RSS Feed

Monthly Archives: Septembrie 2016

SEBASTIAN PAPAIANI a încetat din viaţă !

Cunoscutul  actor Sebastian Papaiani a încetat din viaţă astăzi 27 Septembrie 2016, la vârsta de 80 de ani, după o îndelungă suferinţă.

Sebastian Papaiani, cunoscut ca îndrăgitul Plutonier Căpşună sau Păcală, a fost unul dintre cele mai răsunătoare şi prolifice nume ale teatrului şi filmului românesc. Actorul a jucat în nenumărate piese de teatru, în filme, iar spre anii bătrâneţii şi în telenovele, unde a avut ocazia să cunoască şi să îndrume tânăra generaţie de actori.

În anul 2011, Sebastian Papaiani a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Capitală. „Împart bucuria şi emoţia cu dumneavoastră. Fără public nu se face nici teatru, nici film”, a spus Papaiani, înainte să dezvelească steaua care i-a fost acordată pe Aleea Celebrităţilor.

Actorul Sebastian Papaiani a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.

DUMNEZEU SĂ ÎL ODIHNEASCĂ ÎN PACE !

papaiani_001

GEORGE COȘBUC, 150 de ani de la naștere.

George Coșbuc, poetul care a încântat zeci de generații de elevi, tineri şi oameni iubitori de frumos, s-a născut la data de 20 septembrie 1866,în satul Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud  A fost al optulea dintre cei 12 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc şi ai preotesei Maria. De la mama sa se pare că a moștenit talentul literar: era o bună creatoare în stil popular și povestitoare deosebit de cuceritoare. A încetat din viață la 9 mai 1918, la București. A fost un poet și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. Poezia sa aparține patrimoniului cultural național și, deși este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările școlare sau populare, creația sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvârșit A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de iluminare a țăranilor, e un precursor al mișcării poporaniste și un tehnician desăvârșit al prozodiei, folosea o gamă foarte variată de picioare metrice și de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terța rima. A dat o versiune completă a poeziei lui Dante, Divina comedie. A tradus foarte mult din lirica străină și a adaptat prin localizare la sufletul și mediul țărănesc Eneida și Odiseea și a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română. Toate aceste calități îl recomandă pentru poziția pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simțul echilibrului și faptul că a scos în evidență partea solară, idilică, a sufletului țăranului român.

 

Din colecția mea vă prezint două ilustrate maxime și o carte poștală.

EXPOZIȚIA FILATELICĂ ”CENTENARUL INTRĂRII ROMÂNIEI ÎN RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIRE” 1916-2016 (III)

La această expoziție au fost editate și cinci plicuri omagiale, francate cu timbrul de 1 leu din emisiunea ”Români geniali”   din 18.03.2016, ce prezintă imaginea lui Constantin Brâncuși.  Două dintre acestea le-am prezentat in prima postare despre această expoziție. Eu am folosit aceste plicuri, ștampilele expoziției și mărcile poștale din cadrul emisiunii ”IN MEMORIAM. Erioii Neamului” din 25.07.2014, considerând ca asigură o mai bună concordanță.

Plicurile reproduc imaginile marilor conducători ai vremii, care au reușit să înfătuiască visul românilor de a se uni într-o singură țară, realizând, în final,  România Mare:

-Consiliul de Război, convocat la Periș 2/15 septembrie 1916 ;

-Regele Ferdinand I ;

-Generalul Alexandru Averescu ;

-Generalul Constantin Prezan ;

-Monumentul Ultimului Străjer al Capitalei, dedicat eroilor căzuți pentru apărarea   Bucureștilor ;

 

EXPOZIȚIA FILATELICĂ ”CENTENARUL INTRĂRII ROMÂNIEI ÎN RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIRE” 1916-2016 (II)

După doi ani de neutralitate, România intră în Primul Război Mondial alături de Antanta, adică de Franța, Marea Britanie și Rusia împotriva Austro-Ungariei și Germaniei. Scopul declarat era recuperarea teritoriilor românești aflate sub dominație austro-ungară – Transilvania, Crișana, Maramureșul, Banatul și Bucovina. Ofensiva armatei române a început în seara zilei de 27 august 1916.

