Flux RSS

Category Archives: Fără categorie

ROMÂNIA, 65 DE ANI ÎN UNESCO

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) s-a născut la 16 noiembrie 1945. UNESCO are 195 de membri și 8 membri asociați și este guvernată de Conferința generală și de Comitetul executiv. Secretariatul, condus de directorul general, pune în aplicare deciziile acestor două organe. Organizația are peste 50 de birouri externe în întreaga lume, iar sediul central este situat la Paris.

Misiunea UNESCO este de a contribui la construirea unei culturi a păcii, eradicarea sărăciei, dezvoltare durabilă și dialog intercultural prin educație, științe, cultură, comunicare și informare.

În 1956, România a devenit parte a acestei Organizații, În acest an aniversăm 65 de ani de activitate în structurile sale.

Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șapte situri culturale (bisericile din MoldovaMănăstirea Horezusatele cu biserici fortificate din Transilvaniacetățile dacice din Munții Orăștieicentrul istoric al Sighișoareibisericile de lemn din Maramureș și peisajul cultural minier Roșia Montană) și două situri naturale (Delta Dunării și pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei).

România are și șapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (ritualul călușuluidoinaceramica de Horezucolindatul de ceată bărbăteascăFeciorescul de Ticușmeșteșugul covoarelor tradiționale de perete și practicile culturale asociate zilei de 1 Martie).

Marți, 27 iulie 2021,a fost lansată  emisiunea de mărci poștale România, 65 de ani în UNESCO.

Emisiunea este alcătuită din 4 timbre, o coliță dantelată .

Cele patru timbre ale emisiunii prezintă specii de păsări și mamifere întâlnite atât  în Delta Dunării., cât și  în alte zone ale țării noastre.

Cu cele patru timbre am afăcut ilustrate maxime. Suporturile au fost realizate de Allex Collection. Am obliterat cu stampila prima zi a emisiunii.

Pănțărușul – Troglodytes troglodytes

Barza neagră – Ciconia nigra

Castorul european sau brebul – Castor fiber

Pelicanul creț – Pelecanus crispus

ZIUA MĂRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI PECEȚI ALE DOMNITORILOR ROMÂNI (II)

Joi, 15 iulie 2021, a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale Peceți ale domnitorilor români (II).

În Țăra Româneascăi, sigiliile și pecețile au avut drept simbol acvila purtătoare de cruce, însoțită de soare și de lună .

Cele patru timbre ale emisiuniii prezintă sigilii în ceară și hrisobule ale unor domnitori ai Țării Românești din secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea: Petru Cercel, Radu Mihnea, Grigore I Ghica, Constantin Brâncoveanu. Fiecărui sigiliu îi este asociat portretul domnitorului respectiv, pe fundal fiind reproduse documente emise în timpul domniilor acestor principi valahi.

Cu timbrele emisiunii am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărțile poștale Allex Collection și am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii., Cartile maxime prezintă  pe cei patru domniitori mentionati mai sus..

Constantin Brâncoveanu. 

Sfântul Martir și Binecredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu a fost Domn al Țării Românești între anii 1688 – 1714. În timpul cât a domnit, Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. În 1714, pe 15 august, a fost martirizat de către turci, la Constantinopol (în prezent Istanbul), împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. Cu toții sunt prăznuiti pe 16 august, sub numele de Sfinții martiri Brâncoveni.

Petru Cercel

 Domnitor al  Țării Românești  în perioada  29 august 1583 –  16 aprilie 1585.

Radu Mihnea. 

A fost domn al  Țării Românești: noiembrie 1601 – martie1602, aprilie 1611 – mai 1611,  12 septembrie 1611  – august 1616, august 1620 – august 1623 și al Moldovei:  24 iulie 1616 – 9 februarie 1619 și 4 august 1623 – 20 ianuarie 1626. Radu Mihnea a fost înmormântat laMănăstirea Radu Vodă  din București, pe care a ctitorit-o în 1615

.

Grigore I Ghica. 

A ocupat tronul Țării Românești de două ori, între anii 1660-1664 și 1672-1673.

PALATELE IAȘULUI

Emisiunea de mărci poștale denumită  Palatele Iașului, apărută  vineri, 4 iunie  2021, este compusă din patru timbre care ilustrează monumente arhitectonice de excepție: Palatul Roznovanu din Iași, Palatul Cuza din Ruginoasa, Palatul Sturdza din Miclăușeni și Palatul Culturii din Iași.

