Flux RSS

Category Archives: Istorie

NEAGOE BASARAB, 500 DE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEȘNICE

Emisiunea de mărci poștale ”Neagoe Basarab, 500 de ani de la trecerea la cele veșnice” a fost pusă  în circulațiejoi, 5 august 2021. Emisiunea este alcătuită dintr-un timbru și o coliță dantelată.

Sfântul Voievod Neagoe Basarab a fost Domn al Țării Românești între anii 1512 – 1521. În timpul domniei sale, viața spirituală și duhovnicească ortodoxă a cunoscut o perioadă de strălucită înflorire. Ctitor, printre altele, al sfintei Mănăstiri  Curtea de Argeș, a rămas în istorie ca Domn al culturii, spiritualității și Prinț al Păcii”.
Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 8 iulie 2008. Prăznuirea lui se face pe data de 26 sepembrie.

Cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am realizat două ilustrate maxime.

Neagoe Basarab

Icoană reprezentându-l pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, canonizat în anul 2008.Icoana se află la Biserica Silvestru, București.

Pictura votivă de la Mănăstirea Curtea de Argeș, executată în secolul al XVI-lea de Dobromir. Alături de domnitor, apar Doamna Despina Milița și cei șase copii ai lor.

 Cu prilejul restaurării întreprinse în secolul al XIX-lea, pictura a fost desprinsă de pe peretele bisericii și, după un periplu de mai multe decenii prin diferite instituții muzeale, a ajuns la Muzeul Național de Istorie a României, unde a fost supusă, în anii 2008 și 2009, unui meticulos proces de restaurare.

BICENTENARUL REVOLUȚIEI CONDUSE DE TUDOR VLADIMIRESCU 1821-2021

Marți, 22 iunie 2021,  a apărut emisiunea de mărci poștale „Revoluția lui Tudor Vladimirescu, 200 de ani”, alcătuită dintr-o marcă poștală, o coliță dantelată, un bloc special aniversar și un plic prima zi.

Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. Revoluția a avut cauze naționale, economice și sociale și, deși a fost în cele din urmă înfrântă de trupele otomane, a adus în atenția cancelariilor marilor puteri europene situația din Principateele Dunărene și a determinat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote.

Cu timbrele emisiunii am realizat doua ilustrate maxime. Am folosit cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Adresez mulțumiri domnului Emil Stanciu, care m-a ajutat la aplicarea ștampilei la O.P. 37 București.

Tudor Vladimirescu,

Portret după o gravură de Theodor Aman. din anul 1879.

Tudor Vladimirescu

Portret după o litografie din secolul al  XIX-lea

 

SFINTELE PAȘTI 2021 – CINA CEA DE TAINĂ

În Joia Mare din Săptămâna Patimilor se prăznuiesc patru evenimente din viaţa Mântuitorului: Spălarea picioarelor, Cina cea de Taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi Vânzarea şi prinderea Domnului.

Ilustrata maximă prezintă Cina cea de taină. Icoana se găsește pe catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului.

FEMEI CELEBRE DIN ROMÂNIA – SMARANDA BRĂESCU-

Vineri, 5 martie 2021, a fost introdusă în circulație emisiunea filatelică Femei celebre din România, dedicată unor personalități feminine de excepție.

Am facut ilustrate maxime doar cu timbrul de 1,50 lei, ce o pprezintă pe Smaranda Brăescu, Cu celelalte doua femei celebre, Alice Voinescu și Sarmiza Bilcescu nu am găsit cărți poștale și nici imagini de calitate pentru a face ilustrate.

Smaranda Brăescu, (1897– 1948)

 A fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost activă ca pilot în ”Escadrila Albastră ” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit şi apoi pe frontul de Vest.

BUZĂU, 590 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ

Marți, 23 februarie 2021, a fost pusă în circulație o emisiune de mărci poștale tematică din seria Orașele României, intitulată Buzău, 590 de ani de atestare documentară.

Emisiunea de mărci poștale aniversară dedicată Buzăului reproduce în imaginile sale patru monumente arhitectonice reprezentative legate strâns de istoria, cultura și viața socială a municipiului

Ilustrate maxime realizate cu mărcile emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi  emisiunii.

Palatul Comunal

 Este o clădire aflată în centrul orașului Buzău, România..

A fost construit în perioada 1899 – 1903 la comanda primarului orașului, Nicu Constantinescu, după un proiect al arhitectului Alexandru Săvulescu.

