RSS Feed

Category Archives: Aniversari

50 DE ANI DE LA PRIMUL PAS AL OMULUI PE LUNĂ

Ilustrate maxime realizate cu timbrele emisiunii filatelice dedicate împlinirii a 50 de ani de la primul pas al omului pe Lună.

Trimiterea unor astronauţi pe Lună şi aducerea lor în condiţii de siguranţă înapoi pe Pământ au  reprezentat o reuşită uriaşă pentru Agenţia spaţială americană (National Aeronautics and Space Administration – NASA).

Apollo 11 este denumirea primei misiuni spațiale în care omul a pășit pe Lună, suprafața satelitului natural al Pământului. În acest an, pe 20 iulie, se împlinesc 50 de ani de la primul pas pe lună. 

Racheta Saturn V a fost lansată pe data de 16 iulie 1969, la ora 13:32 de la Centrul Spațial Kennedy, având la bord echipajul format din Neil Armstrong, comandat, Edwin E. „Buzz” Aldrin Jr, pilotul modulului lunar Eagle și Michael Collins, pilotul modului de serviciu,

În data de 20 iulie, ora 02:50 GMT, Nei Armstrong a ieșit din modul pe o scară prea scurtă și a fost nevoit să sară pentru a ajunge pe solul lunar. A atins solul lunar la ora 02:56 GMT. „Este un pas mic pentru om, dar un salt uriaș pentru omenire” – Neil Armstrong

Edwin (Buzz) Aldrin a devenit, după câteva minute, cel de-al doilea om care a pășit pe Lună.

Modulul lunar a fost denumit EAGLE (Vulturul), în cinstea păsării simbol a Statelor Unite ale Americii.

Wernher von Braun, un pionier vizionar al dezvoltării tehnologiei și al zborurilor  rachetelor.

Hermann Oberth, alături de Wernher von Braun

Hermann Oberth (n.1894, Sibiu – d. 1989, Nurnberg) unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii.

Detalii: Misiunea Spațială Apollo 11 – Se împlinesc 50 de ani de la primul pas pe Lună. Cum s-a desfășurat întreaga misiune

Reclame

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI, DOUĂ SECOLE DE EDUCAȚIE ȘI INOVAȚIE

La data de 18 iunie a.c. a fost lansată emisiunea de timbre Universitatea POLITEHNICA din București, două secole de educație și inovație. Emisiunea conține o coliță dantelată al cărei timbru, cu valoarea nominală de 28,50 lei, ilustrează bustul statuii lui Gheorghe Lazăr, întemeietorul primei școli de învățământ tehnic românesc. Statuia marelui cărturar este opera lui Ion Georgescu amplasată în fața Universității București,  realizată în anul 1886.

Universitatea POLITEHNICA din București este cea mai veche și prestigioasă școală de ingineri din România. Tradițiile ei sunt legate de înființarea, în anul 1818, de către Gheorghe Lazăr, a primei Școli tehnice superioare cu predare în limba română, la mănăstirea Sfântul Sava din București. 

Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) este în prezent cea mai reputată universitate tehnică din ţară, care formează cea mai apreciată resursă umană de pe piaţa muncii din țară şi din străinătate, Totodată, este cea mai mare universitate tehnică din țară, având 15 facultăți și aproximativ 25.000 de studenți.

Cu timbrul coliței am făcut o carte poștală maxima. Suportul este realizat de Allex Collection, tipărit la Kaya Ptint București.. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii 18,06,2019 la O.P. 37 București

Gheorghe Lazăr (1779 – 1823)

Pedagog, teolog, traducător, și inginer român, considerat fondatorul învățământului superior tehnic în limba română din Țara Românească (în 1918 a înființat în Bucure.ti prima școală cu predare în  limba română, Școala de la Sfântul Sava.

CENTENARUL MARII UNIRI 1918 – 2018

Pentru a celebra acest important eveNiment din istoria noastră, am pregătit un exponat de maximafilie  intitulat firesc „MAREA UNIRE 1918 – 2018”. Cu acest exponat am participat la mai multe expozitii filatelice: Triunghiul de foc Mărăști, Mărășești și Oituz 1917, București,  . Expoziția Națională de maximafilie „MOLDOMAX 2018”, Botoșsni, Iar in prezent exponatul se află la Expoziția Filatelică  Națională „CENTENARUL MARII UNIRI”, ce se desfășoară la Sibiu, în perioada 03.11 – 05.12.2018.