Cu ștampila ocazională a expoziției, dr. Ioan  Daniliuc a realizat , într-un tiraj redus, două ilustrate maxime cu Regele Ferdinand și Generalul Alexandru  Averescu, folosind timbrele emisiunii “In memoriam, eroii neamului”.

 

1

 

Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865Sigmaringen – d. 20 iulie 1927Castelul PeleșSinaia)

Principele Ferdinand a devenit rege într-o perioadă tensionată, marcată de problema intrării sau nu a României în Primul Război Mondial. La 4/17 august 1916 a fost semnată, la București, o Convenție politică între România, pe de o parte, și Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia, pe de alta.

România urma să intre în război în termen de 10 zile, în schimbul recunoașterii de către Aliați a drepturilor ei asupra tuturor teritoriilor locuite de românii din Imperiul Austro-Ungar, adică ale Bucovinei, Banatului, Maramureșului, Crișanei și a toată Transilvania.

Astfel, regele Ferdinand a acceptat, în Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916, intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, împotriva Germaniei și Austro-Ungariei, realizând astfel pasul cel mai important pentru realizarea idealului României Mari.

Cunoscut de popor și cu supranumele de „Întregitorul”, Ferdinand a încununat visul întregii națiuni de a trăi între aceleași hotare, ale României Mari, chiar dacă pentru realizarea acestui ideal a trebuit să intre în război împotriva țării sale natale.

 

 

2

 

 

Generalul Alexandru Averescu ( 18591938general de armată, apoi mareșal al României.   Primul Război Mondial i-a adus glorie. Generalul de divizie Alexandru Averescu a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a II-a (14 – 26 august 1916, 26 septembrie 1916 – 30 ianuarie 1918). S-a remarcat printr-un spirit ingenios și plin de inițiativă, care l-a dus la conflicte cu Marele Cartier General, condus de generalul Prezan. A inițiat cunoscuta manevră de la Flămânda (1916), a condus Armata a II-a în bătăliile de la Mărăști și Oituz (1917). 

 

 

Iubește natura! Parcul Național Ceahlău (II)

 

Continuarea postării annterioare.

 

A1

 

Pescărușul (pescărelul) albastru (Alcedo atthis)

Este o pasăre care face parte din familia Alcedinidae reprezentată printr-o singură specie în Europa Centrală. Arealul lui de răspândire este EuropaAsia și Africa de Nord. Pasărea trăiește pe malul apelor curgătoare repezi sau a celor stătătoare cu apa clară unde trăiesc pești. Hrana principală sunt peștii mici, insectele acvatice, larvele acestora dar și crustaceii mici și mormolocii. În ultimul timp, efectivul de păsări s-a refăcut după o perioadă în care această pasăre era o specie periclitată.

Detalii : https://ro.wikipedia.org/wiki/Pesc%C4%83ru%C8%99_albastru

 

 

A2

 

Măcăleandru (Erithacus rubecula)

Pasăre insectivoră din familia Muscicapidae. Este întâlnită în România tot timpul anului. Vara trăiește în pădurile de munte, iar iarna coboară în regiunile de câmpie, în parcuri și grădini.  Este o pasărică de doar 12-14 cm şi 10-20 g, în general, sedentară, având ca habitat pădurile (înfrunzite şi umede, cu deosebire, de conifere), tufişurile dese de la marginea lor, dar şi grădinile, livezile şi parcurile care presupun şi apropierea apei, de la şes până la munte. În ţările Europei Centrale şi de Vest este un locuitor permanent, în timp ce în nordul Europei vine doar vara. La noi rămâne în iernile blânde, altfel, călătoreşte spre nordul Africii.

