Ziua de joi din Săptămâna Mare este cunoscută drept Joia Mare. În această zi, se prăznuiește spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtășanii (Euharistia), rugăciunea din gradina Ghetsimani și prinderea Domnului de către farisei. Seara, se oficiază slujba celor 12 Evanghelii.
Potrivit tradiției, în Joia Mare se înroșesc ouăle pentru ziua de Paști.
Pictorul Octav Băncilă, înscris în istoria picturii româneşti printre deschizătorii de drumuri ai secolului al XX-lea, a îmbrăţişat tendinţele progresiste ale epocii sale aducând imagini noi, teme neabordate până la el.
S-a născut la 4 februarie 1872, la Botoşani, într-o familie de ţărani. Rămas orfan la vârsta de patru ani, a fost crescut în casa surorii lui mai mari, Sofia, căsătorită cu Ion Nădejde (redactor al revistei “Contemporanu”) cel ce avea să-i descopere “vocaţia picturală”, potrivit lucrărilor “Octav Băncilă” de Marie Epure (Ed. de Stat pentru Literatură şi Artă, 1956) şi “Octav Băncilă” de Anton Coman (Ed. de Stat pentru Literatură şi Artă, 1954).
A urmat la Iaşi, şcoala primară, cursuri gimnaziale la “Ştefan cel Mare”, iar mai târziu cursurile Şcolii de Arte Frumoase unde i-a avut ca profesori pe pictorii Panaiteanu Bardasare şi C. Stahi (1887-1893).
În anul 1894 a plecat în Italia şi la Paris, stabilindu-se în cele din urmă la Munchen unde s-a înscris la Academia de arte frumoase, studiind cu maeştrii Gys şi Raub. Revenit în ţară în a doua jumătate a anului 1898, a organizat prima expoziţie personală la Teatrul Naţional din Iaşi (1900), urmată de o altă expoziţie, în acelaşi loc, în anul următor. A pictat tablouri cu teme muncitoreşti şi revoluţionare (“Înainte de 1907” şi ciclul de picturi “1907”), peisaje (“Gura Holdiţei” – 1912), dar şi un mare număr de portrete (“Ţiganca” – 1914).
În 1913 a pictat la Agapia, unde l-a cunoscut pe Gala Galaction, devenind prieteni. A avut cea de-a patra expoziţie personală, în 1914, la Ateneul Român, cu 60 de pânze, iar anul următor a organizat o nouă expoziţie cu 100 lucrări. În timpul războiului se află la Cartierul general al Armatei şi participă la expoziţia “Arta Română” cu peste 130 de tablouri, prilej cu care a fost elogiat de Nicolae Tonitza. De asemenea, în 1924 a participat la expoziţia “Arta română” şi la câteva expoziţii colective la Iaşi. Ultima expoziţie personală a organizat-o în 1943, la Bucureşti, unde se mutase definitiv, în 1940.
Octav Băncilă a lăsat posterității o operă caracterizată de un realism critic foarte puternic, artistul fiind cunoscut ca un deschizător de drumuri și ca Pictorul răscoalelor de la 1907. Atașat celor mulți și exploatați, pictorul a avut patru mari tematici cu care a făcut epocă în pictura românească. Acestea au fost: tematica proletariatului, tematica țărănească, tematica evreiască și tematica țigănească. La toate acestea se mai adaugă tematica militară, Octav Băncilă fiind unul dintre primii artiști plastici români care au criticat prin opera lor, starea materială precară a armatei române la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Între lucrările sale amintim: “Moara din Broşteni” – 1906, “Cap de ţăran” – 1907, “Peticarul” – 1908, “Muncitorul” – 1911, “Grevistul” – 1914, “Spălătoreasa” – 1915, “Pax” – 1916, Octav Băncilă a murit la 3 aprilie 1944. După moartea sa, cele mai renumite lucrări au fost selecţionate pentru expoziţiile din străinătate, de la Paris, Budapesta, Moscova.
Romfilatelia a dedicat o emisiune aniversară renumitului pictor Octav Băncilă, la cea de-a 150-a aniversare de la naștere, lansată joi, 17 februarie 2022.
