RSS Feed

Category Archives: Personalitati

CENTENARUL MARII UNIRI 1918 – 2018

Pentru a celebra acest important eveNiment din istoria noastră, am pregătit un exponat de maximafilie  intitulat firesc „MAREA UNIRE 1918 – 2018”. Cu acest exponat am participat la mai multe expozitii filatelice: Triunghiul de foc Mărăști, Mărășești și Oituz 1917, București,  . Expoziția Națională de maximafilie „MOLDOMAX 2018”, Botoșsni, Iar in prezent exponatul se află la Expoziția Filatelică  Națională „CENTENARUL MARII UNIRI”, ce se desfășoară la Sibiu, în perioada 03.11 – 05.12.2018.

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Dorința de unire și libertate  a fost dintotdeuna un vis măreț al strămoșilor nostri, de la Burebista și Decebal, la intemeietorii statelor feudale românești  si domnitorii Mircea cel Bătrân, Stefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepeș care au luptat pentru integritatea, neatârnarea țătilor române, la Mihai Viteazul care a realizat prima unire a principatelor române în anul 1600. Lupta pentru unire și libertate  a continuat prin acțiunile rovoluției lui Tudot Vladimirescu, revoluției de la 1848, iar în 1859 se realizează Unirea Ptincipatelor Române, Moldova și Țara Românească. În urma războilui pentru inependență de la 1877, România pășește spre realizarea celui mai mare vis. In 1916, România intră în Marele Război pentru Întregirea Țării. În urma luptelor eroice de la Oituz, Mărăști, Mărășești s-au creat condițiile favorabile realizării Marii Uniri:

La 27 martie 1918—La Chișinău, Sfatul Tării întrunit în ședință solemnă votează Unirea Basarabiei cu Țara Mamă. România,

La 15 noiembrie 1918—Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

La 1 decembrie 1918 –„Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu Romania                                                          

Cu ilustratele maxime expuse am evocat toate aceste momente. Acum prezint doar o parte din exponat, care evocă marile evenimente din anii 1916-1918. Mentionez ca acst exponat, in forma aceasta, a fost prezentat la o activitate dedicată Centenarului Marii Uniri, în data de 16 noiembrie 2018, la Cercul Militar Național, de catre Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Arma Geniu ,,General Constantin N. Hârjeu“

 

 

1

 

91

92

 

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110111

112

Reclame

Emisiune comună România – Franta: Generalul Berthelot pe frontul românesc

Emisiunea comună România – Franta: Generalul  Berthelot pe frontul românesc a fost pusă în circulație marți 27 noiembrie 2018.

Emisiuneaeste alcătuită din două timbre, câte unul pentru fiecare țară. Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, este reprodusă o fotografie de front, în care generalul Berthelot decorează un grup de ofițeri români, la Onești. Pe timbrul cuvaloarea nominală de 8,50 lei, esteilustrat un portret al lui Henri Mathias Berthelot, având pe fundal imaginea conacului din jud. Hunedoara care aparținut generalului.

 Cu mărcile emisiunii și cărțile poștale Allex Collection am făcut ilustrste maxime. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

Henri Mathias Berthelot (1861 – 1931)

General al armatei franceze. În Primul Război Mondial a fost șef destat major al comandantului suprem al trupelor franceze pe Frontul de Vest,mareșalul Joseph Joffre.

În a doua parte a războiului, începândcu luna octombrie 1916 a fost detașat în România, ca șef al Misiunii Militare Franceze. Pe toată durata misiunii în România generalul Berthelot a asigurat și rolul de consilier militar al regelui Ferdinand , comandantul de căpetenie al Armatei României.  În semn de recunoștință pentru meritele sale deosebite, generalulului H. M. Berthelot i s-a acotdat cetațeniea română. Deasemenea, fost decorat cu cele mai înalte distincții ale statului român , a fost declarat cetățean de onoare al României și a fost ales membru de onoareal Academiei Române.

După război a îndeplinit diferite funcții de guvernator militar al unor departamente din Franța. A murit la 29 ianuarie 1931.

