Flux RSS

Category Archives: Personalitati

NEAGOE BASARAB, 500 DE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEȘNICE

Emisiunea de mărci poștale ”Neagoe Basarab, 500 de ani de la trecerea la cele veșnice” a fost pusă  în circulațiejoi, 5 august 2021. Emisiunea este alcătuită dintr-un timbru și o coliță dantelată.

Sfântul Voievod Neagoe Basarab a fost Domn al Țării Românești între anii 1512 – 1521. În timpul domniei sale, viața spirituală și duhovnicească ortodoxă a cunoscut o perioadă de strălucită înflorire. Ctitor, printre altele, al sfintei Mănăstiri  Curtea de Argeș, a rămas în istorie ca Domn al culturii, spiritualității și Prinț al Păcii”.
Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 8 iulie 2008. Prăznuirea lui se face pe data de 26 sepembrie.

Cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am realizat două ilustrate maxime.

Neagoe Basarab

Icoană reprezentându-l pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, canonizat în anul 2008.Icoana se află la Biserica Silvestru, București.

Pictura votivă de la Mănăstirea Curtea de Argeș, executată în secolul al XVI-lea de Dobromir. Alături de domnitor, apar Doamna Despina Milița și cei șase copii ai lor.

 Cu prilejul restaurării întreprinse în secolul al XIX-lea, pictura a fost desprinsă de pe peretele bisericii și, după un periplu de mai multe decenii prin diferite instituții muzeale, a ajuns la Muzeul Național de Istorie a României, unde a fost supusă, în anii 2008 și 2009, unui meticulos proces de restaurare.

ZIUA MĂRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI PECEȚI ALE DOMNITORILOR ROMÂNI (II)

Joi, 15 iulie 2021, a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale Peceți ale domnitorilor români (II).

În Țăra Româneascăi, sigiliile și pecețile au avut drept simbol acvila purtătoare de cruce, însoțită de soare și de lună .

Cele patru timbre ale emisiuniii prezintă sigilii în ceară și hrisobule ale unor domnitori ai Țării Românești din secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea: Petru Cercel, Radu Mihnea, Grigore I Ghica, Constantin Brâncoveanu. Fiecărui sigiliu îi este asociat portretul domnitorului respectiv, pe fundal fiind reproduse documente emise în timpul domniilor acestor principi valahi.

Cu timbrele emisiunii am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărțile poștale Allex Collection și am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii., Cartile maxime prezintă  pe cei patru domniitori mentionati mai sus..

Constantin Brâncoveanu. 

Sfântul Martir și Binecredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu a fost Domn al Țării Românești între anii 1688 – 1714. În timpul cât a domnit, Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. În 1714, pe 15 august, a fost martirizat de către turci, la Constantinopol (în prezent Istanbul), împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. Cu toții sunt prăznuiti pe 16 august, sub numele de Sfinții martiri Brâncoveni.

Petru Cercel

 Domnitor al  Țării Românești  în perioada  29 august 1583 –  16 aprilie 1585.

Radu Mihnea. 

A fost domn al  Țării Românești: noiembrie 1601 – martie1602, aprilie 1611 – mai 1611,  12 septembrie 1611  – august 1616, august 1620 – august 1623 și al Moldovei:  24 iulie 1616 – 9 februarie 1619 și 4 august 1623 – 20 ianuarie 1626. Radu Mihnea a fost înmormântat laMănăstirea Radu Vodă  din București, pe care a ctitorit-o în 1615

.

Grigore I Ghica. 

A ocupat tronul Țării Românești de două ori, între anii 1660-1664 și 1672-1673.

ION D. BERINDEI, 150 DE ANI DE LA NAȘTERE

Vineri, 2 iulie 2021, a fost lanată emisiunea de mărci poștale Ion D. Berindei, 150 de ani de la naștere, dedicată unuia dintre marii arhitecți ai României, arhitectul Ion D. Berindei (1871–1928) care este autorul unor clădiri de referinţă pentru arhitectura din Romania, de la inceputul secolului XX, dintre care amintim: in Bucureşti, palatul Gheorghe Grigore Cantacuzino (astăzi, Muzeul George Enescu), casa George Assan (astăzi, Casa Oamenilor de Ştiinţă), Sindicatul Ziariştilor (astăzi, Teatrul Foarte Mic), casa Alexandru G. Florescu, casa George Solacolu, muzeul şi casa Kalinderu, casa amiral Vasile Urseanu, vila Maria Ioanidi, casa Toma Stelian, leagănul Sf. Ecaterina, in Iaşi, Palatul Culturii, in Craiova, casele Romanescu şi Poenaru.”