Am realizat ilustrate maxime doar cu palatele din Iași, Palatul Roznovanu (Primăria Iși) și Palatul Culturii, pentru ca asigurau si  concordanta de loc

Palatul Roznovanu,

Palatul,a fost construit la dorinta lui Iordache Roznovanu. Inaugurat cu mare fast, la 23 aprilie 1832, era cea mai frumoasa cladire din oras. Palatul a fost  resedinta familiei Rosetti-Roznovanu.

In anul 1891, Vasile Pogor a cumparat palatul de la familia Roznovanu, cladirea devenind sediul Primariei.

In timpul Primului Razboi Mondial, intre 1916 – 1918, Palatul Roznovanu a devenit sediul ministerelor si al conducerii politice, refugiate de la Bucuresti. In 1918, in actuala sala de sedinte a Consiliului Local, s-a intrunit Consiliul de Razboi al Romaniei.

Palatul Culturii

Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică, construită, în perioada 1906 – 1925, în perimetrul fostei curți domnești medievale moldovenesti, pe locul fostului palat domnesc.

Monumentul a fost finalizat în cele din urmă la 11 octombrie 1925 și inaugurat oficial un an mai târziu, de regele Ferdinand I al României.

In prezent Palatul Culurii cuprinde  Complexul Muzeal Național al Moldovei care găzduiește patru muzee: Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, și Muzeul Științei și Tehnicii. „Ștefan Procopiu“.  De asemenea, clădirea găzduiește Centrul de conservare-restaurare a patrimoniului cultural.  Aici se organiseaza  diverse expoziții și alte evenimente. Palatul Culturii este listat în Registrul național al monumentelor istorice 

BUZĂU, 590 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ

Marți, 23 februarie 2021, a fost pusă în circulație o emisiune de mărci poștale tematică din seria Orașele României, intitulată Buzău, 590 de ani de atestare documentară.

Emisiunea de mărci poștale aniversară dedicată Buzăului reproduce în imaginile sale patru monumente arhitectonice reprezentative legate strâns de istoria, cultura și viața socială a municipiului

Ilustrate maxime realizate cu mărcile emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi  emisiunii.

Palatul Comunal

 Este o clădire aflată în centrul orașului Buzău, România..

A fost construit în perioada 1899 – 1903 la comanda primarului orașului, Nicu Constantinescu, după un proiect al arhitectului Alexandru Săvulescu.

Bijuteria arhitectonică a Buzăului a fost inaugurată în toamna anului 1903, iar recepția s-a făcut la 16 decembrie 1903, în prezența unor personalități ale vremii, precum Regele Carol I, prințul Ferdinand, Armand Călinescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Alexandru Marghiloman și alții..

Palatul Comunal  servește drept sediu al Primăriei și Consiliului Local al mumicipiului Buzău.

Conacul Marghiloman

Unul dintre cele mai reprezentative ansambluri arhitectonice din Buzău, Conacul Marghiloman a fost construit între anii 1882 şi 1887, de către Iancu Marghiloman. Dupa ce acesta a murit, fiul său, Alexandru Marghiloman, a ales să îl modernizeze, apelând la serviciile unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau/

În prezent  conacul  găzduiește Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” unde sunt organizate diverse activități culturale destinate locuitorilor județului, dar și turiștilor interesați să descopere cât mai multe despre personalitatea lui Alexandru Marghiloman.

Catedrala Arhiepiscopală.

Catedrala arhiepiscopală «Înălţarea Domnului» şi «Sfinţii Trei Ierarhi» a fost construită la iniţiativa arhiepiscopului Epifanie, între anii 2002-2009, are formă de cruce şi este compartimentată tradiţional: pronaos, naos şi Sfântul Altar. Pictura a fost realizată în tehnica frescó de Pc. Pr. Petre Braşoveanu din Buzău.

Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu”

Este un important liceu din Buzau, România . A fost numit după cărturarul și istoricul roman Bogdan Petriceicu Hașdeu. Fondat în 1867, este cel mai vechi liceu finanțat de stat din Buzău.

PASIUNILE REGILOR ROMÂNIEI (I)

Romfilatelia a introdus în circulație vineri, 22 ianuarie 2021, emisiunea de mărci poștale cu tematicaă: Pasiunile regilor României (I. Emisiunea este alcătuită din patru mărci poștale și două plicuri „prima zi” a emisiunii.