 

Alte informații :

https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83c%C4%83leandru

http://www.muntesiflori.ro/macaleandrul/

 

A3

 

Fâsa de munte (Anthus spinoletta)

Face parte din  oerdunul  Passeriformes, familia Motaciliidae.Cuibăreşte exclusiv pe înălţimile fără păduri, ale Carpaţilor, instalîndu-şi cuibul pe sol, lângă bolovanii înierbaţi. Ouăle, în număr de 4—5, au colorit cenuşiu-spălăcit, cu puncte şi virgule întunecate. Femela asigură incubaţia de 14—16 zile, care începe prin luna mai. Pe vară, creşte două generaţii de pui. Coloritul corpului este cenuşiu cu pete mai întunecate pe partea superioară. Iarna, majoritatea păsărilor migrează spre ţinuturile sudice, în special spre nord-estul Africii, sud-estul Asiei şi în Grecia. Adesea unele exemplare rămase se întâlnesc iarna, mai ales în sudul ţării.

Sursa :

http://www.chettusia.com/ro/birds/fasa-de-munte-anthus-spinoletta

 

 

A4

 

Forfecuța (Loxia curvirostra)

Face parte din ordinul Passeriformes, familia Fringillidae. Este o pasăre sedentară care populează regiunile împădurite din Europa, centrul și nordul Asiei, ajungând și în nordul Africii. La noi în țară apare în pădurile de conifere din Munții Carpați. Deseori migrează de la nord în cârduri mari spre colinele de la șes, făcând popasuri scurte în grădini și parcuri cu diferiți arbori, dar mai ales în care apar foarte multe conifere. Pasarea are lungimea corpului de 15-17 cm, deschiderea aripilor de 28 cm si greutatea de aproximativ 40 g.

Detalii :

http://www.ecoazimut.ro/index.php/component/content/article/59-lexicon/f7/490-forfecuta-loxia-curvirostra

 

 

 

A5

 

Capra neagră (Rupicapra rupicapra)

Este un animal care face parte din familia Bovidae, subfamilia Caprinae. Ea este răspândită în regiunile muntoase din Europa și Asia Mică.

Capra neagră  cântărește intre 25 si 50 kilograme, înalțimea până la umeri este de 70-80 centimetri și lungimea corpului este de 110-135 centimetri. Culoarea blănii este crem, iar pe timpul primaverii și verii se deschide la culoare. Pe timpul iernii, caprei negre ii crește un al doilea strat de blană sub cel principal. Copitele sale sunt excelent adaptate stâncilor alunecoase.

Capra neagră ajunge în cele mai inaccesibile locuri atunci când se simte amenințată. Poate sări 2 metri în înălțime și 6 metri în lungime, putând alerga cu până la 50 kilometri / oră.

Capra neagră este un animal diurn și se împerechează începand cu luna octombrie până în decembrie.

Detalii :

https://ro.wikipedia.org/wiki/Capr%C4%83-neagr%C4%83

http://www.zoo.ro/capra-neagra

 

 

 

A6

 

 

 

Ursul brun (Ursus arctos)

Face parte din familia Urside si este un mamifer omnivor. Cei multi ursi bruni se găsesc în Rusia (120.000), dar se mai întalnesc și în America de Nord sau Europa (Franța, Slovacia, Cehia, Spania, România). In România, în Munții Carpați, se gasește cel mai mare numar de ursi bruni din Europa (in prezent aprox. 6000 de exemplare). Sunt animale longevive, trăind până la 30 de ani în sălbăticie si chiar cu 20 de ani mai mult în captivitate.

Corpul unui urs brun (Ursus arctos arctos) este masiv și atinge aproximativ 2,5 m în lungime și cântărește până la 600 kg. Picioarele sale sunt lungi și puternice. Ursul brun se sprijină pe toată talpa (plantigrad) și are unghiile neretractabile și lungi.

