RSS Feed

Flori simbol de ţară

Toți oamenii sunt îndrăgostiți de frumusețea delicată a florilor, de simbolismul lor și de parfumul natural. Mulți dintre noi le asociază, cum altfel, cu dragostea sau cu natura, cu libertatea copilăriei, cu celebrarea iubirii în taina nunții. Tocmai pentru că sunt atât de îndrăgite, multe țări din lume au ca simboluri, oficiale sau nu, flori. Acestea au o însemnătate specială pentru diferite naționalități, legate de specificul fiecărei țări în parte sau de istoria statului.

Emisiunea filatelică lansată vineri, 17 martie 2017, are ca subiect florile, ca brand de ţară. Cele patru timbre ale emisiunii prezintă  floarile-simbol a câtorva state riverane Dunării, alături de drapelul lor naţional  astfel : Bujorul românesc (paeonia peregrina) simbolul naţional al României, Busuiocul (Ocimum Basilicus) floarea simbol a Republicii Moldova, Iris (Iris croatica) floarea naţională a Republicii Croaţia, Trandafir (Rosa damascena) floarea simbol a Bulgariei.

Cu aceste mărci poștale folosind ilustratele Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, la OP 37 București, am realizat mai multe ilustrate maxime.

 

 

Bujorul românesc (Paeonia peregrina) simbolul naţional al României

BUJOR

 

Este o specie de bujor prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în DobrogeaMuntenia și sudul Moldovei. Floarea roșie are petale mai puține decât bujorul de grădină. Este o plantă ocrotită de lege, nu trebuie distrusă sau colecționată.

Bujorul românesc este o specie de floare unică în Europa, care crește doar în anumite zone din România. Floarea rară a supraviețuit erei glaciare și este la fel de veche ca și crocodilii. În țară există cinci rezervații naturale de bujori românești, zone protejate prin lege de câțiva ani, Teleorman, Mureș, Olt, Dolj şi Giurgiu.

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară  București, prin Facultatea de Horticultură, a lansat la începutul lunii iunie 2013, în cadrul Conferinței Internaționale „Agriculture for life, Life for agriculture“, propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf.univ.prof. dr. Florin Toma, ca BUJORUL să fie proclamat oficial, de către statul roman, floarea națională a României.

”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie.

 

 

Busuiocul (Ocimum Basilicus) floarea simbol a Republicii Moldova.

BusuiocBusuiocul are o dimensiune spirituală unică. În cultul creştin-ortodox românesc şi grecesc, busuiocul este un simbol al sacralităţii. Busuiocul uscat este folosit la prepararea aghiasmei, la purificarea şi sfinţirea zonelor necurate. Se pune de asemenea la icoane pentru protecţia locuinţei împotriva duhurilor rele.

în tradiţia autohtonă această plantă este considerată o floare a dragostei şi a norocului  În medicina populară, busuiocul este folosit ca plantă pentru îmbunătăţirea memoriei şi remediu anti-stres.

Se presupune că el a crescut de nicăieri la picioarele lui Hristos în momentul în care a fost crucificat și cules de către împărăteasa Elena, care l-a răspândit peste tot în lume.

 

 

Iris (Iris Croatica) floarea națională a Republicii Croația
irisNumele croat al florii este Perunika și vine de la numele lui Perun, care în mitologia slavă era cel mai mare zeu al tunetelor și fulgerelor. Legenda spune că Perunika crește numai în locul în care Zeul Perun lovește solul cu fulgerele.
Despre floarea superbă de culoare violet, fitoterapeuții susțin ca este un remediu simplu care ține sub control o varietate de boli.

În 2000, la propunerea Academiei Croată de Științe și Arte, în timpul expoziției  mondiale de flori”Japonica Flora”, Iris croatica a fost numită floarea națională a Croației.

Iris croatica se dezvoltă în zonele de pe coasta de sud vest, la marginea pădurilor de srejar și carpen.

