RSS Feed

Category Archives: Istorie

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (III)

Cu ștampilele expoziției, am realizat două ilustrate maxime. Am folosit timbrul cu valoarea nominală de 1 leu din emisuiea filatelică In „Memoriam – Eroii Nneamului”, din 25.07.2014, care îl ilustrează pe Regele Ferdinand și timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, din emisiunea „Ziua mărcii poștale românești – Pe aici nu se trece”, din 15.07.2017, care îl prezintă pe generalul Eremia Grigorescu. Allex Collection a asigurat cărțile poștale ilustrate, tipărite la FullColor București.

 

Regele Ferdinand I al României

(n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș Sinaia)

CM10001 Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său regele Carol I. A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de  Hohenzolern. Faptul că a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit și Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”. Prin hotărâre a Consiliului de Miniștri  a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa I.

 

General Eremia Grigorescu

CM20001Eremia Teofil Grigorescu s-a născut la Târgu Bujor, pe 28 noiembrie 1863. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Galaţi, iar liceul la Iaşi. A fost înscris timp de un la Facultatea de Medicină şi Ştiinţe din Iaşi, după care a plecat la Bucureşti, dedicându-se carierei militare. A absolvit Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie în 1884, iar apoi Şcoala de artilerie şi geniu. Rezultatele excepţionale i-au adus şi un stagiu la Paris, unde a urmat cursuri de matematică la Sorbona.

Punctul culminant al gloriei ilustrului general Eremia Grigorescu, la comanda armatei a II-a, a fost victoria de la Mărăşeşti, împotriva marelui spărgător de fronturi – mareşalul Mackensen, unde, de asemenea, generalul Grigorescu a rostit cuvintele: „Nici pe aici nu se trece!“    după ce la Oituz lansase chemarea „Pe aici nu se trece”

Anunțuri

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (II)

La expoziția filatelică omagială  „TRIUNGHIUL DE FOC MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ”, despre care am scris în postarea anterioară, am prezentat exponatul de ilustrate maxime, „Marea Unire – 1 Decembrie 1918”.  Exponatul se compune din 7 fețe de panou, respectiv 222 cărți maxime și prezintă, evoluția istorică a României până la Marea Unire.

Planul exponatului

PLAN Marea Unire 1 -FINAL_001

Câteva foi de expunere care prezintă evenimentul omagiat de expoziție.

 

 

Diploma obținută

DIPLOMA 1

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI -MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (I)

Sfârșitul lui 1916 adusese ocuparea a două treimi din teritoriul românesc de către Puterile Centrale. Bucureștiul era stăpânit de inamici, guvernul se mutase la Iași iar frontul se stabilizase în sudul Moldovei. În octombrie 1916, în frunte cu generalul francez Henri Mathias Berthelot, a sosit o misiune militară aliată menită să ajute la reorganizarea Armatei Române. S-a izbutit pregătirea de luptă a 460.000 de oameni, cu o înaltă capacitate combativă și cu un moral ridicat.

Puterile Centrale urmăreau pătrunderea în Moldova şi scoaterea României din război. Conform înţelegerii dintre germani şi austro-ungari, dacă armatele române erau învinse, întreg teritoriul românesc urma să fie anexat de Austro-Ungaria, ducând la dizolvarea României ca stat.

În vara lui 1917, Puterile Centrale au conceput un atac pentru a sparge linia română. Într-o primă fază, au încercat să dea o lovitură decisivă. Văzând că nu le reușește, au început să pună presiune constantă pe tot aliniamentul pentru a găsi un punct slab și a-l fructifica. Nici cu cea de-a doua metodă nu au reușit.

În aceste condiții Marele Cartier General Român a conceput proiectul unei ofensive. Pe 8 iulie 1917, înainte de începerea operațiunilor, generalul Alexandru Averescu, comandantul Armatei a 2-a, s-a adresat militarilor: „Ostași! A sosit momentul mult așteptat de toată suflarea românească, de voi însă cu bună seamă mai mult decât oricine. Să reluăm lupta pentru a răsturna zăgazul urâcios dincolo de care se aud gemetele părinților, fraților, copiilor noștri sub apăsarea vrăjmașului hrăpăreț. Nu uitați că reluăm lupta pentru cea mai dreaptă și cea mai sfântă cauză, și anume pentru izgonirea cotropitorilor din căminul nostru”.