Spatele său este bombat și ușor inclinat către umeri. Gâtul este scurt și gros, botul alungit și conic, iar ochii mici, oblici și cu pupila rotundă. Ursul brun are o blană deasă, mult apreciată, cu două rânduri de peri, spicul și puful. Culoarea de bază este cea brun-cafenie.

Surse :

https://ro.wikipedia.org/wiki/Urs_brun

http://www.animalutze.com/categorii/ursul-brun.php

http://www.cultura-generala.com/ursul-brun.html

 

Iubește natura! Parcul Național Ceahlău (I)

Joi, 1 septembrie 2016 a fost pusă în circulație o emisiune filatelică având în compunere douăsprezece mărci poștale care prezintă imagini ale florei și faunei existente în perimetrul Parcului Național Ceahlău. Detalii aici :  http://romfilatelia.ro/ro/iubeste-natura-parcul-national-ceahlau/

Sunt multe păreri exprimate de filateliști colecționari, referitoare la calitatea timbrelor (culorile de fundal la unele din timbre este prea închisă), corecta prezentare a denumirii  florilor. Spe exemplu, gențiana este denumită generic. Corect ar fi fost să îi fi spus gențiana galbenă sau ghințura galbenă (Gentiana lutea)

Cu timbrele emisiunii și cărțile poștale ilustrate editate de Allex Collection,  am realizat ilustrate maxime, obliterând cu ștampila prima zi a emisiunii București, 01.09.2016, la Oficiul Poștal 37.

Referitor la concordanța de loc, justific cu faptul că multe din plantele ilustrate pe timbre se găsesc și în  zona de sud a țării în grădini botanice, etc. Acestă justificare o am și pentru animalele și păsările prezentate, care în sezonul rece, migrează către sud,  unele rămânând aici peste iarnă, altele ajungând pană în nordul Africii.

 

 

 

F1

 

Crinul de pădure (Lilium martagon)

Este o specie de plante din ordinul Liliales, familia Liliaceae care preferă zonele montane din Europa Centrală, de Est, de Sud-est și Asia. În România se întâlnește în luncile montane până la altitudinea de 2400-2500 m. Înflorește în iunie-iulie. Poate fi ușor recunoscut după petalele mari, încovoiate. Planta are înălțimea de 30-100 cm. Florile sunt gălbui, roz, de roșu aprins, cu mici pete mai închise la culoare. În trecut i-au atribuit forțe magice, i se culegeau bulbii galbeni-aurii, din care sperau să obțină aur. Este o specie rară, ocrotită!

Crinul de pădure este o plantă erbacee, perena, întâlnită prin pădurile de foioase, prin fânețe și locuri stâncoase de la câmpie până în regiunea montană.

Detalii : http://visitromania.info.ro/site/crinul-de-padure/

 

 

 

F2

 

 

Floarea de colț (Leontopodium alpinum)

Numită și floarea reginei sau albumița, această plantă reprezintă o raritate fiind declarată monument al naturii și ocrotită prin lege.

În mediu natural, în țara noastră ea se găsește în Munții Carpați, dar poate fi cultivată si in zone ce imită condițiile naturale – zonele alpine și subalpine –  pe stânci calcaroase cu bună expunere la soare.

Planta perenă, erbacee, cu creștere redusă (cca 20 cm), apare în pâlcuri izolate pe stâncile golașe și însorite.

Frunzele alungite, sau liniar-lanceolate, de culoare verde deschis formează la baza plantei mici rozete. Din mijlocul acestora ies tulpinile ce poarta flori singulare sau în inflorescențe.

Toate părțile plantei sunt acoperite de perișori, alburii foarte fini, ce îi conferă un aspect catifelat și feeric.

