RSS Feed

Category Archives: Personalitati

Stele ale scenei și ecranului

 

           Miercuri, 20 decembrie 2017, a fost pusă în circulație emisiunea filatelică „Stele ale scenei și ecranului”, formată din sase timbre cu valoarea nominală de 8 lei fiecare, total 48 lei. Mă întreb, dacă la asemenea prețuri practicate de Romfilatelia copiii, adolescentii, sau cei cu venituri modeste pot avea acces la mărcile emise. Oare ce viitor va avea colectionarea de măci poștale? Cred că în câțiva ani, cănd noi vom trece la cele veșnice, va dispărea și filatelia, iar Romfilatelia odată cu noi, dacă nu-și  va recconsidera strategia prețurilor, dacă va continua sa aibă ca obiectiv prioritar profitabilitatea cu orice oreț, si nu va avea o strategie de viitor, în care să nu neglijeze rolul cultural educativ pe care l-a avut marca poștală.

Cu timbrete emisiunii, carțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am creat ilustrate maxime, pentru a  onora valoroșii artiști români  ilustrați pe mărcile poștale.

 

GEORGE MIHAITAGeorge Mihăiță

(n. 23 septembrie 1948, Moreni, județul Dâmbovița)

Este un actor român de teatru și film. A absolvit în 1971 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”  București, secția actorie, clasa prof. univ. Sanda Manu. Începând cu anul  2000 este directorul Teatrului de Comedie din București . Mihăiță a apărut în peste 70 de filme și este privită ca o icoană de film românească. Actorul George Mihăiță a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu  Ordinul național Serviciul Credincios  în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.

Talentul și pasiunea puse în slujba scenei i-au adus numeroase premii, precum: Cel mai bun actor 2010 (Gala UNITER pentru rolul Ametistov din piesa Casa Zoikăi), Cel mai bun actor 2007 (Festivalul Național de Comedie, Galaţi și Festivalul JoakimInterFest, Kragujevac, Serbia, pentru rolul Primarul din spectacolul Revizorul).

 

MAIA MORGENSTERNMaia Morgenstern

 S-a născut în București la 1 mai 1962, într-o familie de evrei. A studiat la Academia de teatru și film între 1981 și 1985, iar apoi a jucat la  Teatrul Tineretului  din Piatra Neamț  până în 1988. A apărut apoi pe scena  Teatrul Evreiesc de Stat din București, după care s-a alăturat trupei de la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”. Printre rolurile notabile pe scena de teatru se numără Lola Lola din Îngerul albastru (Der Blaue Engel) sau Kathleen Hogan în Park Your Car in Harvard Yard. Ea este cunoscută publicului român mai ales pentru rolurile din filmele  Balanța, Cel mai iubit dintre pământeni, Patimile lui Hristos.

Talentul și munca neîncetată i-au fost răsplătite cu numeroase premii și distincţii, dintre care amintim: Premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul Emma (Londra), pentru rolul Maria din Patimile lui Hristos, Ursul de Argint la Festivalul Filmului de la Berlin și Premiul Felix al Academiei Europene de Film, pentru rolul Nela din filmul Balanţa, Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă, pentru rolul Medeea, din Trilogia antică, și Lola Blau din Astă seară: Lola Blau, Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler, în Franţa, Ordinul Regal „Nihil Sine Deo”. Parlamentul European de la Strasbourg o desemnează în anul 2003.

 

 

HORATIU MALAELEHorațiu Mălăele

(n. 1 august 1952. Târgu-Jiu)

Este un actor, regizor, grafician, caricaturist şi scriitor român. A absolvit Liceul Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu, iar în 1975 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, la clasa profesorului Octavian Cotescu. A fost repartizat la Piatra Neamţ, la Teatrul Naţional, unde a interpretat mai multe roluri în piese precum ”Tinereţe fătă bătrâneţe” de Eduard Covalli, ”Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni, etc.

A ajuns apoi la Bucureşti unde a jucat pe scenele celor mai mari teatre Notarra, Odeon, Teatrul Naţional, Bulandra, etc. Începând cu anul 1982 a debutat ca regizor de teatru, după ce făcuse regie de film.

