RSS Feed

MINIATURIȘTI ÎN ARTA BISERICEASCĂ

Emisiunea de mărci poștale Miniaturiști în arta bisericească a fost pusă in circulație vineri, 25 mai 2018.

Timbrele cu valorile nominale de 3 lei și 15 lei ilustrează miniaturile Sfânta Treime și Hristos Pantocrator, realizate de Picu Pătruț (1818-1872), artist popular din Săliștea Sibiului.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei este reprodusă miniatura Cina cea de taină, realizată în anul 1653 de un artist anonim, care activa pe lângă Mitropolia Țării Românești de la Târgoviște, în vremea păstoririi mitropolitului Ștefan.

            Picu Pătruț (n. 1818 Săliștea Sibiului – d. septembrie 1872, Săliștea), pe numele său de mirean Oprea Pătruț  și Procopie, numele  de monah, supranumit și călugărul-țăran, artistul-țăran sau „Anton Pann” al Ardealului, a fost un călugăr, imnograf, imnolog, caligraf, copist bisericesc , miniaturist,  poet și misionar român transilvănean din secolul al XIX-lea.

Pe lângă activitatea sa duhovnicească și misionară, Cuviosul Procopie a desfășurat o vastă activitate cultural-religioasă, lăsând după el peste 40 de lucrări manuscrise, care cuprind opera sa poetică, dramatică, de imnograf și imnolog, de caligraf și copist bisericesc..În sute de cântări, imnuri și poeme, ilustrate cu aproape 3.000 de miniaturi în culori, el ne-a lăsat o operă impresionantă, care își așteaptă încă publicarea.

 

 

 

Mitropolitul Ștefan (1600-1668), a păstorit Mitropolia Țării Românești de la Târgoviște între anii 1648-1653 și 1655-1668.

A îndrumat activitatea editorială, dar mai ales acțiunea de „românizare” a slujbelor bisericești; cu îndemnul și cheltuiala lui s-au tipărit la Târgoviște trei cărți cu îndrumările de tipic în românește, dar păstrând textul slujbelor în slavonește: Pogribania preoților mireni și a diaconilor (1650), Mistirio sau Sacrament (1651) și Târnosania (1652). A rămas de la el „Slujebnicul Arhieresc al Mitropolitului Ştefan al Țării Românești  o  carte de cult ornamentată superb, respectându-se canoanele bisericești, care  redă, în limbile slavonă și greacă, rugăciunile liturgice, iar în limba română, rânduielile la diferite slujbe și texte ale părinților bisericii. Textul este îmbogățit cu miniaturi de o rară frumusețe, realizate de un autor anonim. A inițiat Condica Sfântă a Mitropoliei Țării Românești, cu toate hirotoniile de arhierei, care continuă până azi. Este ctitorul bisericilor din Râmești și Grămești-Pietrari, în jud. Vâlcea.

Cu aceste timbre și cărțile poștale Allex Collection, aplicănd ștampila prima zi a emisiunii, am realizat câteva ilustrate maxime.

 

 SFÂNTA TREIME - PICU PĂTRUȚ

„Sfânta Treime” – autor Picu Pătruț

 

HRISTOS PANTICRATOR - PICU PĂTRUȚ.jpg

„Hristos Pantocrator” – autor Picu Pătruț

 

Slujebnicul Arhieresc al Mitropolitului Ştefan al Țării Românești

„Cina cea de taină” – autor necunoscut

Reclame

Dumitru Dorin Prunariu

 

Dumitru Dorin Prunariu

(n. 27 septembrie1952, Brașov)

Este primul și singurul cosmonaut român. Între 14 și 22 mai 1981  a participat la misiunea Soiuz 40, din cadrul programului spațial „Intercosmos”.  Zborul a durat 7 zile, 20 ore și 42 minute.