Cu timbrele acestei emisiuni si cărIle postale Allex Collection, am realizat ilustrate maxime , aplicând ștampila prima zi a emisiunii la 0.P. 37 Bucurețti.


Casa Assan (Casa Oamenilor de Știință)

Construită, în anul 1904, de arh.Ion D. Berindei pentru George G. Assan. În 1945 a devenit Casa Oamenilor de Știință.

Casa Titulescu,astăzi sediul Fundației Europene Titulescu

Construită, în anul 1912, de arh. Ion D. Berindei pentru marele diplomat român Nicolae Titulescu

Palatul Cantacuzino (Muzeul Național „George Enescu”)

Construit de arh. Ion D. Berindei 1901-1906, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, (Nababul)

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” 

Construit de arh. Ion D. Berindei in 1910

Ion D. Berindei (1871-1928) 50 de ani de la naștere

Unul din marii arhitecti ai României.

BICENTENARUL REVOLUȚIEI CONDUSE DE TUDOR VLADIMIRESCU 1821-2021

Marți, 22 iunie 2021,  a apărut emisiunea de mărci poștale „Revoluția lui Tudor Vladimirescu, 200 de ani”, alcătuită dintr-o marcă poștală, o coliță dantelată, un bloc special aniversar și un plic prima zi.

Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. Revoluția a avut cauze naționale, economice și sociale și, deși a fost în cele din urmă înfrântă de trupele otomane, a adus în atenția cancelariilor marilor puteri europene situația din Principateele Dunărene și a determinat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote.

Cu timbrele emisiunii am realizat doua ilustrate maxime. Am folosit cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Adresez mulțumiri domnului Emil Stanciu, care m-a ajutat la aplicarea ștampilei la O.P. 37 București.

Tudor Vladimirescu,

Portret după o gravură de Theodor Aman. din anul 1879.

Tudor Vladimirescu

Portret după o litografie din secolul al  XIX-lea

 

FEMEI CELEBRE DIN ROMÂNIA – SMARANDA BRĂESCU-

Vineri, 5 martie 2021, a fost introdusă în circulație emisiunea filatelică Femei celebre din România, dedicată unor personalități feminine de excepție.

Am facut ilustrate maxime doar cu timbrul de 1,50 lei, ce o pprezintă pe Smaranda Brăescu, Cu celelalte doua femei celebre, Alice Voinescu și Sarmiza Bilcescu nu am găsit cărți poștale și nici imagini de calitate pentru a face ilustrate.

Smaranda Brăescu, (1897– 1948)

 A fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost activă ca pilot în ”Escadrila Albastră ” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit şi apoi pe frontul de Vest.

BUZĂU, 590 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ

Marți, 23 februarie 2021, a fost pusă în circulație o emisiune de mărci poștale tematică din seria Orașele României, intitulată Buzău, 590 de ani de atestare documentară.

Emisiunea de mărci poștale aniversară dedicată Buzăului reproduce în imaginile sale patru monumente arhitectonice reprezentative legate strâns de istoria, cultura și viața socială a municipiului

Ilustrate maxime realizate cu mărcile emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi  emisiunii.

Palatul Comunal

 Este o clădire aflată în centrul orașului Buzău, România..

A fost construit în perioada 1899 – 1903 la comanda primarului orașului, Nicu Constantinescu, după un proiect al arhitectului Alexandru Săvulescu.

Bijuteria arhitectonică a Buzăului a fost inaugurată în toamna anului 1903, iar recepția s-a făcut la 16 decembrie 1903, în prezența unor personalități ale vremii, precum Regele Carol I, prințul Ferdinand, Armand Călinescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Alexandru Marghiloman și alții..

Palatul Comunal  servește drept sediu al Primăriei și Consiliului Local al mumicipiului Buzău.

Conacul Marghiloman

Unul dintre cele mai reprezentative ansambluri arhitectonice din Buzău, Conacul Marghiloman a fost construit între anii 1882 şi 1887, de către Iancu Marghiloman. Dupa ce acesta a murit, fiul său, Alexandru Marghiloman, a ales să îl modernizeze, apelând la serviciile unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau/

În prezent  conacul  găzduiește Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” unde sunt organizate diverse activități culturale destinate locuitorilor județului, dar și turiștilor interesați să descopere cât mai multe despre personalitatea lui Alexandru Marghiloman.