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Dorința de unire și libertate  a fost dintotdeuna un vis măreț al strămoșilor nostri, de la Burebista și Decebal, la intemeietorii statelor feudale românești  si domnitorii Mircea cel Bătrân, Stefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepeș care au luptat pentru integritatea, neatârnarea țătilor române, la Mihai Viteazul care a realizat prima unire a principatelor române în anul 1600. Lupta pentru unire și libertate  a continuat prin acțiunile rovoluției lui Tudot Vladimirescu, revoluției de la 1848, iar în 1859 se realizează Unirea Ptincipatelor Române, Moldova și Țara Românească. În urma războilui pentru inependență de la 1877, România pășește spre realizarea celui mai mare vis. In 1916, România intră în Marele Război pentru Întregirea Țării. În urma luptelor eroice de la Oituz, Mărăști, Mărășești s-au creat condițiile favorabile realizării Marii Uniri:

La 27 martie 1918—La Chișinău, Sfatul Tării întrunit în ședință solemnă votează Unirea Basarabiei cu Țara Mamă. România,

La 15 noiembrie 1918—Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

La 1 decembrie 1918 –„Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu Romania                                                          

Cu ilustratele maxime expuse am evocat toate aceste momente. Acum prezint doar o parte din exponat, care evocă marile evenimente din anii 1916-1918. Mentionez ca acst exponat, in forma aceasta, a fost prezentat la o activitate dedicată Centenarului Marii Uniri, în data de 16 noiembrie 2018, la Cercul Militar Național, de catre Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Arma Geniu ,,General Constantin N. Hârjeu“

 

 

1

 

91

92

 

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110111

112

MONUMENTE ALE CINSTIRII EROILOR NEAMULUI

În semn de respect și recunoștință pentru jertfa înaintașilor noștri, căzuți la datorie în Războiul pentr Întregire, Romfilatelia lansează emisiunea de mărci poștale Monumente ale cinstirii eroilor neamului. Cele cinci timbre ilustrează importante monumente din capitală ridicate pentru cinstirea și slăvirea celor care s-au sacrificat pentru realizarea României Mari.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/monumente-ale-cinstirii-eroilor-neamului/

M-am alăturat și eu acelora care, din simțământ patriotic, fac ceva pentru a aduce aminte celor mai tineri, de jertfa de sânge a celor care s-au luptat pentru ca țara aceeasta, tot mai hulită si dezbinată, să existe totuși, în ciuda celor ce urmăresc distrugerea ei.

Ca atare, cu aceste timbre si cărți poștale diferite, unele editate în 1938-1940 (monumentul Eroul Necunoscut din Parcul Carol), ed. Cristi cod 2095, sau Allex Collection, am realizat mai multe variante de ilustrate maxime. Am aplicat ștampia prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

 

Monumentul Eroilor din Arma Geniului, 1913, 1916-1918

Mărturie a eroismului, curajului şi vitejiei de care au dat dovadă geniştii români stau numeroasele monumente ridicate pentru cinstirea memoriei lor. Un astfel de monument este şi „Leul”, care simbolizează tăria armatei române, sufletul mare, mândru şi generos al soldatului român. Leul, rege al forţei, dar şi al frumuseţii, stă biruitor, cu labele din faţă pe trofeele cucerite de la inamic: arme, scuturi, ţeava unui mortier, peste care se desfăşoară faldurile unui drapel. Pe soclu se află inscripţia: „Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului”.
Monumentul, opera sculptorulu Spiridon Georgescu , a fost sculptat în 1926 şi inaugurat în 1929. Este închinat militarilor din arma geniului căzuţi în Primului Război Mondial, în timpul luptelor pentru întregirea neamului, 19013, 1916 – 191

 

 

 

 

 

 

Monumentul Eroilor Aerului

Grupul statuar Monumentul Eroilor Aerului a fost realizat de către Iosif Fekete, Lidia Kotzebue  și Arnold Cencinschi Zis Borgo Prund  în anul 1935. Statuia este realizată din bronz și are o înălțime 5,0 m, iar soclul are o înălțime de 7,0 m, fiind realizat din piatră de Banpatock (Banpotoc) din Munţii Apuseni. Este înscris pe Lista monumentelor istorice a MCC: B-III-M-A-19953.

