SIMONA HALEP, AMBASADORUL TENISULUI ROMÂNESC

Vineri, 26 ilulie 2019,  a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale SIMONA HALEP, AMBASADORUL TENISULUI ROMÂNESC pentru a onora performanțele acestei mari jucătoare de tenis, in special , a cuceririi titlului de la Wimbledon la data de 13 iulie 2019. Emisiunea este formată din o coliță dantelată  cu valoarea nominală a timbrului de 28,50 lei, așa cum ne-a obișnuit Romfilatelia in ultimul timp și o coliță nedantelată al carei timbru este în valoate de,  atenție… 53,50 lei. Aceasta a fost prima surpriză. Am incercat sa cumpăr colițele de la magazinul filatelic din Louis Calderon, dar … a doua surpriză, se epuizase tot stocul, deși o rugasem pe doamna de la magazin să imi retina si mie, avănd in vedere ca sunt client de cel putin 40 de ani al magaziunlui. Nici nu m-a anuntat ca stocul este spre epuizare și atunci aș fi făcut tot posibilul să merg mai repede la magazin, deși aveam o problemă urgentă de rezolvat. In final am găsit la poștă colița de 53,50 lei și de la un prieten pe  cea de 28, 50 lei. Toate acestea sau întîmplat datorită interesului manifestat de colecționari și speculanți cât si din cauza tirajului mic al emisiunii. Aceasta dovedește marketingul defectuas al acestei intrerinderi, care are misiunea de editare și comercializare a mărcilor poștale, dacă nu ori fi și alte interese la mijloc.

Cu timbrele colițelor am realizat două illustrate maxime, folosind cărțile poștale Allex Collection si ștampila prima zi a emisiunii.

Simona Halep

Fază de joc, Wimbledon 2019

Simona Halep

Simona ridicând trofeul de la Wimbledon 2019, 13 iulie 2019

Publicitate

ZIUA MĂRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI. PECEȚI ALE DOMNITORILOR ROMÂNI

Cu ocazia „Zilei mărcii poștale românești”, a fost pusă în în circulație, la data de 15 iulie 2019, emisiunea de mărci poștale „Peceți ale domnitorilor români”.

Cele patru timbre ale emisiunii  reproduc imagini ale peceților în ceară care au aparținut domnitorilor Alexandru cel Bun (1400-1432), Ștefan cel Mare (1457-1504), Vasile Lupu (1634-1653) și Petru Rareș (1527-1538; 1541-1546) și imaginile domnitorilor respectivi.

Cu aceste timbre am făcut ilustrate maxime, având ca suport carțille poștale Allex Collection. Obliterarea s-a realizat la O.P. 37 Bucuresti, cu ștampila prima zi a emisiunii..

Alexandru cel Bun

 A fost domnitor al Moldovei între 29 iunie 1400 1 ianuarie 1432. Alexandru cel Bun a avut una dintre cele mai lungi domnii, caracterizată printr-o perioadă de linişte şi prosperitate.  A rămas vestit în istorie pentru remarcabila sa operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei. A obținut recunoașterea Mitropoliei Moldovei  de către  Patriarhia Constantinopollului.

Pecetea domnitorului Alexandru cel Bun.

Petru Rareș

 A fost domn al Moldovei  de două ori, prima dată între 20 ianuarie 1527 și  18 septembrie 1538, iar a doua oară între  19 februarie 1541 și  3 septembrie 1546. A fost fiul natural al lui  Ștefan cel Mare cu o anume Răreșoaia, a cărei existență nu e documentată istoric. A urmat în linii mari politica internă și externă stabilită de tatăl său, având și o parte din calitățile acestuia – ambiția, îndrăzneala, vitejia, religiozitatea, gustul artistic – dar, fire mai aventuroasă, a făcut și erori, mai ales în politica externă.

Pecetea domnitorului Petru Rareș 

Vasile Lupu  

A fost domnul Moldovei în două rânduri, între aprilie 1634 – 13 aprilie 1653 și 8 mai 1653 – 16 iulie 1653.  Vasile Lupu a zidit mai multe biserici, dintre care cea mai importantă este Biserica Trei Ierarhi de la Iași, pe lângă care a infiintat o școală și o tipografie, Domnia lui relativ lungă a asigurat un avânt cuiturii bisericești, mai ales prin zelul MitropolituluI Varlaam,  tipărind-se mai multe cărți bisericești dar și o carte de legi ”Pravilele împărătești”. In acest fel s-a făcut  încă un pas important în  introducerea limbii române în biserică și stat. Prin prestigiul săau personal pe plan intern și prin legăturile sale externe, Vasile Lupu a dat o nouă strălucire Principatului Moldovei.

