RSS Feed

Category Archives: Personalitati

ROMÂNI CELEBRI (I)

Romfilatelia a pus în circulație, vineri, 15 iunie 2018, emisiunea de mărci poștale Români celebri, partea I.. Pe cele nouă timbre ale emisiunii sunt ilustrate portretele Sofiei Ionescu-Ogrezeanu (1 leu), al lui Dimitrie Gusti (1,20 lei), Ion Cantacuzino (1,50 lei), Nichita Stănescu (1,70 lei), Aurel Vlaicu (2 lei), Lucian Blaga (3 lei), Traian Vuia (7 lei), Spiru Haret (8,50 lei) și Henri Coandă (28,50 lei).

Cu aceste mărci, am realizat ilustrate maxime, folosind cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. 37, București.

 

          IMG_20180622_0001  Ion Cantacuzino (1863-1934)

            A fost una dintre cele mai ilustre personalităţi ştiinţifice ale României, se află printre creatorii medicinii experimentale românești, fondator al şcolii române de microbiologie. Descoperirile sale au avut o importanță deosebită în tratamentul holerei, tifosului epidemic, tuberculozei și scarlatinei.

  

          IMG_20180622_0002  Nichita Stănescu (1933-1983)

A fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română , pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă. Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neo-modernismului românesc din anii 1960 – 1970. Nichita Stănescu a fost considerat de către unii critici literari, precum  un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.

 

  

       IMG_20180622_0003     Aurel Vlaicu (1882-1913)

            Inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale. Pe 17 iunie 1910, românul, inginerul şi inventatorul Aurel Vlaicu a realizat primul zbor din istoria aviaţiei române. Avionul a fost conceput, realizat şi pilotat în România de Aurel Vlaicu, iar zborul a avut loc pe Dealul Cotrocenilor, în Bucureşti.

 

 

            IMG_20180622_0004Traian Vuia (1872-1950)

Inventator român, pionier al aviației mondiale,  membru al Academiei Române, din 27 mai 1946. A inventat primul avion cu mijloace proprii de propulsie (fără catapulte sau alte mijloace exterioare), cu care a efectuat primul zbor din istoria omenirii, ridicându-se de la sol prin mijloacele proprii ale aparatului (18 martie 1906 ).

 

 

 

IMG_20180622_0005Lucian Blaga (1895-1961) 

Filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, și diplomat român. A fost ataşat de presă la Varşovia, Praga, Berna, ministru plenipotenţiar la Lisabona, profesor la Universitatea din Cluj. A fost membru al ASTRA și membru fondator al revistei culturale de factură tradiţionalistă, Gândirea. A editat la Sibiu revista Saeculum 1943-1944. După cel de-al doilea război mondial a fost bibliotecar la Biblioteca Universităţii din Cluj. A colaborat la Gazeta Transilvaniei, Convorbiri literare. A fost ales membru al Academiei Române (1936), exclus (1948) şi reînregistrat (1990).

 

 

 

            IMG_20180622_0006Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008) 

            Profesor universitar şi membru emerit al Academiei de Ştiinţe Medicale, dr. Sofia Ogrezeanu Ionescu este un nume cunoscut în lumea specialiştilor din acest pasionant domeniu de vârf al medicinii: neurochirurgia. Timp de aproape jumătate de secol, această femeie, cu o constituţie fizică fragilă, dar înzestrată cu o voinţă de oţel a salvat mii de vieţi. Supranumită „Doamna neurochirurgiei româneşti”, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a devenit prima femeie neurochirurg din lume după o operaţie făcută în al doilea război mondial, recunoscută ca premieră mondială. La 17 septembrie 2005, la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc (Marakesh) a fost atestat faptul că doamna doctor Sofia Ionescu este prima femeie neurochirurg din lume.

  

           

IMG_20180622_0007Dimitrie Gusti (1880-1955)

            Filosof sociolog, profesor și etician român. Membru al Academiei Române din 1919, președintele Academiei Române (1944 -1946), Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor între 1932 și 1933, profesor la Universitățile din  Iași și București. Dimitrie Gusti este considerat a fi creatorul sociologiei românești. A rămas un model atât în ceea ce priveşte erudiţia şi opera sa, dar şi prin implicarea sa socială şi dragostea sa pentru satul românesc. Este considerat creatorul sociologiei româneşti şi este fondatorul Muzeului Naţional al Satului din Capitală, care îi poartă numele.