Prin actul normativ din 22 octombrie 1922: „Corpurile legiuitoare au votat o lege prin care se acordă generalului Berthelot, în mod gratuit, un lot de pământ împreună cu clădiri, în semn de recunoaştere a meritelor sale faţă de poporul român.” („Banatul românesc”, 5noiembrie 1922).

Din 1923, încă în timpul vieţii generalului, consiliul local a botezat localitatea cu numele său, Generalul Berthelot a folosit doar o scurtă perioa dămoşia de la Fărcădin (1922-1926), iar la întoarcerea sa în patria natală, Franţa, a donat totul Academiei Române, al cărui membru de onoare devenise între timp.

În anul 2001, în urma unui referendum, comuna Unirea (denumire în vigoare în perioada comunistă, din 1965), redevine General Berthelot; Academia Română a reintrat în posesia averii lăsată de Berthelot în anul 2004. În 2010, vila Generalului Berthelot, în întregime renovată, a devenit sediul Centrului de Dezvoltare Durabilă a Ţării Haţegului.

Timp de şase luni, înperioada ianuarie-iunie 1917, Henri Berthelot a reuşit să ridice moralul soldaţilor români şi să transforme armata regală într-o forţă militară redutabilă, capabilă să oprească armatele germană, austro-ungară şi bulgară, conduse de unul dintre cei mai pricepuţi strategi germani, feldmareşalul von Mackensen.

Generalul Berthelot s-a ocupat personal de instalarea legăturilor telefonice între punctele de comandă şi unităţile de pe front, reţea de comunicaţii care lipsea la intrarea ţării înrăzboi. Au fost organizate două armate române, având aproximativ 400.000 deoameni, intercalate cu trei armate ruseşti însumând aproape 1.000.000 de militari. Astfel, ofensiva românească de la Mărăşti (la 11 iulie), condusă de generalul Alexandru Averescu, şi cea a generalilor Constantin Cristescu şi Eremia Grigorescu, de la Mărăşeşti (1-24 iulie) dejoacă planurile de luptă germane de ocupare a Moldovei şi de cucerire a portului Odessa.

Generalul Berthelot remite Legiunea de Onoare Generalului Văitoianu, Comandantul Corpului IV Armată, Onești, 19 iunie1917. Fotografia aparține Muzeului Național Brukenthal – Muzeul de Istorie„Casa Altemberger” (se regăsește în mapa „OSTERREICH UNGARN IN WAFFEN”).

Făuritori ai Marii Uniri (II)

Emisiunea de mărci poștale Făuritori ai Marii Uniri (II)  a fost pusă în circulație  luni, 17 septembrie 2018. Pe cele patru timbre ale emisiunii sunt reproduse portretele unor patrioți care s-au luptat pentru îndeplinirea idealului național, unirea tuturor provinciilor românești intr-un sing stat unitar și independent. Pe timbrul coliței este reprodusă stema de stat a României Întregite

Evenimentul politic al anului 1918  este desăvârșirea statului național român, înfăptuit prin unirea tuturor provinciilor locuite de români, aflate sub o stăpânire străină, cu România.

Schimbările mari în plan european, din a doua jumătate a anului, și priceperea liderilor români de a simți momentul istoric fac ca dezastrul anunțat să fie transformat într-un șir de victorii, reunite sub numele de Marea Unire de la 1918: în martie 1918 unirea Basarabiei cu România, în noiembrie unirea Bucovinei cu România, iar în decembrie unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Pentru România, Marea Unire de la 1918 a însemnat o repoziționare în Europa, prin noua suprafață (locul 10) și prin numărul de locuitori (locul 8). O sporire considerabilă a cunoscut și capacitatea industriala (235%), economia, dar și resursele naturale.

Mă încearcă însă o mare tristețe, ba chiar îngrijorare. In acest an când sărbătorim centenarul acestui mare eveniment din istoria poporului român, în loc să fim „uniți în cuget și simțiri”, să cinstim înaintașii noștri, să realizăm reformele pe care aceștia le-au visat, asistăm la o învrăjbire fără seamăn, la destabilizare, dușmănii neînchipuite. Mare păcat!