Pecetea lui Vasile Lupu

Pecetea domnitorului Ștefan cel Mare 

Ștefan cel Mare 

 A domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea domnind timp 47 de ani, cea mailungă domnie din epoca medievală din Țările Române.

Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. În timpul domniei sale Moldova atinge apogeul dezvoltării sale statale, cunoscând o perioadă îndelungată de stabilitate internă, prosperitate economică și liniște socială.

În timpul domniei sale, voievodul Ştefan cel Mare a purtat 36 bătălii pentru apărarea ţării sale, 34 dintre acestea căştigându-le, deşi inamicii au avut de fiecare dată o zdrobitoare superioritate numerică

Ștefan cel Mare a fost un mare sprijinitor al culturii și al bisericii, ctitorind un număr mare de mănăstiri și biserici atât în Moldova, cât și în Țara Românească, Transilvania sau laMuntele Athos. Pentru aceste merite a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu numele de Ștefan cel Mare și Sfânt, la 20 iunie 1992.

50 DE ANI DE LA PRIMUL PAS AL OMULUI PE LUNĂ

Ilustrate maxime realizate cu timbrele emisiunii filatelice dedicate împlinirii a 50 de ani de la primul pas al omului pe Lună.

Trimiterea unor astronauţi pe Lună şi aducerea lor în condiţii de siguranţă înapoi pe Pământ au  reprezentat o reuşită uriaşă pentru Agenţia spaţială americană (National Aeronautics and Space Administration – NASA).

Apollo 11 este denumirea primei misiuni spațiale în care omul a pășit pe Lună, suprafața satelitului natural al Pământului. În acest an, pe 20 iulie, se împlinesc 50 de ani de la primul pas pe lună. 

Racheta Saturn V a fost lansată pe data de 16 iulie 1969, la ora 13:32 de la Centrul Spațial Kennedy, având la bord echipajul format din Neil Armstrong, comandat, Edwin E. „Buzz” Aldrin Jr, pilotul modulului lunar Eagle și Michael Collins, pilotul modului de serviciu,

În data de 20 iulie, ora 02:50 GMT, Nei Armstrong a ieșit din modul pe o scară prea scurtă și a fost nevoit să sară pentru a ajunge pe solul lunar. A atins solul lunar la ora 02:56 GMT. „Este un pas mic pentru om, dar un salt uriaș pentru omenire” – Neil Armstrong

Edwin (Buzz) Aldrin a devenit, după câteva minute, cel de-al doilea om care a pășit pe Lună.

Modulul lunar a fost denumit EAGLE (Vulturul), în cinstea păsării simbol a Statelor Unite ale Americii.

Wernher von Braun, un pionier vizionar al dezvoltării tehnologiei și al zborurilor  rachetelor.

Hermann Oberth, alături de Wernher von Braun

Hermann Oberth (n.1894, Sibiu – d. 1989, Nurnberg) unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii.

Detalii: Misiunea Spațială Apollo 11 – Se împlinesc 50 de ani de la primul pas pe Lună. Cum s-a desfășurat întreaga misiune

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DUNĂRII. DUNĂREA ÎN PICTURA ROMÂNEASCĂ

Romfilatelia a introdus în circulație vineri, 28 iunie, emisiunea de mărci poștale intitulată „Ziua Internațională a Dunării”, având ca temă Dunărea în pictura românească.

Emisiunea, compusă din 4 mărci poștale, redă imagini ale frumoaselor peisaje dunărene, ilustrând câteva picturi realizate de autori români consacrați, aflate in patrimpniul Muzeului Naîional de Artă al României

Am realizat patru cărți poștale maxime cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection ca support și ștampila prima zi a emisiunii.

Dunărea la Turtucaia (1912-1916), ulei pe pânză,  autor G. Petrașcu (1872 – 1949).Pictură din patrimoniul Muzeului Naîional de Artă al României

Peisaj la Dunăre (1934-1939), ulei pe carton, autor Petre Iorgulescu Yor (1890-1939). Pictură din patrimoniul Muzeului Naîional de Artă al României

Peisaj la Turtucaia. Dunăre (1938), ulei pe pânză, autor Iosif Iser (1881-1958).Pictură din patrimoniul Muzeului Naîional de Artă al României

Dunărea la Cazane (1930-1935), ulei pe placaj, autor Marius Bunescu  ( 1881-1971).Pictură din patrimoniul Muzeului Naîional de Artă al României