          

 

           IMG_20180622_0008 Spiru Haret (1851-1912) 

           Matematician, astronom și pedagog roman, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori. A fost membru titular al  Academiei Române. În paralel cu activitatea didactică, Haret este implicat şi în viaţa politică, unde ca membru al PNL este preocupat de învăţământ şi educaţie, în domeniul cărora este numit în mai multe funcţii: inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, apoi de trei ori ministru în guvernele PNL În această calitate, a condus reforma învăţământului secundar şi superior din 1898, înfiinţând cele trei secţiuni ale claselor V-VIII, clasică, modernă şi reală. 

 

  

      IMG_20180622_0009      Henri Coandă (1886-1972)        

            Academician și inginer român, pionier al aviației, fizician  și inventator. Este considerat părintele avionului cu reacție pe care l-a experimentat pentru prima oară în lume în 1910, lângă Paris. Coandă a devenit celebru datorită efectului mecanismului fluidelor, care-i poartă numele. Efectul Coandă, brevetat abia în 1934  sub denumirea „Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid”, a revoluționat aeronautica mondială.

 

           

Reclame

Dumitru Dorin Prunariu

 

Dumitru Dorin Prunariu

(n. 27 septembrie1952, Brașov)

Este primul și singurul cosmonaut român. Între 14 și 22 mai 1981  a participat la misiunea Soiuz 40, din cadrul programului spațial „Intercosmos”.  Zborul a durat 7 zile, 20 ore și 42 minute.

Ilustrate maxime din colecția mea, care îl prezintă pe primul cosmonaut român. Pe prima dintre ele, realizată cu prilejul unei activități dedicate implinirii a 30 de ani de la efectuarea zborului, organizată la Muzeul Național Filatelic, la 14 mai 2011, este autograful lui Dumitru Prunariu

 

ORDINELE ȘI MEDALIILE RĂZBOIULUI DE ÎNTREGIRE

Posted on

Romfilatelia a pus in cieculație, luni 7 mai 2018, emisiunea filatelică intitulată,  în mod neinspirat ….ca să nu spun eronat, „Medaliile şi decoraţiile Războiului de Întregire”. Dacă se uitau în DEX puteau să evite eroarea de mai sus.  Redau din DEX

decoráție sf [At: DEX / V: ~iúne / Pl: ~ii / E: fr décoration, lat decoratio, -onis1 Distincție (ordin, medalie) care se acordă cuiva pentru merite deosebite într-o anumită activitate, pentru fapte eroice sau pentru servicii excepționale aduse unui stat.”

 Ca urmare,  eu am schimbat  titlul postării, alegând varianta corectă, după părerea mea. Aștept să fiu contrazis de către cei de la Romfilatelia.

Emisiunea este alcătuită din patru timbre, care ilustrează cele mai importante distincții conferite combatanților din Războiul pentru Întregire:Ordinul național Steaua României, pe timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei, Ordinul național Coroana României, pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei, Medalia Virtute  Militară, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei și Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918, pe timbrul cu valoarea nominală de 16,00 lei.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/medaliile-si-decoratiile-razboiului-de-intregire-2/

 

Nu am scăpat prilejul de a realiza câteva ilustrate maxime cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii aplicată la O.P.37 Bucuresti, Apreciez grafica deosebită a ștampilei prima zi. Felicitări machetatorilor!

 

Ordinul național Steaua României

ORD, STEARUA ROMANIEI

Este cel mai vechi ordin național; a fost creat în 1864 de Cuza Vodă și a fost acordat în acea perioadă într-un număr redus.

Ordinul a fost instituit definitiv de regele Carol I, în anul 1877, prin legea din 10 mai 1877, stabilindu-se cinci grade: cavaler, ofiţer, comandor, mare ofiţer şi mare cruce.

Primele decernări ale Ordinul Steaua României s-a făcut în lunile septembrie şi octombrie 1877, cu ocazia luptelor de la Plevna.

Începând din 9 aprilie 1918, pentru fapte deosebite, gradele de comandor, ofițer și cavaler puteau fi purtate și cu panglica medaliei Virtute Militară, care avea culoarea roșie, cu câte o singură bandă albastră pe margini. Ordinul Steaua României se acorda doar ofițerilor.

Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român.

Deviza ordinului, este ”IN FIDE SALUS” (ÎN CREDINȚĂ ESTE SALVAREA)

 

  

Ordinul național Coroana României 

ORD. COROANA ROMSNIEI

Ordinul Coroana Romaniei a fost instituit de Regele Carol I prin Decretul Regal nr. 1244 din 10 mai 1881, cu prilejul proclamarii Regatului Romaniei, pentru a recompensa serviciile aduse Statului.

Ordinul Coroana Romaniei are cinci grade: Cavaler, Ofiter, Comandor, Mare Ofiter si Mare Cruce.

