RSS Feed

Category Archives: Numismatica

Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie 2017

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită în data de 15 ianuarie, reprezentând data nașterii poetului Mihai Eminescu, va fi marcată și de Salonul Național „Mihai Eminescu”, ce se va desfășura între 11 – 31 ianuarie 2017,  în Sala de Expoziții „Constantin Brâncuși”, din cadrul Palatului Parlamentului, sub egida Camerei Deputaților și a Centrului Internațional de Conferințe, Direcția de Marketing. Salonul Național „Mihai Eminescu”, este organizat de Gruparea Colecționarilor de Medalii și Insigne „Mihai Eminescu” din cadrul Societății Numismatice Române. Vor expune materiale (medalii, plachete, insigne, pictură ș.a.), dedicate Poetului național – Mihai Eminescu, colecționari din toată țara.

Un plăcut și frumos program artistic se va desfășura în cadrul vernisajului care va avea loc pe data de 11 ianuarie 2017, începând cu ora 15.

 

 

Anunțuri

135 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

135 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

La 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.

Pentru a marca acest eveniment, Romfilatelia a lansat o emisiune filatelică formată din două timbre cu valorile nominale de 3,30 lei, respectiv 9,10 lei.

Cu aceste timbre, Asociația Filateliștilor din Bucuresti a realizat trei ilustrate maxime, prezentate mai jos, folosind ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la OP 37 București.

ION CAMPINEANU

Ion I. Câmpineanu (1841–1888)

A fost primul guvernator al Băncii Naţionale a României în perioada 1880-1882, pentru a reveni în aceasta funcţie la începutul anului 1888. Guvernatorul Ion. I Câmpineanu a fost instalat în funcţie la 15 iulie 1880 în cadrul primei Adunari generale a acţionarilor băncii. Au fost desemnaţi tot atunci directorii (Theodor Ştefănescu, Theodor Mehedinţeanu, Emil Costinescu, Dinu Bilcescu) şi cenzorii (Ştefan Ioanid, Menelas Ghermani, Em. Hillel Noah, Constantin Angelescu).

 

I CAMPINEANU VERSO

Emil Costinescu (1844-1921)

EMIL COSTINESCUFinanţist, ministru de Finanţe, unul dintre fondatorii şi directorii Băncii Naţionale a României. Incepând cu 15 iulie 1880,  a fost primul director al Serviciului Fabricării şi Contabilităţii Biletelor din cadrul Băncii Naţionale a României, pe care l-a condus timp de 16 ani.

BANCNOTA DE 20 LEI

Bancnota cu valoarea nominală de 20 lei,

emisă de Banca Naţională la data de 28 februarie 1881 tipărită în atelierele BNR din Bucureşti, folosind clişee şi hârtie cu filigran elaborate la Banca Franţei..

Surse :

            http://www.bnr.ro/Istoria-BNR-1052.aspx

             http://www.bnr.ro/Ion-Campineanu-1084.aspx

            http://www.bnr.ro/Inceputurile–1053.aspx

145 de ani de la inaugurarea Monetăriei Statului (II)

monetaria 1

Primul sediu al Monetariei Statului de pe Soseaua Kisselef, demolat in anul 1912. Cartea poștală este o reproducere  a unei carti postale realizată de editura  Ad. Maier & D. Stern. Timbrul cu valoarea de 8,10 lei  prezintă aceeași imagine. Ștampila prima zi a emisiunii, București 19.05.2015, aplicată la O.P. 37.

145 de ani de la inaugurarea Monetăriei Statului

Inaugurarea Monetariei Statului a avut loc la 24 februarie 1870, într-un sediu de pe Șoseaua Kisselef, în prezența domnitorului Carol I, a primului ministru Alexandru Golescu și a ministrului de finante I.C. Brătianu.

În acest an s-au bătut 5000 de monede de aur de 20 Lei și 400.000 de monede de argint de 1 Leu. Moneda de 1 leu este prima monedă românească pe care apare numele monedei nationale – 1 Leu.

Romfilatelia dedică emisiunea filatelică 145 de ani de la inaugurarea Monetăriei Statului sărbătoririi acestei instituții fundamentale românești.

Timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 8,10 lei ilustrează imaginea primei clădiri a Monetăriei Statului din anul 1870, alături de imaginea reversului primei monede de 1 leu, din argint, emisă de Monetărie în același an, 1870, și încadrată în grafica timbrului într-un perfor special.

Timbrul coliței emisiunii, având valoarea nominală de 14,50 lei, prezintă prima monedă de 20 de lei din aur, bătută de Monetăria Statului în anul 1870, iar pe manșetă este ilustrată efigia Regelui Carol I, în prezența acestuia fiind inaugurată, la 24 februarie 1870, prima Monetărie a României.

