RSS Feed

Category Archives: Fără categorie

Stele ale scenei și ecranului

 

           Miercuri, 20 decembrie 2017, a fost pusă în circulație emisiunea filatelică „Stele ale scenei și ecranului”, formată din sase timbre cu valoarea nominală de 8 lei fiecare, total 48 lei. Mă întreb, dacă la asemenea prețuri practicate de Romfilatelia copiii, adolescentii, sau cei cu venituri modeste pot avea acces la mărcile emise. Oare ce viitor va avea colectionarea de măci poștale? Cred că în câțiva ani, cănd noi vom trece la cele veșnice, va dispărea și filatelia, iar Romfilatelia odată cu noi, dacă nu-și  va recconsidera strategia prețurilor, dacă va continua sa aibă ca obiectiv prioritar profitabilitatea cu orice oreț, si nu va avea o strategie de viitor, în care să nu neglijeze rolul cultural educativ pe care l-a avut marca poștală.

Cu timbrete emisiunii, carțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am creat ilustrate maxime, pentru a  onora valoroșii artiști români  ilustrați pe mărcile poștale.

 

GEORGE MIHAITAGeorge Mihăiță

(n. 23 septembrie 1948, Moreni, județul Dâmbovița)

Este un actor român de teatru și film. A absolvit în 1971 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”  București, secția actorie, clasa prof. univ. Sanda Manu. Începând cu anul  2000 este directorul Teatrului de Comedie din București . Mihăiță a apărut în peste 70 de filme și este privită ca o icoană de film românească. Actorul George Mihăiță a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu  Ordinul național Serviciul Credincios  în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.

Talentul și pasiunea puse în slujba scenei i-au adus numeroase premii, precum: Cel mai bun actor 2010 (Gala UNITER pentru rolul Ametistov din piesa Casa Zoikăi), Cel mai bun actor 2007 (Festivalul Național de Comedie, Galaţi și Festivalul JoakimInterFest, Kragujevac, Serbia, pentru rolul Primarul din spectacolul Revizorul).

 

MAIA MORGENSTERNMaia Morgenstern

 S-a născut în București la 1 mai 1962, într-o familie de evrei. A studiat la Academia de teatru și film între 1981 și 1985, iar apoi a jucat la  Teatrul Tineretului  din Piatra Neamț  până în 1988. A apărut apoi pe scena  Teatrul Evreiesc de Stat din București, după care s-a alăturat trupei de la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”. Printre rolurile notabile pe scena de teatru se numără Lola Lola din Îngerul albastru (Der Blaue Engel) sau Kathleen Hogan în Park Your Car in Harvard Yard. Ea este cunoscută publicului român mai ales pentru rolurile din filmele  Balanța, Cel mai iubit dintre pământeni, Patimile lui Hristos.

Talentul și munca neîncetată i-au fost răsplătite cu numeroase premii și distincţii, dintre care amintim: Premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul Emma (Londra), pentru rolul Maria din Patimile lui Hristos, Ursul de Argint la Festivalul Filmului de la Berlin și Premiul Felix al Academiei Europene de Film, pentru rolul Nela din filmul Balanţa, Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă, pentru rolul Medeea, din Trilogia antică, și Lola Blau din Astă seară: Lola Blau, Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler, în Franţa, Ordinul Regal „Nihil Sine Deo”. Parlamentul European de la Strasbourg o desemnează în anul 2003.

 

 

HORATIU MALAELEHorațiu Mălăele

(n. 1 august 1952. Târgu-Jiu)

Este un actor, regizor, grafician, caricaturist şi scriitor român. A absolvit Liceul Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu, iar în 1975 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, la clasa profesorului Octavian Cotescu. A fost repartizat la Piatra Neamţ, la Teatrul Naţional, unde a interpretat mai multe roluri în piese precum ”Tinereţe fătă bătrâneţe” de Eduard Covalli, ”Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni, etc.