Pe avers conține o cruce de Malta, cu dimensiunea de 40 mm, smălțuită roșu, cu marginile de metal. În centru are un medalion rotund din același smalț roșu si cu o bordură albă. Medalionul poartă pe avers coroana regală de argint și pe bordură inscripția „Prin noi înșine – 14 martie 1881”. Între brațele crucii se află cifra regelui Carol I, din metal.

 

Medalia Virtute  Militară 

MEDALIA VIRTUTE MILITARA

Este cea mai importantă medalie acordată în perioada Primului Război Mondial.

A fost înființată în 1872 prin decretul nr.987.  Aceasta avea două clase: a I-a, de aur și a II-a, de argint. Din 9 aprilie 1918, panglica medaliei se putea atașa gradelor de cavaler, ofițer și comandor ale ordinelor naționale Steaua și Coroana României.

Medalia „Virtute Militară” este o reluare a distincției create de Cuza; ea avea două clase („de aur” și „de argint”), clasa a II-a acordându-se și sergenților reangajați, pentru 12 ani de serviciu.

 

 

 

Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 

MEDALIA CRUCEA COMEMORATIVA

Prin Decretul Regal nr. 1744 din 8 iulie 1918 se instituie medalia “Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918”. Noua distincţie era o cruce cu braţe egale, de câte 40 mm, terminate în “vârf de săgeată”; ca şi la crucile din 1878, bordura era proeminentă şi lisă, iar mijlocul era haşurat sau granulat iar în medalionul central era plasată, pe avers, cifra încoronată a regelui Ferdinand iar pe revers, milesimul “1916-1918”. Panglica era verde închis cu patru benzi albastre. Pe panglică se puteau ataşa, pentru militarii care au făcut parte din unităţi care s-au distins în diferite bătălii, barete din metal care purtau inscripţionat numele localităţii sau a zonei în care s-au purtat respectivele lupte.

 

 

 

Regele Carol I al României.

REGELE CAROL I

Proclamat domnitor al României în ziua de 10 mai 1866, Carol I a rămas cu acest titlu până în 14 martie 1881, când a fost proclamat rege, devenind astfel primul rege al României.

Sub domnia sa de 48 ani, cea mai lungă din istoria ţării, România şi-a cucerit Independenţa de stat, a devenit monarhie constituţională şi s-au pus bazele consolidării statului român modern. Carol I este considerat de majoritatea istoricilor cel mai mare om de stat al României, căci regimul politic pe care l-a promovat a asigurat dezvoltarea ţării noastre pe o linie democratică şi demararea unui amplu proces de modernizare a statului

Pe plan intern, Carol I a cultivat un climat de ordine, disciplină şi rigoare, a stăruit pentru modernizarea structurilor economice şi a fost un arbitru al vieţii politice. Suveranul a arătat preocupare pentru dezvoltarea învăţământului, a culturii, precum şi pentru formarea tinerei generaţii de intelectuali.

Pe plan extern, a acţionat pentru afirmarea autonomiei şi întărirea prestigiului internaţional al statului. În timpul Războiului pentru Independenţă, Carol a avut cele mai importante merite în desfăşurarea operaţiunilor militare

S-a stins din viaţă la 10 octombrie 1914, la Sinaia, la vârsta de 75 de ani. A fost regretat nu doar de clasa politică, ci şi de poporul pe care l-a condus şi slujit cu devotament timp de 48 de ani în condiţii istorice vitrege. A fost înmormântat la Mânăstirea Curtea de Argeş.

 

 

 

 

ANIVERSĂRI CULTURALE 2018

 

Vineri, 20 aprilie 2018, Romfilatelia a pus in circulație emisiunea de mărci poştale Aniversări culturale 2018: Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani; Ateneul Român, 130 ani; Festivalul „George Enescu”, 60 ani.

Pe cele trei timbre ale emisiunii sunt reproduse portretele unor personalități care au contribuit la dezvoltarea  muzicii clasice românești: George Enescu (1881-1955), cel mai cunoscut compozitor român, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei, Eduard Wachmann (1836-1908), fondatorul Filarmonicii, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,5 lei şi Albert Galleron (1846-1930), arhitectul Ateneului Român, pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. De asemenea, în plan secundar este ilustrat Ateneul Roman care aniversează 130 de ani, gazdă a celoralte aniversări prezentate în emisiune.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/aniversari-culturale-2018-filarmonica-george-enescu-bucuresti-150-ani-ateneul-roman-130-ani-festivalul-george-enescu-60-ani-2/

 

Cu aceste timbre am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărți poștale diferite, din colecția mea și unele realizate de Allex Collection, tipărite la Good Color Bucureșri. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

 

 

 

1.Ateneul Român, 130 ani

 

IMG_20180423_0001Clădirea, care este realizată într-o combinaţie de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între anii 1886–1888, prin stăruinţa lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez Albert Galleron, pe bază de subscripţie publică, sub lozinca “Daţi un leu pentru Ateneu”.

