RSS Feed

EUROPA 2019 PĂSĂRI NAȚIONALE

Romfilatelia a lansat, vineri, 12 aprilie 2019, emisiunea filatelică  Păsări naționele, sub genericul Europa 2019. PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales tematica Păsări naționele.

 Cele două timbre ale emisiunii de mărci poștale ilustrează Acvila de unte și Ciocârlia de câmp.

Primul timbru, cu valoarea nominală de 1,80 lei, ilustrează Ciocârlia de câmp, iar pe cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominală de 19 lei, este reprezentată Acvila de munte.

Cu aceste timbre și cărțile postale Allex Collection, am realizat ilustrate maxime, aplicând ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

Acvila de munte (Aquila chrysaetos)

 Numită și pajură, este una dintre păsările de pradă cele mai cunoscute și mai răspândite pe pământ. La fel ca și alte specii de acvilă, aparține genului Aquila și familiei Accipitridae. Aria de răspândire cuprinde mare parte din America de Nord, Europa, Asia și nordul Africii. Menține populații chiar și în mai multe insule:Marea Britanie, cele din Marea Mediterană, Japonia și Vancouver. Populația în Europa Centralăă s-a redus datorită activității umane și în unele locuri specia a dispărut deși înainte era prezentă.

Pentru că se bucura de viaţă veşnică, acvila era şi un simbol al  eternităţii sufletului, iar în această ioostază o întâlnim frecvent pe monumentele funerare din Dacia, şi chiar în primele reprezentări ale artei traco-getice.

Acvila a fost prezentă în heraldica valahă încă din cele mai vechi timpuri, chiar dacă prima versiunea a stemei Ţării Româneşti, care reprezintă o acvilă cu o cruce în cioc, cu soarele în dreapta şi luna crai nou în stânga este atestată pentru prima oară pe un document din data de 20 ianuarie 1368 emis de voievodul Vladislav I.

Acvila de munte apare si pe stema Regatului Românei si al României Mari.

Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis)

Stema actuală a României, a fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992.  Ea constă dintr-o acvilă pe un scut, având aripile deschise. Pasărea ţine în cioc o cruce , iar în gheare o spadă şi un sceptru. Între aripile deshise se aflăun scut împărţit în cinci părţi care cuprind stemele celor cinci mari regiuni istorice: Ţara Românească, Oltenia, Transilvania, Moldova şi Dobrogea.

Este asociată, în general, cu terenurile agricole, dar poate fi identificată și în pajiști sau lunci, la periferia terenurilor mlăștinoase, în stepe și dune sau în regiuni cu defrișări extensive. Moțul este scurt, spre deosebire de moțul ciocârlanului care este mai lung și mai ascuțit.Cântecul pare nesfârșit, constând din note înalte, repetate în serii lungi, conținând adesea și note imitative. Începe să cânte încă de la primele ore ale dimineții (păsările dintr-o zonă se pare că se trezesc în masă, aproape simultan), iar apoi poate fi auzită toata ziua. În general, începe să cânte de pe sol, după care se ridică zburând tot mai sus, până nu se mai vede; cântă timp de 10-15 minute fără întrerupere, după care se lasă pe sol. Spre toamnă devine tăcută, moment în care se adună în stoluri mici, staționând în special pe miriști.Se hrănește cu nevertebrate mici și cu semințe. Vara, în perioada de clocire, preferă insectele, în restul anului consumă semințe, la care iarna se adaugă și resturi vegetale sau frunze. Puii sunt hrăniți cu insecte, în special cu larvele acestora.

Reclame

CECILIA CUȚESCU-STORCK, 140 DE ANI DE LA NAȘTERE

Joi, 14 martie 2019,  Romfilatelia  a lansat emisiunea de mărci poștale „Cecilia Cuțescu-Storck, 140 de ani de la naștere”, dedicată celebrării vieții și personalității primei profesoare de arte decorative din România, remarcată și ca prima femeie profesor la o universitate de artă de stat din Europa. Emisiunea cuprinde un timbre cu valoarea nominal de 5 lei, o coliță dantalată, al cărei timbre are valoarea de 28,50 lei și un plic prima zi.

