RSS Feed

Monthly Archives: August 2014

DESCOPERIȚI ROMANIA, MARAMUREȘ

 

 

Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală aflată pe teritoriul României și Ucrainei, alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei, și versanții munților care o înconjoară: Munții OașuluiGutâiȚibleș și Rodnei spre vest și sud, și Munții Maramureșului la est și nord.Sudul acestei regiuni aparține, în prezent, României, constituind partea de nord-est a județului Maramureș, iar partea nordică, Maramureșul de Nord, este în estul regiunii Transcarpatia din Ucraina (raioanele RahăuRaionul Teceu și Hust).

Cu seria de mărci poștale a acestei emisiuni, aparută în data de 07.07.2014, colegul meu in ale maximafiliei, domnul Alex Mateescu a realizat câteva illustrate maxime. 

Turnul Stefan

 

Turnul Ștefan este turnul-clopotniță al fostei biserici cu hramul „Sfântul Rege Ștefan” din Baia Mare. Turnul, construit din piatră masivă, a fost ridicat la inițiativa principelui Iancu de Hunedoara, pentru a marca victoria de la Ialomița (1442) împotriva otomanilor. Construcția turnului  început după anul 1446, însă a fost finalizată în 1468, sub domnia lui Matia Corvinul. Ilustrata Allex Collection, marca de 2L, ștampila poștală de zi Baia Mare 16.08.2014.

 

 

 

Rroita Berbesti

Troița Rednicenilor din hotarul comunei Berbești, datată în sec. al XVIII-lea și care, prin elementele ce o compun și prin tratarea lor sculpturală, se înscrie în stilul gotic. lustrata AlexM (Lucky superstar), marca de 3,30L, ștampila poștală de zi Berbești 14.08.2014.

Anunțuri

IN MEMORIAM, EROII NEAMULUI (II)

 

Crucea Eroilor Neamului

Monument construit între anii 19261928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2.291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial , fiind unică în lume, atât prin altitudinea amplasării, cât și prin dimensiuni: crucea propriu-zisă are o înălțime de 28 m și două brațe de câte 7 m fiecare, fiind desemnată de către Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce situată pe un vârf montan. Crucea a fost înălțată la inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al României. Pe placa comemorativă a soclului este  scris : Întru slava și memoria eroilor prahoveni căzuți în Primul Război Mondial 1916 – 1918, pentru apărarea patriei”

Folosind marca de 3,60 lei din emisiunea „In memoriam, eroii neamului”  cu sprijinul domnului dr. Ioana Daniliuc , am realizat două ilustrate maxime prezentate mai jos:

 

CRUCEA EROILOR 3

 

 

crucea 1 verso

 

Ilustrata Ad Stock srl, ștampila ocazională Marșul Comemorativ”  Bușteni 22.08.2014.

CRUCEA EROILOR 1

 

 

 

 

 

crucea 2 verso

 

Ilustrata Costel-Bușteni, șampila ocazională Marșul Comemorativ”  Bușteni 22.08.2014.

Capodopere de artă universală din patrimoniul românesc

 

Astăzi 22.08.2014, Romfilatelia a lansat emisiunea de mărci poștale Capodopere de artă universală din patrimoniul românesc. Mărcile poștale ale emisiunii marchează aniversarea a 450 de ani de la nașterea lui Pieter Brueghel cel Tânăr și împlinirea a 400 de ani de la moartea lui El Greco. Timbrele ilustrează creații ale acestor doi mari pictori ai umanității. Tablourile se află la Muzeul Național de Artă al României- Galeria de Artă Europeană.

Cu mărcile seriei am realizat următoarele ilustrate maxime :

 Pieter Bruegel (Brueghel) cel tânăr

(n.164, Bruxelles – d.1638, Antwerpen), Școală neerlandeză.Pictor flamand, reprezentant al realismului flamand, stilul său este marcat de perioada de trecere de la renașterea târzie la barocul timpuriu.

1

 

Primăvara (ulei pe pânză, 43 x 59 cm.), timbrul de 4,70 lei, ilustrata realizată de Allex Collection, ștampila prima zi a emisiunii, București 22.08.2014.

 

 

 

 

 

2

 

Vara (ulei pe lemn, 42,5 x 57,5 cm.), timbrul de 4,70 lei, ilustrata realizată de Allex Collection, ștampila prima zi a emisiunii, București 22.08.2014.

 

 

 

 

El Greco (Domênikos Theotokópulos)

(n.1541, Creta – d.1614, Toledo), Pictor spaniol manierist de origine greacă, cunoscut datorită picturilor sale pe teme religioase și ca portretist.

3

 

 

3v

 

Logodna Fecioarei (ulei pe pânză, 100 x 83 cm.) ilustrata editată de Muzeul Național de Artă, ștampila prima zi a emisiunii, București 22.08.2014.

 

 

4

 

Martiriul Sfântului Mauriciu și al celor zece mii de tebani (ulei pe pânză 145 x 107 cm.) ilustrata realizată de Allex Collection, ștampila prima zi a emisiunii, București 22.08.2014.

 

 

 

2014 – Anul Brâncoveanu

 tablou-votiv

Constantin Brâncoveanu (15/26 august 1654 – 15/26 august 1714) a fost domnul Țarii Românești intre anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor romane.
Domnia lui Constantin Brâncoveanu a marcat în Țara Românească o perioadă de progres economic și cultural-artistic, de inițiative de modernizare a aparatului statal, de reformare a sistemului fiscal. Brâncoveanu a organizat cancelaria statului în vederea întreținerii raporturilor cu puterile străine. Epoca brâncovenească s-a deschis influențelor occidentale care au început să prevaleze asupra celor orientale. Astfel s-a creat o sinteză originală națională, prin aportul tradiției răsăritene și a celei occidentale.

În timpul domniei lui, țara a înflorit. S-au construit biserici si mănăstiri (ex: Brâncoveni, Surpatele, Viforîta, Biserica Sf. Gheorghe din Bucureşti, biserica din Făgăraş, manastirea Hurezi, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Palatul Mogoşoaia din Bucureşti, în Buzău şi altele). A înfiinţat tipografii unde s-au tipărit nenumărate cărţi în limbile greacă, slavonă, dar şi română. Spre exemplu, a retipărit Biblia lui Şerban Cantacuzino în româneşte. A sprijinit bisericile şi mănăstirile ortodoxe din părţile Siriei, Caucazului, Arabiei, Mănăstirea Sf. Ecaterina de la muntele Sinai, precum şi mănăstirea şi biserica de la muntele Athos din Grecia. A ajutat cu bani şi cărţi bisericeşti pe ortodocşii credincioşi din Ardeal şi a sprijinit lupta lor împotriva catolicizării acestora.

În ce privește politica externă, Constantin Brâncoveanu a încercat să mențină o politică echilibrată între Imperiul Otoman, căruia îi era vasal, și Sfântul Imperiu Roman (Habsburgic), a cărui expansiune ajunsese până la hotarele Țării Românești (după cucerirea Transilvaniei, recunoscută de Poarta Otomană prin tratatul de pace de la Karlowitz, din 1699).

Învinuit, după cum spunea cronicarul turc Mehmed Rașid că „adunase multe bogății și arme pentru a se opune și pregăti o răscoală, așteptând ca să-și arate dorința de a domni în chip absolut independent”], Brâncoveanu a fost mazilit în anul 1714. Împreună cu familia sa, a fost dus la Istanbul și închis la Edicule („Cetatea celor șapte turnuri”), iar toate averile sale i-au fost confiscate.

Pe 15 august 1714 a fost executat la Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu.

Pe 15 august 1714, când creștinii pomeneau Adormirea Maicii Domnului, chiar în ziua în care voievodul împlinea 60 de ani, a fost adus, împreună cu ceilalți prizonieri, la Yali Köskü („Pavilionul mării”). Erau prezenţi sultanul Ahmet al III-lea, marele vizir Gin Ali, reprezentanţii diplomatici ai Franţei, Angliei, Rusiei şi Austriei. Li s-a cerut să renunţe la credinţa ortodoxă strămoşească, pentru a fi graţiaţi, dar voievodul şi-a încurajat fiii sa fie statornici în credinţă, fiind singurul bun ce le-a mai rămas. Înfuriat, sultanul a poruncit sa fie tăiate mai întâi capetele celor patru copii ai voievodului, apoi cel al sfetnicului Ianache, crezând că astfel îi va înfrânge credinţa. Dar Brâncoveanu, îndurerat, și-a făcut semnul crucii spunând: „Doamne, fie voia Ta!” și a întins singur capul său călăului. Cele şase trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele purtate pe uliţele cetăţii.

La 20 iunie 1992 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât proslăvirea Sfântului și Binecredinciosului Voievod Constantin Brâncoveanu, pentru faptele sale sfinte și înflorirea vieții spirituale și duhovnicești ortodoxe din Țara Românească. Prăznuirea lui se face pe data de 16 august.

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a declarat anul 2014, cand se implinesc 3 secole de la martiriul Sfantului Constantin Brancoveanu, al celor patru fii ai sai – Constantin, Ştefan, Radu şi Matei – şi al sfetnicului sau Ianache Vacarescu, drept Anul comemorativ al Sfintilor Martiri Brancoveni.

Romfilatelia se alatura acestei acţiuni comemorative prin proiectul filatelic 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brancoveni, cele 3 marci poştale ale emisiunii aducand un omagiu sacrificiului suprem al Sfinţilor Brancoveni, celebrand astfel credinţa lor neabatuta şi modul in care au infruntat moartea ramanand creştini pana la capat.

Surse de informare   http://ro.orthodoxwiki.org/,  http:// www.wikipedia.org  http://www.romfilatelia.ro/

Cu mărcile acestei serii am realizat câteva ilustrate maxime, pe care le prezint mai jos

Constantin Brâncoveanu, 3(1654 – 1714). Domn al Țării Românești în perioada 1988 – 1714. Ilustrata este o reproducere editată de Allex Collection, după o gravură din sec. al XIX-lea, ștampila prima zi a emisiunii, București 16.08.2014, dată la care s-au împlinit 300 de ani de la martiriul domnitorului ți a fiilor săi.

 

 

 

 

 

 

4

 

Statuia Domnitorului Constantin Brâncoveanu, situată în fața bisericii Sf. Gheorghe Nou, operă a sculptorului Oscar Han. Ilustrata este o fotografie realizată de Alex A, editată de Allex Collection, ștampila prima zi a emisiunii, București 16.08.2014.

 

 

 

 

 

 

5

 

Sfinții Martiri Brâncoveni, Ilustrata este o reproducere realizată de S.C KMI PROD SRL, după o icoană aflată la Mănăstirea Hurezi, ștampila prima zi a emisiunii, București 16.08.2014. Am ezitat dacă să fac această ilustrată maximă, având în vedere concordanța de loc, dar in urma informatiilor primite  din surse credibile, icoana a fost expusă, cu prilejul unor manifestări religioase și în unele biserici din București.

 

 

 

 

 

6

Biserica Sf. Gheorghe Nou – București, situată chiar în plin centru al capitalei la Km. 0, este una dintre cele mai vechi din oraș, Biserica Sf. Gheorghe Nou reprezintă cea mai importantă ctitorie de acest gen a voievodului martir Constantin Brâncoveanu, al cărui mormânt și sfinte moaște se afla chiar în interiorul acesteia. Hramul bisericii se sărbătoreste in 16 august, sfinții Brancoveni sfârșind chiar de ziua Adormirii Maicii Domnului. Ilustrata este o repdoducere după o litografie din anul 1937, ștampila prima zi a emisiunii, Bucuresti 16.08.2014.

 

Acum câțiva ani, cam mulți, am mai realizat și alte ilustrate maxime.

2

 

 

Constantin Brâncoveanu, marca de 2L (20.06.1988),Ilustrata editată de Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova, ștampila prima zi a emisiunii,  București 20.06.1988, cu prilejul aniversarii a 300 ani de la urcarea sa pe tronul Țării Românești.

 

 

 

 

1

 

Sfinții Martiri Constantin Brâncoveanu și cei patru fii Constantin, Ștefan, Radu, Matei și Sfetnicul Ianache Văcărescu, canonizați la la 20.06.1992, marca de 2L (31.08.,1993), Ilustrata editată de Fabrica de Timbre (FT), ștampila prima zi a emisiunii,  București 31.08.1993.

Delta Dunării

Delta Dunării (3446 km²), este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.

Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991și este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România.

Dunărea, ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă : Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud, braț care mai apoi, la Furca Sfântu Gheorghe se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe.

Vegetația Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică mlaștinilor (stufulpapurarogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salciefrasinarinplop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea și Caraorman și sunt alcătuite din stejar brumăriustejar pedunculatfrasinplop tremurătorulm, plante agățătoare.

În delta cresc peste 360 specii de păsări și 45 specii de pește de apă dulce. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană), , vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul.

E vară… e soare…ce bună-i o plimbare.

Pentru cei care nu pot sa facă o astfel de plimbare,  prezint mai jos,  câteva cărți poștale maxime cu aspecte din delta.

1

Delta Dunării, marca poștală  4,80 lei (28.12.1977),  cartea poștală ilustrată Editura Meridiane cod 19404, ștampila poștală de zi Sulina 23.10.1985.

2

Portul Tulcea, , marca poștală  3,00 lei (28.12.1977), cartea poștală ilustrată Editura OSETCM cod 2298/77, ștampila poștală de zi Tulcea 15.07.1978.

 

 

3

 

 

Navigație pe Brațul Sulina, marca poștală  3,40 lei (28.12.1977), cartea poștală ilustrată editură neidentificată, ștampila poștală de zi, Sulina 23.12.1978.

 

 

 

4

Plimbare de agrement în delta, marca poștală  20 bani (15.05.1974), cartea poștală ilustrată Editura OSETCM cod 3460/80, ștampila poștală de zi Crișan 04.09.1980

5

 

 

 

 

Cu barca la pescuit, , marca poștală  1,00 leu (15.04.1971), cartea poștală ilustrată Editura OSEDT cod 689/73, ștampila ocazională Tulcea 08.07.1979.

 

 

6

 

 

Vegetație specifică deltei, marca poștală  3,00 leu (25.03.1986), cartea poștală ilustrată Editura Sport-Turism cod EST 2637, ștampila ocazională Tulcea 20.03.1987

 

 

 

7

 

 

Pelicani(Pelecanus), marca poștală 10,00 leu (25.03.1980), cartea poștală ilustrată Sibiu, ștampila ocazională Tulcea 24.05.1987.

 

 

 

 

8

Pelicani(Pelecanus), marca poștală 55 bani (20.07.1978), cartea poștală ilustrată Sibiu, ștampila ocazională Tulcea 24.05.1987.

 

 

 

 

 

9

 

Pelicani(Pelecanus), marca poștală 1,00 leu (0,03,1977), cartea poștală ilustrată Publiturism, ștampila poștală de zi, Murighiol 24.09.1982.

 

 

 

 

 

11

 

Pelicani(Pelecanus), marca poștală 1,00 leu (15.12.1984), cartea poștală ilustrată Muzeul Deltei Dunării Tulcea, ștampila ocazională Tulcea 26.10.1985.

 

 

 

10

 

Pelicani(Pelecanus crispus), marca poștală 1,00 leu (15.12.1984), cartea poștală ilustrată Crădina Zoologică București, ștampila ocazională Tulcea 24.05.1987.

 

 

 

 

12

 

 

 

Egreta (Egretta), marca poștală  55 bani (20.12.1968), cartea poștală ilustrată Publiturism, ștampila poștală de zi, Murighiol 24.09.1982.

 

 

13

 

 

Egreta (Egretta), marca poștală  55 bani (25.03.1980), cartea poștală ilustrată Muzeul de Științe Naturale Galați, ștampila poștală de zi, Sf. Gheorghe  22.08.1981.

 

 

 

14

 

 

 

Egreta (Egretta)), marca poștală  1,00 leu (25.03.1980), cartea poștală ilustrată Muzeul Banatului Timișoara, ștampila ocazională Tulcea 15.11.1983.