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/fauritori-ai-marii-uniri-ii-2/

 

Nu puteam rata un asemenea moment și am realizat ilustrate maxime folosind timbrele emisiunii, cărțile poștale ilustrate Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

 

Iancu Flondor (1865-1924),

A fost un om politic român din Bucovina Bucovina, militant al  unirii acesteia cu  Regatul României.

La 14/27 octombrie 1918 a fost convocată o adunare a românilor din Bucovina, care votează unirea provinciei cu Regatul României. Tot atunci este format un Consiliu Naţional și un organ cu caracter de guvern numit Consiliul Secretarilor de Stat, format din 14 secretari de stat. Guvernul provizoriu avea un Comitet Executiv, al cărui preşedinte a fost ales Iancu Flondor. La 15/28 noiembrie are loc Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuți, unde Iancu Flondor le spune celor prezenți că „o iobăgie națională de aproape un secol și jumătate, pe cât de dureroasă, pe atâta de rușinoasă, e pe sfârșite. Poporul român din Bucovina este pe cale de a sparge și de a lepăda lanțul care i-a ferecat sufletul”. Congresul hotărăște „unirea necondiționată și pe vecie” a Bucovinei cu România.

 

Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950)

Om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Român din Transilvania, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc. Unul dintre iluştrii politicieni ai perioadei interbelice, Vaida-Voevod a debutat ca un ferm susţinător pentru drepturile naţionale a românilor din Ardeal. După Marea Unire şi fuziunea naţionalilor cu ţărăniştii, s-a numărat printre liderii marcanţi ai noului Partid Naţional Ţărănesc.

În activitatea politică, Alexandru Vaida-Voevod a ocupat timp de trei mandate funcţia de preşedinte al Consiliului de miniştri, remarcându-se şi la conducerea Ministerului de Interne şi a Ministerului de Externe.

 

 

 

Take Ionescu (1858-1922)

Om politic, jurist, diplomat, militant pentru cauza naţională românească,  s-a remarcat în viaţa politică prin calităţile sale de orator talentat şi a produs prima mare scindare a conservatorismului românesc, fondându-şi propriul partid. În perioada Vechiului Regat, Ionescu s-a remarcat îndeosebi în funcţia de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice şi ca ministru de Finanţe. Take Ionescu a fost exponentul cel mai autorizat al diplomaţiei româneşti în perioada imediat următoare Primului Război Mondial, de numele său legându-se crearea Micii Înţelegeri, o alianţă la nivel regional, care urmărea să creeze un climat de pace şi securitate în centrul şi sud-estul Europei. Ambiţionându-se să devină măcar o dată în viaţă şef de guvern, Take Ionescu a căzut victimă manevrelor politice din umbră ale lui Ion I.C. Brătianu.

 

 

Gheorghe Pop de Băsești (1835 – 1919)

A fost un politician român din Transilvania între 1881 – 1902 vicepreședinte, iar între 1902 – 1918 președinte al Partidului Național Român din Transilvania.În perioada 1892 – 1894 George Pop de Băsești a fost unul dintre liderii mișcării memorandiste, care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru românii din Transilvania aflată în Austro-Ungaria. A fost unul dintre politicienii români condamnați la închisoare pentru susținerea Memorandumului, în cadrul procesului memorandiștilor de la Cluj în 1894. Ales în funcţia de preşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

 