În anul 1886, arhitectul francez  Albert Galleron şi arhitectul român  Constantin Băicoianu  întocmesc planurile după care va fi construit Ateneul, ajutaţi de arhitecţii renumiţi ai vremii: Grigore Cerchez, Constantin Constantin Olinescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino.

A fost construit în inima Bucureștiului și este un edificiu-simbol al culturii române. Bolta sălii este ornată cu elemente antropomorfe, zoo şi fito, în relief policromat aurit, având ca sursă de inspiraţie basmele populare româneşti. Fresca amplă, cu o dimensiune de 75 de metri, de pe peretele circular al sălii Ateneului Român cuprinde 25 de episoade semnificative din istoria românilor, simbolizând „cartea deschisă a istoriei naţionale pentru cei care o privesc”.

IMG_20180423_0007

 

Albert Galleron

(n. 1 iunie 1845  sau 1847, Paris – d. 1930, Paris)

IMG_20180423_0002A fost un arhitect francez, cel mai bine cunoscut pentru proiectarea Ateneului Român, a cărui clădire a fost finalizată între 1886 și 1888. Arhitectul, care a excelat în realizarea de clădiri în stil neo-clasic, a mai contribuit și la realizarea unor clădiri semnificative din București, așa cum sunt clădirea veche a Băncii Naționale a României, dar și a altor clădiri impunătoare realizate pentru clienți particulari, atât în Capitală cât și în alte orașe ale  României.

 

 

 

2.Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani

IMG_20180423_0004Filarmonica „George Enescu” este instituţia muzicală reprezentativă a României. Fondată în aprilie 1868,  „, sub conducerea lui Eduard Wachmann, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice. Primul concert a avut loc în 15 decembrie acelaşi an, sub bagheta initiatorului sau.

După inaugurarea palatului Ateneului Roman, la 5 martie 1889, concertele au inceput sa se desfasoare in aceasta sală, asa cum se intamplă si in prezent, Ateneul Roman devenind emblema culturii romanesti si sediu al Filarmonicii.

 

Eduard Wachmann

(n. 10 februarie 1836, București — d. 12 decembrie1908, București)

IMG_20180423_0003A fost un dirijor, compozitor și profesor universitar român de origine germană. Eduard Wachmann a dirijat orchestrele teatrelor naționale de la  Craiova și  București și a fost director al Operei Române, în cadrul Teatrului Național din București.  A  fost fondată  „Societatea Filarmonică Română din București (1868), unde a activat ca dirijor și director. În total, a petrecut 35 de ani la pupitrul dirijoral, reușind să  formeze un nou public interesat de  muzică simfonică.

 

3.Festivalul „George Enescu”, 60 ani

 

IMG_20180423_0006Festivalul „George Enescu” este un eveniment muzical românesc de prestigiu internațional, inițiat în anul 1958 în memoria marelui compozitor și violonist virtuoz român George Enescu. La început, festivalul s-a ținut din trei în trei ani. În anii ’80, festivalul și-a pierdut din strălucire, după ediția din 1979 având loc neregulat.

A fost reluat după Revoluția din 1989  (prima dată în 1991), iar prin Hotărârea de Guvern nr. 258 din 13 martie 2002 privind organizarea din doi în doi ani la București a Festivalului Internațional „George Enescu, s-a stabilit actuala ritmicitate a festivalului.

De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Roman  și la Sala Radio, au participat orchestre și muzicieni de mare prestigiu, precum Filarmonica din Viena, dirijată de Herbert von Karajan, Filarmonica din Stockholm, dirijată de Sergiu Celibidache și Filarmonica din Londra, dirijată de Sir John Barbirolli   Alte personalități muzicale mondiale care au participat de-a lungul anilor la festival au fost Joseph Palnciek, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, David Oistrah , Kurt Masur, Boris Berezovski, Antonio Menses, Jose Van Dam,Lawrence Foster. Printre personalitățile din România au fost  Elena Cernei, David Ohanesian, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu,Ponel Pantea,Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Eugenia Moldoveanu, Elena Simionescu, Radu Lupu, Dan Grigore, Ion Kolemberg și alții.

 

George Enescu

(n. 19 august 1881, Liveni, Botoşani – m. 4 mai 1955, Paris)

IMG_20180423_0005Este considerat cel mai important muzician român. Personalitatea sa artistică s-a manifestat în multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor.