A ajuns apoi la Bucureşti unde a jucat pe scenele celor mai mari teatre Notarra, Odeon, Teatrul Naţional, Bulandra, etc. Începând cu anul 1982 a debutat ca regizor de teatru, după ce făcuse regie de film.

Palmaresul actorului include două Premii UNITER: Cel mai Bun Actor în 1992, pentru rolul Lelio din piesa Mincinosul, interpretat pe scena Teatrului Odeon și Cel mai Bun Actor în 1998, pentru rolul K. Müller din piesa Unde-i revolverul?, în montarea Teatrului Nottara. În 2012, actorului i-a fost conferit Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră la Festivalul Internaţional de Film „Comedy Cluj”. În același an, îndrăgitul actor a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din București. În 2002, a lansat cartea Horațiu despre Mălăele, care cuprinde texte, fotografii, reproduceri de grafică despre viaţa și activitatea teatrală sau plastică a artistului. De asemenea, este autorul volumelor O poveste cu Horaţiu și Rătăciri. În ceea ce privește activitatea sa de caricaturist și grafician, Horaţiu Mălăele a avut zeci de expoziţii naţionale și internaţionale și a publicat mii de caricaturi și desene. A expus la München, Paris, Veneţia, San Francisco, Montevideo etc.

 

 

LUMINIȚA GHEORGHIULuminița Gheorghiu

(n. 1 septembrie 1949, București)

Este o actriță română de voce, scenă, film și televiziune care a câștigat Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, pentru filmul Poziția copilului (2013). A fost, de asemenea, invitata specială a organizatorilor Festivalului de la Cannes  (2006) pentru filmul Moartea domnului Lăzărescu

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Capitală în 1972, la clasa profesorului  Ion Cojar. A debutat în teatru cu rolul Mărioara, într-o piesă montată de Alexandru Tocilescu pe scena Teatrului Cassandra. După absolvire a fost repartizată la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani. În anul 1975 s-a mutat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, iar între anii 1976 și 2003 a fost actriță a Teatrului Bulandra din București.

Cariera în film și-a început-o cu rolul Catrina din filmul  Mormeții (1987). A devenit cunoscută o dată cu pelicula Moartea domnului Lăzărescu  , filmul în regia lui Cristi Puiu, în care are rolul asistentei care îl plimbă pe pacientul Lăzărescu de la un spital la celălalt.

A fost apreciată cu premiul pentru Cea mai bună actriţă și Premiul Academic în cadrul Galei UCIN 2013, pentru rolul din Poziţia Copilului și Sunt o babă comunistă! Luminiţa Gheorghiu a primit și o nominalizare în cadrul European Film Awards 2013, pentru rolul din Poziţia Copilului, film care a fost premiat cu Ursul de Aur la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.

 

MARCEL IURESMarcel Iureș

Actorul Marcel Iureş s-a născut la 2 august 1951, la Băileşti, judeţul Dolj. A absolvit în 1978 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti.
În perioada 1978-1980 a jucat la Teatrul National Cluj, după care a desfăşurat, începând din anii ’80, o prodigioasă activitate teatrală la teatrele ”Bulandra” şi ”Odeon” din Bucureşti. Dintre piesele de teatru în care s-a remarcat, prin talentul, prezenţa scenică şi profunzimea interpretării, amintim: ”Romeo şi Julieta” (1978), ”Cum vă place” (1979), ”Hamlet” (1985, în rolul lui Horatio), ”Dimineaţa pierdută” (1986), ”Merlin sau ţara pustie” (1991),”Richard al III-lea” (1993), ”Trei surori” (1995), ”Caligula” (1996, în rolul principal), ”O noapte furtunoasă” (1999). A jucat, de asemenea, în spectacolul ”Hamlet”, pus în scenă în 1996 de Tompa Gabor la Teatrul Naţional din Craiova. Această montare a piesei ”Hamlet” a fost desemnată ”Cel mai bun spectacol al anului 1996”, distincţie acordată de Secţia Română a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru din România (AICT). Marcel Iureş a făcut senzaţie în cadrul unui turneu susţinut în Marea Britanie în 1993 şi 1994 cu spectacolul ”Richard al III-lea”, în regia lui Mihai Măniuţiu.