Născută pe 14 martie 1879 în comuna Câineni (Vâlcea), Cecilia Cuţescu de la 18 ani se dedică în totalitate carierei artistice. A studiat pictura la Munchen şi Paris cu cei mai buni poferosori ai vremii. După 9 ani de studii în străinătate, timp în care a expus constant la Bucureşti şi Paris, Cecilia Cuţescu se stabileşte în Bucureşti.

 Întoarsă în ţară se ocupă de promovarea artei femeilor înfiinţând în 1916 „Asociaţia Femeilor pictore şi sculptore”. Timp de 11 ani participă la toate expoziţiile acestei asociaţii. Tot în anul 1916, Cecilia, devine profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, fiind prima femeie profesor la o universitate de artă din Europa.Din 1933 a fost aleasă preşedintă a Sindicatului de Arte Frumoase.

Are foarte multe expoziţii personale în ţară (la Tinerimea Artistică, saloane oficiale, expoziţii de stat) şi peste hotare. În 1924 şi 1928 reprezintă România la Bienala de la Veneţia. Pentru întreaga activitate artistică, care a însemnat foarte multă muncă şi dedicare, în 1957 Cecilia Cuţescu Storck primeşte titlul de „Maestru Emerit al artei”.

Lucrările figurarive prin excelenţă se caracterirează prin rigurozitatea şi sobrietatea excuţiei, linii armonioase şi cromatică caldă. Pictor de alegorii, Cecilia Cuţescu a fost asemănată uneori cu Paul Gauguin.

Vă prezint ilustratele maxime realizate, folosind cărțile poștale Allex Collection și timbrele emisiunii. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 Bucuești.

Cecilia Cuțescu-Storck

Autoportret aflat la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din București.

Cecilia Cuțescu-Storck

Fotografie  făcută se soțul său, Frederic Srorck, in anul 1913.

Cecilia Cuțescu-Storck

Portret realizat de Frederic Srorck, expus la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din București.

Rase de câini

Emisiunea de mărci poștale „Rase de câini” a fost pusă în circulație, vineri, 22 februarie 2019. Este compusă din patru timbre în valoare totală de 28,50 lei.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/rase-de-caini-4/

Cu aceste mărci, am realizat patru ilustrate maxime. Ca suport, am folosit cărțile poștale Allex Collection, Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 București.

Ciobănescul Românesc Carpatin

Carpatinul este un câine masiv, de talie mare, derivând din Canis Familiaris Matris Optimae, folosit de ciobanii români din muntii Carpati de multe secole. Este calm și echilibrat din fire, dar irezistibil în teritoriul său de acțiune.Are un fizic rezistent și constituție robustă. Impresia generală este a unui câine viguros, impunător, semeț și foarte agresiv la nevoie. Infruntă deopotrivă ceata de lupi, ursul sau pradatori din rândul oamenilor, dar se dovedesc nebănuit de supuși și blânzi cu turmele și stăpânii lor ori cu copiii.

Ciobănescul Românesc Mioritic

Ciobănescul mioritic este o rasă originara din România, un câine de pază excelent folosit de multe secole de ciobanii din România.Un câine de pază curajos, se remarcă prin atașamentul instinctiv, necondiționat față de turmă și față de stăpânul său.Este un câine echilibrat, extraordinar in paza turmelor, neîncrezator cu străinii pe care nu îi va accepta aproape deloc în preajma sa. Iubește mult copiii, pe care ii va apăra indiferent de riscuri. Grație aspectului viguros, această rasă are mulți amatori în România. Este considerat de unii singurul câine care are șanse de a scăpa cu viață când atacă ursul. Este un excelent câine de turmă, paznic incoruptibil și un minunat câine de însoțire.

Ciobănescul românesc corb

Ciobănescul românesc corb este o rasă de câine de talie mare, puternică și robustă, care s-a dezvoltat pe meleagurile țării noastre, in zona Carpaților și a Subcarpaților Meridionali.Un câine de pază, Ciobănescul românesc corb își datorează numele blănii de culoare predominant neagră  Ciobănescul românesc corb este un câine impozant, robust și mândru. Corpul este masiv, rectangular, mai mult lung decat înalt, musculos și cu osatura solidă. Dimorfismul sexual e bine marcat: masculii sunt mai masivi și mai impunători decât femelele. Standardul oficial spune ca inalțimea la greabăn trebuie să fie cuprinsă între 70 și 80 de cm la masculi și 65-75 de cm la femele. Greutatea este în raport cu talia, între 50 si 60 de kg.