Recunoaşterea lui George Enescu ca muzician complex şi complet a fost întărită şi prin alegerea ca membru al unor importante instituţii din lume. A fost membru corespondent la Academia de Arte Frumoase din Paris (1929), al Academiei „Santa Cecilia” din Roma (1931), al Institutului francez din Paris (1936), al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Praga (1937), iar la 12 august 1948 avea să fie primit, ca membru titular onorific, în Academia Română.

 

100 ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA, 27 martie 1918

Unirea Basarabiei  cu  România a avut loc la 27 martie 1918 și a fost în fapt reunificarea vechii provincii românești Basarabia, ruptă de Moldova și alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

 

 

În anul Centenarului Marii Uniri, Romfilatelia celebrează revenirea românilor dintre Prut și Nistru în granițele țării, la 27 martie 1918, prin emisiunea de mărci poștale „100 ani de la Unirea Basarabiei cu România”.

 

Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate trei personalități care au mijlocit înfăptuirea acestui ideal național. Astfel, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprodus portretul lui Alexandru Marghiloman, prim-ministru al României în martie 1918. Portretul lui Ion Inculeț, președinte al Sfatului Țării de la Chișinău, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. Timbrul coliței dantelate a emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat cu portretul lui Pantelimon Halippa, luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Țarist.

 

A C T U L   U N I R I I

VOTAT DE SFATUL ȚĂRII

LA 27 MARTIE 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România.

 

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

Președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț; Vice-președinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Țării I. Buzdugan

Sursa: http://www.romfilatelia.ro/ro/100-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania-2/

 

Cu timbrele emisiunii, ștampila prima zi și cărțile poștale Allex Collection, tipărite la Kaya Print,  am realizat ilustrste maxime.

 

 

Alexandru Marghiloman

(n. 27 ianuarie 1854, Buzău – d. 10 mai 1925, Buzău )

Alexandru MarghilomanOm politic, jurist, lider conservator,  prim-ministru  al României în anul 1918 (martie–noiembrie) .   A fost martorul primei etape din procesul de făurire a României Mari. Pe 27 martie 1918, la Chișinău, Sfatul Țării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România. În mijlocul aclamațiilor sălii, decizia a fost adusă la cunoștința lui Marghiloman care, în numele poporului român, a guvernului României și al regelui, a luat act de Declarație și a primit Unirea. Cu acest prilej, el declara: „În numele poporului român și al regelui României, cu adâncă emoțiune și cu falnică mândrie, iau act de hotărârea unanimă a Sfatului Țării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România”.

 

 

 

Ion Inculeț

(n. 5 aprilie 1984, Răzeni,  Basarabia – 18 noiembrie 1940, București)

 Ion InculețOm politic, președinte al Sfatului Țării, organism care a votat unirea cu România la 27 martie 1918, ministru, parlamentar.

Om politic de stânga, Inculeț fondează în august 1918, alături de Pantelimon Halippa, Partidul Țărănesc din Basarabia, prin intermediul căruia va milita pentru înfăptuirea reformei agrare. Îndeplinește funcția de ministru de stat fără portofoliu pentru Basarabia până în mai 1920, poziție din care se ocupă de gestionarea unirii politice şi administrative a noii provincii. Concomitent, începe și procesul prin care majoritatea partidelor politice din provincii se vor integra în cele din Vechiul Regat. Astfel, gruparea din PȚB formată în jurul lui Inculeț va alege să fuzioneze cu Partidul Național Liberal, iar Inculeț este numit ministru de stat în guvernul format de  Ionel Brătianu în ianuarie 1922.

 

 

 

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa

(n.1 august 1883, Cubolta, județul Soroca -d. 30 aprilie, București)

Pantelimon HalippaPublicist și om politic basarabean. A fost unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. Pantelimon Halippa a jucat unul dintre cele mai importante roluri în în procesul de unificare a Basarabiei cu România. Face parte din conducerea Sfatului Țării, adunarea care la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România, iar la sfârșitul anului 1918 este ales și președinte al acestui for. A luat de asemenea parte la adunările de la Cernăuți și de la  Alba-Iulia, care au proclamat Unirea Bucovinei   și, respectiv, a Transilvaniei cu România. Pe 12 august 1918 este ales președinte al unei formațiuni politice nou-înființate, Partidul Țărănesc din Basarabia, îndeplinind până la desăvârșirea unirii funcția de ministru de stat pentru Basarabia. Totodată este ales deputat în Reprezentanța Națională, urmărind neîncetat propășirea culturală a Basarabiei.

A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române  exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.

 

FĂURITORI AI MARII UNIRI (I)

Marți 20 martie 2018, Romfilatelia, în anul aniversării Centenarului Marii Uniri din 1918, a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale „FĂURITORI AI MARII UNIRI”, partea I, care omagiază personalitățile care au contribuit la realizarea celui mai important ideal al românilor.

