RSS Feed

Crăciun 2017

Nașterea minunată a Fiului lui Dumnezeu este cunoscută în popor sub denumirea de Crăciun 2017. Ea a fost vestită prin proroci, care au arătat locul nașterii, seminția din care Se va naște și multe alte semne. Crăciunul este primul praznic împărătesc cu dată fixă, sărbătorit pe 25 decembrie. Este sărbătoarea întrupării Fiului lui Dumnezeu.

 

Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Crăciun 2017, marti, 21 noiembrie, compusă din două mărci poștale cu valoarea nominală de  1,30 lei, care redau imagini ale icoanelor din colecția Bisericii Sfântul Elefterie Nou, reprezentative pentru această sărbătoare creștină.

Am realizat două ilustrate maxime, cu cele două timbrea, cărțile poștale illustrate Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P  București -37.

Surse:

https://www.crestinortodox.ro/craciun/

http://romfilatelia.ro/ro/craciun-2017/

 

 

Maica Domnului cu Pruncul

(Icoană pictură pe lemn din patrimoniul bisericii „Sfântul Elefterie – Nou” din București

 

Maica Domnului0001

 

 

 

Nașterea Domnului

(Icoană din patrimoniul bisericii „Sfântul Elefterie – Nou” din București

Nasterea Domnului0001

Anunțuri

Zâmbetul ferestrelor, Mușcatele

 

Cu origini în sudul Africii (Capul Bunei Speranţe), unde creşte spontan, dar şi în Australia şi Noua Zeelandă, muşcata este o plantă rustică, decorativă, cu perioadă de înflorire îndelungată.

Cunoscută încă din secolul al XVI-lea, muşcata este una dintre cele mai răspândite plante din lume. Viu colorată, cu frunzele rotunjite şi uşor parfumate, cultivată în ghivece sau jardiniere, împodobeşte ferestrele şi pervazurile caselor şi înveseleşte grădinile şi parcurile.

 

Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea Zâmbetul ferestrelor, Mușcatele, vineri, 17 noiembrie 2017.

Cele 4 timbre ale emisiunii  prezintă  următoarele specii: mușcata curgătoare (Pelargonium peltatum),  mușcata obișnuită  (Pelargonium zonale) cu flotile de culoare roșe, mușcata nobilă (Pelargonium grandiflorum). mușcata obișnuită (Pelargonium zonale) cu flotile de culoare roz.

Cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. București 17.11.2017, am făcut patru ilustrate maxime.

 

 

Mușcata curgătoare (Pelargonium peltatum),

scan 10001Planta își are originea în Africa de Sud, iar în Europa este cunoscută din secolul al XVII-lea. Mușcatele curgătoare  sunt considerate florile ideale pentru balcoane și terase. Florile sunt simple sau bătute în nuanţe de roșu, roz mov sau alb și, spre deosebire de celelalte specii, au frunzele lucioase și colţuroase,  asemănătoare iederei. Mușcatele cu flori simple au mai multe flori decât cele bătute. Sunt ușor de îngrijit, înfloresc din primăvară până toamna târziu și au nevoie de apă și lumină din belșug.

 

Mușcata obișnuită (Pelargonium zonale)

 scan 10002

Planta cu flori de culoare roșu este răspândită atât în mediul rural, cât și în cel urban, este cea mai folosită floare pentru împodobirea balcoanelor. Frunzele acestei mușcate, de un verde închis, sunt catifelate, în formă de potcoavă și ușor rotunjite. Poate ierna în spaţii întunecate, la temperaturi mai scăzute.

 

 

Mușcata nobilă (Pelargonium grandiflorum).

scan 10003

Aceasta plantă are florile mari, petalele catifelate, asemănătoare panseluţelor. Floarea este de o eleganţă aparte și are un colorit deosebit, de la alb și crem până la violet și lila. Mușcata nobilă  nu are nevoie de multă apă pentru a se dezvolta și supravieţui. De asemenea, nu iubește umezeala și nu suportă lumina  directă a soarelui.

 

 

Mușcata obișnuită (Pelargonium zonale)

 scan 10004

Planta cu flori de culoare roz este  răspândită atât în mediul rural, cât și în cel urban, este cea mai folosită floare pentru împodobirea balcoanelor. Frunzele acestei mușcate, de un verde închis, sunt catifelate, în formă de potcoavă și ușor rotunjite. Poate ierna în spaţii întunecate, la temperaturi mai scăzute.