 

 

 

 

Trandafirul (Rosa Damascena) simbolul Bulgariei

trandafirTrandafirul, regina florilor, este simbolul Bulgariei și brandul turistic care promovează această țară în întreaga lume. Trandafirul bulgăresc este folosit în industria cosmetică, a parfumurilor, în cea farmaceutică și alimentară. Uleiul de trandafir este supranumit “aurul lichid” al Bulgariei, fiind utilizat în principal pentru realizarea de parfumuri, cosmetice, ciocolată, lichior și gem.

Trandafirul Rosa Damascena  sau Kazanlâk este o plantă cu flori extrem de parfumate, din care se obține dulceața și sirop, dar care poate fi folosit și pentru prepararea apei, uleiului de trandafir, a aromelor sau a parfumurilor.

 

Orașele României, Brașov.

Emisiunea filatelică, pusă în circulație la 17 februarie 2016, face parte din ciclul Orașele României și este dedicată orașului Brașov.

Brașovul este atestat documentar în anul 1234 în Catalogul Ninivensis cu numele de Corona. În a doua jumatate a secolului al XIV-lea, este confirmat drept centru administrativ și eclesiastic al Țării Bârsei (Corona, Kronstadt, Brasso), „oras liber regal”, unul dintre centrele economice și culturale ale Transilvaniei.
În secolul al XIV-lea, burgul era concentrat în jurul pieței principale și al bisericii parohiale, Biserica Sfânta Maria, cunoscută ca Biserica Neagră, reconstruită începând cu anul 1383. Încă din prima jumătate a secolului al XIV-lea în Cetate erau conturate două artere principale: Strada Mănăstirii și Strada Porții. În evul mediu, zona locuită din Cetate se oprea la limita formată de Ulițta Călugarițelor (astazi Michael Weiss), orașul extinzându-se spre 1600, până la limita zidurilor dinspre actualul Hotel

Cele patru timbre ale emisiunii reproduc monumente reprezentative ale orașului, cunoscute pentru importanța istorică și arhitecturală pe care o au în identitatea orașului.Cu ajutorul domnului Andrei Potcoavă, am realixat patru illustrate maxime.Cărțile poștale Allex Collection. Stampila de zi aplicată la O.P. Brașov 1, la data de 15.11.2016.

 

 

Casa Sfatului din Brașov

CASA SFATULUI

Este un important monument de arhitectură din municipiul Brașov, a fost inițial doar un turn de supraveghere, ale cărui baze se aflau pe cele ale actualului turn.În 23 decembrie 1420 se încheie un acord între Adunarea Districtului Țării Bârsei și Breasla Blănarilor privind construirea Casei Sfatului. În acest document se menționează că reprezentanții Breslei Blănarilor brașoveni au îngăduit celor nouă comune ale „Provinciei Țara Bârsei” să-și construiască deasupra bolții de vânzare a breslei o cameră pentru „acordarea dreptății” și pentru ședințele magistratului. Totuși, din cauza invaziei turcești din 1421, a distrugerii în mare parte a orașului, precum și a arestării magistratului orașului, acest proiect va fi amânat.

Clădirea s-a transformat în primărie pe măsură ce orașul s-a dezvoltat. Astfel, următoarea mențiune despre Casa Sfatului din Brașov apare în 1503, ea fiind menționată sub numele de „Praetorium”.

Construcția a cunoscut de-a lungul anilor multe modificări, multe dintre ele fiind datorate distrugerilor provocate de evenimente naturale:

  • 5 iulie1608 – un trăznet lovește turnul Casei Sfatului; incendiul nu a putut fi stins decât după ce s-a turnat în foc vinoțet și lapte;
  • 17 iunie1662 – un cutremur afectează puternic Casa Sfatului; turnul avea să se prăbușească în proporție de două treimi;
  • 24 iulie1682 – o furtună puternică lovește din nou „turnul trompetiștilor” (numit așa pentru că un trompetist anunța trecerea fiecărei ore);
  • 21 aprilie1689 – marele incendiu (provocat de forțele habsburgice care asediau orașul) distruge o mare parte din clădire. După aproape un secol, în anul 1780, se încheie lucrările de reconstrucție a Casei Sfatului, în stil baroc, aproximativ în forma pe care o cunoaștem astăzi. Tot atunci, pe loggia din față, a fost adăugată stema Brașovului.[1]

Administrația orașului se mută din această clădire în anul 1876, într-o clădire nouă

Ultima modificare arhitecturală a Casei Sfatului a avut loc în anii 19091910, când acoperișul baroc a fost înlocuit de actualul acoperiș piramidal, cu țigle colorate. Din 1950 clădirea găzduiește Muzeul Județean de Istorie.

