RSS Feed

Category Archives: Istorie

155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI

Bucureștii au devenit , in mod oficial, Capitala Principatelor Unite Române la  24 ianuarie 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.Noua calitate a orașului, va contribui la o dezvoltare tot mai accentuată a sa, atât din punct de vedere teritorial și demografic, cât și urbanistic edilitar, cultural și economic.

Romfilatelia, a introdus  în circulaţie miercuri, 20 septembrie 2017., emisiunea 155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI. Timbrul emisiunii, având valoarea nominală de 8 lei, înfăţișează clădirea Universităţii la 1938 și statuia lui Ion Heliade Rădulescu,  iar coliţa emisiunii având valorea nominală de 16 lei, ilustrează portretul lui Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei sale, la data de 24 ianuarie 1862, în mod oficial, Bucureștii au devenit Capitala Principatelor Unite Române

Iată câteva ilustrate maxime realizate cu aceate timbre și ștampila prima zi a emisiunii :

 

 

1Alexandru Ioan Cuza  (1820 -1873) a fost primul domnitor al Principatelor Române Unite  și al statului național România. A participat activ la revoluția de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în Ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern. Cartea poștală este editată de Complexul Muzeal Național  „Moldova” Iași, Muzeul Unirii.

 

 

 

 

3Universitatea București la 1938

Universitatea din București, fondată în 1864, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. Mai mulți absolvenți ai Universității s-au afirmat ca personalități de seamă: profesori și cercetători la alte universități din lume, membri ai Academiei Române și ai unor academii din alte țări, scriitori, politicieni (parlamentari, miniștri, prim-miniștri, președinți), diplomați etc

Palatul Universității este o construcție aflată în  Piața  Universității dinBucurești , în perimetrul descris de străzile  Regina Elisabeta,  Academiei, Edgar Quinet,  Nicolae Bălcescu, înaltă de 6 etaje, construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, a început în data de  10 octombrie 1857, după planurile arhitectului  Alexandru Orăscu,  și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912-1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești.  

Împodobirea exterioară a palatului a fost realizată de către  Karl Storck  împreună cu asistentul său,  Waibel , și un elev de-al său, Paul Focșeneanu.

Cartea poștală Allex Collection este tipărită la FullColor București.

 

 

 

4.jpgIon Heliade-Rădulescu (1802 – 1872

A fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte.

Statuia lui Ion Heliade-Rădulescu din București a fost realizată din  marmură de  Ettore Ferrari și dezvelită la 21 noiembrie 1880. Statuia a fost amplasată în Piața Universității din  București (pe atunci Piața Academiei) și îl reprezintă pe  Ion Heliade-Rădulescu privind spre Palatul Universității  într-o atitudine caracteristică oratorilor, cu capul ușor aplecat înainte ținând o carte în mâna stângă, mâna dreaptă și fața descriu discuția pe care o poartă peste veacuri cu trecătorii.

Cartea poștală Allex Collection este tipărită la FullColor București.

 

 

 

Anunțuri

Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere

Astăzi, 9 septembrie 2017, se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu. Romfilatelia îi dedică o emisiune de mărci poștale cu titlul „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere”, formată din două mărci poștale cu valori nominale de 4,50 lei și 8 lei.

Cu aceste timbre am realizat mai multe variante de ilustrate maxime, folosind cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. București 37.

Voi posta doar două din variantele realizate.

 

Mihail Kogălniceanu

 (n. 6 septembrie 1817IașiMoldova – d. 1 iulie 1891ParisFranța)

1A fost un om politic de orientare liberală, istoric, scriitor, diplomat, avocat publicist român  originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Române, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza,  iar mai târziu a fost ministru al Afacerilor Externe sub domnia regelui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol I.

În timpul mandatului la conducerea Ministerului de Externe, România își cucerește independenâa se stat.

Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti.

