Flux RSS

Category Archives: Aniversari

CENTENARUL TRATATULUI DE LA TRIANON

Astăzi 4 iunie 2020 – s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial. Prin acest tratat internaţional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

Din păcate, noi nu sărbatorim acest important eveniment din istoria noastră. Nu am văzut nicio manifastare, actiune, gest în acest sens. Ba da, este unul foarte inportant.

Presedintele României, nu a promulgat legea adoptată în Parlamentul  României la 13 mai, privind declararea zilei de 4 iunie, ca zi de sărbatoare națională. Mai este ceva de zis?

Ca urmare, Romfilatelia  a anulat emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment, ce trebuia sa apară astazi 4 iunie.

Sa le fie rusine celor care au dispus anularea acestei emisiuni aniversare!

Iată extrase din comunicate.

1.COMUNICAT DE PRESĂ, ROMFILATELIA, Vineri 29.05.2020

Pentru a aniversa 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri, Romfilatelia introduce în circulație joi, 4 iunie 2020, emisiunea de mărci poștale Centenarul Tratatului de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles.

2.COMUNICAT DE PRESĂ, ROMFILATELIA, Marti 02.06.2020

Emisiunea de mărci poștale „Centenarul Tratatului de la Trianon”, programată pentru data de 4 iunie 2020, nu va fi introdusă în circulație.

Romfilatelia își rezervă dreptul de a redimensiona programul emisiunilor de mărci poștale, comunicând în timp util orice modificare.

Mă pregatisem să fac illustrate maxime cu timbrele acestei emisiuni.

Mai jos redau imagini cu mărcile poștale ce trebuiau puse în circulatie astazi și ilustratele pregătite.

Nicolae Titulescu (1882 – 1941)

Diplomat, jurist, profesor universitar și om politic român, ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar, fost preşedinte al Ligii Naţiunilor, semnatar al Tratatului de la Trianon (4 iunie1920)

Regina Maria României (1914 – 1938)

Regele Ferdinand I  al României (1914 – 1927)

Au avut o contribuțe însemnată la Făurirea

României Mari și la  semnarea Tratatului de la Trianon.

(4 iunie1920)

Simularea uniei cărți  maxime realizată de domnul Valentin Golea.

AEROMFILA 2020

Comisia de Aerofilatelie dn cadrul FFR, condusă de domnul Alexandru Bartoc,  a organizat in zilele de 23 – 25 aprilie 2020, la Muzeul Recordurilor Românești, expozitia AEROMFILA 2020, dedicată unor evenimente importante :

1) Împlinirea a 100 de ani de la inființarea CFRNA

La 23 aprilie 1920 – a luat ființă Prima Companie de Navigație Aeriană Internațională Transcontinentală din lume pentru pasageri, poștă și mărfuri, COMPANIA FRANCO – ROMÂNĂ DE NAVIGAȚIE AERIANĂ – CFRNA.

 Traeul iiniei  aeriane facea legătura între orașele: Paris – Strasbourg – Viena – Praga – Budapesta (la început Arad) – Belgrad – București – Constantinopol.

2) Aniversarea a 50 de ani de la constituirea Comisiei de Aerofilatelie din cadrul AFR, la 23 Aprilie 1970,

Pentru a marca aceste evenimente a a fost pusă în circulație emisiunea filatelică ”AEROMFILA 2020” compusă din trei mărci și o coliță dantelată.

Condițiile de organizare au fost foarte dificile, avand in vedere restricțiile perioadei critice  prin care trecem. Păcat ca expoziția nu poate fi vizitată de mai mulți oameni, pentru că eforturile organizatorilor în frunte cu domnul Alexandru Bartoc ,au fost remarcabile.

Cu aceste mărci, carțile poștale ilustrate Allex Collection, am realizat câteva ilustrtae maxime. Obliterarea s-a făcut cu ștampila prima zi a emisiunii a cu cele ale expozitiei.

POTEZ – IX



Avion de linie timpurie produs în Franța ,în anii 1920, folosit de CFRNA

MEDALIA CFRNA

Aversul medaliei de cupru, bătută la 23 aprilie 1920, la Paris, redă traseul curselor eriene CFRNA

ROMBAC 1 – 11

Primul avion de pasageri cu reacție produs în România

COUDRON – C61

Avion folosit de CFRNA la deschiderea primei linii aeriene internaționale de noapte cu zbor regulat Belgrad – București  10.09.1923.