Palmaresul actorului include două Premii UNITER: Cel mai Bun Actor în 1992, pentru rolul Lelio din piesa Mincinosul, interpretat pe scena Teatrului Odeon și Cel mai Bun Actor în 1998, pentru rolul K. Müller din piesa Unde-i revolverul?, în montarea Teatrului Nottara. În 2012, actorului i-a fost conferit Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră la Festivalul Internaţional de Film „Comedy Cluj”. În același an, îndrăgitul actor a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din București. În 2002, a lansat cartea Horațiu despre Mălăele, care cuprinde texte, fotografii, reproduceri de grafică despre viaţa și activitatea teatrală sau plastică a artistului. De asemenea, este autorul volumelor O poveste cu Horaţiu și Rătăciri. În ceea ce privește activitatea sa de caricaturist și grafician, Horaţiu Mălăele a avut zeci de expoziţii naţionale și internaţionale și a publicat mii de caricaturi și desene. A expus la München, Paris, Veneţia, San Francisco, Montevideo etc.

 

 

LUMINIȚA GHEORGHIULuminița Gheorghiu

(n. 1 septembrie 1949, București)

Este o actriță română de voce, scenă, film și televiziune care a câștigat Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, pentru filmul Poziția copilului (2013). A fost, de asemenea, invitata specială a organizatorilor Festivalului de la Cannes  (2006) pentru filmul Moartea domnului Lăzărescu

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Capitală în 1972, la clasa profesorului  Ion Cojar. A debutat în teatru cu rolul Mărioara, într-o piesă montată de Alexandru Tocilescu pe scena Teatrului Cassandra. După absolvire a fost repartizată la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani. În anul 1975 s-a mutat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, iar între anii 1976 și 2003 a fost actriță a Teatrului Bulandra din București.

Cariera în film și-a început-o cu rolul Catrina din filmul  Mormeții (1987). A devenit cunoscută o dată cu pelicula Moartea domnului Lăzărescu  , filmul în regia lui Cristi Puiu, în care are rolul asistentei care îl plimbă pe pacientul Lăzărescu de la un spital la celălalt.

A fost apreciată cu premiul pentru Cea mai bună actriţă și Premiul Academic în cadrul Galei UCIN 2013, pentru rolul din Poziţia Copilului și Sunt o babă comunistă! Luminiţa Gheorghiu a primit și o nominalizare în cadrul European Film Awards 2013, pentru rolul din Poziţia Copilului, film care a fost premiat cu Ursul de Aur la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.

 

MARCEL IURESMarcel Iureș

Actorul Marcel Iureş s-a născut la 2 august 1951, la Băileşti, judeţul Dolj. A absolvit în 1978 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti.
În perioada 1978-1980 a jucat la Teatrul National Cluj, după care a desfăşurat, începând din anii ’80, o prodigioasă activitate teatrală la teatrele ”Bulandra” şi ”Odeon” din Bucureşti. Dintre piesele de teatru în care s-a remarcat, prin talentul, prezenţa scenică şi profunzimea interpretării, amintim: ”Romeo şi Julieta” (1978), ”Cum vă place” (1979), ”Hamlet” (1985, în rolul lui Horatio), ”Dimineaţa pierdută” (1986), ”Merlin sau ţara pustie” (1991),”Richard al III-lea” (1993), ”Trei surori” (1995), ”Caligula” (1996, în rolul principal), ”O noapte furtunoasă” (1999). A jucat, de asemenea, în spectacolul ”Hamlet”, pus în scenă în 1996 de Tompa Gabor la Teatrul Naţional din Craiova. Această montare a piesei ”Hamlet” a fost desemnată ”Cel mai bun spectacol al anului 1996”, distincţie acordată de Secţia Română a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru din România (AICT). Marcel Iureş a făcut senzaţie în cadrul unui turneu susţinut în Marea Britanie în 1993 şi 1994 cu spectacolul ”Richard al III-lea”, în regia lui Mihai Măniuţiu.

În 1995, Marcel Iureș pune bazele Fundației Cultural Artistice Teatrul ACT, prima instituţie cultural-artistică independentă din Romania, cu sală proprie, multifuncţională, destinată spectacolelor de teatru, muzică, film, dans și expoziţii. Sala a fost inaugurată în luna septembrie 1998.

Și în domeniul cinematografiei românești prestaţia sa actoricească este remarcabilă.

După 1995, i-au fost deschise porţile Hollywood-ului: a jucat în ”Misiune: Imposibilă” (”Mission: imposible”, 1996), alături de Tom Cruise, în ”Pacificatorul” (”The Peacemaker”, 1997), împreună cu Nicole Kidman şi George Clooney, în ”Războiul lui Tom Hart”, 2002, avându-i ca parteneri pe Bruce Willis şi Colin Farrell.