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu

 

 

 

Mihail Kogălniceanu

2.jpgA fost redactor șef al revistei Dacia Literară și profesor al Academiei Mihăileane. Kogălniceanu a intrat în conflict cu autoritățile din cauza discursului inaugural cu tentă romantic-naționalistă susținut în anul 1843. A fost unul dintre ideologii Revoluției de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiției Dorințele partidei naționale din Moldova.

Mihail Kogălniceanu a fost fondatorul ziarului „Steaua Dunării„, „, care a văzut lumina tiparului la 1 octombrie 1855. Inițial , ziarul trebuia să se numească – „Unirea„, dar cenzura nu a permis această denumire.

Iată cîteva pasaje care-l caracterizează pe Mihail Kogălniceanu , unul dintre cei mai străluciţi oameni politici ai Moldovei din sec. XIX: „Acest jurnal este „Steaua Dunării Române”; prin urmare, politica sa nu poate să fie decît politica seculară a românilor, politică naţională care – spre onoarea publiciştilor noştri – se urmează şi se sprijină de întreaga presă românească,…, politică care se rezumă în aceste cuvinte: autonomia Principatelor, Unirea Principatelor„. „Unitatea Principatelor, scrie Kogălniceanu, a fost visul de aur, ţelul isprăvilor a marilor bărbaţi ai României, a lui Iancu Huniad ca şi a lui Ştefan cel Mare, ca şi a lui Mihai Viteazul, a lui Vasile Vodă, ca şi a lui Matei Basarab.

Sursa:

http://istoria.md/articol/35/

 

Mediaș, 750 de ani de atestare documentară

La 3 iunie 1267, Mediașul a fost pentru prima dată menționat documentar cu numele ”Villa Medies”, iar apoi, în 1283, cu numele de ”Sacerdos de Medies”, potrivit volumului ”Enciclopedia Geografică a României” (2002). În 1359 localitatea a fost declarată oraș – ”Civitas Megyes” – având dreptul de a avea târguri anuale de vite, cereale și fructe.

Cu prilejul acestei aniversări Romfilatrlia a pus in circulație emisiunea aniversară Mediaș, 750 de ani de atestare documentară, vineri, 11 august 2017, formată din patru timbre care ilustrează principalele monumente istorice precum și unele simboluri specifice orașului.

Cu timbrele emisiunii am realizat ilustrate maxime folosind, ca suport, cărțile poștale Allex Collection si  ștampila prima zi a emisiunii.

 

Liceul Stephan Ludwig Roth

1Prima atestare documentară a liceului este din anul 1604. In 1821 este angajat în predare Stephan Ludwig Roth, umanist progresist..Pe parcursul activităţii sale Roth a militat pentru acceptarea ideilor progresiste, a introdus educaţia fizică şi cântul ca discipline optând pentru desfăşurarea orelor în limba latină. In 1889 a fost construită o clădire în care se găseau biblioteca, sala de desen şi patru clase elementare (fosta clădire „doi” până în 1993). Între 1909 şi 1912 se construieşte actuala clădire a liceului. Pentru câţiva ani, la liceu lucrează ca profesor Hermann Oberth.

 

Catedrala Ortodoxă cu Hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil”

2Catedrala ortodoxă din Mediaş,  a fost construită între anii 1929 şi 1935, fiind astfel una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din Transilvania, în condiţiile în care această parte a ţării este renumită mai ales pentru bisericiile şi catedralele greco-catolice. Catedrala Ortodoxă din Mediaș dispune de două turnuri impunătoare care pot fi remarcate de la o distanță impresionată.

 

 

Complexul Arhitectural Franciscan

3Unul din cele mai vizitate obiective turistice din Mediaș este Complexul Arhitectural Franciscan care cuprinde biserica și mănăstirea franciscană. In jurul anului 1444, lăcașul de cult se afla în administrația călugărilor franciscani, ulterior fiind transformat în spital.