Ciobănescul Românesc de Bucovina

Ciobănescul românesc de Bucovina  este un câine autohton de talie mare, impunător, folosit de populația din zona montană la paza gospodăriilor, a turmelor de oi, a cirezilor de bovine, a hergheliilor. Ciobănescul românesc de Bucovina a fost numit de-a lungul veacurilor ”dulău” sau ”capău”,Ca animal de companie este deosebit de devotat stăpânului și se împacă foarte bine cu copiii. Este inteligent și are un temperament calm, echilibrat. 

NUDURI ÎN PICTURA ROMÂNEASCĂ

Romfilatelia a pus în circulație, vineri, 15 februarie, emisiunea de mărci poștale intitulată Nuduri în pictura românească, în care sunt ilustrate cele mai apreciate opere de acest gen aparținând lui Nicolae Grigorescu

Nicolae Grigorescu (1838-1907), este primul dintre fondatorii picturii române moderne, socotit a fi marele maestru al penelului românesc, a ilustrat, în picturile sale, simbioza dintre realismul Școlii de la Barbizon, impresionism şi simbolism.

 Nicolae Grigorescu a fost primul artist plastic care a devenit membru al Academiei Române.

Nudurile au reprezentat un motiv mai puțin folosit în opera lui Nicolae Grigorescu . După momentul studiilor de Paris, motivul nudului a fost din ce în ce mai rar abordat de către pectorul românn. După ceva vreme, motivul a revenit în creația grigoresciană, a devenit mai frecvent. De această dată, nudurile nu mai sugerează un aspect de castitate, puținătatea formelor din picturile cu țărance fiind abandonate.

Modelele care-l atrăgeau cel mai mult pe Nicolae Grigorescu , erau cele delicate, încă neformate, zvelte și mlădioase, zurlii, în care totul era numai promisiune și nimic ajuns la maturitate, așa cum în mediul rural sunt codanele cu vârsta între treisprezece și cincispreceze ani.

Cel mai reușit dintre toate nudurile pe care le-a pictat, este Bancanta. Este un tablou de dimensiune mijlocie și a fost pictat cu o pasiune și o căldură ce s-au transmis în întregime acestei bucăti remarcabile. Artistul a reușit să armonizeze plastic toate elementele compoziționale ale imaginii înfățișate, chiar și amănuntele surprinse pe figura surâzătoare, surprinsă într-un extaz sexual exprimat fără nicio reținere


Bancanta sau bacanta


După baie


Întrând în baie

Înainte de baie

PUI DE ANIMALE SĂLBATICE

Vineri, 8 febbruarie 2019. A fost pusă în circulație emisiunea filatelică Pui de animale sălbatice, formată din patru mărci poștale

Cu timbrul de 12 lei, pui de urs brun, am realizat o ilustrată maxima cu triplă concordanță, folosind ca suport cartea poștala Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la P.P. 37 București.

Pui de urs brun (Ursus arctos),

Ursul brun (Ursus Arctos) a fost o specie larg răspândită în Europa în trecut, dar situația s-a schimbat dramatic în ultimele două secole. Potrivit celui mai recent raport al International Union for Conservation of Nature (IUCN), în prezent, în Europa (exceptând Rusia) mai trăiesc aproape 15.400 urși bruni, grupați în 10 populații. Cea mai extinsă populație este în regiunea Munților Carpați și numără peste 8000 de exemplare

Cu celelalte timbre am făcut câteva piese, care nu asigură concordanța de loc, deoarece animalele prezentate sunt de pe alte continente. Este posibil ca elefantul African să fie, sau să fi fost și la București, dar nu am această certitudine., deci aceste piese intră mai mult in categoria cartoanelor filatelice.