Cu cele patru timbre ale emisiunii, cărțile poștale Allex Collection si statmpila prima zi a emiasiunii, am realizatt ilustrate maxime,
Secerătoarea,
Uei pe pânză, 1922, din patrimoniul Muzeului Național Cotroceni.
Bătrân croitor
Tabloul, este o lucrare din patrimoniul Muzeului de Artă Iași.
Alăturându-se unei serii în care se mai regăsesc Peticarul și Cizmarul, pictura redă un aspect al vieții meșteșugarilor săraci evrei, care-și câștigau cu trudă existența.
Condurași
Pictura face parte din patrimoniul Muzeului de Artă Iași.
Natură statică cu mere
Ulei pe pânză, sec. al XX – lea, din patrimoniul Muzeului Național Cotroceni
Nadia Comăneci, „Zeiţa de la Montreal”, multiplă campioană care a scris istorie în gimnastica mondială reuşind primul 10 perfect, a împlinit, vineri, 12 noiembrie, 60 de ani.
În 1976, Jocurile Olimpice de la Montreal, au intrat în istoria sportului drept “Olimpiada Nadia Comaneci”, după ce Nadia a primit şapte note de 10 (primele în istoria concursurilor oficiale de gimnastică!)
Pentru a onora pe marea campioană a gimnasticii mondiale, a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale„La mulți ani, Nadia!”.
Emisiunea, alcătuită dintr-un timbru, cu valoarea de 9 lei, o coliță nedantelată, cu valoarea de 31,50 lei a intrat în circulație vineri, 12 noiembrie 2021, ziua aniversării marii sportive.
Am realizat două ilustrate maxime, folosind timbrele emisiunii, ilustratele Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.
Nadia Comăneci, exercițiu la bârnă.
La mulți ani, Nadia Comăneci,
La acest concurs România a participat cu cartea maximă realizată de Alexandru Antonache , ce prezintă .Fazanul Auriu (Golden Pheasant -Chrysolophus pictusl). care a primit 30 de puncte, clasându-se pe locul 4, la 3 puncte de locul trei.
Extras tradus din comunicatul publicat de ASEMA – ASOCIACION ESPANOLA DE MAXIMOFILIA
CEL MAI BUN CARD MAXIM FĂCUT ÎN 2020
Președintele Comisiei FIP Maximafilie, Jenny Banfield, a lansat rezultatul concursului World ‘ s Best Card, organizat în 2020
Jenny Banfield felicită, în primul rând, cele patru țări câștigătoare.
În al doilea rând, tuturor celor care au participat, 27 participări sunt un rezultat bun, mai ales în acest moment cu virusul Covid-19,
În al treilea rând, tuturor delegaților care au votat.
Delegații Naționali ai Maximifiliei, după voturile lor, au ales următoarele carduri maxime câștigătoare în următoarea ordine:
A 1-a GERMANIA, 57 puncte
′′ BEETHOVEN ′′ realizare de Jürgen Noll
A 2-a HONG-KONG 36 puncte
′′ BRUCE LEE în FUROLUL DRAGONULUI (1972)′′ făcut de Pamela KT Pang
.MALAYSIA 33 puncte
′′ TORTUGA CAREY ′′ making by Lee Kah Lock
MONACO 33 punct
′′ PISICA SIBERIA ′′ făcută de maximofili francezi.
PUNCTAJE ACORDATE
1- Germany-57 pts
2- Hong-Kong-36 pts
3- Malaysia and Monaco- 33 pts
The BMC 2020 results:
-Aland
-Armenia 18
-Brazil 24
-Bulgaria 18
-China
-Chinese Taipei 30
-Cuba 15
-Czech Republic 21
-Finland
-France 18
-Germany 57
-Greece 15
-Great Britain 30
-Hong-Kong 36
-Israel 6
-Italy 3
-Luxembourg 12
-Malaysia 33
-Monaco 33
-New Caledonia
-Romania 30
-Russia 3
-St Pierre & Miquelon 3
-Slovenia 9
-Spain
-Turkey 18
-USA
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) s-a născut la 16 noiembrie 1945. UNESCO are 195 de membri și 8 membri asociați și este guvernată de Conferința generală și de Comitetul executiv. Secretariatul, condus de directorul general, pune în aplicare deciziile acestor două organe. Organizația are peste 50 de birouri externe în întreaga lume, iar sediul central este situat la Paris.