Stema de stat a României Întregite

Stema adoptată prin lege în 1921 avea toate datele noului stat întregit. Noua reprezentare a României Mari a avut la bază proiectul întocmit de reputatul heraldist basarabean Paul Gore. Spre deosebire de propunerile anterioare, acesta a venit cu ideea aşezării scutului cu emblemele teritoriilor unite pe pieptul acvilei Ţării Româneşti. S-a găsit, astfel, locul cel mai potrivit pentru reprezentarea însemnelor integrităţii teritoriilor româneşti. Astfel, primul cartier din scut este dedicat Ţării Româneşti. Pe fond albastru, este reprezentată o acvilă cruciată de aur, încoronată, cu aripile deschise, cu ciocul şi ghearele roşii. Este însoţită la dreapta de soare, iar la stânga de lună, ambele din aur. Cartierul al doilea este rezervat Moldovei. Pe fundal roşu, apare un cap de bour negru cu stea între coarne, însoţit în dreapta de soare iar în stânga de lună, ambele din aur. În cartierul al treilea, dedicat Olteniei şi Banatului, pe fundal roşu un leu de aur traversează spre dreapta pe un pod din acelaşi metal peste valuri naturale. Cartierul al patrulea cuprinde simbolurile Ardealului. Este tăiat în două: în câmpul superior pe fond albastru este reprezentată o acvilă neagră cu limba roşie însoţită la dreapta de un soare de aur, iar în stânga de o lună din argint. În câmpul inferior pe un fundal de aur sunt reprezentate şapte turnuri roşii. Jos, pe fond albastru, reprezentând Dobrogea, sunt doi delfini cu capetele în jos şi afrontaţi. Întreg scutul este susţinut de doi lei de aur. Peste cele patru cartiere sunt armele dinastiei de Hohenzollern: scutul mic, incuartelat de argint şi negru. Regalitatea mai este reprezentată simbolic prin intermediul coroanei de oţel pusă peste scut şi în vârful pavilionului de purpură, dar şi prin Colanul ordinului Carol I, care este deasupra eşarfei pe care este scrisă în limba latină deviza casei domnitoare de Hohenzollern: Nihil Sine Deo.

Români celebri (II)

 

Marți, 17 iulie 2018Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Români celebri, partea a II-a, dedicată unor personalități care au făcut cinste României la nivel mondial.

Emisiunea este are nouă timbre, pe care sunt reproduse portretele unor personalități de marcă: Cella Delavrancea (1,10 lei), Dimitrie Paciurea (1,40 lei), Victor Brauner (1,60 lei), George Apostu (2,60 lei), Elvira Popesco (2,90 lei), Marcel Iancu (5 lei), Dimitrie Cantemir (11,50 lei), Nicolae Iorga (12 lei) și Nicolae Titulescu (19 lei).

Cu aceste mărci, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii am realizat ilustrate maxime:

 

 

Dimitrie Cantemir Dimitrie (1673—1723)

1,Dimitrue Cantemir

Cărturar umanist, domn al Moldovei, primul romancier moldovean, patriot înflăcărat, a năzuit să scape de jugul otoman şi să asigure independenţa Moldovei. A încheiat Pactul de la Luţk în 1711 cu Petru I,  ţarul Rusiei. Armatele ruso-moldovene au fost înfrînte la Stănileşti (1711), Cantemir se refugiază în Rusia, unde e numit consilier al lui Petru I.

În 1714 devine membru al Academiei de la Berlin.

Enciclopedist, poliglot, poate fi comparat cu umaniştii Renaşterii, autor al unei moşteniri ştiinţifice şi literare grandioase: „Istoria creşterii şi descreşterii Porţii Otomane” − operă capitală, „Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor” − în care demonstrează romanitatea poporului moldovenesc, „Descrierea Moldovei” − preţioasă prin hărţile inimitabile, orientalist, muzicolog, scriitor („Istoria ieroglifică” roman satiric alegoric).

Nicolae Titulescu ( 1882 – 1941

2,Nicolae Titulescu

Diplomat, profesor universitar, jurist şi om politic. A fost singurul român care a ajuns preşedinte al Ligii Naţiunilor (predecesoare a ONU) şi singurul preşedinte care s-a bucurat de două mandate. Personalitate marcantă în domeniul diplomaţiei, a avut un rol esenţial în recunoaşterea unităţii naţionale a României în opinia publică internaţională. Este creditat cu introducerea ideii de “spiritualizare a frontierelor”, care presupune o apropiere transnaţională bazată pe valorile spirituale şi culturale.

Titulescu a atras simpatiile unor personalităţi importante din viaţa publică franceză şi sovietică printre care A. F. Frangulis, Edouard Herriot şi Maxim Litvinov. Datorită abilităţilor şi realizărilor sale a fost supranumit “Ministrul Europei”. A fost preşedinte al Academiei Diplomatice Internaţionale, preşedinte de onoare al Comitetului Român al Reuniunii Internaţionale pentru Pace şi doctor honoris causa la universităţile din Bratislava şi Atena.