Astăzi, este amplasat în: B-dul Aviatorilor / str. Ion Mincu

Monumentul Eroilor Aerului a fost ridicat  pentru a cinsti memoria eroilor aerului  căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul este format dintr-o statuie care ilustrează omul zburător, având aripile desfășurate (simbol al înfrângerii morții prin eroism) în jurul căruia se află trei aviatori căzuți. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura aviatorilor, dar și numele aviatorilor căzuți (270 de aviatori)

 

 

 

 

 

 

 

Monumentul Eroilor Sanitari

Este dedicat, după cum sugerează și numele, medicilor, sanitarilor și surorilor voluntare înrolați și înrolate în Primul Război Mondial. Statuia păstrează astfel vie memoria sacrificiului acestor eroi care și-au sacrificat viețile în numele salvării altor vieți. Monumentul este amplasat la intersecția dintre Splaiul Independenței și Bulevardul Eroilor Sanitari, în Piața Operei. Amplasarea – în împrejurimile Facultății de Medicină și a institutelor Cantacuzino și Victor Babeș – este una aleasă simbolic, marcând punctele cheie din care plecau pe front în 1916 cei mai mulți voluntari.

Construcția a fost inaugurată în anul 1932, pe perioada mandatului lui Dem. I. Dobrescu, primarul capitalei de atunci. Autorul sculpturii este artistul italian Raffaello Romanelli (1856 – 1928..

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mormântul Ostașului Necunoscut,

 Operă asculptorului Emil Wilhelm Becker,  a fost inaugurat în anul 1923, în fața Palatului Artelor (care găzduia Muzeul Militar) din Parcul Carol I din București, devenind loc național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225,000 de ostași care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru întregirea României.

La data inaugurării, 17 mai 1923, a fost prezentă familia regală, membrii guvernului, ai corpurilor legiuitoare și un numeros public.

Pentru realizarea Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost demontat în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și a fost strămutat la Mausoleul de la Mărășești.

La data de 26 octombrie 1991, Mormântul Eroului Necunoscut a fost readus în Parcul Carol I, dar, pentru că în mausoleu se afla încă trupul lui Petru Groza, s-a luat măsura amplasării sale provizorii și a fost așezat la capătul dinspre intrarea în parc a aleii care duce laMausoleul din Parcul Carol.

La 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostașului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe esplanada din fața actualului Memorial al Eroilor Neamului.

Mormântul Ostașului Necunoscut este în prezent clasat ca monument istoric de importanța A, Cod LMI: B-IV-m-A-20105.

Mormântul Ostașului Necunoscut era o criptă acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede s-a încrustat următorul epitaf: Aici doarme, fericit întru Domnul, Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite. 1916–1919”.

De citit  https://once.mapn.ro/pages/view/98

 

 

Monumentul eroilor ceferiști

Acest monument emblematic al Bucurestilor, dedicat personalului CFR căzut la datorie în timpul Primului Război Mondial, se află în Piața Gării de Nord. Este opera sculptorilor Cornel Medrea și Ion Jalea și a fost inaugurat în anul 1923. Grupul statuar a fost turnat în Fabrica V.V. Rășcanu.

Ion Jalea a fost unul din cei mai cunoscuți sculptori romani. În timpul Primulului Război Mondial își pierde mâna stangă, fiind nevoit să sculpteze pentru tot restul vieții numai cu mâna dreaptă. A avut o operă bogată cuprinzând portrete, compoziții statuare inspirate din legendele populare, mitologia antică sau evenimente istorice.

 

Făuritori ai Marii Uniri (II)

Emisiunea de mărci poștale Făuritori ai Marii Uniri (II)  a fost pusă în circulație  luni, 17 septembrie 2018. Pe cele patru timbre ale emisiunii sunt reproduse portretele unor patrioți care s-au luptat pentru îndeplinirea idealului național, unirea tuturor provinciilor românești intr-un sing stat unitar și independent. Pe timbrul coliței este reprodusă stema de stat a României Întregite

Evenimentul politic al anului 1918  este desăvârșirea statului național român, înfăptuit prin unirea tuturor provinciilor locuite de români, aflate sub o stăpânire străină, cu România.