Misiunea UNESCO este de a contribui la construirea unei culturi a păcii, eradicarea sărăciei, dezvoltare durabilă și dialog intercultural prin educație, științe, cultură, comunicare și informare.
În 1956, România a devenit parte a acestei Organizații, În acest an aniversăm 65 de ani de activitate în structurile sale.
Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șapte situri culturale (bisericile din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetățile dacice din Munții Orăștiei, centrul istoric al Sighișoarei, bisericile de lemn din Maramureș și peisajul cultural minier Roșia Montană) și două situri naturale (Delta Dunării și pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei).
România are și șapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (ritualul călușului, doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, Feciorescul de Ticuș, meșteșugul covoarelor tradiționale de perete și practicile culturale asociate zilei de 1 Martie).
Marți, 27 iulie 2021,a fost lansată emisiunea de mărci poștale România, 65 de ani în UNESCO.
Emisiunea este alcătuită din 4 timbre, o coliță dantelată .
Cele patru timbre ale emisiunii prezintă specii de păsări și mamifere întâlnite atât în Delta Dunării., cât și în alte zone ale țării noastre.
Cu cele patru timbre am afăcut ilustrate maxime. Suporturile au fost realizate de Allex Collection. Am obliterat cu stampila prima zi a emisiunii.
Pănțărușul – Troglodytes troglodytes
Barza neagră – Ciconia nigra
Castorul european sau brebul – Castor fiber
Pelicanul creț – Pelecanus crispus
Joi, 15 iulie 2021, a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale Peceți ale domnitorilor români (II).
În Țăra Româneascăi, sigiliile și pecețile au avut drept simbol acvila purtătoare de cruce, însoțită de soare și de lună .
Cele patru timbre ale emisiuniii prezintă sigilii în ceară și hrisobule ale unor domnitori ai Țării Românești din secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea: Petru Cercel, Radu Mihnea, Grigore I Ghica, Constantin Brâncoveanu. Fiecărui sigiliu îi este asociat portretul domnitorului respectiv, pe fundal fiind reproduse documente emise în timpul domniilor acestor principi valahi.
Cu timbrele emisiunii am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărțile poștale Allex Collection și am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii., Cartile maxime prezintă pe cei patru domniitori mentionati mai sus..
Constantin Brâncoveanu.
Sfântul Martir și Binecredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu a fost Domn al Țării Românești între anii 1688 – 1714. În timpul cât a domnit, Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. În 1714, pe 15 august, a fost martirizat de către turci, la Constantinopol (în prezent Istanbul), împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. Cu toții sunt prăznuiti pe 16 august, sub numele de Sfinții martiri Brâncoveni.
Petru Cercel
Domnitor al Țării Românești în perioada 29 august 1583 – 16 aprilie 1585.
Radu Mihnea.
A fost domn al Țării Românești: noiembrie 1601 – martie1602, aprilie 1611 – mai 1611, 12 septembrie 1611 – august 1616, august 1620 – august 1623 și al Moldovei: 24 iulie 1616 – 9 februarie 1619 și 4 august 1623 – 20 ianuarie 1626. Radu Mihnea a fost înmormântat laMănăstirea Radu Vodă din București, pe care a ctitorit-o în 1615
.
Grigore I Ghica.
A ocupat tronul Țării Românești de două ori, între anii 1660-1664 și 1672-1673.
Emisiunea de mărci poștale denumită Palatele Iașului, apărută vineri, 4 iunie 2021, este compusă din patru timbre care ilustrează monumente arhitectonice de excepție: Palatul Roznovanu din Iași, Palatul Cuza din Ruginoasa, Palatul Sturdza din Miclăușeni și Palatul Culturii din Iași.
Am realizat ilustrate maxime doar cu palatele din Iași, Palatul Roznovanu (Primăria Iși) și Palatul Culturii, pentru ca asigurau si concordanta de loc
Palatul Roznovanu,
Palatul,a fost construit la dorinta lui Iordache Roznovanu. Inaugurat cu mare fast, la 23 aprilie 1832, era cea mai frumoasa cladire din oras. Palatul a fost resedinta familiei Rosetti-Roznovanu.