 

 

 

Nicolae Iorga (1871 -1940)

3,Nicolae Iorga

 Istoric, profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al    . Savant de renume mondial, a avut o activitate ştiinţifică prodigioasă, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 articole şi studii, 4.963 recenzii. Iorga este cel mai prolific istoric al românilor, autor a numeroase sinteze, culminate cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru care a fost numit pe bună dreptate cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile. Personalitate care a creat şcoală şi a dat direcţie culturii naţionale, s-a implicat activ în viaţa social-politică a ţării sale. S-a ambiţionat nu doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie, într-o epocă de renaştere naţională.

S-a opus grupării legionare Garda de Fier. Pentru că fusese implicat într-o dispută personală cu liderul Gărzii Corneliu Zelea Codreanu, Iorga și-a atras antipatia legionarilor. La 28 noiembrie 1940, Nicolae Iorga a fost ucis mișelește de legionari în apropierea localității Strejnic.

După aflarea veștii asasinării lui Iorga, 47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă.

 

Cella Delavrancea (1887 -1991)

4. Celle Delavranca

Pianistă, scriitoare, profesoară română de pian, fiica cea mare a scriitorului  Barbu Ștefănescu Delavrancea și a  Mariei  Lupașcu.

Extrem de longevivă, a fost primul artist din istoria culturii române,  care a participat la sărbătorirea propriului centenar, în 1988, la Ateneul Român,  printr-un concert de gală în care a cântat alături de pianistul Dan Grigore.

 

 

Dimitrie Paciurea (1873 -1932)

5.Dimitrie Paciurea

 Sculptor român, Dimitrie Paciurea este un reper în sculptura românească modernă , iar numele său se înscrie, alături de Julio Gonzalez, Jacob Epstein, Max Ernst sau Jean Arp, în istoria artei secolului XX

Prin stilul său simbolist şi reprezentaţional, sculptorul român Dimitrie Paciurea s-a distanţat clar de cel minimalist şi esenţializat al contemporanului său care a influenţat atât de mult arta modernă – Constantin Brâncuşi.
Cea mai cunoscută lucrare a lui Paciurea, şi una reprezentativă pentru stilul său, este statuia „Gigant”, expusă astăzi în Parcul Carol din Bucureşti sau „Frumoasa adormită”, expusă în Parcul Herăstrău.

Operele au fost prezentate, în expoziţii personale sau de grup, la Bucureşti, Munchen (1913), Bruxelles(1930) sau Bienala de la Veneția (1924).

George Apostu  (1934 – 1986)

7,George Apostu

 Sculprtor român.  A absolvit în 1959 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a studiat  sculptura cu Ion Lucian Murnu și Constantin Baraschiț

Începând cu 1964 și până când s-a stins din viață, George Apostu a avut numeroase expoziții personale în România și în străinătate (Franța, Belgia, Italia, Spania, Brazilia, India)

Unul din cele mai cunoscute cicluri ale sale, „Tatăl și Fiul”, constituie o prelucrare sculpturală a vechiului motiv al „arborelui vieții.  Alte cicluri – „Laponele”„Fluturi” – dezvoltă sugestii formale ale artefactului țărănesc, ale căror morfologii preiau în mod firesc datele naturii vii.

George Apostu a fost distins în 1966 cu premiul Ioan Andreescu al Academiei Române, în 1970 cu marele premiu pentru sculptură al  Uniunii Artiștilor Plastici din România.

 

 

Elvira Popescu (Popesco) , (1894 – 1993)

6.Elvira Popescu

Actriță română de teatru și film, directoare de scenă, care a făcut carieră în  Franța.

Elvira Popescu a fost una dintre cele mai frumoase femei românce din perioada interbelică. A urcat pe scenă pentru prima dată într-un teatru din Bucureşti şi a ajuns să strălucească în luminile reflectoarelor pariziene. Francezii au numit-o Elvire Popesco şi au supranumit-o „Notre Dame de Théâtre“. Românca a fost mai populară în Franţa decât Greta Garbo, iar un scenarist francez şi-a dat viaţa pentru iubirea ei.

.

 

Marcel Iancu (cunoscut și ca Marcel Janco),(1895 – 1984)

8.Marcel Iancu

Pictor, arhitect și eseist român-israelian, de origine evreiască . A absolvit în 1917 Academia de Arhitectură din  Zurich. A studiat pictura cu  Iosif user.

 

Victor Brauner (1903 – 1966)

9.Victor Brauner

Pictor și poet suprarealist evreu, originar din Romînia.

Victor Brauner este cel mai important pictor al avangardei românești. Cea mai mare parte a operei sale se încadrează în suprarealism, Brauner fiind considerat unul dintre pictorii surrealiști pre- și post-război majori.

 

 

 

 

 

 

Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice

Emisiunea filatelică  Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice a fost lansată vineri, 13 iulie 2018, cu prilejul aniversării a 160 de ani de la prima emisiune de timbre românești, cunoscută sub denumirea de Cap de bour.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/ziua-marcii-postale-romanesti-premiere-filatelice/

 

In cadrul acestei emisiuni sunt și două mărci poștale care prezintă primele timbre cu Carol I, astfel:

Carol cu favoriţi, primul timbru cu valoarea nominală exprimată în BANI, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, iar primul timbru românesc dantelat, Carol cu barbă, este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei.

 

Cu aceste timbre, am făcut câteva ilustrate maxime.Am folost cărțile poștale Allex Collection, tipărite la Good Color București. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii  la O.P. 37 București.

 

Prima emisiune de timbre românești cunoscută sub denumirea Carol cu favoriţi, cu valoarea nominală exprimată în bani, a fost pusă în circulaţie acum 150 de ani, în anul 1868. Mărcile poștale ale acestei emisiuni fac parte din categoria „litografiate” și au fost tipărite la București, începând cu anul 1864 și până în anul 1872.

IMG_20180721_0010

IMG_20180721_0009

 

Emisiunea de mărci poștale Carol cu barbă aparţin categoriei „litografiate” și a fost realizată în două etape: în anii 1871-1872 sunt emise cinci mărci poștale, nedantelate, pentru ca în intervalul februarie-octombrie 1872 să fie pusă în circulaţie o nouă emisiune de trei valori realizate în premieră ca mărci poștale dantelate.

IMG_20180721_0008

IMG_20180721_0007

ROMÂNI CELEBRI (I)

Romfilatelia a pus în circulație, vineri, 15 iunie 2018, emisiunea de mărci poștale Români celebri, partea I.. Pe cele nouă timbre ale emisiunii sunt ilustrate portretele Sofiei Ionescu-Ogrezeanu (1 leu), al lui Dimitrie Gusti (1,20 lei), Ion Cantacuzino (1,50 lei), Nichita Stănescu (1,70 lei), Aurel Vlaicu (2 lei), Lucian Blaga (3 lei), Traian Vuia (7 lei), Spiru Haret (8,50 lei) și Henri Coandă (28,50 lei).

Cu aceste mărci, am realizat ilustrate maxime, folosind cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. 37, București.

 

          IMG_20180622_0001  Ion Cantacuzino (1863-1934)

            A fost una dintre cele mai ilustre personalităţi ştiinţifice ale României, se află printre creatorii medicinii experimentale românești, fondator al şcolii române de microbiologie. Descoperirile sale au avut o importanță deosebită în tratamentul holerei, tifosului epidemic, tuberculozei și scarlatinei.

  

          IMG_20180622_0002  Nichita Stănescu (1933-1983)

A fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română , pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă. Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neo-modernismului românesc din anii 1960 – 1970. Nichita Stănescu a fost considerat de către unii critici literari, precum  un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.

 

  

       IMG_20180622_0003     Aurel Vlaicu (1882-1913)

            Inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale. Pe 17 iunie 1910, românul, inginerul şi inventatorul Aurel Vlaicu a realizat primul zbor din istoria aviaţiei române. Avionul a fost conceput, realizat şi pilotat în România de Aurel Vlaicu, iar zborul a avut loc pe Dealul Cotrocenilor, în Bucureşti.

 

 

            IMG_20180622_0004Traian Vuia (1872-1950)

Inventator român, pionier al aviației mondiale,  membru al Academiei Române, din 27 mai 1946. A inventat primul avion cu mijloace proprii de propulsie (fără catapulte sau alte mijloace exterioare), cu care a efectuat primul zbor din istoria omenirii, ridicându-se de la sol prin mijloacele proprii ale aparatului (18 martie 1906 ).