Astazi complexul are forma unui trapez străjuit la sud de biserică. Partea de est a mănăstirii este cea mai veche a construcției și corespunde perioadei gotice. În prezent, construcţia găzduiește colecţiile Muzeului Municipal Aici se găsesc exponate de mare valoare: tezaurul de la Șeica Mică, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramică populară.

 

 

Biserica Sfânta Margareta

4Biserica fortificată Sf. Margareta a fost construită în anul 1488 în stil gotic, înconjurată de un zid de apărare cu turnuri. Turnul, înclinat din cauza structurii solului, construit în 1460, a fost supraînălțat cu 3 nivele în 1550, iar în 1551 când a atins înălțimea de 68,5 m, și a mai primit 4 turnulețe, în semn, că orașul avea judecătorie. În anul 1783 acoperișul a fost refăcut iar cele patru turnuri reparate. urnul constituia un punct ideal de observație al împrejurimilor. În acele vremuri nesigure trâmbițasul orașului avea misiunea de a da alarmă cu trompeta în caz de pericol. De aici provine numele de Turnul Trompetiștilor. În acest turn a fost reținut Vlad Țepeș în anul 1476, în urma unui conflict cu Matei Corvin.

 

Centenarul bătăliilor de la Mărăști, Mărășești și Oituz. -Pe aici nu se trece-

 

La 6 august 1917 începea la Mărășești cea mai importantă bătălie a Armatei Române din timpul Războiului pentru Întregirea României.

Puterile Centrale urmăreau pătrunderea în Moldova şi scoaterea României din război. Conform înţelegerii dintre germani şi austro-ungari, dacă armatele române erau învinse, întreg teritoriul românesc urma să fie anexat de Austro-Ungaria, ducând la dizolvarea României ca stat.

În inima românilor, această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căpitanului Grigore Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorită legendarei expresii Pe aici nu se trece!.

Bătălia de la Mărăști a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea operațiunilor militare pe frontul românesc, dar a contribuit și la ridicarea moralului ostașilor români.

Generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei a I-a, nota în ordinul de zi: „Aci cunoscu generalul german Mackensen ce este înfrângerea. Mărășești fu mormântul iluziilor germane”.

Victoriile ostaşilor români din vara anului 1917 au avut o importanţă deosebită, cu preţul a nenumărate jertfe fiind realizată  Marea Unire de la 1 decembrie 1918, dezideratul de secole al poporului roman.

Pentru a evoca aceste mărețe evenimente din Istoria Poporului Român intenționez să pregătesc un exponat de maximafilie cu tematica ”MAREA UNIRE”. Prezint mai jos numai ilustratele maxime care se referă la perioada Războiului pentru Întregirea României.

Ziua Mărcii Poștale Românești „1917 – Pe aici nu se trece!”

La inceputul secolului al-XX-lea, Europa trăia sub influența intensificării confruntărilor între cele două coaliții ale marilor puteri – Tripla Alianță si Tripla Ințelegere, cu viziunea inspăimântătoare a războiului generalizat.

Evident, politica României, un stat mic, eclipsat de vecinătatea a două mari imperii, care se găseau în plină confruntare și de la care revendica importante teritorii, nu putea fi decât una de calcul. Astfel, întrunit în ședința extraordinară la Sinaia, prezidat de Suveran, influențat de atitudinea Italiei care se declarase neutră, Consiliul de Coroana a hotărâat neutralitatea armată sau espectativa cu apărarea frontierelor.

La mijlocul anului 1916, ca urmare a faptului că pe fronturile europene se produseseră evenimente importante, tratativele țării noastre cu Rusia s-au intensificat. In abordarea laturii politice România solicită în caz de succes, îndeplinirea integrală a revendicărilor sale: revenirea Transilvaniei, a Banatului, Bucovinei, Crișanei si a Maramureșului la trupul țării, la masa verde a viitoarei conferințe de pace.