Pui de elefant african (Loxodonta africana),

Elefanții africani, spre deosebire de rudele lor asiatice, nu sunt ușor de domesticit. Acestea se întind pe întreg teritoriul Africii subsahariene și în pădurile tropicale din Africa Centrală și de Vest. Elefanții din nordul continentului se găsesc în deșertul din Sahel din Mali. Turma mică, nomadică a elefantilor din Mali migrează într-o rută circulară prin deșert în căutarea apei.

Pui de koala (Phascolarctos cinereus),

Koala este mamifer marsupial erbivor arboricol endemic din Australia.. Este ușor de recunoscut după corpul său robust, lipsit de coadă, urechile rotunjite și pufoase și nasul mare în formă de lingură. Koala are o lungime a corpului de 60–85 cm și o greutate de 4–15 kg. Culoarea blănii variază de la cenușiu-argintie la brun-ciocolatie. Populațiile nordice de koala sunt reprezentate de indivizi de obicei mai mici și mai deschiși la culoare decât cei din sud.

Leopardul zăpezilor (Panthera uncia).

Este un mamifer prădător mare din familia felidelor, care trăiește în regiunile muntoase din  Asia Centrală, și anume în Afganistan, zona lacului Baikal și în estul podișului Tibet. Clasificarea speciei a variat de-a lungul timpului, ea fiind inițial atribuită genului  Pantheraa, împreună cu alte feline mari, pentru ca mai apoi să fie reclasificată într-un gen aparte, Uncia, iar în 2008 înapoi în Panthera.

Aspectul fizic al leopardului zăpezilor se caracterizează printr-un corp lung, slab și flexibil, labe relativ mici, un cap nu de dimensiuni modeste și o coadă foarte lungă. Împreună cu coada el atinge o lungime de 200–230 cm și o greutate de până la 55 kg. Blana este de culoare cenușie-deschis, cu pete în formă de inel.

Din cauza habitatului său greu accesibil și a densității foarte scăzute, multe aspecte biologice legate de leopardul zăpezilor sunt slab studiate. La momentul actual, situația ecologică a speciei este critică. În secolul al XX-lea, aceasta a fost introdusă în Lista roșie a IUCN și în documentele de acest gen a unor țări. Din 2012 vânătoarea leoparzilor zăpezilor este interzisă.

Unirea Principatelor Române, 160 de ani.

La 24 ianuarie 1859 a avut loc Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. A fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.

Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, la 24 ianuarie 1859 a reprezentat un pas important spre Marea Unire din anul 1918 și a însemnat una din cele mai mari realizări istorice ale înaintașilor noștri, punându-se atunci temeliile statului unitar, dar și ale României moderne.

Cu acest prilej, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Unirea Principatelor Române, 160 de ani.

Colița dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, ilustrează un portret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza și stemele Moldovei și Țării Românești. Între coarnele bourului de pe stema Moldovei se regăsește o stea perforată, care reprezintă un element de siguranță al timbrului.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/unirea-principatelor-romane-160-de-ani/

Ilustrate maxime realizate cu această ocazie:

Alexandru Ioan Cuza (1820 – 1873)


Domnitor al Principatelor Unite(1859 – 1862) și al statului național România(1862-1865). A participat activ la mișcarea revoluționară de la1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principatee. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii  Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvernn.

După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării.

Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și  Monstruasa Coaliție, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi,care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului.

Stemele Moldovei și Țării Românești

Stema Moldovei este reprezentată, în mod tradițional, prin capul de bour, privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele, simbolizând luminăția bunei domnii, plasat între coarnele bourului, cu un trandafir heraldic în stânga simbolizând credința, și în dreapta luna, în faza de crai-nou simbolizând renașterea. Fondul este cinabru (cum se spune roșu în heraldică) simbolozând vitejia. Această stemă constituie elementul de bază al sigiliului Moldovei, al steagului Moldovei, al monedelor moldovenești.

Stema Țării Românești este reprezentată printr-un câmp albastru pe care se află o acvilă având aripile deschise; în cioc ţine o cruce, iar în gheare o spadă şi un sceptru, însemnele puterii și suveranității. În cele două colțuri de sus se află un soare și o semilună.

.