In anul 1891, Vasile Pogor a cumparat palatul de la familia Roznovanu, cladirea devenind sediul Primariei.
In timpul Primului Razboi Mondial, intre 1916 – 1918, Palatul Roznovanu a devenit sediul ministerelor si al conducerii politice, refugiate de la Bucuresti. In 1918, in actuala sala de sedinte a Consiliului Local, s-a intrunit Consiliul de Razboi al Romaniei.
Palatul Culturii
Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică, construită, în perioada 1906 – 1925, în perimetrul fostei curți domnești medievale moldovenesti, pe locul fostului palat domnesc.
Monumentul a fost finalizat în cele din urmă la 11 octombrie 1925 și inaugurat oficial un an mai târziu, de regele Ferdinand I al României.
In prezent Palatul Culurii cuprinde Complexul Muzeal Național al Moldovei care găzduiește patru muzee: Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, și Muzeul Științei și Tehnicii. „Ștefan Procopiu“. De asemenea, clădirea găzduiește Centrul de conservare-restaurare a patrimoniului cultural. Aici se organiseaza diverse expoziții și alte evenimente. Palatul Culturii este listat în Registrul național al monumentelor istorice
Marți, 23 februarie 2021, a fost pusă în circulație o emisiune de mărci poștale tematică din seria Orașele României, intitulată Buzău, 590 de ani de atestare documentară.
Emisiunea de mărci poștale aniversară dedicată Buzăului reproduce în imaginile sale patru monumente arhitectonice reprezentative legate strâns de istoria, cultura și viața socială a municipiului
Ilustrate maxime realizate cu mărcile emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi emisiunii.
Palatul Comunal
Este o clădire aflată în centrul orașului Buzău, România..
A fost construit în perioada 1899 – 1903 la comanda primarului orașului, Nicu Constantinescu, după un proiect al arhitectului Alexandru Săvulescu.
Bijuteria arhitectonică a Buzăului a fost inaugurată în toamna anului 1903, iar recepția s-a făcut la 16 decembrie 1903, în prezența unor personalități ale vremii, precum Regele Carol I, prințul Ferdinand, Armand Călinescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Alexandru Marghiloman și alții..
Palatul Comunal servește drept sediu al Primăriei și Consiliului Local al mumicipiului Buzău.
Conacul Marghiloman
Unul dintre cele mai reprezentative ansambluri arhitectonice din Buzău, Conacul Marghiloman a fost construit între anii 1882 şi 1887, de către Iancu Marghiloman. Dupa ce acesta a murit, fiul său, Alexandru Marghiloman, a ales să îl modernizeze, apelând la serviciile unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau/
În prezent conacul găzduiește Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” unde sunt organizate diverse activități culturale destinate locuitorilor județului, dar și turiștilor interesați să descopere cât mai multe despre personalitatea lui Alexandru Marghiloman.
Catedrala Arhiepiscopală.
Catedrala arhiepiscopală «Înălţarea Domnului» şi «Sfinţii Trei Ierarhi» a fost construită la iniţiativa arhiepiscopului Epifanie, între anii 2002-2009, are formă de cruce şi este compartimentată tradiţional: pronaos, naos şi Sfântul Altar. Pictura a fost realizată în tehnica frescó de Pc. Pr. Petre Braşoveanu din Buzău.
Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu”
Este un important liceu din Buzau, România . A fost numit după cărturarul și istoricul roman Bogdan Petriceicu Hașdeu. Fondat în 1867, este cel mai vechi liceu finanțat de stat din Buzău.
Romfilatelia a introdus în circulație vineri, 22 ianuarie 2021, emisiunea de mărci poștale cu tematicaă: Pasiunile regilor României (I. Emisiunea este alcătuită din patru mărci poștale și două plicuri „prima zi” a emisiunii.
Mărcile poștale ale emisiunii ilustrează sugestiv pasiunile cunoscute ale regilor României: Carol I (echitația), Ferdinand I (botanica), Carol al II-lea (filatelia) Mihai I (aviația).
Am realizat ilustrate maxime cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii,
Regele Carol I (1839 – 1914),
domnitor al României (1866-1881), rege al României (1881-1914).