În inima românilor, bătăliile de la Mărășești, Mărăști și Oituz  au un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a a legendarului  îndemn„ Pe aici nu se trece”  lansat de generalul Eremia Grigorescu.

Victoriile ostaşilor români din vara anului 1917 au avut o importanţă deosebită, în realizarea   Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, dezideratul de secole al poporului roman.

Pentru a evoca aceste înăițătoare momente din istoria poporului nostru, Asociația Filateliștilor din București a organizat expoziția filatelică omagială  „TRIUNGHIUL DE FOC MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ” sub coordonarea neobositului colonel (r) Gheorghe Cotolan. La acest eveniment am participat și eu cu exponatul de maximafilie cu tema  ”MAREA UNIRE”. Expoziția a avut loc în perioada 20 – 30 octombrie 2017. La vernisajul expoziției, desfășurat în ziua de 20 octombrie 2017, au paticipat mai multe persoane precum si reprezentanți ai Asociației Cadrelor Militare în Rezarvă și Retragere, Fililala Sector 1 și ai Asociației Cadrelor Militare în Rezarvă și Retragere din Arma Geniu,al cărei membru sunt și eu. Din această delegație a făcut parte și colonelul (r) Emil Patrichi, care în perioada 1 noiembrie – 1 decembrie 2018,. și-a propus să parcurgă pe jos distanța dintre București și Alba Iulia pentru ca apoi să fie prezent și să participe la manifestările organizate cu prilejul zilei de 1 Decembrie 2018 din Capitala Marii Uniri.   Detalii despre această acțiune găsiți aici : http://acmrrag.ro/comunicate/marsul-recunostintei-initiativa-domnului-colonel-r-emil-patrichi/

S-au acordat diplome expozanților și tuturor participanților la această manifestre li s-au oferit catalogul expoziției și plicurile ocazionale editate cu acest prilej.

Prezint câteva imagini de la expoziție și materiale filatelice editate.

Ale detalii despre această expoziție și piesele realizate de mine cu ștampilele omagiale, le voi prezenta în postările viitoare.

 

Plicurile omagiale editate :

 

 

Expoziția Internațională de Maximafilie „MINIMAX PLOVDIV 2017”

În perioada 20 – 22 octombrie 2017. s-a desfășurat la Plovdiv- Bulgaria, Expoziția Internațională de MaximafilieMINIMAX PLOVDIV 2017” organizată în cadrul unui targ internațional al colecționarilor.

Președintele juriului expoziției a fost reputatul filatelist si maximafilist,  domnul Nicos Rangos, fost președinte al Comisiei FIP pentru Maximafilie, in prezent Director al FEPA.

La această expoziție am participat și eu cu exponatul de maximafilie (un panou) intitulat „The Romanian Ahtenaeum” (Ateneul Român), alături și de alți câțiva maximafiliști români.  Exponatul meu a fost  apreciat cu 86 puncte. Consider că este un rezultat bun, mai ales că l-am pregătit intr-un timp foarte scurt, afând întâmplător despre această expozitie, de la domnul avocat Leon Iancovici, căruia îi mulțumesc pentru aceasta. De asemenea îi multumesc domnului Francisc Ambruș, comisarul expoziției din partea României, pentru includerea exponatului meu in planul expoziției …pe ultima sută de metri.

 

 

           PALMARESUL EXPOZANȚILOR DIN ROMANIA LA           

„MINIMAX PLOVDIV 2017

Title Scoring
Leon Iancovici awarded with Grand Prix International of this exhibition
Leon IANCOVICI – Bucureşti – The cross 95 points
Leon IANCOVICI – Bucureşti -Egyptian pyramids 95 points
Raoul-Ioan IANCOVICI – Bucureşti – World War II Causes 90 points
Călin DOROŞ – Bacău – Des Romanins renommés en France  88 points
Mihai CEUCĂ – Bacău – L’élefant 87 points
Alexandru ANTONACHE – Bucureşti – The Romanian Athenaeum 86 points
Andreea-Bianca COSAC – Bucureşti – African elephant 84 points
David STOICA – Iaşi – Le berger allemand 82 points
Gabriel OANCĂ – Bacău – Constantin Brâncuşi 72 points
Ana-Aurora MUNTEAN – Timişoara – Mountain flowers 70 points