România, un tezaur european

Miercuri, 16 ianuarie 2019, a fost lansată emisiunea de mărci poștale ”România, un tezaur european”  care prezintă bogatul patrimoniu cultural, spiritual și știintific al ţării noastre, remarcat atât în Europa, cât și în întreaga lume, formată din șase timbre ce prezimtă pe Costantin Brâncuși, Ateneul Român, Delta Dunării, Palatul Culturii din Iași, Parcul Național Retezat.

Cu unele mărci poștale(care au asigurat concordanța de loc)  și cărți poștale Allex Collection am realizat illustrate maxime. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 București.

Constantin Brâncuși  (1876 – 1957)   

Sculptor român cu contributii covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române. Viziunea lui Brâncuși asupra vieții era influențată atât de Platon cît și de conceptele filosofilor orientali.

Brâncuși este, neîindoielnic, un asemenea moment al conștiinței artei moderne, care concentrează sensurile unei întregi ere a evoluției spiritului creator. 
Reprezentant al miscării artistice moderne, Constantin Brâncuși este considerat de mulți ca fiind cel mai important sculptor ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avantgardei pariziene.
Brâncuși a dat veacului nostru constiinta formei pure, a asigurat trecerea de la reprezentarea figurativă a realității, la exprimarea esențtei lucrurilor și a reînnoit în mod revoluționar limbajul plastic, îmbogătindu-l cu o dimensiune spirituală. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii si spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creațtiei lui Brâncuși. Studiile referitoare la opera lui Brâncuși împărtășesc, fara exceptie, o concluzie formulată în termeni lipsiți de echivoc: arta brâncușiană constituie una din sursele ideilor esențiale pe care se clădește civilizația vizuală a secolului al XX-lea. Brâncuși a scos în evidența lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

Ateneul Român

În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu.

În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul  Costin Petrescu (1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.

Faţada este un peristil cu lăţimea de 48 m. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu şi Matei Basarab. Înălţimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m.

Templu al artei şi culturii româneşti, Ateneul Român rămâne, nu doar o clădire de patrimoniu universal, reprezentativă ca arhitectură pentru România şi Balcani (cu trimitere la antichitatea grecească), ci și un simbol de tradiţie spirituală a unui popor.

Pe scena Ateneului Român au cântat şi încântat publicul meloman o serie de compozitori, dirijori, interpreţi de talie mondială, români dar şi străini: George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, Ion Voicu, Lola Bobescu, Eduard Wachmann, Alfonso Castaldi, Ionel Perlea, D.G. Kiriac, Constantin Silvestri, Elena Teodorini, D. Popovici-Bayreuth, Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Iosif Conta, Cristian Mandeal, Erich Bergel, Horia Andreescu, Valentin Gheorghiu, Ion Nonna Otescu, Mihai Brediceanu, Pietro Mascagni, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, Pierre Fournier, Jacques Thibaud, Yehudi Menuhin, Mstislav Rostropovici etc.

Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare naţională şi universală.

Henri Marie Coandă (1886 – 1972)

A fost un  academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator și descoperitor al  efectului care îi poartă numele.

Odată cu inventarea aparatului Coandă(1910), tânărul inginer şi fizician român avea să revoluţioneze industria aeronautică şi să atragă atenţia întregii lumi ştiinţifice. Descoperirile acestui geniu al tehnicii s-au concretizat în peste 250 de invenţii brevetate de-a lungul vieţii, care i-au adus numeroase premii internaţionale şi titluri academice. Henri Marie Coandă rămâne un pionier în multe domenii de cercetare, însă istoria ştiinţei şi tehnicii îl consemnează drept inventatorul avionului cu reacţie şi părintele mecanicii fluidelor.

Avionul cu reactie Coandă – 1910

Henri Coandă construiește primul avion cu reacție, pe care îl prezintă la Salonul internațional aeronautic din capitala franceză în 1910. A fost doar prima dintre numeroasele sale reușite pe tărâmul ingineriei. În decembrie 1910, Henri Coandă a realizat primul zbor din lume al unui avion cu reacţie. Zborul scurt s-a încheiat cu un accident din care inventatorul a scăpat nevătămat. Cu această ocazie, a observat un fenomen ciudat, care abia după 20 de ani de studiu l-a înţeles şi l-a denumit “Efectul Coandă