Ilustrate maxime din colecția mea, care îl prezintă pe primul cosmonaut român. Pe prima dintre ele, realizată cu prilejul unei activități dedicate implinirii a 30 de ani de la efectuarea zborului, organizată la Muzeul Național Filatelic, la 14 mai 2011, este autograful lui Dumitru Prunariu

 

ORDINELE ȘI MEDALIILE RĂZBOIULUI DE ÎNTREGIRE

Posted on

Romfilatelia a pus in cieculație, luni 7 mai 2018, emisiunea filatelică intitulată,  în mod neinspirat ….ca să nu spun eronat, „Medaliile şi decoraţiile Războiului de Întregire”. Dacă se uitau în DEX puteau să evite eroarea de mai sus.  Redau din DEX

decoráție sf [At: DEX / V: ~iúne / Pl: ~ii / E: fr décoration, lat decoratio, -onis1 Distincție (ordin, medalie) care se acordă cuiva pentru merite deosebite într-o anumită activitate, pentru fapte eroice sau pentru servicii excepționale aduse unui stat.”

 Ca urmare,  eu am schimbat  titlul postării, alegând varianta corectă, după părerea mea. Aștept să fiu contrazis de către cei de la Romfilatelia.

Emisiunea este alcătuită din patru timbre, care ilustrează cele mai importante distincții conferite combatanților din Războiul pentru Întregire:Ordinul național Steaua României, pe timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei, Ordinul național Coroana României, pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei, Medalia Virtute  Militară, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei și Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918, pe timbrul cu valoarea nominală de 16,00 lei.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/medaliile-si-decoratiile-razboiului-de-intregire-2/

 

Nu am scăpat prilejul de a realiza câteva ilustrate maxime cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii aplicată la O.P.37 Bucuresti, Apreciez grafica deosebită a ștampilei prima zi. Felicitări machetatorilor!

 

Ordinul național Steaua României

ORD, STEARUA ROMANIEI

Este cel mai vechi ordin național; a fost creat în 1864 de Cuza Vodă și a fost acordat în acea perioadă într-un număr redus.

Ordinul a fost instituit definitiv de regele Carol I, în anul 1877, prin legea din 10 mai 1877, stabilindu-se cinci grade: cavaler, ofiţer, comandor, mare ofiţer şi mare cruce.

Primele decernări ale Ordinul Steaua României s-a făcut în lunile septembrie şi octombrie 1877, cu ocazia luptelor de la Plevna.

Începând din 9 aprilie 1918, pentru fapte deosebite, gradele de comandor, ofițer și cavaler puteau fi purtate și cu panglica medaliei Virtute Militară, care avea culoarea roșie, cu câte o singură bandă albastră pe margini. Ordinul Steaua României se acorda doar ofițerilor.

Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român.

Deviza ordinului, este ”IN FIDE SALUS” (ÎN CREDINȚĂ ESTE SALVAREA)

 

  

Ordinul național Coroana României 

ORD. COROANA ROMSNIEI

Ordinul Coroana Romaniei a fost instituit de Regele Carol I prin Decretul Regal nr. 1244 din 10 mai 1881, cu prilejul proclamarii Regatului Romaniei, pentru a recompensa serviciile aduse Statului.

Ordinul Coroana Romaniei are cinci grade: Cavaler, Ofiter, Comandor, Mare Ofiter si Mare Cruce.

Pe avers conține o cruce de Malta, cu dimensiunea de 40 mm, smălțuită roșu, cu marginile de metal. În centru are un medalion rotund din același smalț roșu si cu o bordură albă. Medalionul poartă pe avers coroana regală de argint și pe bordură inscripția „Prin noi înșine – 14 martie 1881”. Între brațele crucii se află cifra regelui Carol I, din metal.

 

Medalia Virtute  Militară 

MEDALIA VIRTUTE MILITARA

Este cea mai importantă medalie acordată în perioada Primului Război Mondial.

A fost înființată în 1872 prin decretul nr.987.  Aceasta avea două clase: a I-a, de aur și a II-a, de argint. Din 9 aprilie 1918, panglica medaliei se putea atașa gradelor de cavaler, ofițer și comandor ale ordinelor naționale Steaua și Coroana României.

Medalia „Virtute Militară” este o reluare a distincției create de Cuza; ea avea două clase („de aur” și „de argint”), clasa a II-a acordându-se și sergenților reangajați, pentru 12 ani de serviciu.