 

Am realizat ilustrate maxime deosebite, cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collectiom, tipărite la KayaPrint București și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. 37 București.

 

Miron Cristea

(n. 1818 Toplița – d. 6 martie 1939, Cannes, Franța),

 A fost primul patriarh al României, președinte al Consiliului de miniștri şi membru de onoare al  Academiei Române din 7 iunie 1919.

Pe  1 decembrie 1918, participă la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, apoi a fost component al delegației care a mers la București și a înmânat regelui  Ferdinand actul Unirii cu Regatul României a provinciilor Transilvania, Banat, Crișana şi Maramureș. La  7 iunie 1919, Miron Cristea a fost ales membru de onoare al Academiei Române  , recunoscându-i-se prin aceasta și activitatea publicistică desfășurată până atunci. Pe 19 decembrie 1919, este ales mitropolit primat al României, cea mai înaltă funcție ecleziastică din acele vremuri. În acestă calitate, Miron Cristea a realizat definitivarea unificării ecleziale prin întocmirea rânduielilor și așezămintelor fundamentale ale Bisericii românești unificate. În anul 1925, Biserica Ortodoxă Română este ridicată la rangul de Patriarhie, astfel că, la 4 februarie 1925, Miron Cristea devine primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind instalat în noua demnitate la 1 noiembrie 1925.

 

Iuliu Hossu

 (n. 30 ianuarie 1885,  Milaș,  comitatul Cluj  – d. 28 mai 1970, București)

A fost episcop al  Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla , deținut politic, cardinal, senator de drept în Parlamentul României, membru de onoare (din  1945) al Academiei Române. Iuliu Hossu a fost cel care a citit la 1 decembrie 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba-Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu  Regatul României.

 

  Iuliu Maniu

(n.  8 ianuarie 1873, Șimleul Silvaniei,  județul Sălaj – d.  5 februarie 1953, Sighet),

Jurist, unul dintre cei mai prestigioși oameni politici din istoria României, membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1919. Având o carieră politică ce s-a întins pe parcursul a 56 de ani, Iuliu Maniu s-a numărat printre marii oameni de stat ai țării noastre, luptând cu perseverență împotriva tendințelor autoritare ca un adevărat apărător al democrației.

S-a implicat activ în realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918,  iar din funcția de președinte al Consiliului Dirigent a reușit integrarea rapidă a administrației din Transilvania în cea a României reîntregite. Calitatea care l-a consacrat în prim planul scenei politice a fost moralitatea ireproșabilă, motiv pentru care era numit „sfinxul de la Bădăcin”,

 

 

Ion I. C. Brătianu

(n.  20 august 1864 Florica, Județul Argeș  – d.  24 noiembrie 1927, București),

Om politic, inginer, prim-ministru al României, președinte al Partidului Național Liberal, unul dintre principalii ctitori ai României Mari.

Ion I. C. Brătianu a avut o traiectorie politică fulminantă, purtând povara grea a numelui pe care îl avea. Numele său a reprezentat un mare avantaj, dar el era conștient că trebuia să îl onoreze. Timp de două decenii a făcut şi a desfăcut guverne, iar întreaga clasă politică a ascultat de vocea sa. Regele Ferdinand a fost puternic influențat în deciziile sale de fruntașul liberal, pe care îl considera „zodia bună a României”, iar pentru acest lucru şi-a atras de la opozanȚţi renumele de „rege neîncoronat”. Reformele adoptate pentru consolidarea statului național unitar român, faptul că a fost unul dintre principalii ctitori ai României Mari, ideal secular al poporului român, i-au determinat pe istorici să-l numească cel mai mare om politic şi bărbat de stat al României din toate timpurile.

 

 

Stema României la 1918

Pe timbrul coliței este reprodusă stema României mici, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în granițele țării până în 1918, Muntenia, Moldova, Oltenia și Dobrogea.

 

Stele ale scenei și ecranului

 

           Miercuri, 20 decembrie 2017, a fost pusă în circulație emisiunea filatelică „Stele ale scenei și ecranului”, formată din sase timbre cu valoarea nominală de 8 lei fiecare, total 48 lei. Mă întreb, dacă la asemenea prețuri practicate de Romfilatelia copiii, adolescentii, sau cei cu venituri modeste pot avea acces la mărcile emise. Oare ce viitor va avea colectionarea de măci poștale? Cred că în câțiva ani, cănd noi vom trece la cele veșnice, va dispărea și filatelia, iar Romfilatelia odată cu noi, dacă nu-și  va recconsidera strategia prețurilor, dacă va continua sa aibă ca obiectiv prioritar profitabilitatea cu orice oreț, si nu va avea o strategie de viitor, în care să nu neglijeze rolul cultural educativ pe care l-a avut marca poștală.