În 1995, Marcel Iureș pune bazele Fundației Cultural Artistice Teatrul ACT, prima instituţie cultural-artistică independentă din Romania, cu sală proprie, multifuncţională, destinată spectacolelor de teatru, muzică, film, dans și expoziţii. Sala a fost inaugurată în luna septembrie 1998.

Și în domeniul cinematografiei românești prestaţia sa actoricească este remarcabilă.

După 1995, i-au fost deschise porţile Hollywood-ului: a jucat în ”Misiune: Imposibilă” (”Mission: imposible”, 1996), alături de Tom Cruise, în ”Pacificatorul” (”The Peacemaker”, 1997), împreună cu Nicole Kidman şi George Clooney, în ”Războiul lui Tom Hart”, 2002, avându-i ca parteneri pe Bruce Willis şi Colin Farrell.

 

OANA PELLEAOana Pellea

(n. 29 ianuarue 1962 în Bocorești)

Este o o actrță română de teatru și film . Oana Pellea s-a născut la 29 ianuarie 1962 în București. Este fiica Domnicăi Mihaela, și a actorului român Amza Pellea (7 aprilie 1931 — 12 decembrie 1983).

Actrița a studiat la  UNATC și a terminat studiile în promoția 1984, la clasa prof. Sanda Manu. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Adrian Păduraru și Claudiu Istodor. Din clasa lui Olga Tudorache, colegii săi au fost Carmen Tănase, Bogdan Gheorghiu. În perioada 1984–1987 a fost actriță la Teatrul din Piatra Neamț. A jucat la Teatrul Bulandra din 1987 până în 1999 și a participat la numeroase turnee din America de Nord, America de Sud, Japonia și Europa. Din 1999, Oana Pellea este liber profesionistă. Academia Română i-a acordat Oanei Pellea premiul Aristizza Romanescu pentru cariera teatrală și cinematografică la 16 decembrie 2010. Oana Pellea a câștigat de două ori premiul Uniunii Oamenilor de Teatru din România UNITER, pentru cea mai bună actriță și i s-a acordat premiul Fundației Culturale Române pentru Carieră Internațională Remarcabilă.

Reclame

RASE DE OI DIN ROMÂNIA

Vineri, 13 octombrie 2017 , a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale „Rase de oi din România”. Cu cele patru timbre ale emisiunii  am realizat ilustrate maxime folosind cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

 

Rasa de oi Merinos de Palas

1Este considerată cea mai bună rasă de oi din România, apreciată și pe plan internațional pentru calitățile sale. De altfel, berbecii din rasa Merinos de Palas sunt folosiți pentru ameliorarea altor rase de oi. Merinosul de Palas s-a răspândit iniţial în Dobrogea, apoi în Câmpia Dunării, iar mai târziu și în partea de est a ţării, în judeţele Galaţi și Iași precum și în unele localităţi din vestul ţării

 

Rasa Tigaie

2Una din cele mai productive rase de ovine cu trăsături combinate de producţie (lână-carne-lapte).Rasa Tigaie are o constituţie robusta, rusticitate ți rezistență mare la boli și un grad mare de adaptabilitate la condiţiile diferite de exploatare. Varietatea ruginie – are lâna de culoare albă, iar jarul de pe extremităţi de culoare ruginie cu nuanţe mai inchise sau mai deschise.

 

Cap Negru de Teleorman  denumită popular și „Carabașa”

3Oaia Țigaie cu cap negru de Teleorman denumită popular și Carabașa” se poate considera ca făcând parte din categoria oilor semigrele, recomandate în special în zona de câmpie și mai putin în cea colinară. Populația cu cap negru de Teleorman se pretează cel mai bine la producerea de miei pascali, cu greutatea carcasei de 15-17 kg, aceasta deoarece producția bună de lapte a oilor mame asigură o viteză sporită de creștere a mieilor.