 

 

 

Biserica Neagră

BISERICA NEAGRA

Biserica Neagră de astăzi se înalţă pe locul unei biserici romanice mai vechi din secolul al XIII-lea. Construcţia ei a început în anul 1383, când Braşovul se afla într-o perioadă de dezvoltare culturală şi economică puternică, fiind cel mai însemnat oraş comercial şi industrial la graniţa dintre apus şi răsărit.

Invazia turcilor din 1421 a întrerupt lucrările de construcţie a bisericii, oraşul fiind nevoit să se concentreze asupra fortificaţiilor, dar au fost continuate mai târziu după un plan mult simplificat. Din cauza unui cutremur de proporţii în 1471, turnul sudic nu a fost construit până la înălţimea intenţionată. 1477 poate fi considerat anul încheierii lucrărilor de construcţie a bisericii, în 1499 se menţionează o orgă nouă, iar mai târziu s-au mai efectuat lucrări la turn prin care i s-au adăugat un ceas şi clopote în 1514. 

Parohia braşoveană a primit hramul Sfintei Maria, fapt dovedit şi astăzi de fresca Mariei, aflată în hala porţii sudice.La jumătatea secolului al XVI-lea, reforma bisericească a pătruns în Transilvania şi s-a răspândit în mare parte datorită umanistului şi pedagogului Johannes Honterus (1498-1549). În 1542 s-a celebrat prima slujbă evanghelică în Biserica Neagră, iar în timpul aceleiaşi mişcări s-au îndepărtat şi altarele secundare.
De-a lungul secolelor XVI-XVII biserica a fost afectată de multe cutremure astfel încât, la jumătatea secolului al XVII-lea, a fost nevoie de lucrări de restaurare.
Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a cuprins şi biserica parohială, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior. De atunci, ruina înnegrită de fum s-a numit Biserica Neagră. Apoi au început lucrări de renovare extinse care au conferit interiorului un aspect baroc. Tot în această perioadă s-au construit şi galeriile pentru ca biserica să poată face faţă numărului tot mai mare de enoriaşi care luau parte la slujbe. Lucrările au fost încheiate în 1722, odată cu noua inaugurare.

 

 

 

Poarta Ecaterina

POARTA ECATERINA

Poarta Ecaterina (sau Poarta Ecaterinei) este unul dintre cele mai frumoase şi bine conservate obiective turistice ale Braşovului. A fost numită, de-a lungul timpului, Porta Superior, Porta Corpus Christi şi Porta Sanctae Katharinae, fiind, secole întregi, singura care permitea accesul şcheienilor în Braşov, prin zidurile vestice ale cetăţii. Clădirea pătrată, cu patru turnuleţe a fost construită la mijlocul laturii dintre Bastionul Ţesătorilor şi cel al Fierarilor, pe locul unei vechi porţi distruse în inundaţia din 1526.

Poarta Ecaterina a suferit numeroase stricăciuni în urma cutremurelor şi incendiilor din 1689, 1738 şi 1759 şi a fost dărâmată, cu excepţia turnului, cu un an înaintea finalizării Porţii Scheiului din 1827. Restaurarea ei la aspectual actual s-a realizat între anii 1971-1973 şi apoi în 2006.

 

 

 

 

Prima școală românească 

PRIMA SCOALA ROMANEASCASe află în interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Șcheii Brașovului (secolul al XV-lea). Primele cursuri în limba română au avut loc aici în 1583.