 

 

 

Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 

MEDALIA CRUCEA COMEMORATIVA

Prin Decretul Regal nr. 1744 din 8 iulie 1918 se instituie medalia “Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918”. Noua distincţie era o cruce cu braţe egale, de câte 40 mm, terminate în “vârf de săgeată”; ca şi la crucile din 1878, bordura era proeminentă şi lisă, iar mijlocul era haşurat sau granulat iar în medalionul central era plasată, pe avers, cifra încoronată a regelui Ferdinand iar pe revers, milesimul “1916-1918”. Panglica era verde închis cu patru benzi albastre. Pe panglică se puteau ataşa, pentru militarii care au făcut parte din unităţi care s-au distins în diferite bătălii, barete din metal care purtau inscripţionat numele localităţii sau a zonei în care s-au purtat respectivele lupte.

 

 

 

Regele Carol I al României.

REGELE CAROL I

Proclamat domnitor al României în ziua de 10 mai 1866, Carol I a rămas cu acest titlu până în 14 martie 1881, când a fost proclamat rege, devenind astfel primul rege al României.

Sub domnia sa de 48 ani, cea mai lungă din istoria ţării, România şi-a cucerit Independenţa de stat, a devenit monarhie constituţională şi s-au pus bazele consolidării statului român modern. Carol I este considerat de majoritatea istoricilor cel mai mare om de stat al României, căci regimul politic pe care l-a promovat a asigurat dezvoltarea ţării noastre pe o linie democratică şi demararea unui amplu proces de modernizare a statului

Pe plan intern, Carol I a cultivat un climat de ordine, disciplină şi rigoare, a stăruit pentru modernizarea structurilor economice şi a fost un arbitru al vieţii politice. Suveranul a arătat preocupare pentru dezvoltarea învăţământului, a culturii, precum şi pentru formarea tinerei generaţii de intelectuali.

Pe plan extern, a acţionat pentru afirmarea autonomiei şi întărirea prestigiului internaţional al statului. În timpul Războiului pentru Independenţă, Carol a avut cele mai importante merite în desfăşurarea operaţiunilor militare

S-a stins din viaţă la 10 octombrie 1914, la Sinaia, la vârsta de 75 de ani. A fost regretat nu doar de clasa politică, ci şi de poporul pe care l-a condus şi slujit cu devotament timp de 48 de ani în condiţii istorice vitrege. A fost înmormântat la Mânăstirea Curtea de Argeş.

 

 

 

 

PINACOTECA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, 85 DE ANI

Posted on

 

 

Emisiunea de mărci poștale, dedicată împlinirii a 85 de ani de la Inaugurarea Pinacotecii Bucureşti, a apărut vineri, 27 aprilie 2018 și este formată din patru timbre care ilustrează tablori din patrimoniul Pinacotecii Municipiului Bucureşti. 

Pinacoteca Bucureștilor este un proiect născut (1933) prin strădania primarului Dem I. Dobrescu pentru alcătuirea unui spațiu muzeal unde cetățenii capitalei să vină și să se familiarizeze cu valorile artei românești. Pinacoteca a devenit cu timpul cel mai important depozitar de valori artistice, ce au mers la pas cu timpul, acoperind aproape toată evoluția artei românești pe durata unui secol.

Astăzi, în patrimoniul Pinacotecii Municipiului Bucureşti, se află peste 5.500 de bunuri artistice, care cumulează patru valoroase subcolecţii: colecţia de pictură, colecţia de grafică, colecţia de sculptură şi o mică colecţie de artă decorativă.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/pinacoteca-municipiului-bucuresti-85-de-ani-2/

https://muzeulbucurestiului.ro/pinacoteca-municipiului-bucure%C5%9Fti.html

 

Cu timbrele acestei emisiuni și cărțile poștale Allex Collection, am realizat ilustrate maxime. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii, la O.P 37 Bucureşti..

 

 

Portret de femeie cu eșarfă roșie - N. GrigorescuPortret de femeie cu eşarfă roşie, de Nicolae Grigorescu,

 

 

Cârciumărese -Gheorghe PetrașcuCârciumărese, pictat de Gheorghe Petrașcu

 

 

Albăstrele - Sefan LuchianAlbăstrele, autor Ștefan Luchian

 

 

Țărancă- Theodor PalladyȚărancă, autor Theodor Pallady.