Cu timbrete emisiunii, carțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am creat ilustrate maxime, pentru a  onora valoroșii artiști români  ilustrați pe mărcile poștale.

 

GEORGE MIHAITAGeorge Mihăiță

(n. 23 septembrie 1948, Moreni, județul Dâmbovița)

Este un actor român de teatru și film. A absolvit în 1971 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”  București, secția actorie, clasa prof. univ. Sanda Manu. Începând cu anul  2000 este directorul Teatrului de Comedie din București . Mihăiță a apărut în peste 70 de filme și este privită ca o icoană de film românească. Actorul George Mihăiță a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu  Ordinul național Serviciul Credincios  în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.

Talentul și pasiunea puse în slujba scenei i-au adus numeroase premii, precum: Cel mai bun actor 2010 (Gala UNITER pentru rolul Ametistov din piesa Casa Zoikăi), Cel mai bun actor 2007 (Festivalul Național de Comedie, Galaţi și Festivalul JoakimInterFest, Kragujevac, Serbia, pentru rolul Primarul din spectacolul Revizorul).

 

MAIA MORGENSTERNMaia Morgenstern

 S-a născut în București la 1 mai 1962, într-o familie de evrei. A studiat la Academia de teatru și film între 1981 și 1985, iar apoi a jucat la  Teatrul Tineretului  din Piatra Neamț  până în 1988. A apărut apoi pe scena  Teatrul Evreiesc de Stat din București, după care s-a alăturat trupei de la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”. Printre rolurile notabile pe scena de teatru se numără Lola Lola din Îngerul albastru (Der Blaue Engel) sau Kathleen Hogan în Park Your Car in Harvard Yard. Ea este cunoscută publicului român mai ales pentru rolurile din filmele  Balanța, Cel mai iubit dintre pământeni, Patimile lui Hristos.

Talentul și munca neîncetată i-au fost răsplătite cu numeroase premii și distincţii, dintre care amintim: Premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul Emma (Londra), pentru rolul Maria din Patimile lui Hristos, Ursul de Argint la Festivalul Filmului de la Berlin și Premiul Felix al Academiei Europene de Film, pentru rolul Nela din filmul Balanţa, Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă, pentru rolul Medeea, din Trilogia antică, și Lola Blau din Astă seară: Lola Blau, Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler, în Franţa, Ordinul Regal „Nihil Sine Deo”. Parlamentul European de la Strasbourg o desemnează în anul 2003.

 

 

HORATIU MALAELEHorațiu Mălăele

(n. 1 august 1952. Târgu-Jiu)

Este un actor, regizor, grafician, caricaturist şi scriitor român. A absolvit Liceul Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu, iar în 1975 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, la clasa profesorului Octavian Cotescu. A fost repartizat la Piatra Neamţ, la Teatrul Naţional, unde a interpretat mai multe roluri în piese precum ”Tinereţe fătă bătrâneţe” de Eduard Covalli, ”Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni, etc.

A ajuns apoi la Bucureşti unde a jucat pe scenele celor mai mari teatre Notarra, Odeon, Teatrul Naţional, Bulandra, etc. Începând cu anul 1982 a debutat ca regizor de teatru, după ce făcuse regie de film.

Palmaresul actorului include două Premii UNITER: Cel mai Bun Actor în 1992, pentru rolul Lelio din piesa Mincinosul, interpretat pe scena Teatrului Odeon și Cel mai Bun Actor în 1998, pentru rolul K. Müller din piesa Unde-i revolverul?, în montarea Teatrului Nottara. În 2012, actorului i-a fost conferit Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră la Festivalul Internaţional de Film „Comedy Cluj”. În același an, îndrăgitul actor a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din București. În 2002, a lansat cartea Horațiu despre Mălăele, care cuprinde texte, fotografii, reproduceri de grafică despre viaţa și activitatea teatrală sau plastică a artistului. De asemenea, este autorul volumelor O poveste cu Horaţiu și Rătăciri. În ceea ce privește activitatea sa de caricaturist și grafician, Horaţiu Mălăele a avut zeci de expoziţii naţionale și internaţionale și a publicat mii de caricaturi și desene. A expus la München, Paris, Veneţia, San Francisco, Montevideo etc.

 

 

LUMINIȚA GHEORGHIULuminița Gheorghiu

(n. 1 septembrie 1949, București)

Este o actriță română de voce, scenă, film și televiziune care a câștigat Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, pentru filmul Poziția copilului (2013). A fost, de asemenea, invitata specială a organizatorilor Festivalului de la Cannes  (2006) pentru filmul Moartea domnului Lăzărescu

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Capitală în 1972, la clasa profesorului  Ion Cojar. A debutat în teatru cu rolul Mărioara, într-o piesă montată de Alexandru Tocilescu pe scena Teatrului Cassandra. După absolvire a fost repartizată la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani. În anul 1975 s-a mutat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, iar între anii 1976 și 2003 a fost actriță a Teatrului Bulandra din București.