Catedrala Arhiepiscopală.

Catedrala arhiepiscopală «Înălţarea Domnului» şi «Sfinţii Trei Ierarhi» a fost construită la iniţiativa arhiepiscopului Epifanie, între anii 2002-2009, are formă de cruce şi este compartimentată tradiţional: pronaos, naos şi Sfântul Altar. Pictura a fost realizată în tehnica frescó de Pc. Pr. Petre Braşoveanu din Buzău.

Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu”

Este un important liceu din Buzau, România . A fost numit după cărturarul și istoricul roman Bogdan Petriceicu Hașdeu. Fondat în 1867, este cel mai vechi liceu finanțat de stat din Buzău.

Tripla concordanță în maximafilie.

Pentru a clarifica problema celor trei concordanțe in maximafilie, postez această carte poștală maximă (maximum card), realizeazre personală, care îndeplinește perfect toate concordantele.

Mircea cel Bătrân

Domn al Țării Românești între 23 septemhrie 1386 –noiembrie 1384 și între ianuarie 1397 -31 ianuarie 1418. La Curtea de Arges.

Cu prilejul împlinirii a 600 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești, a fost pusă în circulație o marcă postală la data de 17 iulie 1986, cu valoarea nominală de 2 lei.

Cu acest timbru, și cartea poștală Ed. Cartea Românească, am realizat această carte maximă. M-am deplasat la Curtea de Argeș chiar in ziua de 23 septembrie 1986, ziua când se implineau 600 de ani de la inscăunare, pentru a aplica stampila poștală.

Consider ca această maximă intrunește cele trei concordante stabilite in Ghidul pentru evaluarea exponatelor de maximafilie emis de Comisia FIP de Maximafilie la 28.08.2019, art. 4.3.4,  astfel:

Concordanța de subiect. Atât timbrul cât și cartea poștală ilustrată îl prezintă pe Mircea cel Bătrân.

Concordanța de loc. Obliterarea s-a facut cu stampila poștală de zi la Oficiul Poștal Curtea de Argeș, care in 1386 era capitala Țării Românești.

Data stampilei este 23.09.1986, când s-au îmlinit 600 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului.

Concordanța de timp. Marca poștalî a fost eimisăîn data de 17 iulie 1986, maxima fiind realizată după două luni, deci in perioada de valabilitate a mărcii.

 Astfel se realizează o triplă concordanță.

Aștept și alte păreri.

PASIUNILE REGILOR ROMÂNIEI (I)

Romfilatelia a introdus în circulație vineri, 22 ianuarie 2021, emisiunea de mărci poștale cu tematicaă: Pasiunile regilor României (I. Emisiunea este alcătuită din patru mărci poștale și două plicuri „prima zi” a emisiunii.

Mărcile poștale ale emisiunii ilustrează sugestiv pasiunile cunoscute ale regilor României: Carol I (echitația), Ferdinand I (botanica), Carol al II-lea (filatelia)  Mihai I (aviația).

Am realizat ilustrate maxime cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii,

Regele Carol I (1839 – 1914),

domnitor al României (1866-1881), rege al României (1881-1914).

Regele Carol I în ținută de ceremonie, cromolitografie  de Tadeusz Ajdukiewicz.

Având o educație militară, Carol I era pasionat de echitatie.  Era un  veritabil călăreț pe câmpurile de instrucție și pe câmpul de luptă al Războiului de Independență, la care trebuie adăugate impresionantele parade militare.

Carol I cu suita la ceremonia de încoronare, 10 mai 1881 – cromolitografie din Albumul Carelor simbolice, de Carol Popp se Szathmary

Ferdinand I (1865 – 1927),

rege al României (1914-1927).

Botanist erudit.

 

 A fost preocupat de domeniile artei, ale muzicii și chimiei, la care a adăugat însușirea limbilor străine: greaca, latina, engleza, rusa și franceza.

Pasiunea vieții sale era botanica. Era un bun cunoscător al numelor a numeroase plante din diferite regiuni ale României, atât al numelor latinești, cât și al celor în limba țării. Era îndrăgostit de zonele montane, de flora și fauna lor. A fost posesor și autor al unor valoroase ierbare.  

Carol al II-lea (1893 –1953), rege al României (1930-1940).

Carol al II-lea  la Expoziția Filatelică ”EFIRO 1932”.