Schimbările mari în plan european, din a doua jumătate a anului, și priceperea liderilor români de a simți momentul istoric fac ca dezastrul anunțat să fie transformat într-un șir de victorii, reunite sub numele de Marea Unire de la 1918: în martie 1918 unirea Basarabiei cu România, în noiembrie unirea Bucovinei cu România, iar în decembrie unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Pentru România, Marea Unire de la 1918 a însemnat o repoziționare în Europa, prin noua suprafață (locul 10) și prin numărul de locuitori (locul 8). O sporire considerabilă a cunoscut și capacitatea industriala (235%), economia, dar și resursele naturale.

Mă încearcă însă o mare tristețe, ba chiar îngrijorare. In acest an când sărbătorim centenarul acestui mare eveniment din istoria poporului român, în loc să fim „uniți în cuget și simțiri”, să cinstim înaintașii noștri, să realizăm reformele pe care aceștia le-au visat, asistăm la o învrăjbire fără seamăn, la destabilizare, dușmănii neînchipuite. Mare păcat!

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/fauritori-ai-marii-uniri-ii-2/

 

Nu puteam rata un asemenea moment și am realizat ilustrate maxime folosind timbrele emisiunii, cărțile poștale ilustrate Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

 

Iancu Flondor (1865-1924),

A fost un om politic român din Bucovina Bucovina, militant al  unirii acesteia cu  Regatul României.

La 14/27 octombrie 1918 a fost convocată o adunare a românilor din Bucovina, care votează unirea provinciei cu Regatul României. Tot atunci este format un Consiliu Naţional și un organ cu caracter de guvern numit Consiliul Secretarilor de Stat, format din 14 secretari de stat. Guvernul provizoriu avea un Comitet Executiv, al cărui preşedinte a fost ales Iancu Flondor. La 15/28 noiembrie are loc Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuți, unde Iancu Flondor le spune celor prezenți că „o iobăgie națională de aproape un secol și jumătate, pe cât de dureroasă, pe atâta de rușinoasă, e pe sfârșite. Poporul român din Bucovina este pe cale de a sparge și de a lepăda lanțul care i-a ferecat sufletul”. Congresul hotărăște „unirea necondiționată și pe vecie” a Bucovinei cu România.

 

Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950)

Om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Român din Transilvania, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc. Unul dintre iluştrii politicieni ai perioadei interbelice, Vaida-Voevod a debutat ca un ferm susţinător pentru drepturile naţionale a românilor din Ardeal. După Marea Unire şi fuziunea naţionalilor cu ţărăniştii, s-a numărat printre liderii marcanţi ai noului Partid Naţional Ţărănesc.

În activitatea politică, Alexandru Vaida-Voevod a ocupat timp de trei mandate funcţia de preşedinte al Consiliului de miniştri, remarcându-se şi la conducerea Ministerului de Interne şi a Ministerului de Externe.

 

 

 

Take Ionescu (1858-1922)

Om politic, jurist, diplomat, militant pentru cauza naţională românească,  s-a remarcat în viaţa politică prin calităţile sale de orator talentat şi a produs prima mare scindare a conservatorismului românesc, fondându-şi propriul partid. În perioada Vechiului Regat, Ionescu s-a remarcat îndeosebi în funcţia de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice şi ca ministru de Finanţe. Take Ionescu a fost exponentul cel mai autorizat al diplomaţiei româneşti în perioada imediat următoare Primului Război Mondial, de numele său legându-se crearea Micii Înţelegeri, o alianţă la nivel regional, care urmărea să creeze un climat de pace şi securitate în centrul şi sud-estul Europei. Ambiţionându-se să devină măcar o dată în viaţă şef de guvern, Take Ionescu a căzut victimă manevrelor politice din umbră ale lui Ion I.C. Brătianu.

 

 

Gheorghe Pop de Băsești (1835 – 1919)

A fost un politician român din Transilvania între 1881 – 1902 vicepreședinte, iar între 1902 – 1918 președinte al Partidului Național Român din Transilvania.În perioada 1892 – 1894 George Pop de Băsești a fost unul dintre liderii mișcării memorandiste, care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru românii din Transilvania aflată în Austro-Ungaria. A fost unul dintre politicienii români condamnați la închisoare pentru susținerea Memorandumului, în cadrul procesului memorandiștilor de la Cluj în 1894. Ales în funcţia de preşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

 