 

 

 

 

CONCURSUL MONDIAL DE MAXIMAFILIE 2016

Posted on

COMUNICAT  VASILE DOROS – Președintele Societății Române de Maximafilie  „Valeriu  Neaga”

  • Vasile DorosTo:Alexandru Antonache,Antoaneta Scarlatescu,Leonard Pascanu,Julieta Pascanu,Semenov Mihai,Chiriches Coriolan,Gabriel Oanca,Potcoava Andrei,Salade Nicolae,Mihai Ceucã,Constantin Ciobanu,Horia Blanaru,Stanciu Aurel,George Gligor,Leon Iancovici,Ionel Muntean,Marius Muntean,Nelu Dejugan,Calu MirceaHide

Apr 28 at 11:04 PM

Stimati colegi

Initial ni s-a comunicat doar primele trei locuri clasate la Concursul Mondial pentru cele mai bune CM editate in lume in 2016.

La interventia reprezentantului Cehiei , s-a comunicat punctajul pentru toate tarile participante.

Dupa cum vedeti situatia se prezinta astfel:

  1. Rusia
  2. Brazilia si Olanda
  3. China
  4. Franta si Spania
  5. ROMANIA…………CM prezentata de domnul Alexandru Antonache.

Este pentru a doua oara cand domnul Alexandru Antonache din Bucuresti

castiga un loc demn de lauda in competitia mondiala.

TOATE FELICITARILE NOASTRE, domnului Antonache.

Un imbold sa ne pregatim bine si pentru Concursul 2017.

Cu stima,
Vasile Doroș

Ilustrata maxima cu care am participat  „Picus viridis” – Ciocănitoarea (ghionoaia) verde

Picus viridis

ANIVERSĂRI CULTURALE 2018

 

Vineri, 20 aprilie 2018, Romfilatelia a pus in circulație emisiunea de mărci poştale Aniversări culturale 2018: Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani; Ateneul Român, 130 ani; Festivalul „George Enescu”, 60 ani.

Pe cele trei timbre ale emisiunii sunt reproduse portretele unor personalități care au contribuit la dezvoltarea  muzicii clasice românești: George Enescu (1881-1955), cel mai cunoscut compozitor român, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei, Eduard Wachmann (1836-1908), fondatorul Filarmonicii, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,5 lei şi Albert Galleron (1846-1930), arhitectul Ateneului Român, pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. De asemenea, în plan secundar este ilustrat Ateneul Roman care aniversează 130 de ani, gazdă a celoralte aniversări prezentate în emisiune.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/aniversari-culturale-2018-filarmonica-george-enescu-bucuresti-150-ani-ateneul-roman-130-ani-festivalul-george-enescu-60-ani-2/

 

Cu aceste timbre am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărți poștale diferite, din colecția mea și unele realizate de Allex Collection, tipărite la Good Color Bucureșri. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

 

 

 

1.Ateneul Român, 130 ani

 

IMG_20180423_0001Clădirea, care este realizată într-o combinaţie de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între anii 1886–1888, prin stăruinţa lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez Albert Galleron, pe bază de subscripţie publică, sub lozinca “Daţi un leu pentru Ateneu”.

În anul 1886, arhitectul francez  Albert Galleron şi arhitectul român  Constantin Băicoianu  întocmesc planurile după care va fi construit Ateneul, ajutaţi de arhitecţii renumiţi ai vremii: Grigore Cerchez, Constantin Constantin Olinescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino.

A fost construit în inima Bucureștiului și este un edificiu-simbol al culturii române. Bolta sălii este ornată cu elemente antropomorfe, zoo şi fito, în relief policromat aurit, având ca sursă de inspiraţie basmele populare româneşti. Fresca amplă, cu o dimensiune de 75 de metri, de pe peretele circular al sălii Ateneului Român cuprinde 25 de episoade semnificative din istoria românilor, simbolizând „cartea deschisă a istoriei naţionale pentru cei care o privesc”.