Bijuteria arhitectonică a Buzăului a fost inaugurată în toamna anului 1903, iar recepția s-a făcut la 16 decembrie 1903, în prezența unor personalități ale vremii, precum Regele Carol I, prințul Ferdinand, Armand Călinescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Alexandru Marghiloman și alții..

Palatul Comunal  servește drept sediu al Primăriei și Consiliului Local al mumicipiului Buzău.

Conacul Marghiloman

Unul dintre cele mai reprezentative ansambluri arhitectonice din Buzău, Conacul Marghiloman a fost construit între anii 1882 şi 1887, de către Iancu Marghiloman. Dupa ce acesta a murit, fiul său, Alexandru Marghiloman, a ales să îl modernizeze, apelând la serviciile unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau/

În prezent  conacul  găzduiește Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” unde sunt organizate diverse activități culturale destinate locuitorilor județului, dar și turiștilor interesați să descopere cât mai multe despre personalitatea lui Alexandru Marghiloman.

Catedrala Arhiepiscopală.

Catedrala arhiepiscopală «Înălţarea Domnului» şi «Sfinţii Trei Ierarhi» a fost construită la iniţiativa arhiepiscopului Epifanie, între anii 2002-2009, are formă de cruce şi este compartimentată tradiţional: pronaos, naos şi Sfântul Altar. Pictura a fost realizată în tehnica frescó de Pc. Pr. Petre Braşoveanu din Buzău.

Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu”

Este un important liceu din Buzau, România . A fost numit după cărturarul și istoricul roman Bogdan Petriceicu Hașdeu. Fondat în 1867, este cel mai vechi liceu finanțat de stat din Buzău.

Tripla concordanță în maximafilie.

Pentru a clarifica problema celor trei concordanțe in maximafilie, postez această carte poștală maximă (maximum card), realizeazre personală, care îndeplinește perfect toate concordantele.

Mircea cel Bătrân

Domn al Țării Românești între 23 septemhrie 1386 –noiembrie 1384 și între ianuarie 1397 -31 ianuarie 1418. La Curtea de Arges.

Cu prilejul împlinirii a 600 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești, a fost pusă în circulație o marcă postală la data de 17 iulie 1986, cu valoarea nominală de 2 lei.

Cu acest timbru, și cartea poștală Ed. Cartea Românească, am realizat această carte maximă. M-am deplasat la Curtea de Argeș chiar in ziua de 23 septembrie 1986, ziua când se implineau 600 de ani de la inscăunare, pentru a aplica stampila poștală.

Consider ca această maximă intrunește cele trei concordante stabilite in Ghidul pentru evaluarea exponatelor de maximafilie emis de Comisia FIP de Maximafilie la 28.08.2019, art. 4.3.4,  astfel:

Concordanța de subiect. Atât timbrul cât și cartea poștală ilustrată îl prezintă pe Mircea cel Bătrân.

Concordanța de loc. Obliterarea s-a facut cu stampila poștală de zi la Oficiul Poștal Curtea de Argeș, care in 1386 era capitala Țării Românești.

Data stampilei este 23.09.1986, când s-au îmlinit 600 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului.

Concordanța de timp. Marca poștalî a fost eimisăîn data de 17 iulie 1986, maxima fiind realizată după două luni, deci in perioada de valabilitate a mărcii.

 Astfel se realizează o triplă concordanță.

Aștept și alte păreri.

ZIUA CULTURII NAȚIONALE.

Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, adică în urmă cu 10 ani. Data la care se sărbătoreşte această zi este data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). „Fiind foarte român, Eminescu e universal”, spunea poetul Tudor Arghezi.

În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.

Vneri, 15 ianuarie 2021, a fost lansată emisiunea de mărci poștale dedicată Zilei Culturii Naționale..  Cele trei mărci poștale ale emisiunii reproduc, poetului Mihai Eminescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei), scriitorului Ioan Slavici (pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei) și tânărului compozitor și interpret Ciprian Porumbescu(pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei).

Am realizat cărți poștale maxime, cu timbrele emisiunii, ,cărțile poștale  Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iuie 1889)

Poet, prozator și jurnalist român, socotit drept cea mai importantă voce  poetică din  literature română, ”Lucefărul poeziei Românești”.

Ioan Slavici ( 1848 – 1925)

Scriitor, jurnalist și pedagog român,  membru corespondent al  Academiei Române.(din anul 1882)

 

Ciprian Porumbescu  (1853 -1883)

Violonist, compozitor, teolog şi mare patriot, creatorul primei operete româneşti – „Crai nou”.