Având o educație militară, Carol I era pasionat de echitatie. Era un veritabil călăreț pe câmpurile de instrucție și pe câmpul de luptă al Războiului de Independență, la care trebuie adăugate impresionantele parade militare.
Ferdinand I (1865 – 1927),
rege al României (1914-1927).
A fost preocupat de domeniile artei, ale muzicii și chimiei, la care a adăugat însușirea limbilor străine: greaca, latina, engleza, rusa și franceza.
Pasiunea vieții sale era botanica. Era un bun cunoscător al numelor a numeroase plante din diferite regiuni ale României, atât al numelor latinești, cât și al celor în limba țării. Era îndrăgostit de zonele montane, de flora și fauna lor. A fost posesor și autor al unor valoroase ierbare.
Carol al II-lea (1893 –1953), rege al României (1930-1940).
Carol al II-lea la Expoziția Filatelică ”EFIRO 1932”.
Una dintre marile preocupări ale regelui a fost filatelia. A făcut parte din lista celor mai importanți colecționari ai lumii, prin tematica colectiei si raritatea pieselor filatelice colectionate, de la primele emisiuni românești„Cap de bour”, la eseuri, varietăți tipografice, erori și variante de culoare, ale acelorași timbre. Valoroasa sa colecție i-a permis să ducă un trai decent în exilul din Portugalia.
Cu ocazia Expoziției EFIRO 1932 a fost emisă prima coliță filatelică a României, al cărei timbru reproduce portretul lui Carol al II-lea.
Mihai I (1921 – 2017) rege al României (1927-1930) și (1940-1947).
O pasiune nobilă a regelui Mihai I a fost cea a aviației.
El este, primul monarh aviator din lume. A învățat să piloteze la Ghimbav. Și-a început instructajul la 20 de ani, pe un simulator de zbor. Obține brevetul internațional de pilot de gradul II în anul 1942. În anul 1944, regele Mihai I a primit brevetul de pilot militar, purtând cu mândrie uniforma militară a aviației române la festivitățile din țară și străinătate. Regele a efectuat aproape o mie de ore de zbor
În anii exilului, monarhul a fost nevoit să-și câștige existența ca pilot.În 1950, trăind în Elveția, obține postul de pilot profesionist pe avioane multimotoare ale SUA, fiind angajat ca pilot de sucursala de la Geneva a societății americane de aviație Lear Jet, având ca obligație execuția de zboruri de încercare pentru verificarea instrumentelor de pilotaj.
.
Dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu, realizat de Oscar Han, a avut loc pe 8 august 1926, în prezenţa principesei Ileana, ministrului de interne Octavian Goga, ministrului de război D. Mircescu, ministrului cultelor şi artelor Vasile Goldiş, ministrul Bucovinei Dori Popovici, secretarului general al ministerului cultelor şi artelor Nichifor Crainic, preşedintele sindicatului ziariştilor, a membrilor societăţilor de Arcaşi (Arcaşi-organizaţii ale tineretului din Bucovina) din judeţele Rădăuţi şi Câmpulung şi a studenţilor din Cernăuţi. La ceremonie au vorbit: Nichifor Crainic, secretarul general al comitetului, prof. univ. dr. Domiţian Spânu, prof. univ. Maximilian Hacman, prof. Vasile Gheorghiu, Pamfil Şeicaru, reprezentantul Uniunii Ziariştilor, George Lungulescu de la Casa Şcoalelor, prof. univ. Constantin Berariu, Theodosie Popescu, preşedintele societăţii ,,Arboroasa”. În numele buzoienilor a vorbit Nicolae Dragoş, preşedintele Uniunii Scriitorilor Români.
 | Tesloianu Dan la Pasiunile regilor României… |
 | alex.antonache la Tripla concordanță în max… |
 | Mihai Ceuca la Tripla concordanță în max… |
 | Ceamitru Nicolae la ZIUA MĂRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI.… |
| alex.antonache la ZIUA MĂRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI.… |
| Ceamitru Nicolae la ZIUA MĂRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI.… |
| alex.antonache la SFINTELE PAȘTI 2020 |
 | Timbrofil la SFINTELE PAȘTI 2020 |
| alex.antonache la Despre |
 | ene constantin la Despre |
Maximafilie Maximaphily Alexandru Antonache Romania 