ALEXANDRU IOAN CUZA, 200 DE ANI DE LA NAȘTERE

La data de 20 martie 2020, s-au împlinit 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza, una dintre cele mai de seamă personalităţi ale istoriei româneşti, domnitorul sub care s-au făcut primii paşi spre constituirea unui stat naţional unitar român, prin dubla sa alegere atât în Moldova cât şi în Ţara Românească, domnia sa de numai şapte ani marcând, totodată, începutul perioadei de modernizare a României.

Recunoaşterea unirii celor două principate s-a materializat prin crearea primului guvern unitar al României la 22 ianuarie/3 februarie 1862, condus de Barbu Catargiu, şi prin deschiderea, la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862 a primului Parlament al României, domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamând în mod solemn, în faţa Adunărilor Elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala ţării, consemnează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În următorii ani, a avut loc un vast program de unificare şi centralizare a unor instituţii (poştă, telegraf, vămi), a circulaţiei monetare, a sistemului judecătoresc sătesc. A fost organizată armata şi s-au înfiinţat şcoli militare. S-a trecut apoi la reforme radicale, precum secularizarea averilor mănăstireşti (octombrie 1863) şi reforma agrară, care i-a nemulţumit pe conservatori şi pe liberalii radicali. Astfel, pentru continuarea reformelor Alexandru Ioan Cuza a numit un nou guvern condus de liderul liberalilor moderaţi Mihail Kogălniceanu (12/24 oct. 1863 – 26 ian./7 febr. 1865).

Ca urmare a tensiunilor tot mai mari create de conservatori (ostili lui Cuza din cauza reformei agrare) şi liberali-radicali (nemulţumiţi de felul său autoritar de conducere a statului), la 10/11 februarie (22/23) 1866, Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să semneze actul de abdicare în care se afirma că potrivit „dorinţei naţionale” depunea „cârma guvernului în mâna unei Locotenenţe Domneşti şi a Ministerului ales de popor”, potrivit lucrării „Dicţionar biografic de istorie a României” (Editura Meronia, 2008).

Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut restul vieţii în exil. S-a retras la Viena, apoi la Florenţa, şi a murit în Germania, la Heidelberg, la 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani. A fost adus în ţară şi înmormântat în comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial osemintele sale au fost aşezate în biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde se află şi astăzi.

Romfilatelia a introdus în circulaţie, la data de 20 martie 2020, emisiunea de mărci poştale intitulată „Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naştere”, alcătuită din două mărci poştale: pe marca poştală cu valoarea de 5 lei este reprezentat aversul Medaliei „PRO VIRTUTE MILITARĂ” iar pe marca poştală cu valoarea de 12 lei este reprezentat portretul – bust al lui Alexandru Ioan Cuza în uniformă militară.

Cu toate condițiile grele, create de pandemia  ”COVID – 19”,  am reusit să fac câteva illustrate maxime.

Medalia ”PRO VIRTUTE MILITARI”

Este prima medalie militară românească, instituită în anul 1860 de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi decernată pompierilor participanţi la luptele contra turcilor, date pe Dealul Spirei în ziua de 13 septembrie 1848.  Legea a fost promulgată de către Alexandru Ioan Cuza la data de 24 mai 1860, Aceasta prevedea, pe lângă pensiile militare, acordarea unei medalii de onoare cu „panglică tricoloră tuturor ostaşilor ce au luat parte la acea luptă”. 

Alexandru Ioan Cuza

Portret realizat de pictorul Mișu Popp, ulei pe pânză, 59,5 x 48,5 cm.

Alexandru Ioan Cuza

Litografie realizată de August Strixner, Viena, 1861.

CUPLURI CELEBRE. POEZIA DRAGOSTEI

Pentru a marca Ziua Culturii Naționale,  și implinirea a 170 de ani de la nașterea  luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu, miercuri 15 ianuarie 2020, Romfilatelia a pus în circulație emisiunea de mărci poștale „Cupluri celebre. Poezia dragostei, compusă din două timbre și o coliță nedantelată.

Am realizat mai multe illustrate maxime cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

MIHAI EMINESCU

 S-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Luceafătul poeziei românești.  Avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant și de teoriile lui Hegel.

 Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, după ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentă, în casa de sănătate a doctorului Șuțu din strada Plantelor nr. 9.
George Călinescu îl socotea pe Mihai Eminescu ca fiind ” cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”.

Ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu a fost declarată în 2010 ”Ziua Culturii Naţionale”. Pictură de Alexandru Darida, din ciclul ”Extraordinar Popor Extraordinare Portrete”.

VERONICA MICLE

S-a născut la 22 aprilie 1850, la Năsăud și a murit la 3 august 1889, la Văratec, Neamț. A fost o poetă romînă. A publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului larg în special datorită relației cu Mihai Eminescu.

MIHAI EMINESCU ȘI VERONICA MICLE

Au trăit o poveste de iubire tumultuoasă, încheiată prin moartea amândurora, la distanță de doar câteva săptămâni unul de celălalt. Neîmplinirea a însoțit întreaga poveste de dragoste dintre MIHAI EMINESCU ȘI VERONICA MICLE.

Aveau aceeași vârstă. El, deja recunoscut drept cel mai strălucit poet pe care-l dăduse neamul românesc. Ea, captivă într-o căsnicie de nevoie, cu un bărbat ilustru, dar cu 30 de ani mai în vârstă. El, mereu tulburat și instabil în mintea și în sufletul lui. Ea, cu adolescența furată de căsătoria foarte timpurie, la numai 14 ani, mamă de la vârsta de 16 ani și cu aspirații literare lipsite de suportul vreunei autentice valori.

S-au întâlnit pentru prima dată la Viena și au plăsmuit împreună o poveste de dragoste, mai întâi platonică. „D-ta erai o idee în capul meu și te iubeam cum iubește cineva un tablou‘, îi scrie mai târziu Eminescu Veronicăi.

Până în ce punct a rămas platonică ne spun scrierile găsite și analizate mai târziu de Perpessicius. „Ziua de 16 Fevr. 1876 a fost cea mai fericită a vieții mele. Eu am ținut pe Veronica în brațe, strângând-o la piept, am sărutat-o. Ea-mi dărui flori albastre pe care le voi ține toată viața mea.‘ Este o notă scrisă de Eminescu pe spatele unui alt text. Iar o scrisoare din 30 august 1876 se încheie astfel: „De aceea sărut mâinile fără mănuși, ochii fără ochelari, fruntea fără pălărie și picioarele fără ciorapi și te rog să nu mă uiți, mai cu seamă când dormi.

Colțul pe care este scris anul a fost rupt ulterior, probabil de destinatara scrisorii, care a scris pe spate o dată mai convenabilă: 1879. De ce era mai convenabil așa? Pentru că la data de 6 august 1879 murise profesorul Ștefan Micle, soțul Veronicăi. I s-a părut mai onorabil să fi încălcat prima lună de doliu decât să-și fi înșelat soțul încă în viață.

S-au despărțit și s-au împăcat de câteva ori, erau să se logodească, dar nu s-au logodit, iar drama le-a însoțit permanent povestea de dragoste. Erau amândoi liberi, de ce nu puteau să fie, pur și simplu, împreună? Ea îi reproșa scrisorile rare și laconice, precum și faptul că nu se ostenea prea des să călătorească între Iași și București ca s-o întâlnească.

El invoca lipsa de mijloace materiale pentru a întemeia o familie, apoi tăcea o vreme. Ea îi reproșa că i-a târât numele în noroi și mergea mai departe, acuzându-l, chiar, pe Maiorescu că ar fi complice. În casa lui Maiorescu, la masa de Crăciun din 1881, Eminescu îl bruschează fizic pe Caragiale, cu care Veronica avusese, între timp, o aventură.

Din 1883, se așterne liniștea peste povestea lor de iubire. Eminescu, grav bolnav, este spitalizat cu diagnosticul „psihoză maniaco-depresivă’. În anii care au urmat, s-au alternat perioade bune cu perioade rele, spitalizări cu externări, perioade active cu perioade de pierdere în negurile alienării. Pe 15 iunie moare într-o casă de sănătate de pe strada Plantelor din București. Sicriul este depus în Biserica Sfântul Gheorghe, apoi poetul este condus la locul de veci din Cimitirul Șerban Vodă sau Bellu.

Zdrobită de sfârșitul dramatic, prematur al poetului, Veronica Micle se retrage la Mănăstirea Văratec, unde moare în același an, pe 3 august. A fost înmormântată la mănăstire, în pământ sfințit, deși otrăvirea cu arsenic duce cu gândul la sinucidere.