Stema de stat a României Întregite

Stema adoptată prin lege în 1921 avea toate datele noului stat întregit. Noua reprezentare a României Mari a avut la bază proiectul întocmit de reputatul heraldist basarabean Paul Gore. Spre deosebire de propunerile anterioare, acesta a venit cu ideea aşezării scutului cu emblemele teritoriilor unite pe pieptul acvilei Ţării Româneşti. S-a găsit, astfel, locul cel mai potrivit pentru reprezentarea însemnelor integrităţii teritoriilor româneşti. Astfel, primul cartier din scut este dedicat Ţării Româneşti. Pe fond albastru, este reprezentată o acvilă cruciată de aur, încoronată, cu aripile deschise, cu ciocul şi ghearele roşii. Este însoţită la dreapta de soare, iar la stânga de lună, ambele din aur. Cartierul al doilea este rezervat Moldovei. Pe fundal roşu, apare un cap de bour negru cu stea între coarne, însoţit în dreapta de soare iar în stânga de lună, ambele din aur. În cartierul al treilea, dedicat Olteniei şi Banatului, pe fundal roşu un leu de aur traversează spre dreapta pe un pod din acelaşi metal peste valuri naturale. Cartierul al patrulea cuprinde simbolurile Ardealului. Este tăiat în două: în câmpul superior pe fond albastru este reprezentată o acvilă neagră cu limba roşie însoţită la dreapta de un soare de aur, iar în stânga de o lună din argint. În câmpul inferior pe un fundal de aur sunt reprezentate şapte turnuri roşii. Jos, pe fond albastru, reprezentând Dobrogea, sunt doi delfini cu capetele în jos şi afrontaţi. Întreg scutul este susţinut de doi lei de aur. Peste cele patru cartiere sunt armele dinastiei de Hohenzollern: scutul mic, incuartelat de argint şi negru. Regalitatea mai este reprezentată simbolic prin intermediul coroanei de oţel pusă peste scut şi în vârful pavilionului de purpură, dar şi prin Colanul ordinului Carol I, care este deasupra eşarfei pe care este scrisă în limba latină deviza casei domnitoare de Hohenzollern: Nihil Sine Deo.

Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice

Emisiunea filatelică  Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice a fost lansată vineri, 13 iulie 2018, cu prilejul aniversării a 160 de ani de la prima emisiune de timbre românești, cunoscută sub denumirea de Cap de bour.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/ziua-marcii-postale-romanesti-premiere-filatelice/

 

In cadrul acestei emisiuni sunt și două mărci poștale care prezintă primele timbre cu Carol I, astfel:

Carol cu favoriţi, primul timbru cu valoarea nominală exprimată în BANI, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, iar primul timbru românesc dantelat, Carol cu barbă, este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei.

 

Cu aceste timbre, am făcut câteva ilustrate maxime.Am folost cărțile poștale Allex Collection, tipărite la Good Color București. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii  la O.P. 37 București.

 

Prima emisiune de timbre românești cunoscută sub denumirea Carol cu favoriţi, cu valoarea nominală exprimată în bani, a fost pusă în circulaţie acum 150 de ani, în anul 1868. Mărcile poștale ale acestei emisiuni fac parte din categoria „litografiate” și au fost tipărite la București, începând cu anul 1864 și până în anul 1872.

IMG_20180721_0010

IMG_20180721_0009

 

Emisiunea de mărci poștale Carol cu barbă aparţin categoriei „litografiate” și a fost realizată în două etape: în anii 1871-1872 sunt emise cinci mărci poștale, nedantelate, pentru ca în intervalul februarie-octombrie 1872 să fie pusă în circulaţie o nouă emisiune de trei valori realizate în premieră ca mărci poștale dantelate.

IMG_20180721_0008

IMG_20180721_0007

Dumitru Dorin Prunariu

 

Dumitru Dorin Prunariu

(n. 27 septembrie1952, Brașov)

Este primul și singurul cosmonaut român. Între 14 și 22 mai 1981  a participat la misiunea Soiuz 40, din cadrul programului spațial „Intercosmos”.  Zborul a durat 7 zile, 20 ore și 42 minute.

Ilustrate maxime din colecția mea, care îl prezintă pe primul cosmonaut român. Pe prima dintre ele, realizată cu prilejul unei activități dedicate implinirii a 30 de ani de la efectuarea zborului, organizată la Muzeul Național Filatelic, la 14 mai 2011, este autograful lui Dumitru Prunariu