Sursa de documentare: http://romfilatelia.ro/ro/zambetul-ferestrelor-muscatele-2/

 

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (III)

Cu ștampilele expoziției, am realizat două ilustrate maxime. Am folosit timbrul cu valoarea nominală de 1 leu din emisuiea filatelică In „Memoriam – Eroii Nneamului”, din 25.07.2014, care îl ilustrează pe Regele Ferdinand și timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, din emisiunea „Ziua mărcii poștale românești – Pe aici nu se trece”, din 15.07.2017, care îl prezintă pe generalul Eremia Grigorescu. Allex Collection a asigurat cărțile poștale ilustrate, tipărite la FullColor București.

 

Regele Ferdinand I al României

(n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș Sinaia)

CM10001 Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său regele Carol I. A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de  Hohenzolern. Faptul că a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit și Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”. Prin hotărâre a Consiliului de Miniștri  a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa I.

 

General Eremia Grigorescu

CM20001Eremia Teofil Grigorescu s-a născut la Târgu Bujor, pe 28 noiembrie 1863. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Galaţi, iar liceul la Iaşi. A fost înscris timp de un la Facultatea de Medicină şi Ştiinţe din Iaşi, după care a plecat la Bucureşti, dedicându-se carierei militare. A absolvit Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie în 1884, iar apoi Şcoala de artilerie şi geniu. Rezultatele excepţionale i-au adus şi un stagiu la Paris, unde a urmat cursuri de matematică la Sorbona.

Punctul culminant al gloriei ilustrului general Eremia Grigorescu, la comanda armatei a II-a, a fost victoria de la Mărăşeşti, împotriva marelui spărgător de fronturi – mareşalul Mackensen, unde, de asemenea, generalul Grigorescu a rostit cuvintele: „Nici pe aici nu se trece!“    după ce la Oituz lansase chemarea „Pe aici nu se trece”

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (II)

La expoziția filatelică omagială  „TRIUNGHIUL DE FOC MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ”, despre care am scris în postarea anterioară, am prezentat exponatul de ilustrate maxime, „Marea Unire – 1 Decembrie 1918”.  Exponatul se compune din 7 fețe de panou, respectiv 222 cărți maxime și prezintă, evoluția istorică a României până la Marea Unire.

Planul exponatului

PLAN Marea Unire 1 -FINAL_001

Câteva foi de expunere care prezintă evenimentul omagiat de expoziție.

 

 

Diploma obținută

DIPLOMA 1

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI -MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (I)

Sfârșitul lui 1916 adusese ocuparea a două treimi din teritoriul românesc de către Puterile Centrale. Bucureștiul era stăpânit de inamici, guvernul se mutase la Iași iar frontul se stabilizase în sudul Moldovei. În octombrie 1916, în frunte cu generalul francez Henri Mathias Berthelot, a sosit o misiune militară aliată menită să ajute la reorganizarea Armatei Române. S-a izbutit pregătirea de luptă a 460.000 de oameni, cu o înaltă capacitate combativă și cu un moral ridicat.

Puterile Centrale urmăreau pătrunderea în Moldova şi scoaterea României din război. Conform înţelegerii dintre germani şi austro-ungari, dacă armatele române erau învinse, întreg teritoriul românesc urma să fie anexat de Austro-Ungaria, ducând la dizolvarea României ca stat.

În vara lui 1917, Puterile Centrale au conceput un atac pentru a sparge linia română. Într-o primă fază, au încercat să dea o lovitură decisivă. Văzând că nu le reușește, au început să pună presiune constantă pe tot aliniamentul pentru a găsi un punct slab și a-l fructifica. Nici cu cea de-a doua metodă nu au reușit.

În aceste condiții Marele Cartier General Român a conceput proiectul unei ofensive. Pe 8 iulie 1917, înainte de începerea operațiunilor, generalul Alexandru Averescu, comandantul Armatei a 2-a, s-a adresat militarilor: „Ostași! A sosit momentul mult așteptat de toată suflarea românească, de voi însă cu bună seamă mai mult decât oricine. Să reluăm lupta pentru a răsturna zăgazul urâcios dincolo de care se aud gemetele părinților, fraților, copiilor noștri sub apăsarea vrăjmașului hrăpăreț. Nu uitați că reluăm lupta pentru cea mai dreaptă și cea mai sfântă cauză, și anume pentru izgonirea cotropitorilor din căminul nostru”.