IMG_20180423_0007

 

Albert Galleron

(n. 1 iunie 1845  sau 1847, Paris – d. 1930, Paris)

IMG_20180423_0002A fost un arhitect francez, cel mai bine cunoscut pentru proiectarea Ateneului Român, a cărui clădire a fost finalizată între 1886 și 1888. Arhitectul, care a excelat în realizarea de clădiri în stil neo-clasic, a mai contribuit și la realizarea unor clădiri semnificative din București, așa cum sunt clădirea veche a Băncii Naționale a României, dar și a altor clădiri impunătoare realizate pentru clienți particulari, atât în Capitală cât și în alte orașe ale  României.

 

 

 

2.Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani

IMG_20180423_0004Filarmonica „George Enescu” este instituţia muzicală reprezentativă a României. Fondată în aprilie 1868,  „, sub conducerea lui Eduard Wachmann, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice. Primul concert a avut loc în 15 decembrie acelaşi an, sub bagheta initiatorului sau.

După inaugurarea palatului Ateneului Roman, la 5 martie 1889, concertele au inceput sa se desfasoare in aceasta sală, asa cum se intamplă si in prezent, Ateneul Roman devenind emblema culturii romanesti si sediu al Filarmonicii.

 

Eduard Wachmann

(n. 10 februarie 1836, București — d. 12 decembrie1908, București)

IMG_20180423_0003A fost un dirijor, compozitor și profesor universitar român de origine germană. Eduard Wachmann a dirijat orchestrele teatrelor naționale de la  Craiova și  București și a fost director al Operei Române, în cadrul Teatrului Național din București.  A  fost fondată  „Societatea Filarmonică Română din București (1868), unde a activat ca dirijor și director. În total, a petrecut 35 de ani la pupitrul dirijoral, reușind să  formeze un nou public interesat de  muzică simfonică.

 

3.Festivalul „George Enescu”, 60 ani

 

IMG_20180423_0006Festivalul „George Enescu” este un eveniment muzical românesc de prestigiu internațional, inițiat în anul 1958 în memoria marelui compozitor și violonist virtuoz român George Enescu. La început, festivalul s-a ținut din trei în trei ani. În anii ’80, festivalul și-a pierdut din strălucire, după ediția din 1979 având loc neregulat.

A fost reluat după Revoluția din 1989  (prima dată în 1991), iar prin Hotărârea de Guvern nr. 258 din 13 martie 2002 privind organizarea din doi în doi ani la București a Festivalului Internațional „George Enescu, s-a stabilit actuala ritmicitate a festivalului.

De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Roman  și la Sala Radio, au participat orchestre și muzicieni de mare prestigiu, precum Filarmonica din Viena, dirijată de Herbert von Karajan, Filarmonica din Stockholm, dirijată de Sergiu Celibidache și Filarmonica din Londra, dirijată de Sir John Barbirolli   Alte personalități muzicale mondiale care au participat de-a lungul anilor la festival au fost Joseph Palnciek, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, David Oistrah , Kurt Masur, Boris Berezovski, Antonio Menses, Jose Van Dam,Lawrence Foster. Printre personalitățile din România au fost  Elena Cernei, David Ohanesian, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu,Ponel Pantea,Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Eugenia Moldoveanu, Elena Simionescu, Radu Lupu, Dan Grigore, Ion Kolemberg și alții.

 

George Enescu

(n. 19 august 1881, Liveni, Botoşani – m. 4 mai 1955, Paris)

IMG_20180423_0005Este considerat cel mai important muzician român. Personalitatea sa artistică s-a manifestat în multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor.

Recunoaşterea lui George Enescu ca muzician complex şi complet a fost întărită şi prin alegerea ca membru al unor importante instituţii din lume. A fost membru corespondent la Academia de Arte Frumoase din Paris (1929), al Academiei „Santa Cecilia” din Roma (1931), al Institutului francez din Paris (1936), al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Praga (1937), iar la 12 august 1948 avea să fie primit, ca membru titular onorific, în Academia Română.