Detalii :

http://www.gradinamea.ro/Floare_de_colt___si_in_gradini_6491_536_1.html

 

 

 

F3

Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica)

Este o plantă din genul Hepatica, familia Ranunculaceae. Este o plantă endemică, rară, ce se dezvoltă la altitudini înalte în Carpații României. Delicată și gingașă, crucea voinicului poate fi cultivată și în grădinile decorative.
Frunzele sale trilobate, specifice plantelor din genul Hepatica, stau la baza denumirii pe care a primit-o acest gen. Planta produce flori albastre, mai rar albe sau roz, începând cu luna februarie și pana în luna mai. Mărimea lor este de 4-6 cm. Crucea voinicului nu este o plantă înaltă; dimensiunea maximă de circa 20 cm este o altă trăsătură adaptativă.

Alte informații : http://www.gradinamea.ro/Crucea_voinicului__Hepatica_transsilvanica__9511_536_1.html

 

 

 

F4

 

Arnica (Arnica montana)

Arnica este o specie de plante din genul Arnica, familia Asteraceae, ce crește în regiunile de munte, împodobind pășunile cu florile ei galbene-aurii. Denumiri populare : podbal de munte, carul-pădurilor, cujdă sau carul-zânelor,  iarba soarelui, țâța oilor.Plantă perenă, care crește în regiunile montane, are flori asemănătoare margaretelor, galben-aprins, care înfloresc vara pe tulpini lungi şi păroase. Frunzele sunt ascuțite şi dispuse radial în jurul bazei. Numele provine, se pare, din cuvântul grecesc „arnikos” – pielea mielului.

Detalii :

http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/arnica-arnica-montana-11440028/

 

F5

 

Gențiana (Gentiana lutea)

Gențiana este o plantă erbacee pusă sub protecția legii și declarată monument al naturii, pentru pericolul actual de a dispărea din flora autohtonă. Aceasta  crește în flora spontană a  României din zona de câmpie până la cea subalpină, la marginea pădurilor.

Există 4 mari specii de gențiană, și anume:

– gențiana galbenă (Gentiana lutea) – are o alură impozantă, ajungând la înălțimi de 60-120 cm, având o rădăcină puternică, groasă, maronie la exterior şi gălbuie la interior; tulpina este erectă, goală la interior, iar pe aceasta sunt așezate frunze mari, oval-eliptice, a căror dimensiune scade spre partea superioară a tulpinii; florile se pot găsi în partea superioară a tulpinii, sunt așezate în cime, iar culoarea este galben-aurie, iar  semințele sunt plate și foarte ușoare.

– gențiana roșie (Gentiana purpurea), deosebindu-se prin florile în formă de clopoțel, galbene la interior și roșii aprins la exterior.

– genţiana pătată (Gentiana punctata), ce se deosebește prin florile galbene stropite cu puncte negre

– genţiana pannonica ce are zimții caliciului arcuiți spre spate, de culoare grena-violet.

În scop terapeutic se folosesc rizomii şi rădăcinile recoltate din luna august până toamna târziu.
Detalii :

http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/gentiana-gentiana-lutea–11661031/

http://lataifas.ro/medicina_naturista_alternativa/14573/ghintura-galbena-gentiana-lutea-o-planta-cu-proprietati-magice/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ghin%C8%9Bur%C4%83_galben%C4%83

 

 

F6

 

Papucul doamnei (Cypripedium calceolus)

Plantă perenă cu tulpina înaltă de 15-50 (70) cm.S-a răspândit pe scară largă, din Asia până în Europa si Oceanul Pacific. Cu toate acestea, în Europa planta a devenit tot mai rară, iar în unele locuri a dispărut complet. Din acest motiv, în prezent multe țări o consideră plantă protejată. În România, papucul doamnei este o plantă protejata încă din 1938. Grație unor organizații, au fost realizate proiecte de înmulțire „in vitro” pentru repopularea zonelor în care aceasta a fost distrusă.

Papucul doamnei este o plantă anuală, care răsare primăvară. Tulpina prezintă numai 3-5 frunze și o singură floare în vârf, asemănătoare unui mocasin, aspect care i-a adus și numele de „papuc”.

Detalii :

http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/papucul-doamnei-o-floare-rara-in-romania-163788.html