și acum.

Este deținatoarea Premiului UNITER, pentru cea mai bună interpretare feminină, 1990 în realizarea rolului Vassa Jeleznova din „ Vassa Jeleznova „ de M.Gorki iar în 2002 primește Premiul Ministerului Culturii și Cultelor pentru cea mai bună actriță a anului în rolul Anna Andreevna din piesa „ Revizorul „ de N.V. Gogol și primește Ordinul Național „ Serviciul Credincios „ în grad de Cavaler.

 

 

 

 

Adela Mărculescu 

Este o actriță de teatru și film din România. S-a născut la 21 decembrie 1938, la Aiud. În prezent este actriță la Teatrul Național din București. Din 2001 este cetățean de onoare al municipiului București.

Este absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică București, promoția 1959, clasa profesorului Alexandru Finți. După absolvirea Institutului joacă pe scena:Teatrului de Stat Botoşani: (1957 – 1959) , Teatrului de Stat Ploieşti:( 1959 – 1963), Teatrului Mic (1963), Teatrului Radu Stanca, Sibiu (1971), Teatru radiofonic, Televiziune și din 1964 până în prezent La Teatrul Național ” Ion Luca Caragiale”.  Deținătoare a numeroase premii ca mulțumire pentru activitățile sale pe scena romanească și pentru activitățile sale sociale.

O adevarată Doamnă a artei românești, distinsă, plină de umor si iubitoare de poezie dovedind credință și credibilitate în fiecare rol interpretat, Deviza ei este ” Dacă mie îmi luaţi scena, eu pot să mor.! „