Prin medierea Franței, s-au încheiat Tratatul Politic și Convenția Militară cu țările aliate, în virtutea cărora țara noastră se angaja, ca cel mai târziu la 15/28 august 1916 să declare război Austro-Ungariei. Hotărârea istorică de intrare in război a fost luată la 14/27 august 1916 de către Consiliul de Coroană.

La 14/27 august 1916, guvernul român a înaintat Austro-Ungariei declaratia oficială de război. În noaptea precedentă inmânării acestui act oficial, armata română, cu un efectiv de peste 840 000 de oameni a declanșat operațiile de eliberare a Transilvaniei, forțele sale principale Armata de NordArmata a 2-a și Armata 1, au traversat Carpații Orientali și Meridionali, înaintând spre cursurile superioare și  mijlocii ale Oltului și Mureșului.

Din păcate, entuziasmul a fost de scurtă durată, campania din 1916 având să se încheie cu un eșec: trupele române se retrag din Transilvania, în urma unor lupte sângeroase, în fața ofensivei trupelor germano-austro-maghiare, superioare din punct de vedere numeric și ca dotare tehnică, îin timp ce din sud România este atacată pe un alt front de trupele germano-bulgaro-turcee. La 6 decembrie 1916, prinsă ca într-un clește îintre cele două fronturi, Capitala era ocupată de trupele inamice, armata română, guvernul și celelalte autorităti de stat, împreună cu o parte a populatiei retrăgându-se în Moldova, teritoriul ocupat intrând sub administrația trupelor germane.

În Moldova s-a făcut un efort excepțional pentru organizarea rezistenței în fața inamicului pe linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați. Totodată, in ajunul bătăliilor decisive, promisiunea Regelui Ferdinand de a se da pământ țăranilor (aflati pe cămpurile de bătălie), precum si deciziile adoptate in acest sens de parlamentul de la Iași (iunie 1917) aveau sa-si aibă efectul scontat. Victoriile de la Mărăsti, Mărasesti, Oituz, din vara anului 1917, dând măsura eroismului ostașilor și ofițerilor români, a vitejiei armatei române, au stopat ofensiva trupelor inamice, dându-le o puternică lovitură, de mare însemnătate, îin perspectiva victoriei finale a forțelor aliate.

Ca uramre a înfrîngerii Puterilor Centrale și detrămării Imperiului Habsburgic si a evenimentelor din Rusia, s-a intensificat lupta pentru Întregirea Națională.

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.

Pentru a marca împliniea a 100 de ani de la  aceste mărețe evenimente din istoria poporului român, a fost lansată emisiunea filatelică „1917 – Pe aici nu se trece!”, compusă din două mărci poștale cu valoarea de 4,50 lei, respectiv, 8 lei, care ilustrează doi mari eroi ai neamului românesc, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu și Generalul Eremia Grigorescu.

 

Cu aceste mărci poștale și cărți poștale Allex Collection, tipărite la FullColor București, am realizat ilustrate maxime, aplicând ștampila prima zi a emisiunii.

 

 

Ecaterina Teodoroiu

1Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, Eroina de pe Jiu, s-a născut pe 14 ianuarie 1894, în satul Vădeni – Târgu Jiu şi a căzut eroic în fruntea plutonului pe care îl comanda, ca sublocotenent, fiind lovită de două gloanţe în piept,  pe 22 august 1917 în Bătălia de la Mărășești, din timpul Războilui pentru Întregirea Țării. Ultimele sale cuvinte, dar pline de însufleţire şi patriotism, au fost: „Înainte băieţi, nu vă lăsaţi, sunteţi cu mine!”