Cariera în film și-a început-o cu rolul Catrina din filmul  Mormeții (1987). A devenit cunoscută o dată cu pelicula Moartea domnului Lăzărescu  , filmul în regia lui Cristi Puiu, în care are rolul asistentei care îl plimbă pe pacientul Lăzărescu de la un spital la celălalt.

A fost apreciată cu premiul pentru Cea mai bună actriţă și Premiul Academic în cadrul Galei UCIN 2013, pentru rolul din Poziţia Copilului și Sunt o babă comunistă! Luminiţa Gheorghiu a primit și o nominalizare în cadrul European Film Awards 2013, pentru rolul din Poziţia Copilului, film care a fost premiat cu Ursul de Aur la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.

 

MARCEL IURESMarcel Iureș

Actorul Marcel Iureş s-a născut la 2 august 1951, la Băileşti, judeţul Dolj. A absolvit în 1978 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti.
În perioada 1978-1980 a jucat la Teatrul National Cluj, după care a desfăşurat, începând din anii ’80, o prodigioasă activitate teatrală la teatrele ”Bulandra” şi ”Odeon” din Bucureşti. Dintre piesele de teatru în care s-a remarcat, prin talentul, prezenţa scenică şi profunzimea interpretării, amintim: ”Romeo şi Julieta” (1978), ”Cum vă place” (1979), ”Hamlet” (1985, în rolul lui Horatio), ”Dimineaţa pierdută” (1986), ”Merlin sau ţara pustie” (1991),”Richard al III-lea” (1993), ”Trei surori” (1995), ”Caligula” (1996, în rolul principal), ”O noapte furtunoasă” (1999). A jucat, de asemenea, în spectacolul ”Hamlet”, pus în scenă în 1996 de Tompa Gabor la Teatrul Naţional din Craiova. Această montare a piesei ”Hamlet” a fost desemnată ”Cel mai bun spectacol al anului 1996”, distincţie acordată de Secţia Română a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru din România (AICT). Marcel Iureş a făcut senzaţie în cadrul unui turneu susţinut în Marea Britanie în 1993 şi 1994 cu spectacolul ”Richard al III-lea”, în regia lui Mihai Măniuţiu.

În 1995, Marcel Iureș pune bazele Fundației Cultural Artistice Teatrul ACT, prima instituţie cultural-artistică independentă din Romania, cu sală proprie, multifuncţională, destinată spectacolelor de teatru, muzică, film, dans și expoziţii. Sala a fost inaugurată în luna septembrie 1998.

Și în domeniul cinematografiei românești prestaţia sa actoricească este remarcabilă.

După 1995, i-au fost deschise porţile Hollywood-ului: a jucat în ”Misiune: Imposibilă” (”Mission: imposible”, 1996), alături de Tom Cruise, în ”Pacificatorul” (”The Peacemaker”, 1997), împreună cu Nicole Kidman şi George Clooney, în ”Războiul lui Tom Hart”, 2002, avându-i ca parteneri pe Bruce Willis şi Colin Farrell.

 

OANA PELLEAOana Pellea

(n. 29 ianuarue 1962 în Bocorești)

Este o o actrță română de teatru și film . Oana Pellea s-a născut la 29 ianuarie 1962 în București. Este fiica Domnicăi Mihaela, și a actorului român Amza Pellea (7 aprilie 1931 — 12 decembrie 1983).

Actrița a studiat la  UNATC și a terminat studiile în promoția 1984, la clasa prof. Sanda Manu. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Adrian Păduraru și Claudiu Istodor. Din clasa lui Olga Tudorache, colegii săi au fost Carmen Tănase, Bogdan Gheorghiu. În perioada 1984–1987 a fost actriță la Teatrul din Piatra Neamț. A jucat la Teatrul Bulandra din 1987 până în 1999 și a participat la numeroase turnee din America de Nord, America de Sud, Japonia și Europa. Din 1999, Oana Pellea este liber profesionistă. Academia Română i-a acordat Oanei Pellea premiul Aristizza Romanescu pentru cariera teatrală și cinematografică la 16 decembrie 2010. Oana Pellea a câștigat de două ori premiul Uniunii Oamenilor de Teatru din România UNITER, pentru cea mai bună actriță și i s-a acordat premiul Fundației Culturale Române pentru Carieră Internațională Remarcabilă.