Cu aceste mărci poștale domnul dr. Ioan Daniliuc, sub egida AFB, a realizat ilustrate maxime, folosind ștampila prima zi București 19.05.2015

moneda 1 leuMoneda de1 leu 1870

Avers: inscripţia CAROL I DOMNUL ROMANIEI, efigia domnului spre stînga, cerc perlat exterior
Revers: valoarea nominală 1 LEU, anul 1870, cunună formată dintr-o ramură de laur (stînga) şi una de stejar (dreapta); sub panglica ce leagă cele două ramuri se află litera C, iniţiala inginerului C.J. Cândescu, directorul şi organizatorul monetăriei de la Bucureşti
Diametru: 23 mm
Masa:  5 g
Material: argint 83.5%, cupru 16.5%
Tiraj: 400.000 piese

moneda 1 leu verso

moneda 20 lei

Moneda de 20 Lei 1870

Avers: valoarea nominală 20 LEI, anul 1870, cunună formată dintr-o ramură de laur (stînga) şi una de stejar (dreapta); sub panglica ce leagă cele două ramuri se află litera C, iniţiala inginerului C.J. Cândescu, directorul şi organizatorul monetăriei de la Bucureşti, cerc perlat exterior
Revers: inscripţia CAROL I DOMNUL ROMANIEI şi efigia domnului spre stînga, cerc perlat exterior
Diametru: 21 mm
Masa: 6.452 g
Material: aur 90%, cupru 10%
Tiraj: 5.000 piese

Pe monedele de 1 leu de argint şi 20 de lei de aur din 1870 era reprezentat portretul domnitorului Carol I. Prezenţa efigiei a fost interpretată de Turcia ca o manifestare a tendinţelor de independenţă ale României. În urma protestelor Turciei, pe toate monedele emise între 1872 şi 1876 efigia a fost înlocuită de stema sau de coroana României.

Surse de informare

http://monetariastatului.ro/145-de-ani/

http://www.bancnote-monede.ro/page/28/

http://romaniancoins.org/ro20lei1870.html

Colecţii de marcă

In ziua de 20.03.2015, a fost lansată emisiunea de mărci poștale ”Colecţii de marcă ”, formată din 4 timbre cu valorile de 3 lei, 4,50 lei, 9,10 lei și 14,50 lei. Mărcile ilustrează podoabe și monede descoperite la Dinogeția, una din așezările importante ale regiunii Dunării de Jos.

Cetatea Dinogetia  a reprezentat ani de-a rândul un punct de reper în zonă. Dinogeţia, cetate romană şi bizantină, este o aşezare antică fortificată cu zid de apărare, situată pe un promontoriu stâncos din malul dobrogean al Dunării, în zona cotului dintre gurile Siretului şi Prutului. Monumentul se află la circa 4 km de satul Garvăn, comuna Jijila, judeţul Tulcea,

Cercetarile sistematice incepute in anul 1939 si apoi, din anul 1949 pana in anul 1954, au precizat momentul initial al construirii cetatii si etapele succesive de refacere.

Cu ocazia cercetărilor arheologice, a fost descoperită în anul 1950, crucea relicvar. Ulterior, tot la Dinogeţia, în 1954, a fost descoperit un tezaur de podoabe şi monede în compoziţia căruia intră mai multe piese ornamentate cu filigran şi granulaţie. Descoperit într-o groapă, pusă în legătură cu o locuinţă atribuită, pe baza inventarului, unui „bogat ţesător”, tezaurul era compus din podoabe (două brăţări de argint, cercei din argint aurit, două verigi de aur, un inel de aur şi trei de argint), şi unsprezece monede (şapte din aur şi patru din argint) emise între 976 şi 1059.

Cu aceste mărci am realizat câteva llustrate maxime. Am folosit ca suport ilustratele editate de Allex Collection si ștampila prima zi a emisiunii aplicată la Oficiul Poțtal 37 București, 20.03.2015.

INELE DE ARGINT

Inele de argint, fiecare având drept chaton cate o emisferă, imitând evident o cupolă de biserică.

MONEDE AUR

Monede de aur reprezentând pe bustul lui Hristos, cu barbă, cu nimbul cruciat în jurul capului, cu mâna dreaptă ridicată în semn de binecuvântare şi cu Evanghelia în cea stângă. Cealaltă monedă este ilustrată pe revers, cu busturile împăraţilor Vasile al II-lea în stânga şi Constantin al VIII-lea în dreapta, purtând veşminte de ceremonie specifice spaţiului bizantin şi susţinând amândoi, cu mâna dreaptă, o cruce lungă, patriarhală, reprezentată pe axul central al piesei.

 

 

INEL ARG AURIT

Inel de argint aurit (sec. al IX –lea)

CRUCEA

Engolpionul sau crucea relicvar este un obiect căruia i se atribuie puteri deosebite, fiind purtat la gât și suspendat în dreptul pieptului. În epoca bizantină acesta are forma unui medalion sau a unei cruci în interior cu relicve sfinte, fiind purtat de înalți demnitari laici, dar mai ales de clerici. În Biserica Ortodoxă, engolpionul este însemnul înalților ierarhi, episcopi, mitropoliți, sau patriarhi, de cele mai multe ori fiind împodobit pe o parte cu imaginea Răstignirii lui Iisus și pe cealaltă cu cea a Maicii Domnului cu Pruncul. Pe piesa descoperită la Dinogeția este prezentă doar scena Răstignirii lui Iisus.