Una dintre marile preocupări ale regelui a fost filatelia. A făcut parte din   lista celor mai importanți colecționari ai lumii, prin tematica colectiei si raritatea pieselor filatelice colectionate, de la primele emisiuni românești„Cap de bour”, la eseuri, varietăți tipografice, erori și variante de culoare, ale acelorași timbre. Valoroasa sa colecție i-a permis să ducă un trai decent în exilul din Portugalia.

Cu ocazia Expoziției EFIRO 1932 a fost emisă prima coliță filatelică a României, al cărei timbru reproduce portretul lui Carol al II-lea.

Mihai I  (1921 – 2017) rege al României (1927-1930) și (1940-1947).

Aviator pasionat și pilot profesionist

O pasiune nobilă a regelui Mihai I a fost cea a aviației.

 El este, primul monarh aviator din lume. A învățat să piloteze la Ghimbav. Și-a început instructajul la 20 de ani, pe un simulator de zbor. Obține brevetul internațional de pilot de gradul II în anul 1942. În anul 1944, regele Mihai I a primit brevetul de pilot militar, purtând cu mândrie uniforma militară a aviației române la festivitățile din țară și străinătate. Regele a efectuat aproape o mie de ore de zbor

În anii exilului, monarhul a fost nevoit să-și câștige existența ca pilot.În 1950, trăind în Elveția, obține postul de pilot profesionist pe avioane multimotoare ale SUA, fiind angajat ca pilot de sucursala de la Geneva a societății americane de aviație Lear Jet, având ca obligație execuția de zboruri de încercare pentru verificarea instrumentelor de pilotaj.

.

ZIUA CULTURII NAȚIONALE.

Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, adică în urmă cu 10 ani. Data la care se sărbătoreşte această zi este data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). „Fiind foarte român, Eminescu e universal”, spunea poetul Tudor Arghezi.

În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.

Vneri, 15 ianuarie 2021, a fost lansată emisiunea de mărci poștale dedicată Zilei Culturii Naționale..  Cele trei mărci poștale ale emisiunii reproduc, poetului Mihai Eminescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei), scriitorului Ioan Slavici (pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei) și tânărului compozitor și interpret Ciprian Porumbescu(pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei).

Am realizat cărți poștale maxime, cu timbrele emisiunii, ,cărțile poștale  Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iuie 1889)

Poet, prozator și jurnalist român, socotit drept cea mai importantă voce  poetică din  literature română, ”Lucefărul poeziei Românești”.

Ioan Slavici ( 1848 – 1925)

Scriitor, jurnalist și pedagog român,  membru corespondent al  Academiei Române.(din anul 1882)

 

Ciprian Porumbescu  (1853 -1883)

Violonist, compozitor, teolog şi mare patriot, creatorul primei operete româneşti – „Crai nou”.

 

DRAGA OLTEANU- MATEI

A plecat dintre noi  indrăgita actriță Draga Olteanu Matei, o stea de aur a scenei si filmului românesc. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Draga Olteanu Matei (n. 24 octombrie 1933, București – d. 18 noiembrie 2020, Iași) a fost o apreciată actriță de comedie, ce a jucat pe scena Teatrului Național București, în numeroase filme și la televiziune. Reprezentantă a generației de aur a teatrului românesc, Draga Olteanu Matei a avut un palmares foarte bogat. A jucat în 90 de filme, în peste 50 piese de teatru și 100 roluri în Televiziune.

De-a lungul carierei sale a jucat în diferite piese de teatru: „Coana Chirița” după Alecsandri, pentru care a scris și un scenariu de film în două serii (Coana Chirița – 1986 și Chirița la Iași 1987), „Gaițele” de Kiritescu (1977), „Căruța cu paie” de Mircea Ștefanescu, „Hagi Tudose” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Domnișoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu, „Pisica în noaptea de Anul Nou” de D.R. Popescu, „Autorul e în sală” de Ion Baiesu etc.

Pe scena Teatrului Național a mai jucat în „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, în „Crima pentru pământ”, o dramatizare după romanul cu același nume al lui Dinu Săraru.

În televiziune a făcut un cuplu cu regretatul Amza Pellea jucând-o pe Veta, soția lui Nea Marin, în numeroase show-uri TV și în filmul artistic „Nea Marin miliardar”.

În 2002, i-a fost acordată distincţia Ordinul Naţional ”Steaua României” de către Preşedinţie, pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească.