Constantin Brâncoveanu (15/26 august 1654 – 15/26 august 1714) a fost domnul Țarii Românești intre anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor romane.
Domnia lui Constantin Brâncoveanu a marcat în Țara Românească o perioadă de progres economic și cultural-artistic, de inițiative de modernizare a aparatului statal, de reformare a sistemului fiscal. Brâncoveanu a organizat cancelaria statului în vederea întreținerii raporturilor cu puterile străine. Epoca brâncovenească s-a deschis influențelor occidentale care au început să prevaleze asupra celor orientale. Astfel s-a creat o sinteză originală națională, prin aportul tradiției răsăritene și a celei occidentale.
În timpul domniei lui, țara a înflorit. S-au construit biserici si mănăstiri (ex: Brâncoveni, Surpatele, Viforîta, Biserica Sf. Gheorghe din Bucureşti, biserica din Făgăraş, manastirea Hurezi, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Palatul Mogoşoaia din Bucureşti, în Buzău şi altele). A înfiinţat tipografii unde s-au tipărit nenumărate cărţi în limbile greacă, slavonă, dar şi română. Spre exemplu, a retipărit Biblia lui Şerban Cantacuzino în româneşte. A sprijinit bisericile şi mănăstirile ortodoxe din părţile Siriei, Caucazului, Arabiei, Mănăstirea Sf. Ecaterina de la muntele Sinai, precum şi mănăstirea şi biserica de la muntele Athos din Grecia. A ajutat cu bani şi cărţi bisericeşti pe ortodocşii credincioşi din Ardeal şi a sprijinit lupta lor împotriva catolicizării acestora.
În ce privește politica externă, Constantin Brâncoveanu a încercat să mențină o politică echilibrată între Imperiul Otoman, căruia îi era vasal, și Sfântul Imperiu Roman (Habsburgic), a cărui expansiune ajunsese până la hotarele Țării Românești (după cucerirea Transilvaniei, recunoscută de Poarta Otomană prin tratatul de pace de la Karlowitz, din 1699).
Învinuit, după cum spunea cronicarul turc Mehmed Rașid că „adunase multe bogății și arme pentru a se opune și pregăti o răscoală, așteptând ca să-și arate dorința de a domni în chip absolut independent”], Brâncoveanu a fost mazilit în anul 1714. Împreună cu familia sa, a fost dus la Istanbul și închis la Edicule („Cetatea celor șapte turnuri”), iar toate averile sale i-au fost confiscate.
Pe 15 august 1714 a fost executat la Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu.
Pe 15 august 1714, când creștinii pomeneau Adormirea Maicii Domnului, chiar în ziua în care voievodul împlinea 60 de ani, a fost adus, împreună cu ceilalți prizonieri, la Yali Köskü („Pavilionul mării”). Erau prezenţi sultanul Ahmet al III-lea, marele vizir Gin Ali, reprezentanţii diplomatici ai Franţei, Angliei, Rusiei şi Austriei. Li s-a cerut să renunţe la credinţa ortodoxă strămoşească, pentru a fi graţiaţi, dar voievodul şi-a încurajat fiii sa fie statornici în credinţă, fiind singurul bun ce le-a mai rămas. Înfuriat, sultanul a poruncit sa fie tăiate mai întâi capetele celor patru copii ai voievodului, apoi cel al sfetnicului Ianache, crezând că astfel îi va înfrânge credinţa. Dar Brâncoveanu, îndurerat, și-a făcut semnul crucii spunând: „Doamne, fie voia Ta!” și a întins singur capul său călăului. Cele şase trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele purtate pe uliţele cetăţii.
La 20 iunie 1992 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât proslăvirea Sfântului și Binecredinciosului Voievod Constantin Brâncoveanu, pentru faptele sale sfinte și înflorirea vieții spirituale și duhovnicești ortodoxe din Țara Românească. Prăznuirea lui se face pe data de 16 august.
Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a declarat anul 2014, cand se implinesc 3 secole de la martiriul Sfantului Constantin Brancoveanu, al celor patru fii ai sai – Constantin, Ştefan, Radu şi Matei – şi al sfetnicului sau Ianache Vacarescu, drept Anul comemorativ al Sfintilor Martiri Brancoveni.
Romfilatelia se alatura acestei acţiuni comemorative prin proiectul filatelic 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brancoveni, cele 3 marci poştale ale emisiunii aducand un omagiu sacrificiului suprem al Sfinţilor Brancoveni, celebrand astfel credinţa lor neabatuta şi modul in care au infruntat moartea ramanand creştini pana la capat.
Surse de informare http://ro.orthodoxwiki.org/, http:// www.wikipedia.org http://www.romfilatelia.ro/
Cu mărcile acestei serii am realizat câteva ilustrate maxime, pe care le prezint mai jos
Constantin Brâncoveanu, 
(1654 – 1714). Domn al Țării Românești în perioada 1988 – 1714. Ilustrata este o reproducere editată de Allex Collection, după o gravură din sec. al XIX-lea, ștampila prima zi a emisiunii, București 16.08.2014, dată la care s-au împlinit 300 de ani de la martiriul domnitorului ți a fiilor săi.
Statuia Domnitorului Constantin Brâncoveanu, situată în fața bisericii Sf. Gheorghe Nou, operă a sculptorului Oscar Han. Ilustrata este o fotografie realizată de Alex A, editată de Allex Collection, ștampila prima zi a emisiunii, București 16.08.2014.
Sfinții Martiri Brâncoveni, Ilustrata este o reproducere realizată de S.C KMI PROD SRL, după o icoană aflată la Mănăstirea Hurezi, ștampila prima zi a emisiunii, București 16.08.2014. Am ezitat dacă să fac această ilustrată maximă, având în vedere concordanța de loc, dar in urma informatiilor primite din surse credibile, icoana a fost expusă, cu prilejul unor manifestări religioase și în unele biserici din București.
Biserica Sf. Gheorghe Nou – București, situată chiar în plin centru al capitalei la Km. 0, este una dintre cele mai vechi din oraș, Biserica Sf. Gheorghe Nou reprezintă cea mai importantă ctitorie de acest gen a voievodului martir Constantin Brâncoveanu, al cărui mormânt și sfinte moaște se afla chiar în interiorul acesteia. Hramul bisericii se sărbătoreste in 16 august, sfinții Brancoveni sfârșind chiar de ziua Adormirii Maicii Domnului. Ilustrata este o repdoducere după o litografie din anul 1937, ștampila prima zi a emisiunii, Bucuresti 16.08.2014.
Acum câțiva ani, cam mulți, am mai realizat și alte ilustrate maxime.
Constantin Brâncoveanu, marca de 2L (20.06.1988),Ilustrata editată de Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova, ștampila prima zi a emisiunii, București 20.06.1988, cu prilejul aniversarii a 300 ani de la urcarea sa pe tronul Țării Românești.
Sfinții Martiri Constantin Brâncoveanu și cei patru fii Constantin, Ștefan, Radu, Matei și Sfetnicul Ianache Văcărescu, canonizați la la 20.06.1992, marca de 2L (31.08.,1993), Ilustrata editată de Fabrica de Timbre (FT), ștampila prima zi a emisiunii, București 31.08.1993.
Maximafilie Maximaphily Alexandru Antonache Romania 