 

TRATATELE DE PACE DE LA PARIS,TRATATUL DE LA TRIANON, 1919-1920 (II)

In această parte a doua, voi prezenta si alte ilustrate maxime, ce prezintă alte mari personalități care au contribuit efectiv la  înfăptuirea și recunoașterea României MarI.

Ion Pelivan (1876 –1954)

A fost un militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, om politic, publicist, apărător și promotor al limbii romăne, animator al vieții culturale. A fost membru al Sfatului Ţării, ministru în guvernul Republicii Democratice Moldoveneşti (1917-1918). După Marea Unire a fost deputat şi senator în mai multe legislaturi, ministru al Justiţiei (1919).

 Sef al delegaţiei basarabenilor la Conferinţa de Pace de la Paris. În capitala Franţei a fost principalul activist basarabean  pentru recunoaşterea Unirii de către Marile Puteri.

Take Ionescu (1858 –1922 )

 Om politic, avocat și ziarist român, care a deținut funcția de prim-ministru al României în perioada 1921 – 1922.

Atitudinea și activitatea sa pe timpul Primului Război Mondial și al Conferinței de Pace de la Paris aveau să reprezinte faptele care l-au consacrat și așezat în galeria oamenilor politici cu o contribuție substanțială la înfăptuirea și recunoașterea României MarI.

Nicolae Titulescu (1882 – 1941)

Diplomat român , ministru de finanțe și de externe , și pentru două mandate Președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor (1930–1932).

În vara anului 1918, împreună cu alți români proeminenți (Take Ionescu , Octavian Goga , Traian Vuia , Constantin Mille ), Titulescu a format, la Paris , Comitetul Național Român , cu scopul promovării în opinia publică internațională a dreptului românilor la unitatea națională, comitetul fiind oficial recunoscut ca organul plenipotențiar de facto al națiunii române.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Tratatul a fost semnat de către 16 Puteri Aliate învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, pe de-o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, ieşit învins în urma războiului.

Din partea României documentul a fost semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat.

TRATATELE DE PACE DE LA PARIS,TRATATUL DE LA TRIANON, 1919-1920 (I)

Tratatul de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles. Oficialitățile care au semnat acest act istoric reprezentau Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și alte nouă state, printre care și Ungaria, reprezentată de Ágost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, ministru de finanțe și prim delegat la Conferința de Pace.

Tratatele semnate în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920) au conferit recunoașterea internațională a noilor frontiere ale statului român, inaugurând o perioadă istorică cunoscută sub denumirea de România Mare.

Emisiunea de mărci poștale „Tratatele de Pace de la Paris, 1919–1920, Tratatul de la Trianon  a fost  lansată  miercuri, 28 octombrie 2020. Emisiunea este compusă din două timbre și două colițe.

Cu timbrele acestei emisiuni si cărțile poștale Allex Collection am realizat cateva variante de ilustrate maxime. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P 37 București.

Cărțile poștale maxime prezintă cele mai importante personalități care au conribuit ia realizarea României Mari  și ia recunoașterea internationals a acestui măreț act istoric

Regele Ferdonand I (1914 – 1927) și Regina Maria (1914 – 1938)

Au avut  un rol important în intrarea României in război la 14/27 august 1916, alături de Puterile Antantei, având ca țel final eliberarea teritoriilor românești, cotropite de Rusia, și Imperiul Austro-Ungar.

Regele Ferdonand I (1914 – 1927)

Ferdinand I a urcat pe Tron la 28 septembrie/ 11 octombrie 1914 şi a domnit timp de 13 ani, până în ziua morții, 20 iulie 1927. Loialitatea sa față de țară, tăria convingerilor sale și felul ireproșabil în care servește Națiunea și Coroana îi aduc numele de ,,Ferdinand cel Loial”.

Domnia Regelui Ferdinand a fost marcată de două evenimente majore în istoria ţării: Primul Război Mondial şi Marea Unire ce a urmat războiului.

Regele a ţinut să precizeze că, pentru a lua decizia de intrare a României în primul razboi mondial, a trebuit să se învingă pe sine (aluzie la faptul că intra în război împotriva ţării în care s-a născut), fiind călăuzit numai de interesele superioare ale României.

După război, Ferdinand I, supranumit şi „Întregitorul“, a văzut împlinirea visului românilor, prin Unirea succesivă a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Ţara.

