RSS Feed

Monthly Archives: Octombrie 2014

Istoria regalității –Regele Mihai I al României.

Regele Mihai I al României a împlinit ieri, 25 octombrie 2014, 93 de ani. Este singurul şef de stat din cel de-al Doilea Război Mondial care este încă în viaţă şi martorul a nouă decenii de istorie, timp în care România a trecut prin monarhie, dictatura regală, a avut guvern legionar, apoi s-a confruntat cu dictatura comunistă şi a revenit la democraţie în urma Revoluţiei din Decembrie 1989.

În onoarea Regelui, au loc mai multe manifestări culturale, printre care și lansarea unei emisiuni filatelice omagiale, compusa dintr- un timbru cu valoarea nominală de 4,70 lei, pe care este reprezentat Majestatea Sa Regele Mihai I în anul 2008, la biroul său din Palatul Elisabeta,și o coliță cu timbrul având valoarea nominală de 14,50 lei, ce prezintă pe Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Ana ai României, în același birou din Palatul Elisabeta, iar fundalul manșetei coliței ilustrează Castelul Peleș, alături de imaginile a trei mărci poștale dedicate Majestății Sale Regele în 1929-1930, 1940-1942 și 1947;

Cu aceste mărci și cărți poștale ilustrate emise de Allex Collection, am realizat câteva ilustrate maxime, folosind ștampila prima zi a emisiunii, București 25.10.2014, aplicată la Oficiul Poștal 37.

1

2

3

Anunțuri

Colecţia Numismatică a Băncii Naţionale a României, Tezaure Monetare

Istoria banilor românești este una lungă și agitată, dominată de schimbări și de legende care au supraviețuit peste ani.

Emisiunea filatelică din data de 24 octombrie 2014 ilustrează patru dintre monedele de colecție aflate în patrimoniul Băncii Naționale a României formată din următoarele valori nominale:2,00 lei pe care este reprezentat kosonul, 2,40 lei care prezintă drahme histriene, 8,10 lei pe care este ilustrat talerul-leu și14,50 lei care ilustrează ducatul venețian.

Cu aceste timbre și cărțile poștale ilustrate, realizate de domnul Alexandru Mateescu, folosind ștampila prima zi a emisiunii, București 24.10.2014, aplocată la Oficiul Poștal 37, am realizat urmatoarele ilustrate maxime:

Moneda din aur tip Koson

KosonSingurele monede din aur care datează din vremea regilor daci au fost kosonii. Potrivit unor istorici, monedele din aur descoperite în zona cetăţilor dacice din munţii Orăştiei au fost bătute în Macedonia. Alţi istorici susţin că monedele din aur ar fi fost emise în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), cel care ar fi unelitit la uzurparea regelui Burebista.

Emisiuni din aur având greutatea medie de 8,40 g, ceea ce apropie monedele de staterul grecesc sau aureus-ul roman. Descriere: av.: un magistrat între doi lictori mergând spre stânga; în exergă, legenda KOSON; în câmpul din stânga, în faţa primului lictor, uneori monograma BR sau BA; rv.: acvila cu aripile deschise, ţinând în gheare un sceptru şi o cunună.

Drahma histriană

Drahma histianaCea mai veche emisiune de monede cunoscută pe teritoriul României a fost pusă în circulaţie prin anul 480 î.Hr. Este vorba despre frumoasa drahmă de argint, emisă de cetatea Histria, care are pe avers simbolul orașului, reprezentat de un vultur pe un delfin spre stânga, și legenda IΣTPI iar pe revers două capete umane alăturate și inversate.

Monedele din bronz histriene sunt descoperite, în general, în aria directă de influență a Histriei (în Dobrogea) dar există şi descoperiri în sudul Moldovei, Oltenia şi sud-vestul Transilvaniei.

Talerul- Leu

Koson_79000126Spre sfârşitul secolului al XVI-lea, dintre toate felurile de taleri de argint (monede de dimensiuni mari, cântărind peste 25 de grame) care au pătruns şi au circulat în Principatele Române, unul singur a cunoscut un destin cu totul special.Este vorba despre talerul – olandez „towenthaler”, numit de români „leu” pentru ca pe reversul său apărea figura unui leu ridicat în două labe. Această monedă a circulat până pe la 1750 şi a intrat atât de bine în conştiinţa colectivă a românilor, încât a devenit o monedă de referinţă. Chiar şi după dispariţia leului din circulaţie, preţurile au continuat să fie calculate în această monedă până la 1867, când aveau să fie bătuţi primii lei româneşti.

Verso taler leu

Ducatul veneţian

Ducatul de aur era o monedă, emisă pentru prima oară în 1284 de către dogele Veneției Giovanni Dandalo (12801288). Ducat venetianDucatul venețian îl prezintă, în dreapta, pe doge, care era îngenuncheat în fața Sfântului Marcu, iar pe avers era gravată imaginea lui Hristos, prezentat în interiorul unei migdale înstelate.  Moneda din aur de 24 de carate cântărea 3,44 game.

În perioada medievală, în Ţara Românească şi Moldova au circulat mai multe tipuri de monede străine din aur. În secolele XIV-XVI, au cunoscut o largă răspândire perperii bizantini, ducaţii veneţieni şi cei ungureşti. Chiar dacă,începând din secolul al XVI-lea, s-a diversificat mult provenienţa emisiunilor de aur, ducatul bătut la Veneţia, cunoscut şi sub denumirea de zecchin sau zecchino, şi-a păstrat rolul dobândit anterior. Alături de ducaţii Ţărilor de Jos, de cei ai Ungariei şi de cei emişi în Imperiul Romano-German, ducatul veneţian a continuat să domine circulaţia monedei cu valoare ridicată până în secolul al XVIII-lea.

Surse de documentare și alte informații:

http://www.bnr.ro/Istoria-monedei–1046.aspx

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-am-inventat-banii-kosonii-aur-ai-dacilor-ducatii-lui-vladislav-i-le

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/primele-monede-istorie

http://www.romfilatelia.ro/marci/colectia.php?ContentID=813
http://www.2012en.ro/2013/04/istoria-monedei-nationale-leul/ | Magazin Cultural Ştiinţific

http://www.totpal.ro/istoria-leului-romanesc-de-la-talerul-olandez-pana-la-banii-din-ziua-de-azi-foto-vhttp://www.2012en.ro/2013/04/istoria-monedei-nationale-leul/ideo/ https://istoriiregasite.wordpress.com/tag/monede/

Regele Ferdinand I al României (1914 – 1927)

100 de ani de la depunerea jurământului ca rege al României.

La 10 octombrie 1914, la Sinaia, regele Carol I s-a stins din viaţă, Ferdinand devenind cel de-al doilea rege al României sub titulatura de Regele Ferdinand I, începând de a doua zi, 11 octombrie, când a depus juramțntul de credință față de țară. Cu mâna dreaptă pe Evanghelie, noul rege a rostit: „Jur a păzi Constituţia şi legile poporului român, de a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului”, iar in scurtul discurs ce a urmat el a dat asigurări că va fi un „bun român”.

Om de o vastă cultură, poliglot şi botanist pasionat, Regele Ferdinand a fost sincer dedicat românilor, sub cârmuirea sa înregistrându-se cea mai înfloritoare perioadă a statului românesc modern.

Cu acest prilej,  Asociația Filateliștilor din București, prin grija domnului dr. Ioan Daniliuc, a realizat o ștampilă omagială și două ilustrate maxime.

Ferdinand 5

Ferdinand 6 Ferdinand 6 v