Colecţia Numismatică a Băncii Naţionale a României, Tezaure Monetare

Istoria banilor românești este una lungă și agitată, dominată de schimbări și de legende care au supraviețuit peste ani.

Emisiunea filatelică din data de 24 octombrie 2014 ilustrează patru dintre monedele de colecție aflate în patrimoniul Băncii Naționale a României formată din următoarele valori nominale:2,00 lei pe care este reprezentat kosonul, 2,40 lei care prezintă drahme histriene, 8,10 lei pe care este ilustrat talerul-leu și14,50 lei care ilustrează ducatul venețian.

Cu aceste timbre și cărțile poștale ilustrate, realizate de domnul Alexandru Mateescu, folosind ștampila prima zi a emisiunii, București 24.10.2014, aplocată la Oficiul Poștal 37, am realizat urmatoarele ilustrate maxime:

Moneda din aur tip Koson

KosonSingurele monede din aur care datează din vremea regilor daci au fost kosonii. Potrivit unor istorici, monedele din aur descoperite în zona cetăţilor dacice din munţii Orăştiei au fost bătute în Macedonia. Alţi istorici susţin că monedele din aur ar fi fost emise în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), cel care ar fi unelitit la uzurparea regelui Burebista.

Emisiuni din aur având greutatea medie de 8,40 g, ceea ce apropie monedele de staterul grecesc sau aureus-ul roman. Descriere: av.: un magistrat între doi lictori mergând spre stânga; în exergă, legenda KOSON; în câmpul din stânga, în faţa primului lictor, uneori monograma BR sau BA; rv.: acvila cu aripile deschise, ţinând în gheare un sceptru şi o cunună.

Drahma histriană

Drahma histianaCea mai veche emisiune de monede cunoscută pe teritoriul României a fost pusă în circulaţie prin anul 480 î.Hr. Este vorba despre frumoasa drahmă de argint, emisă de cetatea Histria, care are pe avers simbolul orașului, reprezentat de un vultur pe un delfin spre stânga, și legenda IΣTPI iar pe revers două capete umane alăturate și inversate.

Monedele din bronz histriene sunt descoperite, în general, în aria directă de influență a Histriei (în Dobrogea) dar există şi descoperiri în sudul Moldovei, Oltenia şi sud-vestul Transilvaniei.

Talerul- Leu

Koson_79000126Spre sfârşitul secolului al XVI-lea, dintre toate felurile de taleri de argint (monede de dimensiuni mari, cântărind peste 25 de grame) care au pătruns şi au circulat în Principatele Române, unul singur a cunoscut un destin cu totul special.Este vorba despre talerul – olandez „towenthaler”, numit de români „leu” pentru ca pe reversul său apărea figura unui leu ridicat în două labe. Această monedă a circulat până pe la 1750 şi a intrat atât de bine în conştiinţa colectivă a românilor, încât a devenit o monedă de referinţă. Chiar şi după dispariţia leului din circulaţie, preţurile au continuat să fie calculate în această monedă până la 1867, când aveau să fie bătuţi primii lei româneşti.

Verso taler leu

Ducatul veneţian

Ducatul de aur era o monedă, emisă pentru prima oară în 1284 de către dogele Veneției Giovanni Dandalo (12801288). Ducat venetianDucatul venețian îl prezintă, în dreapta, pe doge, care era îngenuncheat în fața Sfântului Marcu, iar pe avers era gravată imaginea lui Hristos, prezentat în interiorul unei migdale înstelate.  Moneda din aur de 24 de carate cântărea 3,44 game.

În perioada medievală, în Ţara Românească şi Moldova au circulat mai multe tipuri de monede străine din aur. În secolele XIV-XVI, au cunoscut o largă răspândire perperii bizantini, ducaţii veneţieni şi cei ungureşti. Chiar dacă,începând din secolul al XVI-lea, s-a diversificat mult provenienţa emisiunilor de aur, ducatul bătut la Veneţia, cunoscut şi sub denumirea de zecchin sau zecchino, şi-a păstrat rolul dobândit anterior. Alături de ducaţii Ţărilor de Jos, de cei ai Ungariei şi de cei emişi în Imperiul Romano-German, ducatul veneţian a continuat să domine circulaţia monedei cu valoare ridicată până în secolul al XVIII-lea.

Surse de documentare și alte informații:

http://www.bnr.ro/Istoria-monedei–1046.aspx

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-am-inventat-banii-kosonii-aur-ai-dacilor-ducatii-lui-vladislav-i-le

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/primele-monede-istorie

http://www.romfilatelia.ro/marci/colectia.php?ContentID=813
http://www.2012en.ro/2013/04/istoria-monedei-nationale-leul/ | Magazin Cultural Ştiinţific

http://www.totpal.ro/istoria-leului-romanesc-de-la-talerul-olandez-pana-la-banii-din-ziua-de-azi-foto-vhttp://www.2012en.ro/2013/04/istoria-monedei-nationale-leul/ideo/ https://istoriiregasite.wordpress.com/tag/monede/