 

 

Rasa de oi Ţurcană

4.jpgCreșterea oilor din rasa Țurcană are cea mai mare răspândire în rândul oierilor din România. Rasa ,supra-denumită și ”Regina Munților”, este stabilă, rezistentă, deloc pretențioasă, oferind producții mixte de lapte, carne și lână, ceea ce au făcut-o să fie foarte populară în satele românești. Țurcana este cea mai răspândită și cea mai veche din țara noastră. Oile țurcană împreună cu cele Stogoșe, în trecut reprezentau peste 60 % din efectivul total crescut pe meleagurile țării noastre. În literatura de specialitate rasa țurcană mai este cunoscută și sub alte denumiri cum ar fi: oaia bârsană după denumirea ținutului Bârsei; în literatura rusă este numită țușca și oaia valahă, iar în unele sate din Transilvania i se mai spune și rațca.

POSTCROSSING ROMÂNIA

 

Proiectul Postcrossing a început în anul 2005, de la Paulo Magalhães (Portugalia), din pasiunea sa de a primi şi trimite cărţi poştale. El a dezvoltat un site web care oferă o platformă gratuită pentru persoanele care doresc să facă schimb de cărţi poştale.

Postcrossing este un proiect care permite oamenilor să primească vederi din întreaga lume, dacă la rândul lor trimit vederi în întreaga lume.

Motto-ul site-ului este „send a postcard and receive a postcard back from a random person in the world”.

În prezent, numărul membrilor înregistraţi este de peste 660.000, din peste 200 de ţări. Cei 1.364 de membri din România înregistraţi pe platforma Postcrossing, au trimis, în cei 10 ani de activitate, peste 120.000 de cărţi poştale în întreaga lume si mai mult ca sigur au primit un numar aproximativ egal.

Dăcă doriți să primiți vederi din întreaga lume în cutia poștală, nu vă rămâne decât să vă faceți un cont pe Postcrossing.com!

Vineri, 24 februarie 2017, Romfilatelia a introdus în circulație o serie de mărci poștale dedicate acestei modalități de comunicare și relaționare socială, care poartă numele de Postcrossing. Emisiunea este formată dintr-un timbru cu valoarea nominală de 4 lei.

 

Am făcut câteva ilustrate maxime cu  timbrul emisiunii. Prima carte postală este realizată de domnul Mihnea Raducu, un pasionat  postcrosser, care este initiatorul acestei emisiuni, după o stradanie de aproximativ doi ani de a convinge Romfilatelia să emită un timbru adecvat. Celelalte cărți poștale realizate de Allex Collection. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

 

 

Păsări inteligente

 

Astăzi, 10 februarie 2017, a fost pusă în circulație emisiunea filatelică ”Păsări inteligente”, formată din patru mărci poștale care prezintă păsări din familia corvidelor. Tematica este foarte interesantă și apreciată de colecționari. Calitatea timbrelor mi se pare cam slăbuță. Totuși, am realizat câteva ilustrate maxime cu timbrele acestei emisiuni. Cărțile poștale  Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la Oficiul Poștal 37 București.

 

 

1

 

Gaița sau „Gaița albastră” (Garrulus glandarius) este o pasăre din familia corbului (Corvidae). Se poate spune că este cea mai frumușică pasăre din această familie. Gaița este o specie de păsări care populează o mare parte din vestul Europei, nord-vestul Africii și o parte din Asia până în Japonia. La noi poate fi întâlnită din Delta Dunării până în zona alpină. Este o pasăre foarte isteață, poate imita sunetele și cântecele foarte multor păsări.

 

 

 

2

 

Stăncuța (Corvus monedula) este o pasăre migratoare, din genul Corvus, familia Corvidae. Este o pasăre sălbatică asemănătoare cu cioara, dar de dimensiuni mai mici. Este cunoscută ca fiind foarte inteligentă și cu o mare adaptabilitate, calități specifice familiei ciorilor.  Este întâlnită atât în mediul sălbatic, unde își face cuibul în scorburi sau scobituri de stânci, dar și în sate și orașe unde profită de orice loc favorabil pentru a-și face cuibul.