Cine venea la școală, aducea o găleată de grâu, un car cu lemne și 4 florini (n.r. – o avere la acea vreme, pentru că erau bani suficienţi pentru a cumpăra 3, 4 boi), și studia gramatici, învățătură bizantină, pilde din biblie, dar și filozofia secolului al XVI-lea.Nu lipseau nici învăţăturile filosofice, astfel că acela care venea la Prima Şcoală Românească învăţa citate din Aristotel, Democrit și alți filosofi celebri.Elevii de atunci învățau cum se fac actele oficiale în cancelarii şi aveau un manual cu legile comerciale, dar și unul de macrobiotică.

Actuala clădire datează din anul 1760, fiind declarată monument istoric În prezent edificiul adăpostește „Muzeul Prima Școală Românească

Muzeul include: Sala de clasă Anton Pann, Tiparnița diaconului Coresi, Sala Cartea – factor de unitate națională, Cartea și cărturarii brașoveni, Liceul Andrei Șaguna.
Sunt expuse colecții de carte veche: tipărituri coresiene, manuscrise (românești, grecești și slavone); istorie: cataloage din secolul al VIII-lea ale Bisericii „Sf. Nicolae”, documente originale ale domnitorului Constantin Brâncoveanu, hrisoave domnești (80 documente); arta medievală și bisericească; tipăriturile veacului al XVIII-lea: „Biblia de la București”, „Îndreptarea Legii – Târgoviște”, „Cazania lui Varlaam”, „Evanghelia de la Govora”, „Mineiele de la Râmnic” etc.
Reorganizat în 1964 în cladirea celei mai vechi școli românești, pe baza colecțiilor adunate începand din anul 1933, complexul muzeal mai cuprinde Muzeul Ex Libris (câteva sute de piese unicat Ex Libris datând din secolele XV – XIX, donate de dr. Emil Bologa), Muzeul Junilor Brașoveni (obiecte de etnografie, costume, tablouri, icoane), Muzeul de muzica Tudor Ciortea (clavir, gramofon, manuscrise muzicale, tablouri, cărți donate de compozitor) si Muzeul Stefan Mironescu (imagini ale Scheiului în acuarelă și ulei donate de pictor), Arhiva și biblioteca (cărti vechi, protocoale-catastife, cărți din fondul documentar, documente de patrimoniu).

POSTCROSSING ROMÂNIA

 

Proiectul Postcrossing a început în anul 2005, de la Paulo Magalhães (Portugalia), din pasiunea sa de a primi şi trimite cărţi poştale. El a dezvoltat un site web care oferă o platformă gratuită pentru persoanele care doresc să facă schimb de cărţi poştale.

Postcrossing este un proiect care permite oamenilor să primească vederi din întreaga lume, dacă la rândul lor trimit vederi în întreaga lume.

Motto-ul site-ului este „send a postcard and receive a postcard back from a random person in the world”.

În prezent, numărul membrilor înregistraţi este de peste 660.000, din peste 200 de ţări. Cei 1.364 de membri din România înregistraţi pe platforma Postcrossing, au trimis, în cei 10 ani de activitate, peste 120.000 de cărţi poştale în întreaga lume si mai mult ca sigur au primit un numar aproximativ egal.

Dăcă doriți să primiți vederi din întreaga lume în cutia poștală, nu vă rămâne decât să vă faceți un cont pe Postcrossing.com!

Vineri, 24 februarie 2017, Romfilatelia a introdus în circulație o serie de mărci poștale dedicate acestei modalități de comunicare și relaționare socială, care poartă numele de Postcrossing. Emisiunea este formată dintr-un timbru cu valoarea nominală de 4 lei.

 

Am făcut câteva ilustrate maxime cu  timbrul emisiunii. Prima carte postală este realizată de domnul Mihnea Raducu, un pasionat  postcrosser, care este initiatorul acestei emisiuni, după o stradanie de aproximativ doi ani de a convinge Romfilatelia să emită un timbru adecvat. Celelalte cărți poștale realizate de Allex Collection. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

 

 

Expoziția națională de filatelie cu participare internațională „SIBIU 825”

Asociația Filateliștilor din Sibiu a organizat Expoziția națională de filatelie cu participare internațională „SIBIU 825” cu prilejul aniversării a 825 de ani de la prima atestare documentară a orașului,  în perioada 20-23 decembrie 2016.