DETALIIș https://www.ziarulnational.md/dosar-special-iubiri-celebre-de-altadata-mihai-eminescu-si-veronica-micle/

MAREA UNIRE 1918

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Dorința de unire și libertate  a fost dintotdeuna un vis măreț al strămoșilor nostri. De la Burebista și Decebal, la intemeietorii statelor feudale românești  si domnitorii Mircea cel Bătrân, Stefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepeș care au luptat pentru integritatea, neatârnarea țătilor române, la Mihai Viteazul care a realizat prima unire a principatelor române în anul 1600. Lupta pentru unire și libertate  a continuat prin acțiunile rovoluției lui Tudot Vladimirescu, revoluției de la 1848, iar în 1859 se realizează Unirea Ptincipatelor Române, Moldova și Țara Românească. În urrma războilui pentru inependență de la 1877, România pășește spre realizarea celui mai mare vis. In 1916, România intră în Marele Război pentru Întregirea Țării. Ca urmare :

27 martie 1918 —La Chișinău, Sfatul Țării întrunit în ședință solemnă votează unirea Basarabiei cu Țara — Mamă, România.

15 noiembrie 1918 —Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

1 decembrie 1918 la Alba Iulia „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”


100 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ROMÂNESC LA CLUJ-NAPOCA

Imediat după Marea Unire a Transilvaniei cu România, în învățământul superior de medicină și farmacie din Cluj, a avut loc o transformare notabilă. În 1919 a fost întemeiată Facultatea românească de Medicină, ca parte componentă a Universității „Daciei Superioare”. Primul decan și organizator al Facultății a fost Iuliu Hațieganu, unul din fondatorii învățământului medical românesc. Datorită inițiativei sale, au fost create noi discipline, precum: semiologia medicală, radiologia, stomatologia și istoria medicinii, care au fost premiere în învățământul medical românesc.

Pentru a omagia două instituții emblematice de învățământ superior românesc, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „100 de ani de învățământ superior românesc la Cluj-Napoca”.  Cu cele două timbre ale emisiunii am realizat trei illstrate maxime,  Am folosit cărtțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Facultatea de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca reprezintă leagănul educaţiei medicale clujene cu o istorie a căror izvoare apar în anii 1500 şi este azi una din cele mai importante şi mai apreciate universităţi din România. 

După multiple transformări care au ţinut de istoria Transilvaniei, zbuciumată dar puternică în afirmarea entităţii româneşti, Facultatea de Medicină ia naştere ca prima Şcoală de Medicină în limba română, la Cluj  în 3 moiembrie 1919. Profesorul Iuliu Haţieganu, al cărui nume îl poartă astăzi universitatea, a fost primul dascăl și decan al noii facultăţi, o personalitate de excepţie fiind fondatorul şcolii medicale clujene.

În anul 1990 instittuția a devent Universitatea de Medicină şi Farmacie, iar ăn anul 1993, aceasta a luat numele primului sau professor de medicină clinică și decan al Facultății de Medicină, devenind   Universitatea de Medicină şi Farmacie  „Iuliu Haţieganu

Iuliu Hațieganu (1885 – 1959 ) a fost un medic internist român recunoscut în special pentru cercetările efectuate în domeniul tuberculozei. A fondat la Cluj o valoroasă școală de medicină internă.

Astăzi, Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj  îi poartă numele. A fost membru al Academiei Române și frate al politicianului Emil Hațieganu.

Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB)

Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) situată in Cluj-Napoca, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior de stat din România, continuatoarea tradiției Universității din Cluj, înființată în anul 1872. Universitatea poartă din anul 1959 numele bacteriologului român Victor Babeș și pe cel al matematicianului maghiar János Bolyai.

Din punctul de vedere al numărului de studenți (peste 43.000 ), precum și al diversității specialităților oferite (105), este una dintre cele mai importante universități din România. În 2011, Universitatea „Babeș-Bolyai” a fost clasificată în prima categorie din România, cea a universităților de cercetare avansată și educație.

25 Octombrie, Ziua Armatei Române.

La data de 25 octombrie 1944Armata Română a eliberat de sub ocupația horthystă Transilvania de Nord, în urma Bătăliei de la Carei. Prin Decretul nr. 381 din 01.10.1959,  s-a stabilit ca în fiecare an, la 25 Octombrie, să se sărbătorească Ziua Armatei Române.

Din colecția mea, am selectat câteva ilustrate maxime, cu tematica Armata Română.