Ecaterina Teodoroiu a fost înmormântată pe câmpul de luptă, apoi trupul ei a fost mutat în Mausoleul de la Mărăşeşti. În 1926 a fost adusă, într-un sicriu de oţel, în mausoleul construit pentru ea în centrul oraşului Târgu Jiu.2

 

 

Eremia Grigorescu

3S- a născut la 28 noiembrie 1863, Golășei, lângă Târgu Bujor și a încetat din viață la 19 iulie 1919, București. A fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcții de comandant de divizie și de armată, în campaniile anilor 1916, și 1917. Pentru modul cum a comandat trupele din subordine în Prima bătălie de la Oituz A doua bătălie de la Oituz  și Bătălia de la Mărășești a fost decorat cu Ordinul ”Mihai Viteazul, clasa III, și clasa II, fiind unul din cei patru ofițeri români decorați cu această clasă, alături de generalii Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Gheorghe Mărdărescu

În bătălia de la Oituz a lansat îndemnul  „Pe aici nu se trece” , ce a înflăcărat inimile soldaților în bătăliile ce au urmat, devenind legendar.

Pentru o scurtă perioadă a fost ministru de război în guvernul condus de generalul Constantin Coandă, în perioada 24 octombrie – 28 noiembrie 1918

A murit în iulie 1919, din cauza unei boli infecțioase cu evoluție galopantă, fiind înmormântat la Mărășești. Ulterior, osemintele sale au fost mutate într-un sarcofag la Mausoleul de la Mărășești.4

 

 

 

5Regele Ferdinand și Regina Maria decorând militarii care au luptat la Mărășești, August 1917.

 

 

 

 

 

Mausoleul de la Mărășești – „Întru slava eroilor neamului” 

6Mausoleul a fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917 s-au desfășurat luptele de la Mărășești, soldate cu victoria trupelor române. În confruntările de la Mărășești au pierit 480 de ofițeri și 21.000 de soldați români. Actualmente mausoleul adăpostește 5073 de soldați și ofițeri în 154 de cripte individuale și 9 cripte comune de pe 18 culoare.

Mausoleul de la Mărășești este cel mai impunător din țară și printre cele mai maiestuoase de acest fel din Europa.

Pe cartea poștală este și bustul Generalului Eremia Grigorescu. Pe aleea care duce la mausleu, pe ambele părți, sunt amplasate busturi ale marilor eroi ai luptei pentru Intregirea Națională.

 

 

 

7Tun folosit în bătăliile din august 1917, amplasat la Mausoleul de la Mărășești.

 

Patrimoniul artistic al Muzeului Municipiului București.

 

Emisiunea filatelică, sub denumirea ”Patrimoniul artistic al Muzeului Municipiului București”,  pusă în circulație astăzi, 29 iunie 2017, prezintă câteva muzee din rețeaua Muzeului Municipiului București. Cu mărcile acestei emisiuni am făcut câteva ilustrate maxime aplicând ștampila prima zi a emisiunii. Am folosit cărți poștale ilustrate Allex Collection tipărite la FullColor București.

Muzeul de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici,

1Cunoscut și ca „Vila Minovici” sau „Vila cu clopoței” este un muzeu din București, amplasat în strada Dr. Nicolae Minovici nr. 1, în fața Fântânii Miorița. Vila a fost construită în anul 1905 conform planului arhitectului Cristofi Cerchez, iar din 1914 este deschisă vizitării. Din 1936 ea se află în proprietatea municipiului București.

În cadrul muzeului pot fi admirate mai multe tipuri piese de artă populară românească de pe întreg teritoriul României: icoane, ceramică, țesături, obiecte din lemn, instrumente muzicale tradiționale.

 

 

 

Muzeul Theodor Aman

2 Este una dintre cele mai frumoase reşedinţe particulare din Bucureşti, construită în anul 1868 după proiectele proprietarului pictorul Theodor Aman. De asemenea este una dintre puţinele reşedinţe care nu au suferit modificări în decursul timpului, fiind prima casă-atelier de artist din România.