Datorită faptului că la expoziție s-au înscris un număr record de exponate: 59 la clasa maturi, 16 la clasa tineret cu un total de 275 de fețe de panou și 24 la clasa literatură de specialitate, expoziția a fost organizată la Palatul Brukenthal, la Centrul de Informare Turistică din cadrul Primăriei municipiului Sibiu precum și în corpul B al Bibliotecii ASTRA. În afară de expozanții din România, au participat și expozanți din Germania, Polonia, Republica Moldova, Spania și Ucraina. La această expoziție am participat și eu cu un exponat de maximafilie,  obținând medalia de argint.

Cu cele două timbre ale emisiunii  ”Ziua Mărcii Poștale Românești – Sibiul pe timbre, la 825 de ani de atestare documentară, folosind ștampila expoziției și cărțile poștale editate de AF Sibiu, am realizat două ilustrate maxime.

1

Vedere generală a orașului Sibiu la 1808

Este una dintre cele mai impozante şi reprezentative lucrări ale pictorului Franz Neuhauser cel Tânăr, aflat în patrimoniul Muzeului Național Brukenthal. Tabloul a fost comandat de primarul orasului la inceputul secolului al XIX-lea pictorului Franz Neuhauser 5cel Tânăr, cu scopul de a fi expus în Primaria orașului, care a funcționat vreme de patru secole în Casa Altemberger, actualul sediu al Muzeului de Istorie din cadrul Muzeului Națtional Brukenthal. În anul 1952, tabloul a fost preluat de la Sfatul Popular al Orașului de catre muzeu.

De asemenea, cu cele două mărci postale din emisiunea Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu apărută la 10 iunie  2016, si cărțile poștale realizate de Foto 25 Design si Allex Collection, am mai făcut două ilustrate maxime, tot cu ștampila expoziției.

 

 

3

Turnul Sfatului

Este unul dintre cele mai cunoscute monumente din Sibiu.
Are acest nume deoarece apăra poarta de intrare în cea de a doua incintă, situată în imediata apropiere a clădirii ce adăpostea primăria Sibiului, menţionată în documente la 1324 (Piaţa Mică nr. 31, azi refăcută).
Edificiul actual este rezultatul mai multor faze de construcţii, fiind supraînălţat şi chiar înglobat unui grup de clădiri. Din construcţia iniţială s-a păstrat doar nucleul ridicat până la primele doua etaje. Datarea probabilă a turnului corespunde edificării celei de a II-a incinte fortificate, adică perioadei cuprinse între 1224 şi 1241. În forma iniţială nu depășea  mai mult de patru niveluri.

4

 

Turnul Olarilor

Este un turn construit în secolul al XV-lea de breasla săsească a olarilor în orașul Sibiu. Turnul făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului.. Turnul Olarilor este unul din cele trei turnuri aflate pe str. Cetății și este situat între Turnul Archebizierilor și Turnul Dulgherilor.

Păsări inteligente

 

Astăzi, 10 februarie 2017, a fost pusă în circulație emisiunea filatelică ”Păsări inteligente”, formată din patru mărci poștale care prezintă păsări din familia corvidelor. Tematica este foarte interesantă și apreciată de colecționari. Calitatea timbrelor mi se pare cam slăbuță. Totuși, am realizat câteva ilustrate maxime cu timbrele acestei emisiuni. Cărțile poștale  Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la Oficiul Poștal 37 București.

 

 

1

 

Gaița sau „Gaița albastră” (Garrulus glandarius) este o pasăre din familia corbului (Corvidae). Se poate spune că este cea mai frumușică pasăre din această familie. Gaița este o specie de păsări care populează o mare parte din vestul Europei, nord-vestul Africii și o parte din Asia până în Japonia. La noi poate fi întâlnită din Delta Dunării până în zona alpină. Este o pasăre foarte isteață, poate imita sunetele și cântecele foarte multor păsări.