 

 

3

 

Cioara de semănătură (Corvus frugilegus), este foarte asemănătoare cu alte specii de cioară. Este acoperită de pene negre și lucioase, însă se distinge de alte specii prin mărimea sa mai mică, ciocul deschis la culoare și penele zimțate. Cioara de semănătură este o specie larg răspândită atât în Europa cât și în Asia, fiind în general sedentară, dar prezintă și efective migratoare, cu precădere în centrul, estul și vestul Asiei, efective ce migrează în sudul Europei, sud-vestul și sud-estul Asiei.  Preferă habitatele agricole, cu pâlcuri de copaci cu frunze căzătoare, cu precădere plopi sau copaci cu coronament bogat, unde își pot instala coloniile.Ciorile sunt cele mai inteligente făpturi de pe planetă după oameni, ocupând locul doi, la egalitate cu cimpanzeii și delfinii!

 

 

4Coțofana (Pica pica) este o specie de păsări din familia Corvidae. Este răspândită în EurasiaAfrica de Nord și America de Nord. Locul unde poate fi întâlnită cel mai frecvent este Europa. Din cauza penajului său caracteristic, alb cu negru, este ușor recunoscută, chiar și de cei care nu sunt foarte buni cunoscători de păsări. Și, ca și despre neamurile sale, despre coțofană se spune că fură. Adică, fiind atrasă de strălucirea anumitor obiecte (de exemplu tacâmuri metalice sau chiar bijuterii), coțofana prinde în gheare o linguriță sau un inel și își ia zborul cu acestea către un loc mai înalt. Având o voce aspră și stridentă, numele acestei păsări mai este atribuit, ca poreclă, unei persoane care vorbește mult și tare (sau fără rost).

Deși inițial trăiau numai în păduri, tăierea copacilor și dezvoltarea localităților au determinat coțofenele să se mute mai aproape de așezările omenești, fiind acum mai des întâlnite în sate și chiar în orașe.

10 ani România în Uniunea Europeană

La 1 ianuarie 2017, s-au împlinit 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment de istorică însemnătate, care a marcat revenirea deplină în lumea democratică şi debutul participării României, ca stat membru UE, la procesul decizional european.

Pentru a marca acest eveniment, astăzi 25 ianuarie 2017,Romfilatelia a pus în circulație emisiunea filatelică 10 ani România în Uniunea Europeană” formată dintr-un timbru cu valoarea nominală de 8,00 lei și un plic prima zi a emisiunii(FDC)

Cu acest timbru, am realizat câteva ilustrate maxime. Am folosit cărți poștale editate de Allex Collection și EDIPOST. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 București.

 

NADIA COMĂNECI, patru decenii de la primul 10 olimpic al gimnasticii

Nadia Comăneci a intrat în istoria sportului mondial pe 18 iulie 1976, în urmă cu 40 de ani, când devenea regina gimnasticii mondiale, la olimpiada de la Montreal, unde a obţinut primul 10, surprinzând lumea întreagă, dar şi tabela de marcaj, care nu era pregătită pentru o astfel de notă şi a afişat 1.00.
Pentru a onora pe marea campioană și performanța greu de egalat de la Montreal,  a fost pusă în circulație o emisiune specială de mărci poștale intitulată sugestiv Primul 10 olimpic al gimnasticii, Nadia Comăneci. Emisiunea este formată dintr-un timbru și două colițe, una dantelată, numerotată cu negru, cealaltă nedantelată, numerotată cu roșu, de la 1 la 2016.

Cu aceste timbre am realizat câteva ilustrate maxime, care redau imaginea Nadiei Comăneci si exercițiile executate la Olimpiada de la Montreal 1976. Pentru primele doua ilustrate maxime am folosit carți poștale editate la acea vreme, de I.P. Filaret șiEditura Sport Turism, iar pentru celelalte, cărți poștale editate de Allex Collection, tiparite la FullColor București. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii, București 18.07.2016, la O.P. 37.