Muzeul Theodor Aman a fost deschis în anul 1908 şi este unul dintre cele mai vechi muzee memoriale din România. El păstrează atmosfera vieţii private din perioada Belle Epoque alături de cea mai mare parte a lucrărilor pictorului Theodor Aman. Ilustrata maximă prezintă bustul pictorului Theodor Aman, aflat în muzeu, realizat de sculptrorul Karl Storck.

 

 

Muzeul Victor Babeș 

3Este parte a Muzeului Municipiului București – un complex muzeal amplu, de importanță națională. Muzeul se află în fosta reședință a Dr. Victor Babeș, o clădire reprezentativă pentru stilul arhitectural eclectic al anilor 1920. Clădirea a fost donată Primăriei Capitalei de către fiul savantului Mircea Babeș și soția acestuia.

Exponatele, printre care se numără manuscrise științifice, fotografii, cărți scrise de Babeș, obiecte personale, prezintă marile sale descoperiri științifice (precum descoperirea a peste 50 de virusuri, microbi și paraziți patogeni, el fiind și autorul primei cărți medicale despre acest subiect, expusă în muzeu). Primul tratat de bacteriologie din lume, datând din anul 1885, scris de Victor Babeș și chimistul francez André -Victor Cornil poate fi văzut în muzeu.

Pe ilustrata maximă sunt prezentate microscopul proiectat de Victor Babeș și portretul savantului român, expuse în muzeu.

 

 

 

Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”

4Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” al Municipiului București, este o instituție muzeistică, destinată popularizării astronomiei, subunitate a Muzeului Municipiului București. Prin dotările și facilitățile sale, ca o fereastră deschisă spre cer, el oferă tuturor celor interesați posibilitatea urmăririi prin lunetă a spectacolului bolții cerești.

 Clădirea ce găzduiește Observatorul Astronomic al municipiului a fost inaugurată în toamna anului 1910 ,de amiralul  Vasile Urseanu, care spunea: „Mi-am construit casa în formă de yacht, având o cupolă de observator, ca în același timp când fac observații cu luneta, să am senzația că plutesc și pe mare” 

 

 

Casa Filipescu-Cesianu – Muzeul Vârstelor 

5Casa Filipescu-Cesianu (1892) reprezintă amenajarea unei reședințe mai vechi, din perioada anilor 1846-1850 și este una dintre puținele reședințe aristocratice ale Bucureștilor din la Belle Epoque, rămasă fidelă proiectului inițial.

În anul 1939 cladirea intră in proprietatea Primăriei Municipiului București în urma unui schimb de proprietăți.

După mai multe lucrari de amenajare, în anul 2016 este organizată Expoziția “Muzeul vârstelor – de la copilărie la senectute” care este un proiect inedit de antropologie urbană, care urmărește viața bucureștenilor pe parcursul secolelor XVIII – XX, sub diferite sfere ale vieții private și publice: înfățișare, îmbrăcăminte, obiceiuri, bani, arme, educație, amenajări interioare etc.

Parcul reşedinţei Filipescu-Cesianu, după 75 de ani de aşteptare, a devenit nu numai un spațiu de recreere și agrement, dar în punctele special amenajate sunt organizate spații de expunere (Lapidarium), concerte sau piese de teatru.

 

 

Muzeul Municipiului București 

6Este un muzeu de istorie și artă tutelat de Primăria Municipiului București. În anul 1956 este instalat în Palatul Șuțu.

În componența Muzeului Municipiului București sunt mai multe unități muzeistice printre care și cele relatate mai sus.

Iaşi, oraş al Marii Uniri

Posted on

La sfârșitul anului 1916, Iașul a devenit, pentru o perioadă de doi ani, capitala Regatului României. Consiliul de Miniștri și Parlamentul de la acea vreme au adoptat aici decizii importante prin care s-au pus bazele consolidării statului național unitar român și au fost votate legi reformatoare pentru dezvoltarea țării noastre, precum legea electorală care a introdus votul universal și legea agrară. (fragment din comunicatul Romfilatelia)

Pentru a marca acest eveniment,  miercuri, 26 aprilie 2017, a fost pusă în circulație o emisiune filatelică aniversară denumită  ”Iaşi, oraş al Marii Uniri”, compusă 4 timbre şi o coliţă dantelată, pe care sunt reproduse imagini ale unor monumente simbol ale oraşului, martore la guvernarea ţării din perioada 1916 – 1918 şi în pregătirea Marii Uniri din 1918.