 

 

 

2

 

Stăncuța (Corvus monedula) este o pasăre migratoare, din genul Corvus, familia Corvidae. Este o pasăre sălbatică asemănătoare cu cioara, dar de dimensiuni mai mici. Este cunoscută ca fiind foarte inteligentă și cu o mare adaptabilitate, calități specifice familiei ciorilor.  Este întâlnită atât în mediul sălbatic, unde își face cuibul în scorburi sau scobituri de stânci, dar și în sate și orașe unde profită de orice loc favorabil pentru a-și face cuibul.

 

 

3

 

Cioara de semănătură (Corvus frugilegus), este foarte asemănătoare cu alte specii de cioară. Este acoperită de pene negre și lucioase, însă se distinge de alte specii prin mărimea sa mai mică, ciocul deschis la culoare și penele zimțate. Cioara de semănătură este o specie larg răspândită atât în Europa cât și în Asia, fiind în general sedentară, dar prezintă și efective migratoare, cu precădere în centrul, estul și vestul Asiei, efective ce migrează în sudul Europei, sud-vestul și sud-estul Asiei.  Preferă habitatele agricole, cu pâlcuri de copaci cu frunze căzătoare, cu precădere plopi sau copaci cu coronament bogat, unde își pot instala coloniile.Ciorile sunt cele mai inteligente făpturi de pe planetă după oameni, ocupând locul doi, la egalitate cu cimpanzeii și delfinii!

 

 

4Coțofana (Pica pica) este o specie de păsări din familia Corvidae. Este răspândită în EurasiaAfrica de Nord și America de Nord. Locul unde poate fi întâlnită cel mai frecvent este Europa. Din cauza penajului său caracteristic, alb cu negru, este ușor recunoscută, chiar și de cei care nu sunt foarte buni cunoscători de păsări. Și, ca și despre neamurile sale, despre coțofană se spune că fură. Adică, fiind atrasă de strălucirea anumitor obiecte (de exemplu tacâmuri metalice sau chiar bijuterii), coțofana prinde în gheare o linguriță sau un inel și își ia zborul cu acestea către un loc mai înalt. Având o voce aspră și stridentă, numele acestei păsări mai este atribuit, ca poreclă, unei persoane care vorbește mult și tare (sau fără rost).

Deși inițial trăiau numai în păduri, tăierea copacilor și dezvoltarea localităților au determinat coțofenele să se mute mai aproape de așezările omenești, fiind acum mai des întâlnite în sate și chiar în orașe.

10 ani România în Uniunea Europeană

La 1 ianuarie 2017, s-au împlinit 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment de istorică însemnătate, care a marcat revenirea deplină în lumea democratică şi debutul participării României, ca stat membru UE, la procesul decizional european.

Pentru a marca acest eveniment, astăzi 25 ianuarie 2017,Romfilatelia a pus în circulație emisiunea filatelică 10 ani România în Uniunea Europeană” formată dintr-un timbru cu valoarea nominală de 8,00 lei și un plic prima zi a emisiunii(FDC)

Cu acest timbru, am realizat câteva ilustrate maxime. Am folosit cărți poștale editate de Allex Collection și EDIPOST. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 București.

 

Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie 2017

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită în data de 15 ianuarie, reprezentând data nașterii poetului Mihai Eminescu, va fi marcată și de Salonul Național „Mihai Eminescu”, ce se va desfășura între 11 – 31 ianuarie 2017,  în Sala de Expoziții „Constantin Brâncuși”, din cadrul Palatului Parlamentului, sub egida Camerei Deputaților și a Centrului Internațional de Conferințe, Direcția de Marketing. Salonul Național „Mihai Eminescu”, este organizat de Gruparea Colecționarilor de Medalii și Insigne „Mihai Eminescu” din cadrul Societății Numismatice Române. Vor expune materiale (medalii, plachete, insigne, pictură ș.a.), dedicate Poetului național – Mihai Eminescu, colecționari din toată țara.

Un plăcut și frumos program artistic se va desfășura în cadrul vernisajului care va avea loc pe data de 11 ianuarie 2017, începând cu ora 15.