Regina Maria (1914 – 1938)

Cartea postală realizată de di. Alexandru Mateescu după o pictură de ValentinTanase

Poate unul dintre mai indrăgite personaje din istoria tării, Regina Maria, supranumită „Regina-soldat” si „Mama tuturor”, datorită curajului de care a dat dovadă in Primul Razboi Mondial, a jucat un rol cheie in recunoasterea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 de către marile puteri,

Regina Maria trebuia sa apere interesele noului stat creat in urma unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania si ale cetatenilor ei, pe fondul neintelegerilor dintre premierul Ionel Bratianu si reprezentantii Frantei si Angliei pentru retrasarea granitelor.

Astfel, in 1919, Regele Ferdinand a trimis-o in vizite neoficiale in Franta si Marea Britanie, pe care le-a efectuat in martie – aprilie, pentru a pleda cauza tarii la Conferinta de Pace de la Paris (1919 – 1920), unde a vorbit despre sacrificiile pe care le-a facut armata română in timpul Primului Razboi Mondial, impresionand opinia publică si având convorbiri importante cu presedintele Frantei Raymond Poincare si cu prim-ministrul Georges Clemenceau. Totodata, s-a intâlnit cu prim-ministrul Marii Britanii, Lloyd George, si cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson.

Poate cea mai grea intalnire pe care a avut-o a fost cea din 7 martie 1919, de la Paris, cu prim-ministrul francez Georges Clemenceau, in fața căruia a pledat pentru integrarea in Romania, dupa Primul Razboi Mondial, a Transilvaniei pana la Tisa si a Banatului, in intregimea lui. 

Clemenceau avea sa fie impresionat de ea, rămânând antologică afirmatia acestuia: „O regină ca aceasta trebuie primita cu onor militar,

Misiunea sa a avut rezultat: Marea Unire si frontierele Romaniei Mari au fost recunoscute prin tratatele de la Versailles (28 iunie 1919 – 21 ianuarie 1920), Saint-Germain (10 septembrie 1919) si Trianon (4 iunie 1920).

140 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI

Miercuri, 21 octombrie 2020, a intrat în circulație emisiunea de mărci poştale 140 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României, alcătuită din șase timbre, o coliță nedantelată și un bloc filatelic, ce ilustrează Palatul Nou al BNR și clădirile sucursalelor teritoriale

La 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.

Am realizat doua ilustrate maxime cu Palatal BNR și Sucursala București, urmând ca sa fac si cu celelalte sedii ale sucursalelor din țară, cu stampilele de poșta, deoarece ștampila prima zi a emisiunii nu asigură concordanța de loc,. Am folosit carți poșrale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Sucursala  BNR din București 

Clădirea fostei bănci Chrissoveloni este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București situată pe str. Lipscani nr. 16, În prezent se află în patrimoniul BNR. A fost construită în perioada 1923-1929 după proiectul arhitectului George Matei Cantacuzino.  Un al doilea corp de clădire a fost ridicat pe strada Stavropoleos nr. 7 după planurile arhitectului August Schmiedigen. Astfel, clădirea a fost concepută cu două intrări, cea din str. Lipscani fiind destinată clienților băncii, iar cea de pe str. Stravopoleos, era destinată angajaților.

Între anii 1993-1998, Palatul Chrissoveloni a cunoscut un amplu proces de restaurare și consolidare sub coordonarea arhitecților Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică și Eliodor Popa. Premierea proiectului, prin care palatul și-a recăpătat strălucirea și soliditatea, de către Uniunea Arhitecților din România reprezintă o recunoaștere a valorii acestuia.

Palatul Nou al Băncii Naţionale a României,

Construcţia unei noi clădiri a BNR a fost provocată de extinderea progresivă a atribuţiilor băncii, mai ales în legatură cu organizarea şi supravegherea comerţului cu devize (1935) şi a circulaţiei metalelor preţioase (1938). Noul palat a fost construit  în perimetrul cuprins între străzile Lipscani, Doamnei, Smârdan şi Egeniu Carada, urmând să modifice substanţial aspectul zonei, prin crearea unei construcţii masive, pe 5 etaje şi retragerea faţadei acesteia de la frontul străzii Doamnei.
Proiectul a fost elaborat de şeful Serviciului de Arhitectură al băncii, Radu Dudescu, împreună cu un grup de arhitecţi români (I. Al. Davidescu, N. Creţoiu, Gh. Nichitovici şi G. Vidraşcu). Construcţia palatului a început în anul 1940 şi trebuia sa fie încheiată, la roşu, în cursul anului 1941. Din cauza războiului, lucrările au decurs însă mult mai lent, fiind încheiate abia la mijlocul anilor ’50.