Mărcile poștale ale emisiunii ilustrează sugestiv pasiunile cunoscute ale regilor României: Carol I (echitația), Ferdinand I (botanica), Carol al II-lea (filatelia)  Mihai I (aviația).

Am realizat ilustrate maxime cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii,

Regele Carol I (1839 – 1914),

domnitor al României (1866-1881), rege al României (1881-1914).

Regele Carol I în ținută de ceremonie, cromolitografie  de Tadeusz Ajdukiewicz.

Având o educație militară, Carol I era pasionat de echitatie.  Era un  veritabil călăreț pe câmpurile de instrucție și pe câmpul de luptă al Războiului de Independență, la care trebuie adăugate impresionantele parade militare.

Carol I cu suita la ceremonia de încoronare, 10 mai 1881 – cromolitografie din Albumul Carelor simbolice, de Carol Popp se Szathmary

Ferdinand I (1865 – 1927),

rege al României (1914-1927).

Botanist erudit.

 

 A fost preocupat de domeniile artei, ale muzicii și chimiei, la care a adăugat însușirea limbilor străine: greaca, latina, engleza, rusa și franceza.

Pasiunea vieții sale era botanica. Era un bun cunoscător al numelor a numeroase plante din diferite regiuni ale României, atât al numelor latinești, cât și al celor în limba țării. Era îndrăgostit de zonele montane, de flora și fauna lor. A fost posesor și autor al unor valoroase ierbare.  

Carol al II-lea (1893 –1953), rege al României (1930-1940).

Carol al II-lea  la Expoziția Filatelică ”EFIRO 1932”.

Una dintre marile preocupări ale regelui a fost filatelia. A făcut parte din   lista celor mai importanți colecționari ai lumii, prin tematica colectiei si raritatea pieselor filatelice colectionate, de la primele emisiuni românești„Cap de bour”, la eseuri, varietăți tipografice, erori și variante de culoare, ale acelorași timbre. Valoroasa sa colecție i-a permis să ducă un trai decent în exilul din Portugalia.

Cu ocazia Expoziției EFIRO 1932 a fost emisă prima coliță filatelică a României, al cărei timbru reproduce portretul lui Carol al II-lea.

Mihai I  (1921 – 2017) rege al României (1927-1930) și (1940-1947).

Aviator pasionat și pilot profesionist

O pasiune nobilă a regelui Mihai I a fost cea a aviației.

 El este, primul monarh aviator din lume. A învățat să piloteze la Ghimbav. Și-a început instructajul la 20 de ani, pe un simulator de zbor. Obține brevetul internațional de pilot de gradul II în anul 1942. În anul 1944, regele Mihai I a primit brevetul de pilot militar, purtând cu mândrie uniforma militară a aviației române la festivitățile din țară și străinătate. Regele a efectuat aproape o mie de ore de zbor

În anii exilului, monarhul a fost nevoit să-și câștige existența ca pilot.În 1950, trăind în Elveția, obține postul de pilot profesionist pe avioane multimotoare ale SUA, fiind angajat ca pilot de sucursala de la Geneva a societății americane de aviație Lear Jet, având ca obligație execuția de zboruri de încercare pentru verificarea instrumentelor de pilotaj.

.

MĂNĂSTIREA PUTNA. Bustul lui Mihai Eminescu

Dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu, realizat de Oscar Han, a avut loc pe 8 august 1926, în prezenţa principesei Ileana, ministrului de interne Octavian Goga, ministrului de război D. Mircescu, ministrului cultelor şi artelor Vasile Goldiş, ministrul Bucovinei Dori Popovici, secretarului general al ministerului cultelor şi artelor Nichifor Crainic, preşedintele sindicatului ziariştilor, a membrilor societăţilor de Arcaşi (Arcaşi-organizaţii ale tineretului din Bucovina) din judeţele Rădăuţi şi Câmpulung şi a studenţilor din Cernăuţi. La ceremonie au vorbit: Nichifor Crainic, secretarul general al comitetului, prof. univ. dr. Domiţian Spânu, prof. univ. Maximilian Hacman, prof. Vasile Gheorghiu, Pamfil Şeicaru, reprezentantul Uniunii Ziariştilor, George Lungulescu de la Casa Şcoalelor, prof. univ. Constantin Berariu, Theodosie Popescu, preşedintele societăţii ,,Arboroasa”. În numele buzoienilor a vorbit Nicolae Dragoş, preşedintele Uniunii Scriitorilor Români.

