Flux RSS

OCTAV BĂNCILĂ, 150 DE ANI DE LA NAȘTERE

Pictorul Octav Băncilă, înscris în istoria picturii româneşti printre deschizătorii de drumuri ai secolului al XX-lea, a îmbrăţişat tendinţele progresiste ale epocii sale aducând imagini noi, teme neabordate până la el.

S-a născut la 4 februarie 1872, la Botoşani, într-o familie de ţărani. Rămas orfan la vârsta de patru ani, a fost crescut în casa surorii lui mai mari, Sofia, căsătorită cu Ion Nădejde (redactor al revistei “Contemporanu”) cel ce avea să-i descopere “vocaţia picturală”, potrivit lucrărilor “Octav Băncilă” de Marie Epure (Ed. de Stat pentru Literatură şi Artă, 1956) şi “Octav Băncilă” de Anton Coman (Ed. de Stat pentru Literatură şi Artă, 1954).

A urmat la Iaşi, şcoala primară, cursuri gimnaziale la “Ştefan cel Mare”, iar mai târziu cursurile Şcolii de Arte Frumoase unde i-a avut ca profesori pe pictorii Panaiteanu Bardasare şi C. Stahi (1887-1893).

În anul 1894 a plecat în Italia şi la Paris, stabilindu-se în cele din urmă la Munchen unde s-a înscris la Academia de arte frumoase, studiind cu maeştrii Gys şi Raub. Revenit în ţară în a doua jumătate a anului 1898, a organizat prima expoziţie personală la Teatrul Naţional din Iaşi (1900), urmată de o altă expoziţie, în acelaşi loc, în anul următor. A pictat tablouri cu teme muncitoreşti şi revoluţionare (“Înainte de 1907” şi ciclul de picturi “1907”), peisaje (“Gura Holdiţei” – 1912), dar şi un mare număr de portrete (“Ţiganca” – 1914).

În 1913 a pictat la Agapia, unde l-a cunoscut pe Gala Galaction, devenind prieteni. A avut cea de-a patra expoziţie personală, în 1914, la Ateneul Român, cu 60 de pânze, iar anul următor a organizat o nouă expoziţie cu 100  lucrări. În timpul războiului se află la Cartierul general al Armatei şi participă la expoziţia “Arta Română” cu peste 130 de tablouri, prilej cu care a fost elogiat de Nicolae Tonitza. De asemenea, în 1924 a participat la expoziţia “Arta română” şi la câteva expoziţii colective la Iaşi. Ultima expoziţie personală a organizat-o în 1943, la Bucureşti, unde se mutase definitiv, în 1940.

Octav Băncilă a lăsat posterității o operă caracterizată de un realism critic foarte puternic, artistul fiind cunoscut ca un deschizător de drumuri și ca Pictorul răscoalelor de la 1907. Atașat celor mulți și exploatați, pictorul a avut patru mari tematici cu care a făcut epocă în pictura românească. Acestea au fost: tematica proletariatului, tematica țărănească, tematica evreiască și tematica țigănească. La toate acestea se mai adaugă tematica militară, Octav Băncilă fiind unul dintre primii artiști plastici români care au criticat prin opera lor, starea materială precară a armatei române la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Între lucrările sale amintim: “Moara din Broşteni” – 1906, “Cap de ţăran” – 1907, “Peticarul” – 1908, “Muncitorul” – 1911, “Grevistul” – 1914, “Spălătoreasa” – 1915, “Pax” – 1916, Octav Băncilă a murit la 3 aprilie 1944. După moartea sa, cele mai renumite lucrări au fost selecţionate pentru expoziţiile din străinătate, de la Paris, Budapesta, Moscova.

Romfilatelia a dedicat o emisiune aniversară renumitului pictor Octav Băncilă, la cea de-a 150-a aniversare de la naștere,  lansată joi, 17 februarie 2022.

Cu cele patru timbre ale emisiunii, cărțile poștale Allex Collection si statmpila prima zi  a emiasiunii, am realizatt ilustrate maxime,

Secerătoarea,

Uei pe pânză, 1922din patrimoniul Muzeului Național Cotroceni.

Bătrân croitor

Tabloul, este o lucrare din patrimoniul Muzeului de Artă Iași.

Alăturându-se unei serii în care se mai regăsesc Peticarul și Cizmarul, pictura redă un aspect al vieții meșteșugarilor săraci evrei, care-și câștigau cu trudă existența.

Condurași

Pictura face parte din patrimoniul Muzeului de Artă Iași.

Natură statică cu mere

Ulei pe pânză, sec.  al XX – lea, din patrimoniul Muzeului Național Cotroceni

About alex.antonache

Colectionez marci postale, ilustrate maxime, plicuri prima zi, intreguri postale, carti postale si alte piese cuprinse in domeniul filateliei.Imi exprim speranta ca postarile mele sa fie apreciate de vizitatori.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: