Flux RSS

Category Archives: Numismatica

ORDINE ȘI MEDALII ROMÂNEȘTI

Joi, 14 mai 2020, a fost lansată,  emisiunea de mărci poștale intitulată Ordine și Medalii Românești.

Emisiunea, alcătuită din patru mărci poștale, marchează și aniversarea a 20 de ani de la legiferarea Sistemului Național de Decorații al României.

Cu cele patru timbre și cărțile poștale Allex Collection, am făcut ilustrate maxime, aplicând ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

Medalia Virtute Militară (1864).

Creată de A.I. Cuza. Medalia era de argint (30 mm.) și reprezenta, pe avers, efigia Domnitorului, cu inscripția circulară: Alessandru Ioan I, 1864, iar pe revers o coroană de lauri, având în interior inscripția: Virtute militară. Toarta medaliei era prinsă într- o coroană regală.

Proiectul Ordinului Unirii (cca. 1861 – 1863)

Ordinul Unirii (1864).

Domnitorul Alexandru Ioan I (Cuza) a încercat, din primii ani ai domniei, să impună Imperiului Otoman acceptarea dreptului de a institui decorații. În dorința de a pune în aplicare o strategie menită să ducă treptat la câștigarea deplinei autonomii a țării, principele Cuza considera că nu exista nici un text de tratat în care să fie menționată expres interdicția de a institui un sistem de recompense și se baza, în general, pe tactica de a pune puterea suzerană în fața faptului împlinit.

În anul 1864, domnitorul i-a cerut reprezentantului României la Paris, Vasile Alecsandri, să ia legătura cu o cunoscută casă de bijuterii, în vederea confecționării decorațiilor. Casa Krétly din Paris a prezentat un model care a fost imediat acceptat de domnitor și, pe baza acordului său, s-a efectuat o comandă pentru cele 1.000 de exemplare ale ordinului

Întâmpinând opoziția categorică a Imperiului Otoman, ca și a Imperiului Austriac – care vedeau în această întreprindere un semn clar de afirmare a suveranității – pentru a nu pune în pericol dubla alegere a lui Cuza, proiectul nu a fost pus în aplicare atunci, fiind amânat. Totuși, Cuza a acordat, cu titlu personal, doar câtorva apropoați.

Avers: între două coroane de lauri, cifrele 5 și 24 – datele dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în cele două Principate Române,

Ordinul Național Steaua României (model 1999).

Este cel mai vechi ordin national. După proclamarea independenței (1877), Carol I înființează acest ordin prin legea votată în 10 mai 1877. A fost abrogat în 1948 și reînființat în decembrie 1998. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofițeri, comandanți (comandori), mari ofițeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român.

Prin acordarea acestui ordin se recompensează serviciile excepționale, civile și militare aduse statului român.

Se conferă pentru fapte deosebite săvârșite în timp de pace sau pentru acte de eroism în timp de război.

ORDINELE ȘI MEDALIILE RĂZBOIULUI DE ÎNTREGIRE

Posted on

Romfilatelia a pus in cieculație, luni 7 mai 2018, emisiunea filatelică intitulată,  în mod neinspirat ….ca să nu spun eronat, „Medaliile şi decoraţiile Războiului de Întregire”. Dacă se uitau în DEX puteau să evite eroarea de mai sus.  Redau din DEX

decoráție sf [At: DEX / V: ~iúne / Pl: ~ii / E: fr décoration, lat decoratio, -onis1 Distincție (ordin, medalie) care se acordă cuiva pentru merite deosebite într-o anumită activitate, pentru fapte eroice sau pentru servicii excepționale aduse unui stat.”

 Ca urmare,  eu am schimbat  titlul postării, alegând varianta corectă, după părerea mea. Aștept să fiu contrazis de către cei de la Romfilatelia.

Emisiunea este alcătuită din patru timbre, care ilustrează cele mai importante distincții conferite combatanților din Războiul pentru Întregire:Ordinul național Steaua României, pe timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei, Ordinul național Coroana României, pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei, Medalia Virtute  Militară, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei și Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918, pe timbrul cu valoarea nominală de 16,00 lei.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/medaliile-si-decoratiile-razboiului-de-intregire-2/

 

Nu am scăpat prilejul de a realiza câteva ilustrate maxime cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii aplicată la O.P.37 Bucuresti, Apreciez grafica deosebită a ștampilei prima zi. Felicitări machetatorilor!

 

Ordinul național Steaua României

ORD, STEARUA ROMANIEI

Este cel mai vechi ordin național; a fost creat în 1864 de Cuza Vodă și a fost acordat în acea perioadă într-un număr redus.

Ordinul a fost instituit definitiv de regele Carol I, în anul 1877, prin legea din 10 mai 1877, stabilindu-se cinci grade: cavaler, ofiţer, comandor, mare ofiţer şi mare cruce.

Primele decernări ale Ordinul Steaua României s-a făcut în lunile septembrie şi octombrie 1877, cu ocazia luptelor de la Plevna.

Începând din 9 aprilie 1918, pentru fapte deosebite, gradele de comandor, ofițer și cavaler puteau fi purtate și cu panglica medaliei Virtute Militară, care avea culoarea roșie, cu câte o singură bandă albastră pe margini. Ordinul Steaua României se acorda doar ofițerilor.

Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român.

Deviza ordinului, este ”IN FIDE SALUS” (ÎN CREDINȚĂ ESTE SALVAREA)

 

  

Ordinul național Coroana României 

ORD. COROANA ROMSNIEI

Ordinul Coroana Romaniei a fost instituit de Regele Carol I prin Decretul Regal nr. 1244 din 10 mai 1881, cu prilejul proclamarii Regatului Romaniei, pentru a recompensa serviciile aduse Statului.

Ordinul Coroana Romaniei are cinci grade: Cavaler, Ofiter, Comandor, Mare Ofiter si Mare Cruce.

Pe avers conține o cruce de Malta, cu dimensiunea de 40 mm, smălțuită roșu, cu marginile de metal. În centru are un medalion rotund din același smalț roșu si cu o bordură albă. Medalionul poartă pe avers coroana regală de argint și pe bordură inscripția „Prin noi înșine – 14 martie 1881”. Între brațele crucii se află cifra regelui Carol I, din metal.

 

Medalia Virtute  Militară 

MEDALIA VIRTUTE MILITARA

Este cea mai importantă medalie acordată în perioada Primului Război Mondial.

A fost înființată în 1872 prin decretul nr.987.  Aceasta avea două clase: a I-a, de aur și a II-a, de argint. Din 9 aprilie 1918, panglica medaliei se putea atașa gradelor de cavaler, ofițer și comandor ale ordinelor naționale Steaua și Coroana României.

Medalia „Virtute Militară” este o reluare a distincției create de Cuza; ea avea două clase („de aur” și „de argint”), clasa a II-a acordându-se și sergenților reangajați, pentru 12 ani de serviciu.

 

 

 

Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 

MEDALIA CRUCEA COMEMORATIVA

Prin Decretul Regal nr. 1744 din 8 iulie 1918 se instituie medalia “Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918”. Noua distincţie era o cruce cu braţe egale, de câte 40 mm, terminate în “vârf de săgeată”; ca şi la crucile din 1878, bordura era proeminentă şi lisă, iar mijlocul era haşurat sau granulat iar în medalionul central era plasată, pe avers, cifra încoronată a regelui Ferdinand iar pe revers, milesimul “1916-1918”. Panglica era verde închis cu patru benzi albastre. Pe panglică se puteau ataşa, pentru militarii care au făcut parte din unităţi care s-au distins în diferite bătălii, barete din metal care purtau inscripţionat numele localităţii sau a zonei în care s-au purtat respectivele lupte.

 

 

 

Regele Carol I al României.

REGELE CAROL I

Proclamat domnitor al României în ziua de 10 mai 1866, Carol I a rămas cu acest titlu până în 14 martie 1881, când a fost proclamat rege, devenind astfel primul rege al României.

Sub domnia sa de 48 ani, cea mai lungă din istoria ţării, România şi-a cucerit Independenţa de stat, a devenit monarhie constituţională şi s-au pus bazele consolidării statului român modern. Carol I este considerat de majoritatea istoricilor cel mai mare om de stat al României, căci regimul politic pe care l-a promovat a asigurat dezvoltarea ţării noastre pe o linie democratică şi demararea unui amplu proces de modernizare a statului

Pe plan intern, Carol I a cultivat un climat de ordine, disciplină şi rigoare, a stăruit pentru modernizarea structurilor economice şi a fost un arbitru al vieţii politice. Suveranul a arătat preocupare pentru dezvoltarea învăţământului, a culturii, precum şi pentru formarea tinerei generaţii de intelectuali.

Pe plan extern, a acţionat pentru afirmarea autonomiei şi întărirea prestigiului internaţional al statului. În timpul Războiului pentru Independenţă, Carol a avut cele mai importante merite în desfăşurarea operaţiunilor militare

S-a stins din viaţă la 10 octombrie 1914, la Sinaia, la vârsta de 75 de ani. A fost regretat nu doar de clasa politică, ci şi de poporul pe care l-a condus şi slujit cu devotament timp de 48 de ani în condiţii istorice vitrege. A fost înmormântat la Mânăstirea Curtea de Argeş.

 

 

 

 

Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie 2017

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită în data de 15 ianuarie, reprezentând data nașterii poetului Mihai Eminescu, va fi marcată și de Salonul Național „Mihai Eminescu”, ce se va desfășura între 11 – 31 ianuarie 2017,  în Sala de Expoziții „Constantin Brâncuși”, din cadrul Palatului Parlamentului, sub egida Camerei Deputaților și a Centrului Internațional de Conferințe, Direcția de Marketing. Salonul Național „Mihai Eminescu”, este organizat de Gruparea Colecționarilor de Medalii și Insigne „Mihai Eminescu” din cadrul Societății Numismatice Române. Vor expune materiale (medalii, plachete, insigne, pictură ș.a.), dedicate Poetului național – Mihai Eminescu, colecționari din toată țara.

Un plăcut și frumos program artistic se va desfășura în cadrul vernisajului care va avea loc pe data de 11 ianuarie 2017, începând cu ora 15.

 

 

135 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

135 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

La 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.

Pentru a marca acest eveniment, Romfilatelia a lansat o emisiune filatelică formată din două timbre cu valorile nominale de 3,30 lei, respectiv 9,10 lei.

Cu aceste timbre, Asociația Filateliștilor din Bucuresti a realizat trei ilustrate maxime, prezentate mai jos, folosind ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la OP 37 București.

ION CAMPINEANU

Ion I. Câmpineanu (1841–1888)

A fost primul guvernator al Băncii Naţionale a României în perioada 1880-1882, pentru a reveni în aceasta funcţie la începutul anului 1888. Guvernatorul Ion. I Câmpineanu a fost instalat în funcţie la 15 iulie 1880 în cadrul primei Adunari generale a acţionarilor băncii. Au fost desemnaţi tot atunci directorii (Theodor Ştefănescu, Theodor Mehedinţeanu, Emil Costinescu, Dinu Bilcescu) şi cenzorii (Ştefan Ioanid, Menelas Ghermani, Em. Hillel Noah, Constantin Angelescu).

 

I CAMPINEANU VERSO

Emil Costinescu (1844-1921)

EMIL COSTINESCUFinanţist, ministru de Finanţe, unul dintre fondatorii şi directorii Băncii Naţionale a României. Incepând cu 15 iulie 1880,  a fost primul director al Serviciului Fabricării şi Contabilităţii Biletelor din cadrul Băncii Naţionale a României, pe care l-a condus timp de 16 ani.

BANCNOTA DE 20 LEI

Bancnota cu valoarea nominală de 20 lei,

emisă de Banca Naţională la data de 28 februarie 1881 tipărită în atelierele BNR din Bucureşti, folosind clişee şi hârtie cu filigran elaborate la Banca Franţei..

Surse :

            http://www.bnr.ro/Istoria-BNR-1052.aspx

             http://www.bnr.ro/Ion-Campineanu-1084.aspx

            http://www.bnr.ro/Inceputurile–1053.aspx

145 de ani de la inaugurarea Monetăriei Statului (II)

monetaria 1

Primul sediu al Monetariei Statului de pe Soseaua Kisselef, demolat in anul 1912. Cartea poștală este o reproducere  a unei carti postale realizată de editura  Ad. Maier & D. Stern. Timbrul cu valoarea de 8,10 lei  prezintă aceeași imagine. Ștampila prima zi a emisiunii, București 19.05.2015, aplicată la O.P. 37.

145 de ani de la inaugurarea Monetăriei Statului

Inaugurarea Monetariei Statului a avut loc la 24 februarie 1870, într-un sediu de pe Șoseaua Kisselef, în prezența domnitorului Carol I, a primului ministru Alexandru Golescu și a ministrului de finante I.C. Brătianu.

În acest an s-au bătut 5000 de monede de aur de 20 Lei și 400.000 de monede de argint de 1 Leu. Moneda de 1 leu este prima monedă românească pe care apare numele monedei nationale – 1 Leu.

Romfilatelia dedică emisiunea filatelică 145 de ani de la inaugurarea Monetăriei Statului sărbătoririi acestei instituții fundamentale românești.

Timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 8,10 lei ilustrează imaginea primei clădiri a Monetăriei Statului din anul 1870, alături de imaginea reversului primei monede de 1 leu, din argint, emisă de Monetărie în același an, 1870, și încadrată în grafica timbrului într-un perfor special.

Timbrul coliței emisiunii, având valoarea nominală de 14,50 lei, prezintă prima monedă de 20 de lei din aur, bătută de Monetăria Statului în anul 1870, iar pe manșetă este ilustrată efigia Regelui Carol I, în prezența acestuia fiind inaugurată, la 24 februarie 1870, prima Monetărie a României.

Cu aceste mărci poștale domnul dr. Ioan Daniliuc, sub egida AFB, a realizat ilustrate maxime, folosind ștampila prima zi București 19.05.2015

moneda 1 leuMoneda de1 leu 1870

Avers: inscripţia CAROL I DOMNUL ROMANIEI, efigia domnului spre stînga, cerc perlat exterior
Revers: valoarea nominală 1 LEU, anul 1870, cunună formată dintr-o ramură de laur (stînga) şi una de stejar (dreapta); sub panglica ce leagă cele două ramuri se află litera C, iniţiala inginerului C.J. Cândescu, directorul şi organizatorul monetăriei de la Bucureşti
Diametru: 23 mm
Masa:  5 g
Material: argint 83.5%, cupru 16.5%
Tiraj: 400.000 piese

moneda 1 leu verso

moneda 20 lei

Moneda de 20 Lei 1870

Avers: valoarea nominală 20 LEI, anul 1870, cunună formată dintr-o ramură de laur (stînga) şi una de stejar (dreapta); sub panglica ce leagă cele două ramuri se află litera C, iniţiala inginerului C.J. Cândescu, directorul şi organizatorul monetăriei de la Bucureşti, cerc perlat exterior
Revers: inscripţia CAROL I DOMNUL ROMANIEI şi efigia domnului spre stînga, cerc perlat exterior
Diametru: 21 mm
Masa: 6.452 g
Material: aur 90%, cupru 10%
Tiraj: 5.000 piese

Pe monedele de 1 leu de argint şi 20 de lei de aur din 1870 era reprezentat portretul domnitorului Carol I. Prezenţa efigiei a fost interpretată de Turcia ca o manifestare a tendinţelor de independenţă ale României. În urma protestelor Turciei, pe toate monedele emise între 1872 şi 1876 efigia a fost înlocuită de stema sau de coroana României.