3

 

1

 

2

 

4

 

 

5

24 IUNIE, ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEȘTI.

Ia românească este o adevărată matrice culturală, un simbol al identităţii şi creativităţii spaţiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi. Ziua Universală a Iei a fost iniţiată de comunitatea La Blouse Roumaine pe 7 ianuarie 2013 şi a devenit în scurt timp un eveniment global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de ţări. Pe 24 iunie 2015, Ziua Universală a Iei a fost recunoscută oficial de Primăria Washington DC, graţiei iniţiativei lui Bogdan Banu.

Ziua Iei este sarbatorită odată cu Sânzienele şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul la

 

Finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc, țesute, croite și brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, dar și de aristocrația feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente.

Deasemenea, ia a atras atenția artiștilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele — ”La blouse roumaine” (1940) — fiind expus la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris. Un alt pictor român de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, în ”România revoluționară”, purtând atât ie, cât și năframă. Ia românească apare și în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiață ș.a.

Ia românească a fost sursă de inspirație pentru creația vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, în 1981, o întreagă colecție intitulată ”La blouse roumaine”, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, și care a apărut în numărul american al revistei ”Vogue”, în martie 2012, purtată de cântăreața Adele. Apoi au fost Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Printre designerii români care s-au inspirat din portul românesc se numără Adrian Oianu, Dorin Negrău, Corina Vlădescu, Ingrid Vlasov ș.a.

Emisiunea de mărci poştale IA ROMÂNEASCĂ, TEZAUR NAŢIONAL prezintă patru personalităţi feminine româneşti, care au purtat cu mândrie şi au făcut cunoscută ia românească peste hotarele ţării (Regina Elisabeta a României,  Regina Maria a României,  Smaranda Brăescu , Maria Tănase )

Fiind plecat într-o scurtă vacanță, nu m-am putut ocupa de pregătirea materialelor pentru a realiza illustrate maxime, cu timbrele acestei emisiuni. Au facut-o, cu succes, domnii Alexandru Mateescu si dr. Ioan Daniliuc, printr-o colaborare reusită, folosind mărcile emisiunii, cărti poștale ilustrate diferite și ștampila prima zi a emisiunii, București 22.06.2016, la O.P 37.

1

 

Ilustrtata maximă o prezintă pe Regina Elisabeta a României purtând o ie din Romanaţi, jud. Olt. Regina îşi încuraja doamnele din suita ei să se înveşmânteze în port tradiţional. Cartea poștală este realizată de Muzeul Național de Artă al României. Marca poștală are valoarea nominală de 3,50 lei

 

 

 

 

2

 

Ilustrtata maximă o ilustrează pe Regina Maria a României care poartă o ie din jud. Dolj. Aceasta se îmbrăca, deseori,  în straie tradiţionale, alături de membrii familiei regale sau de doamnele de la curte. Cartea poștală este realizată de Muzeul Național Cotroceni. Marca poștală are valoarea nominală de 4,00 lei.

 

 

 

 

 

3

Ilustrtata maximă  o reprezintă pe Smaranda Brăescu purtând o ie de Muscel, jud Argeş. Smaranda Brăescu a fost prima femeie paraşutist cu brevet din România , cunoscută  şi pentru dragostea faţă de portul popular, pe care îl considera cel mai potrivit costum de gală, atât în ţară, cât şi în străinătate. Cartea poștală este realizată de domnul Alexandru Mateescu,  tipărită la FullColor-București. Marca poștală are valoarea nominală de 4,50 lei.

 

 

 

 

4

 

Ilustrtata maximă  o prezintă pe Maria Tănase în ie din Pădureni, jud. Hunedoara. Maria Tănase a fost o iubitoare a tradiţiilor româneşti şi a dus ia românească peste hotare, unde a fost admirată şi aplaudată. Cartea poștală este realizată de dr. Ioan Danilic, tipărită la FullColor-București. Marca poștală are valoarea nominală de 16,00 lei.