Cu aceste timbre, am realizat ilustrate maxime, folosind cărți poștale Allex Collection, și ștampila prima zi a emisiunii.

 

 

 Teatrul Național „Vasile Alecsandri” 

1

Este cel mai vechi Teatru Național din România. Actuala clădire a fost construită pe locul vechii primării între anii 1894 și 1896, fiind considerată a fi cel mai vechi și cel mai frumos lăcaș de acest gen din țară. Clădirea Teatrului Național este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind adevărate monumente de artă.

Între anii 1916-1918 clădirea a asigurat spațiul de desfășurare a lucrărilor Adunării Deputaților.

Clădirea Teatrului Național din Iași este înscrisă în Lista monumentelor istorice.

 

 

 

 

Muzeul Unirii .

2Clădirea este monument istoric și de arhitectură, construită între 1800 – 1806, în stil neoclasicCasa Catargiu, azi adăpostind Muzeul Unirii.

Între 1859-1862 a fost reședința domnească a primului domnitor al Principatelor Unite – Alexandru Ioan Cuza, iar între anii 1916-1919, devine reședință a regelui Ferdinand I. Astăzi muzeul expune piese de istorie evocând Revoluția de la 1848 și Unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859. Muzeul a fost deschis pentru public în anul 1959, cu ocazia sărbătoririi centenarului Unirii Principatelor Române din 1859. Clădirea, a fost declarată monument istoric și de arhitectură.

 

 

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

3Este o universitate de stat din Iași și una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. Fondată în 1860, la scurt timp după formarea Principatelor Unite, Universitatea din Iași, așa cum s-a numit la început, este prima universitate modernă a României.

Palatul Universității, a fost construit între anii 1893 și 1897 (și extins in perioada interbelică) după planurile arhitectului Louis Blanc și inaugurat în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Clădirea este o îmbinare a stilurilor clasic și baroc, monumentala sa intrare ducând în faimoasa „Sală a Pașilor Pierduți”, decorată cu picturi realizate de către Sabin Bălașa.

1916-1918 – Aici s-au desfășurat  şedinţele Senatului.

 

 

 

Palatul Rosetti-Roznovanu,

4Clădirea adăpostește actualul sediu al primăriei Iași. Impresionantă prin somptuozitate și prin fastul interioarelor, a fost inaugurată  cu mare fast, la 23 aprilie 1832.

Între anii 1892 – 1892, Palatul Roznovanu a fost folosit ca reședință temporară a familiei regale (Principele Ferdinand si Pricipesa Maria), o parte din spațiu fiind alocată autorităților locale. 

In timpul Primului Razboi Mondial, intre 1916 – 1918, Palatul Roznovanu a devenit sediul ministerelor si al conducerii politice, refugiate de la Bucuresti. In 1918, in actuala sală de sedinte a Consiliului Local, s-a intrunit Consiliul de Razboi al României.

 

 

 Stema municipiului Iași

5Stema înfățișează un scut antic, pe câmp roșu, o cetate crenelată de argint, având pe flancuri două turnulețe, timbrate de câte o cruce cu brațe egale, iar în centru un turn pătrat, mai înalt, cu poarta și ferestrele închise. Peste tot, în ecuson roșu, un cal în galop, spre dreapta heraldică, având deasupra o coroană deschisă, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu șapte turnuri, din care iese capul de bour, al cărui gât este terminat in formă de lambrechini. Stema valorifică cele doua tradiții heraldice ale orașului Iași, într-o reușită sinteză grafică.