Realizator Alexandru Mateescu
Suport realizat de Allex Collection. Foto: Valentin Golea, Obliterare Alexandru Mateescu.

Mihai Eminescu, poet al Credinţei Neamului Românesc

La 15 iunie 2020, s-au împlinit  131 de ani de la moartea poetului roman naționai și universal,  Mihai Eminescu. „Luceafărul poeziei româneşti” a murit la vârsta de 39 de ani, în Bucureşti.

Atașamentul, respectul și admirația lui Eminescu pentru Biserica neamului, pe care a văzut-o mereu prezentă în dezvoltarea culturii și identității naționale a poporului român, le-a dobândit din familia sa,

Iubit și prețuit de oamenii Bisericii de la vârsta fragedă a copilăriei și până la sfârșitul vieții, Eminescu a fost la rândul său un iubitor și apărător al Bisericii. Astfel, el a numit Biserica Ortodoxă ‘maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului 

Romfilatelia a introdus in circulatie , luni i5 iunie 2020, o emisiune filatelica , formată din două mărci poștale.

Ambele timbre ale emisiunii au valoarea nominală de 8,50 lei. Pe unul dintre acestea se regăsește un bust al lui Mihai Eminescu aflat în curtea Mănăstirii Putna, alături de imaginea mănăstirii. Celălalt timbru este ilustrat cu un detaliu al statuii lui Mihai Eminescu, din  fața Ateneului Român din București (operă a sculptorului Gheorghe D. Anghel), alături de primele versuri ale poeziei Rugăciune.

Cu acest ultim timbru am realizat două ilustrate maxime, folosind cărțile poștale Allex Collectiom. De asemenea cu suportul realizat de domnul Alexandru Mateescu, ce prezintă poezia Rugăciune  și timbrul emisiunii, am făcut o interesantă ilustrată maximă. Am obliterat cu stampila  prima zi a emisiunii din data de 15 iunie 2020.

Detaliu bust al statuii lui Mihai Eminescu, din fața Ateneului Român.

Poezia ”Rugăciune”

Statuia  lui Mihai Eminescu, din fața Ateneului Român

Expoziția Filatelică Națională cu participare internațională EFIRO 2019

Federația Filatelică Română împreună cu Muzeul Recordurilor Românești  a organizat în perioada 19 septembrie 2019 și 21 septembrie 2019, Expoziția Filatelică Națională cu participare internațională, EFIRO 2019,  pentru a celebra “560 de ani de la prima atestare documentară a orașului București” și “145 de ani de la înființarea UPU”.

La acest eveniment au participat expozanti din România, cât și din Albania, Bulgaria, Grecia, Israel, Republica Moldova, Ungaria și Serbia.

La expoziție am prezentat și eu două exponate de maximafilie : Bucharest in maximaphily(5 panouri) și The Romanian Athenaeum(1 panou).

Palmaresul expoziției la clasa de maximafilie

Diploma primită

Medalia acordată

FLORI MELIFERE

Marți, 11 iunie 2019, a fost posă încirculație emisiunea de mărci poștale „Flori melifere”., formată din cinci timbreș care prezintă primcipalele plante melifere de pe teritoriul României.

Cu aceste timbre, cărțile postale Allex Collection tipătite la Kaya Prtint București  si stampila prima zi a emisiunii, am făcut câteva variante de cărți maxime.

Teiul argintiu (Tilia tomentosa)

Teiul este un arbore melifer care poate atinge 20–30 m înălțime. Are tulpină groasă brun-închisă. Acest arbore are frunze pe fața inferioară stelate, argintii, perișorii formând un toment des, vizibil de la distanță. Este răspândit în zonele calde , formând păduri de foioase și mixte. Privită de la distanță, forma coroanei este lat-piramidală. Este rezistent la poluare.

Florile de tei sunt bogate în antioxidanți, care ajută organismul să scape de acțiunea nocivă a radicalilor liberi, responsabili de stresul oxidativ celular, printre care se numara flavonoidele (precum quercetina, kaempferol si procyanidin) și taninurile. De asemena, teiul conține și uleiuri esentiale, precum eugenol, limonene si citral.