 

OANA PELLEAOana Pellea

(n. 29 ianuarue 1962 în Bocorești)

Este o o actrță română de teatru și film . Oana Pellea s-a născut la 29 ianuarie 1962 în București. Este fiica Domnicăi Mihaela, și a actorului român Amza Pellea (7 aprilie 1931 — 12 decembrie 1983).

Actrița a studiat la  UNATC și a terminat studiile în promoția 1984, la clasa prof. Sanda Manu. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Adrian Păduraru și Claudiu Istodor. Din clasa lui Olga Tudorache, colegii săi au fost Carmen Tănase, Bogdan Gheorghiu. În perioada 1984–1987 a fost actriță la Teatrul din Piatra Neamț. A jucat la Teatrul Bulandra din 1987 până în 1999 și a participat la numeroase turnee din America de Nord, America de Sud, Japonia și Europa. Din 1999, Oana Pellea este liber profesionistă. Academia Română i-a acordat Oanei Pellea premiul Aristizza Romanescu pentru cariera teatrală și cinematografică la 16 decembrie 2010. Oana Pellea a câștigat de două ori premiul Uniunii Oamenilor de Teatru din România UNITER, pentru cea mai bună actriță și i s-a acordat premiul Fundației Culturale Române pentru Carieră Internațională Remarcabilă.

Anunțuri

In memoriam, Regele Mihai I (1921-2017)

Romfilatelia a pus in  circulație, miercuri, 13 decembrie 2017 marca poștală ‘In memoriam, Regele Mihai I (1921-2017)’,, cu valoarea nominală de 8 lei, ilustrând portretul și monograma Regelui.

Cu acest timbru si cărțile poștale Allex Collection, am făcut câteva ilustrate maxime, folosind ștampila prima zi a emisiunii.

Dumnezeu să-i ierte greșelile și să-l odihnească în pace!

 

IMG_20171214_0001IMG_20171214_0002IMG_20171214_0003IMG_20171214_0004

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (III)

Cu ștampilele expoziției, am realizat două ilustrate maxime. Am folosit timbrul cu valoarea nominală de 1 leu din emisuiea filatelică In „Memoriam – Eroii Nneamului”, din 25.07.2014, care îl ilustrează pe Regele Ferdinand și timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, din emisiunea „Ziua mărcii poștale românești – Pe aici nu se trece”, din 15.07.2017, care îl prezintă pe generalul Eremia Grigorescu. Allex Collection a asigurat cărțile poștale ilustrate, tipărite la FullColor București.

 

Regele Ferdinand I al României

(n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș Sinaia)

CM10001 Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său regele Carol I. A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de  Hohenzolern. Faptul că a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit și Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”. Prin hotărâre a Consiliului de Miniștri  a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa I.

 

General Eremia Grigorescu

CM20001Eremia Teofil Grigorescu s-a născut la Târgu Bujor, pe 28 noiembrie 1863. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Galaţi, iar liceul la Iaşi. A fost înscris timp de un la Facultatea de Medicină şi Ştiinţe din Iaşi, după care a plecat la Bucureşti, dedicându-se carierei militare. A absolvit Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie în 1884, iar apoi Şcoala de artilerie şi geniu. Rezultatele excepţionale i-au adus şi un stagiu la Paris, unde a urmat cursuri de matematică la Sorbona.

Punctul culminant al gloriei ilustrului general Eremia Grigorescu, la comanda armatei a II-a, a fost victoria de la Mărăşeşti, împotriva marelui spărgător de fronturi – mareşalul Mackensen, unde, de asemenea, generalul Grigorescu a rostit cuvintele: „Nici pe aici nu se trece!“    după ce la Oituz lansase chemarea „Pe aici nu se trece”

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (II)

La expoziția filatelică omagială  „TRIUNGHIUL DE FOC MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ”, despre care am scris în postarea anterioară, am prezentat exponatul de ilustrate maxime, „Marea Unire – 1 Decembrie 1918”.  Exponatul se compune din 7 fețe de panou, respectiv 222 cărți maxime și prezintă, evoluția istorică a României până la Marea Unire.

Planul exponatului

PLAN Marea Unire 1 -FINAL_001

Câteva foi de expunere care prezintă evenimentul omagiat de expoziție.

 

 

Diploma obținută

DIPLOMA 1

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI -MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (I)

Sfârșitul lui 1916 adusese ocuparea a două treimi din teritoriul românesc de către Puterile Centrale. Bucureștiul era stăpânit de inamici, guvernul se mutase la Iași iar frontul se stabilizase în sudul Moldovei. În octombrie 1916, în frunte cu generalul francez Henri Mathias Berthelot, a sosit o misiune militară aliată menită să ajute la reorganizarea Armatei Române. S-a izbutit pregătirea de luptă a 460.000 de oameni, cu o înaltă capacitate combativă și cu un moral ridicat.