 

 

DIPLOMA

acordată de juriul expoziției

 DIPLOMA

 

 

 

Exponatul „Romanian Ahtenaeum” (Ateneul Român)

 

 

RASE DE OI DIN ROMÂNIA

Vineri, 13 octombrie 2017 , a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale „Rase de oi din România”. Cu cele patru timbre ale emisiunii  am realizat ilustrate maxime folosind cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

 

Rasa de oi Merinos de Palas

1Este considerată cea mai bună rasă de oi din România, apreciată și pe plan internațional pentru calitățile sale. De altfel, berbecii din rasa Merinos de Palas sunt folosiți pentru ameliorarea altor rase de oi. Merinosul de Palas s-a răspândit iniţial în Dobrogea, apoi în Câmpia Dunării, iar mai târziu și în partea de est a ţării, în judeţele Galaţi și Iași precum și în unele localităţi din vestul ţării

 

Rasa Tigaie

2Una din cele mai productive rase de ovine cu trăsături combinate de producţie (lână-carne-lapte).Rasa Tigaie are o constituţie robusta, rusticitate ți rezistență mare la boli și un grad mare de adaptabilitate la condiţiile diferite de exploatare. Varietatea ruginie – are lâna de culoare albă, iar jarul de pe extremităţi de culoare ruginie cu nuanţe mai inchise sau mai deschise.

 

Cap Negru de Teleorman  denumită popular și „Carabașa”

3Oaia Țigaie cu cap negru de Teleorman denumită popular și Carabașa” se poate considera ca făcând parte din categoria oilor semigrele, recomandate în special în zona de câmpie și mai putin în cea colinară. Populația cu cap negru de Teleorman se pretează cel mai bine la producerea de miei pascali, cu greutatea carcasei de 15-17 kg, aceasta deoarece producția bună de lapte a oilor mame asigură o viteză sporită de creștere a mieilor.

 

 

Rasa de oi Ţurcană

4.jpgCreșterea oilor din rasa Țurcană are cea mai mare răspândire în rândul oierilor din România. Rasa ,supra-denumită și ”Regina Munților”, este stabilă, rezistentă, deloc pretențioasă, oferind producții mixte de lapte, carne și lână, ceea ce au făcut-o să fie foarte populară în satele românești. Țurcana este cea mai răspândită și cea mai veche din țara noastră. Oile țurcană împreună cu cele Stogoșe, în trecut reprezentau peste 60 % din efectivul total crescut pe meleagurile țării noastre. În literatura de specialitate rasa țurcană mai este cunoscută și sub alte denumiri cum ar fi: oaia bârsană după denumirea ținutului Bârsei; în literatura rusă este numită țușca și oaia valahă, iar în unele sate din Transilvania i se mai spune și rațca.

155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI

Bucureștii au devenit , in mod oficial, Capitala Principatelor Unite Române la  24 ianuarie 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.Noua calitate a orașului, va contribui la o dezvoltare tot mai accentuată a sa, atât din punct de vedere teritorial și demografic, cât și urbanistic edilitar, cultural și economic.

Romfilatelia, a introdus  în circulaţie miercuri, 20 septembrie 2017., emisiunea 155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI. Timbrul emisiunii, având valoarea nominală de 8 lei, înfăţișează clădirea Universităţii la 1938 și statuia lui Ion Heliade Rădulescu,  iar coliţa emisiunii având valorea nominală de 16 lei, ilustrează portretul lui Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei sale, la data de 24 ianuarie 1862, în mod oficial, Bucureștii au devenit Capitala Principatelor Unite Române

Iată câteva ilustrate maxime realizate cu aceate timbre și ștampila prima zi a emisiunii :

 

 

1Alexandru Ioan Cuza  (1820 -1873) a fost primul domnitor al Principatelor Române Unite  și al statului național România. A participat activ la revoluția de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în Ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern. Cartea poștală este editată de Complexul Muzeal Național  „Moldova” Iași, Muzeul Unirii.