Surse de informare

http://monetariastatului.ro/145-de-ani/

http://www.bancnote-monede.ro/page/28/

http://romaniancoins.org/ro20lei1870.html

Colecţii de marcă

In ziua de 20.03.2015, a fost lansată emisiunea de mărci poștale ”Colecţii de marcă ”, formată din 4 timbre cu valorile de 3 lei, 4,50 lei, 9,10 lei și 14,50 lei. Mărcile ilustrează podoabe și monede descoperite la Dinogeția, una din așezările importante ale regiunii Dunării de Jos.

Cetatea Dinogetia  a reprezentat ani de-a rândul un punct de reper în zonă. Dinogeţia, cetate romană şi bizantină, este o aşezare antică fortificată cu zid de apărare, situată pe un promontoriu stâncos din malul dobrogean al Dunării, în zona cotului dintre gurile Siretului şi Prutului. Monumentul se află la circa 4 km de satul Garvăn, comuna Jijila, judeţul Tulcea,

Cercetarile sistematice incepute in anul 1939 si apoi, din anul 1949 pana in anul 1954, au precizat momentul initial al construirii cetatii si etapele succesive de refacere.

Cu ocazia cercetărilor arheologice, a fost descoperită în anul 1950, crucea relicvar. Ulterior, tot la Dinogeţia, în 1954, a fost descoperit un tezaur de podoabe şi monede în compoziţia căruia intră mai multe piese ornamentate cu filigran şi granulaţie. Descoperit într-o groapă, pusă în legătură cu o locuinţă atribuită, pe baza inventarului, unui „bogat ţesător”, tezaurul era compus din podoabe (două brăţări de argint, cercei din argint aurit, două verigi de aur, un inel de aur şi trei de argint), şi unsprezece monede (şapte din aur şi patru din argint) emise între 976 şi 1059.

Cu aceste mărci am realizat câteva llustrate maxime. Am folosit ca suport ilustratele editate de Allex Collection si ștampila prima zi a emisiunii aplicată la Oficiul Poțtal 37 București, 20.03.2015.

INELE DE ARGINT

Inele de argint, fiecare având drept chaton cate o emisferă, imitând evident o cupolă de biserică.

MONEDE AUR

Monede de aur reprezentând pe bustul lui Hristos, cu barbă, cu nimbul cruciat în jurul capului, cu mâna dreaptă ridicată în semn de binecuvântare şi cu Evanghelia în cea stângă. Cealaltă monedă este ilustrată pe revers, cu busturile împăraţilor Vasile al II-lea în stânga şi Constantin al VIII-lea în dreapta, purtând veşminte de ceremonie specifice spaţiului bizantin şi susţinând amândoi, cu mâna dreaptă, o cruce lungă, patriarhală, reprezentată pe axul central al piesei.

 

 

INEL ARG AURIT

Inel de argint aurit (sec. al IX –lea)

CRUCEA

Engolpionul sau crucea relicvar este un obiect căruia i se atribuie puteri deosebite, fiind purtat la gât și suspendat în dreptul pieptului. În epoca bizantină acesta are forma unui medalion sau a unei cruci în interior cu relicve sfinte, fiind purtat de înalți demnitari laici, dar mai ales de clerici. În Biserica Ortodoxă, engolpionul este însemnul înalților ierarhi, episcopi, mitropoliți, sau patriarhi, de cele mai multe ori fiind împodobit pe o parte cu imaginea Răstignirii lui Iisus și pe cealaltă cu cea a Maicii Domnului cu Pruncul. Pe piesa descoperită la Dinogeția este prezentă doar scena Răstignirii lui Iisus.