Puterile Centrale urmăreau pătrunderea în Moldova şi scoaterea României din război. Conform înţelegerii dintre germani şi austro-ungari, dacă armatele române erau învinse, întreg teritoriul românesc urma să fie anexat de Austro-Ungaria, ducând la dizolvarea României ca stat.

În vara lui 1917, Puterile Centrale au conceput un atac pentru a sparge linia română. Într-o primă fază, au încercat să dea o lovitură decisivă. Văzând că nu le reușește, au început să pună presiune constantă pe tot aliniamentul pentru a găsi un punct slab și a-l fructifica. Nici cu cea de-a doua metodă nu au reușit.

În aceste condiții Marele Cartier General Român a conceput proiectul unei ofensive. Pe 8 iulie 1917, înainte de începerea operațiunilor, generalul Alexandru Averescu, comandantul Armatei a 2-a, s-a adresat militarilor: „Ostași! A sosit momentul mult așteptat de toată suflarea românească, de voi însă cu bună seamă mai mult decât oricine. Să reluăm lupta pentru a răsturna zăgazul urâcios dincolo de care se aud gemetele părinților, fraților, copiilor noștri sub apăsarea vrăjmașului hrăpăreț. Nu uitați că reluăm lupta pentru cea mai dreaptă și cea mai sfântă cauză, și anume pentru izgonirea cotropitorilor din căminul nostru”.

În inima românilor, bătăliile de la Mărășești, Mărăști și Oituz  au un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a a legendarului  îndemn„ Pe aici nu se trece”  lansat de generalul Eremia Grigorescu.

Victoriile ostaşilor români din vara anului 1917 au avut o importanţă deosebită, în realizarea   Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, dezideratul de secole al poporului roman.

Pentru a evoca aceste înăițătoare momente din istoria poporului nostru, Asociația Filateliștilor din București a organizat expoziția filatelică omagială  „TRIUNGHIUL DE FOC MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ” sub coordonarea neobositului colonel (r) Gheorghe Cotolan. La acest eveniment am participat și eu cu exponatul de maximafilie cu tema  ”MAREA UNIRE”. Expoziția a avut loc în perioada 20 – 30 octombrie 2017. La vernisajul expoziției, desfășurat în ziua de 20 octombrie 2017, au paticipat mai multe persoane precum si reprezentanți ai Asociației Cadrelor Militare în Rezarvă și Retragere, Fililala Sector 1 și ai Asociației Cadrelor Militare în Rezarvă și Retragere din Arma Geniu,al cărei membru sunt și eu. Din această delegație a făcut parte și colonelul (r) Emil Patrichi, care în perioada 1 noiembrie – 1 decembrie 2018,. și-a propus să parcurgă pe jos distanța dintre București și Alba Iulia pentru ca apoi să fie prezent și să participe la manifestările organizate cu prilejul zilei de 1 Decembrie 2018 din Capitala Marii Uniri.   Detalii despre această acțiune găsiți aici : http://acmrrag.ro/comunicate/marsul-recunostintei-initiativa-domnului-colonel-r-emil-patrichi/

S-au acordat diplome expozanților și tuturor participanților la această manifestre li s-au oferit catalogul expoziției și plicurile ocazionale editate cu acest prilej.

Prezint câteva imagini de la expoziție și materiale filatelice editate.

Ale detalii despre această expoziție și piesele realizate de mine cu ștampilele omagiale, le voi prezenta în postările viitoare.

 

Plicurile omagiale editate :

 

 

155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI

Bucureștii au devenit , in mod oficial, Capitala Principatelor Unite Române la  24 ianuarie 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.Noua calitate a orașului, va contribui la o dezvoltare tot mai accentuată a sa, atât din punct de vedere teritorial și demografic, cât și urbanistic edilitar, cultural și economic.

Romfilatelia, a introdus  în circulaţie miercuri, 20 septembrie 2017., emisiunea 155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI. Timbrul emisiunii, având valoarea nominală de 8 lei, înfăţișează clădirea Universităţii la 1938 și statuia lui Ion Heliade Rădulescu,  iar coliţa emisiunii având valorea nominală de 16 lei, ilustrează portretul lui Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei sale, la data de 24 ianuarie 1862, în mod oficial, Bucureștii au devenit Capitala Principatelor Unite Române

Iată câteva ilustrate maxime realizate cu aceate timbre și ștampila prima zi a emisiunii :

 

 

1Alexandru Ioan Cuza  (1820 -1873) a fost primul domnitor al Principatelor Române Unite  și al statului național România. A participat activ la revoluția de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în Ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern. Cartea poștală este editată de Complexul Muzeal Național  „Moldova” Iași, Muzeul Unirii.