Aceasta este o plantă de miere foarte populară, răspândită peste tot. Perioada de înflorire începe în iunie.

Salcâmul (Robinia pseudoacacia) 

Salcâmul  face parte din familia Fabaceaeste un arbore melifer, cu tulpina înaltă, până la 25-30 de metri și ramuri spinoase rare, fiind aclimatizat în America de Nord, Europa, Africa de Sud și Asia.

Florile de salcîm se utilizează ca aromatizant și în industria parfumurilor, iar în medicina populară calmant al tusei. Scoarța se folosește tot empiric în hiperaciditate, în ulcer gastric și duodenal și ca purgativ. Ca urmare a prezenței robinei, scoarța trebuie utilizată cu multă atenție, deoarece această substanță este toxică.

Mierea de salcâm este de calitate superioară, cu aromă şi gust plăcut, care nu cristalizează timp îndelungat. 

Floarea-soarelui (Helianthus annuus)

Floarea-soarelui este o plantă anuală din familia Asteraceae nativă din America. Este una din compozitele cele mai cultivate pentru semințele bogate în ulei, din acestea fiind extrasuleiul de floarea soarelui…

Floarea soarelui este responsabilă cu majoritatea producției de miere din România, acoperind 40% din total.  Având nevoie de foarte mult soare, această plantă este favorizată de solul și clima de la câmpie și este întâlnită frecvent în județe precum Constanța, Galați, Giurgiu sau Ialomița.

Mierea de floarea-soarelui este aromata, de culoarea galbena deschis, cu gust placut, specific plantei si cristalizeaza foarte repede.

Rapița (Brassica rapa  oleifera)

Rapița  este o plantă din familia cruciferelor Brassicaceae cu florile galbene și cu tulpina subțire, lungă și ramificată.

Rapița se cultivă pentru semințe din care se obține ulei folosit în alimentație și în industrie pentru fabricarea de biocombustibil (biodiesel). Planta verde este un mutreț valoros, în perioada de înflorire având și importanță meliferă. Este răspândită în zone cu clima uscată temperat continentală excesivă. Este a treia cea mai mare sursă de ulei vegetal din lume.

Rapiţa este o excelentă plantă meliferă, putând asigura producţia a 50 kg de miere la fiecare hectar de cultură. În plus, prin procesarea rapiţei se produc turte cu valoare furajeră mare, care conţin proteine (38-42%), glucide şi săruri minerale.

Mărul (Malus domestica)

Mărul este o specie de plante din familiaRosaceae. Această specie cuprinde între 44 și 55 de soiuri, care se prezintă ca pomi sau arbuști.

Mărul are acțiune tonică, diuretică, uricolitică, depurativă, antiseptică, intestinală, laxativă. Este indicat în astenie, surmenaj, convalescență, graviditate, anemie, reumatism, gută, litiază urică, hepatită, colibaciloză, stări febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet și altele

Mărul are o perioadă îndelungată de înflorire (aprilie-mai). Floarea de măr de culoare alb-roz, secretă 0,7-1,4 mg nectar, care conţine 26-43% zahăr. Producţia de miere variază între 30-40 kg miere/ha.

Marul  este o specie mult apreciată atât pentru nectarul produs, cât, mai ales, pentru înalta valoare poleniferă. Importanța sa crește și datorită faptului că prezintă cea mai mare extindere, ocupând suprafețe foarte mari. Producția de miere se estimează a fi cuprinsă între 30 si 42 kg la hectar.

Sfinții Împărați Constantinși Elena

Maximafilie Maximaphily Alexandru Antonache Romania

Tuturor celor care poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena le urez multă sănătate, numai bucurii siîmpliniri.

SF. C SI E 1

Ilustrată maximă. realizare personal, marca poștală cu valoarea nominală de 9,10 lei, cartea postală ilustrată Allex Collection, ștampila prima zi a emisiunii București 21.05.2013. Cartea postală reproduce o icoană realizată de Otilia Otetelețană, parte a catepetesmei Catedralei Patriarhale cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena.

SF. C SI E 2

Ilustrată maximă. realizare personală, timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei, cartea postală ilustrată Allex Collection, ștampila prima zi a emisiunii București 21.05.2013. Cartea postală reproduce o icoană în stil bizantin din patrimonial Catedralei Patriarhale cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena.

Vezi articolul original