 

 

 

IMG_20180622_0005Lucian Blaga (1895-1961) 

Filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, și diplomat român. A fost ataşat de presă la Varşovia, Praga, Berna, ministru plenipotenţiar la Lisabona, profesor la Universitatea din Cluj. A fost membru al ASTRA și membru fondator al revistei culturale de factură tradiţionalistă, Gândirea. A editat la Sibiu revista Saeculum 1943-1944. După cel de-al doilea război mondial a fost bibliotecar la Biblioteca Universităţii din Cluj. A colaborat la Gazeta Transilvaniei, Convorbiri literare. A fost ales membru al Academiei Române (1936), exclus (1948) şi reînregistrat (1990).

 

 

 

            IMG_20180622_0006Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008) 

            Profesor universitar şi membru emerit al Academiei de Ştiinţe Medicale, dr. Sofia Ogrezeanu Ionescu este un nume cunoscut în lumea specialiştilor din acest pasionant domeniu de vârf al medicinii: neurochirurgia. Timp de aproape jumătate de secol, această femeie, cu o constituţie fizică fragilă, dar înzestrată cu o voinţă de oţel a salvat mii de vieţi. Supranumită „Doamna neurochirurgiei româneşti”, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a devenit prima femeie neurochirurg din lume după o operaţie făcută în al doilea război mondial, recunoscută ca premieră mondială. La 17 septembrie 2005, la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc (Marakesh) a fost atestat faptul că doamna doctor Sofia Ionescu este prima femeie neurochirurg din lume.

  

           

IMG_20180622_0007Dimitrie Gusti (1880-1955)

            Filosof sociolog, profesor și etician român. Membru al Academiei Române din 1919, președintele Academiei Române (1944 -1946), Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor între 1932 și 1933, profesor la Universitățile din  Iași și București. Dimitrie Gusti este considerat a fi creatorul sociologiei românești. A rămas un model atât în ceea ce priveşte erudiţia şi opera sa, dar şi prin implicarea sa socială şi dragostea sa pentru satul românesc. Este considerat creatorul sociologiei româneşti şi este fondatorul Muzeului Naţional al Satului din Capitală, care îi poartă numele.

          

 

           IMG_20180622_0008 Spiru Haret (1851-1912) 

           Matematician, astronom și pedagog roman, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori. A fost membru titular al  Academiei Române. În paralel cu activitatea didactică, Haret este implicat şi în viaţa politică, unde ca membru al PNL este preocupat de învăţământ şi educaţie, în domeniul cărora este numit în mai multe funcţii: inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, apoi de trei ori ministru în guvernele PNL În această calitate, a condus reforma învăţământului secundar şi superior din 1898, înfiinţând cele trei secţiuni ale claselor V-VIII, clasică, modernă şi reală. 

 

  

      IMG_20180622_0009      Henri Coandă (1886-1972)        

            Academician și inginer român, pionier al aviației, fizician  și inventator. Este considerat părintele avionului cu reacție pe care l-a experimentat pentru prima oară în lume în 1910, lângă Paris. Coandă a devenit celebru datorită efectului mecanismului fluidelor, care-i poartă numele. Efectul Coandă, brevetat abia în 1934  sub denumirea „Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid”, a revoluționat aeronautica mondială.

 

           

Dumitru Dorin Prunariu

 

Dumitru Dorin Prunariu

(n. 27 septembrie1952, Brașov)

Este primul și singurul cosmonaut român. Între 14 și 22 mai 1981  a participat la misiunea Soiuz 40, din cadrul programului spațial „Intercosmos”.  Zborul a durat 7 zile, 20 ore și 42 minute.

Ilustrate maxime din colecția mea, care îl prezintă pe primul cosmonaut român. Pe prima dintre ele, realizată cu prilejul unei activități dedicate implinirii a 30 de ani de la efectuarea zborului, organizată la Muzeul Național Filatelic, la 14 mai 2011, este autograful lui Dumitru Prunariu