 

 

 

 

3Universitatea București la 1938

Universitatea din București, fondată în 1864, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. Mai mulți absolvenți ai Universității s-au afirmat ca personalități de seamă: profesori și cercetători la alte universități din lume, membri ai Academiei Române și ai unor academii din alte țări, scriitori, politicieni (parlamentari, miniștri, prim-miniștri, președinți), diplomați etc

Palatul Universității este o construcție aflată în  Piața  Universității dinBucurești , în perimetrul descris de străzile  Regina Elisabeta,  Academiei, Edgar Quinet,  Nicolae Bălcescu, înaltă de 6 etaje, construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, a început în data de  10 octombrie 1857, după planurile arhitectului  Alexandru Orăscu,  și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912-1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești.  

Împodobirea exterioară a palatului a fost realizată de către  Karl Storck  împreună cu asistentul său,  Waibel , și un elev de-al său, Paul Focșeneanu.

Cartea poștală Allex Collection este tipărită la FullColor București.

 

 

 

4.jpgIon Heliade-Rădulescu (1802 – 1872

A fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte.

Statuia lui Ion Heliade-Rădulescu din București a fost realizată din  marmură de  Ettore Ferrari și dezvelită la 21 noiembrie 1880. Statuia a fost amplasată în Piața Universității din  București (pe atunci Piața Academiei) și îl reprezintă pe  Ion Heliade-Rădulescu privind spre Palatul Universității  într-o atitudine caracteristică oratorilor, cu capul ușor aplecat înainte ținând o carte în mâna stângă, mâna dreaptă și fața descriu discuția pe care o poartă peste veacuri cu trecătorii.

Cartea poștală Allex Collection este tipărită la FullColor București.

 

 

 

Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere

Astăzi, 9 septembrie 2017, se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu. Romfilatelia îi dedică o emisiune de mărci poștale cu titlul „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere”, formată din două mărci poștale cu valori nominale de 4,50 lei și 8 lei.

Cu aceste timbre am realizat mai multe variante de ilustrate maxime, folosind cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. București 37.

Voi posta doar două din variantele realizate.

 

Mihail Kogălniceanu

 (n. 6 septembrie 1817IașiMoldova – d. 1 iulie 1891ParisFranța)

1A fost un om politic de orientare liberală, istoric, scriitor, diplomat, avocat publicist român  originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Române, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza,  iar mai târziu a fost ministru al Afacerilor Externe sub domnia regelui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol I.

În timpul mandatului la conducerea Ministerului de Externe, România își cucerește independenâa se stat.

Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti.

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu

 

 

 

Mihail Kogălniceanu

2.jpgA fost redactor șef al revistei Dacia Literară și profesor al Academiei Mihăileane. Kogălniceanu a intrat în conflict cu autoritățile din cauza discursului inaugural cu tentă romantic-naționalistă susținut în anul 1843. A fost unul dintre ideologii Revoluției de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiției Dorințele partidei naționale din Moldova.

Mihail Kogălniceanu a fost fondatorul ziarului „Steaua Dunării„, „, care a văzut lumina tiparului la 1 octombrie 1855. Inițial , ziarul trebuia să se numească – „Unirea„, dar cenzura nu a permis această denumire.

Iată cîteva pasaje care-l caracterizează pe Mihail Kogălniceanu , unul dintre cei mai străluciţi oameni politici ai Moldovei din sec. XIX: „Acest jurnal este „Steaua Dunării Române”; prin urmare, politica sa nu poate să fie decît politica seculară a românilor, politică naţională care – spre onoarea publiciştilor noştri – se urmează şi se sprijină de întreaga presă românească,…, politică care se rezumă în aceste cuvinte: autonomia Principatelor, Unirea Principatelor„. „Unitatea Principatelor, scrie Kogălniceanu, a fost visul de aur, ţelul isprăvilor a marilor bărbaţi ai României, a lui Iancu Huniad ca şi a lui Ştefan cel Mare, ca şi a lui Mihai Viteazul, a lui Vasile Vodă, ca şi a lui Matei Basarab.

Sursa:

http://istoria.md/articol/35/