 

100 ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA, 27 martie 1918

Unirea Basarabiei  cu  România a avut loc la 27 martie 1918 și a fost în fapt reunificarea vechii provincii românești Basarabia, ruptă de Moldova și alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

 

 

În anul Centenarului Marii Uniri, Romfilatelia celebrează revenirea românilor dintre Prut și Nistru în granițele țării, la 27 martie 1918, prin emisiunea de mărci poștale „100 ani de la Unirea Basarabiei cu România”.

 

Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate trei personalități care au mijlocit înfăptuirea acestui ideal național. Astfel, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprodus portretul lui Alexandru Marghiloman, prim-ministru al României în martie 1918. Portretul lui Ion Inculeț, președinte al Sfatului Țării de la Chișinău, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. Timbrul coliței dantelate a emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat cu portretul lui Pantelimon Halippa, luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Țarist.

 

A C T U L   U N I R I I

VOTAT DE SFATUL ȚĂRII

LA 27 MARTIE 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România.

 

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

Președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț; Vice-președinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Țării I. Buzdugan

Sursa: http://www.romfilatelia.ro/ro/100-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania-2/

 

Cu timbrele emisiunii, ștampila prima zi și cărțile poștale Allex Collection, tipărite la Kaya Print,  am realizat ilustrste maxime.

 

 

Alexandru Marghiloman

(n. 27 ianuarie 1854, Buzău – d. 10 mai 1925, Buzău )

Alexandru MarghilomanOm politic, jurist, lider conservator,  prim-ministru  al României în anul 1918 (martie–noiembrie) .   A fost martorul primei etape din procesul de făurire a României Mari. Pe 27 martie 1918, la Chișinău, Sfatul Țării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România. În mijlocul aclamațiilor sălii, decizia a fost adusă la cunoștința lui Marghiloman care, în numele poporului român, a guvernului României și al regelui, a luat act de Declarație și a primit Unirea. Cu acest prilej, el declara: „În numele poporului român și al regelui României, cu adâncă emoțiune și cu falnică mândrie, iau act de hotărârea unanimă a Sfatului Țării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România”.

 

 

 

Ion Inculeț

(n. 5 aprilie 1984, Răzeni,  Basarabia – 18 noiembrie 1940, București)

 Ion InculețOm politic, președinte al Sfatului Țării, organism care a votat unirea cu România la 27 martie 1918, ministru, parlamentar.

Om politic de stânga, Inculeț fondează în august 1918, alături de Pantelimon Halippa, Partidul Țărănesc din Basarabia, prin intermediul căruia va milita pentru înfăptuirea reformei agrare. Îndeplinește funcția de ministru de stat fără portofoliu pentru Basarabia până în mai 1920, poziție din care se ocupă de gestionarea unirii politice şi administrative a noii provincii. Concomitent, începe și procesul prin care majoritatea partidelor politice din provincii se vor integra în cele din Vechiul Regat. Astfel, gruparea din PȚB formată în jurul lui Inculeț va alege să fuzioneze cu Partidul Național Liberal, iar Inculeț este numit ministru de stat în guvernul format de  Ionel Brătianu în ianuarie 1922.

 

 

 

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa

(n.1 august 1883, Cubolta, județul Soroca -d. 30 aprilie, București)

Pantelimon HalippaPublicist și om politic basarabean. A fost unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. Pantelimon Halippa a jucat unul dintre cele mai importante roluri în în procesul de unificare a Basarabiei cu România. Face parte din conducerea Sfatului Țării, adunarea care la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România, iar la sfârșitul anului 1918 este ales și președinte al acestui for. A luat de asemenea parte la adunările de la Cernăuți și de la  Alba-Iulia, care au proclamat Unirea Bucovinei   și, respectiv, a Transilvaniei cu România. Pe 12 august 1918 este ales președinte al unei formațiuni politice nou-înființate, Partidul Țărănesc din Basarabia, îndeplinind până la desăvârșirea unirii funcția de ministru de stat pentru Basarabia. Totodată este ales deputat în Reprezentanța Națională, urmărind neîncetat propășirea culturală a Basarabiei.

A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române  exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.