 

 

 

 

3Universitatea București la 1938

Universitatea din București, fondată în 1864, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. Mai mulți absolvenți ai Universității s-au afirmat ca personalități de seamă: profesori și cercetători la alte universități din lume, membri ai Academiei Române și ai unor academii din alte țări, scriitori, politicieni (parlamentari, miniștri, prim-miniștri, președinți), diplomați etc

Palatul Universității este o construcție aflată în  Piața  Universității dinBucurești , în perimetrul descris de străzile  Regina Elisabeta,  Academiei, Edgar Quinet,  Nicolae Bălcescu, înaltă de 6 etaje, construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, a început în data de  10 octombrie 1857, după planurile arhitectului  Alexandru Orăscu,  și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912-1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești.  

Împodobirea exterioară a palatului a fost realizată de către  Karl Storck  împreună cu asistentul său,  Waibel , și un elev de-al său, Paul Focșeneanu.

Cartea poștală Allex Collection este tipărită la FullColor București.

 

 

 

4.jpgIon Heliade-Rădulescu (1802 – 1872

A fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte.

Statuia lui Ion Heliade-Rădulescu din București a fost realizată din  marmură de  Ettore Ferrari și dezvelită la 21 noiembrie 1880. Statuia a fost amplasată în Piața Universității din  București (pe atunci Piața Academiei) și îl reprezintă pe  Ion Heliade-Rădulescu privind spre Palatul Universității  într-o atitudine caracteristică oratorilor, cu capul ușor aplecat înainte ținând o carte în mâna stângă, mâna dreaptă și fața descriu discuția pe care o poartă peste veacuri cu trecătorii.

Cartea poștală Allex Collection este tipărită la FullColor București.

 

 

 

Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere

Astăzi, 9 septembrie 2017, se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu. Romfilatelia îi dedică o emisiune de mărci poștale cu titlul „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere”, formată din două mărci poștale cu valori nominale de 4,50 lei și 8 lei.

Cu aceste timbre am realizat mai multe variante de ilustrate maxime, folosind cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. București 37.

Voi posta doar două din variantele realizate.

 

Mihail Kogălniceanu

 (n. 6 septembrie 1817IașiMoldova – d. 1 iulie 1891ParisFranța)

1A fost un om politic de orientare liberală, istoric, scriitor, diplomat, avocat publicist român  originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Române, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza,  iar mai târziu a fost ministru al Afacerilor Externe sub domnia regelui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol I.

În timpul mandatului la conducerea Ministerului de Externe, România își cucerește independenâa se stat.

Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti.

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu

 

 

 

Mihail Kogălniceanu

2.jpgA fost redactor șef al revistei Dacia Literară și profesor al Academiei Mihăileane. Kogălniceanu a intrat în conflict cu autoritățile din cauza discursului inaugural cu tentă romantic-naționalistă susținut în anul 1843. A fost unul dintre ideologii Revoluției de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiției Dorințele partidei naționale din Moldova.

Mihail Kogălniceanu a fost fondatorul ziarului „Steaua Dunării„, „, care a văzut lumina tiparului la 1 octombrie 1855. Inițial , ziarul trebuia să se numească – „Unirea„, dar cenzura nu a permis această denumire.

Iată cîteva pasaje care-l caracterizează pe Mihail Kogălniceanu , unul dintre cei mai străluciţi oameni politici ai Moldovei din sec. XIX: „Acest jurnal este „Steaua Dunării Române”; prin urmare, politica sa nu poate să fie decît politica seculară a românilor, politică naţională care – spre onoarea publiciştilor noştri – se urmează şi se sprijină de întreaga presă românească,…, politică care se rezumă în aceste cuvinte: autonomia Principatelor, Unirea Principatelor„. „Unitatea Principatelor, scrie Kogălniceanu, a fost visul de aur, ţelul isprăvilor a marilor bărbaţi ai României, a lui Iancu Huniad ca şi a lui Ştefan cel Mare, ca şi a lui Mihai Viteazul, a lui Vasile Vodă, ca şi a lui Matei Basarab.

Sursa:

http://istoria.md/articol/35/