În inima românilor, bătăliile de la Mărășești, Mărăști și Oituz  au un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a a legendarului  îndemn„ Pe aici nu se trece”  lansat de generalul Eremia Grigorescu.

Victoriile ostaşilor români din vara anului 1917 au avut o importanţă deosebită, în realizarea   Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, dezideratul de secole al poporului roman.

Pentru a evoca aceste înăițătoare momente din istoria poporului nostru, Asociația Filateliștilor din București a organizat expoziția filatelică omagială  „TRIUNGHIUL DE FOC MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ” sub coordonarea neobositului colonel (r) Gheorghe Cotolan. La acest eveniment am participat și eu cu exponatul de maximafilie cu tema  ”MAREA UNIRE”. Expoziția a avut loc în perioada 20 – 30 octombrie 2017. La vernisajul expoziției, desfășurat în ziua de 20 octombrie 2017, au paticipat mai multe persoane precum si reprezentanți ai Asociației Cadrelor Militare în Rezarvă și Retragere, Fililala Sector 1 și ai Asociației Cadrelor Militare în Rezarvă și Retragere din Arma Geniu,al cărei membru sunt și eu. Din această delegație a făcut parte și colonelul (r) Emil Patrichi, care în perioada 1 noiembrie – 1 decembrie 2018,. și-a propus să parcurgă pe jos distanța dintre București și Alba Iulia pentru ca apoi să fie prezent și să participe la manifestările organizate cu prilejul zilei de 1 Decembrie 2018 din Capitala Marii Uniri.   Detalii despre această acțiune găsiți aici : http://acmrrag.ro/comunicate/marsul-recunostintei-initiativa-domnului-colonel-r-emil-patrichi/

S-au acordat diplome expozanților și tuturor participanților la această manifestre li s-au oferit catalogul expoziției și plicurile ocazionale editate cu acest prilej.

Prezint câteva imagini de la expoziție și materiale filatelice editate.

Ale detalii despre această expoziție și piesele realizate de mine cu ștampilele omagiale, le voi prezenta în postările viitoare.

 

Plicurile omagiale editate :

 

 

Expoziția Internațională de Maximafilie „MINIMAX PLOVDIV 2017”

În perioada 20 – 22 octombrie 2017. s-a desfășurat la Plovdiv- Bulgaria, Expoziția Internațională de MaximafilieMINIMAX PLOVDIV 2017” organizată în cadrul unui targ internațional al colecționarilor.

Președintele juriului expoziției a fost reputatul filatelist si maximafilist,  domnul Nicos Rangos, fost președinte al Comisiei FIP pentru Maximafilie, in prezent Director al FEPA.

La această expoziție am participat și eu cu exponatul de maximafilie (un panou) intitulat „The Romanian Ahtenaeum” (Ateneul Român), alături și de alți câțiva maximafiliști români.  Exponatul meu a fost  apreciat cu 86 puncte. Consider că este un rezultat bun, mai ales că l-am pregătit intr-un timp foarte scurt, afând întâmplător despre această expozitie, de la domnul avocat Leon Iancovici, căruia îi mulțumesc pentru aceasta. De asemenea îi multumesc domnului Francisc Ambruș, comisarul expoziției din partea României, pentru includerea exponatului meu in planul expoziției …pe ultima sută de metri.

 

 

           PALMARESUL EXPOZANȚILOR DIN ROMANIA LA           

„MINIMAX PLOVDIV 2017

Title Scoring
Leon Iancovici awarded with Grand Prix International of this exhibition
Leon IANCOVICI – Bucureşti – The cross 95 points
Leon IANCOVICI – Bucureşti -Egyptian pyramids 95 points
Raoul-Ioan IANCOVICI – Bucureşti – World War II Causes 90 points
Călin DOROŞ – Bacău – Des Romanins renommés en France  88 points
Mihai CEUCĂ – Bacău – L’élefant 87 points
Alexandru ANTONACHE – Bucureşti – The Romanian Athenaeum 86 points
Andreea-Bianca COSAC – Bucureşti – African elephant 84 points
David STOICA – Iaşi – Le berger allemand 82 points
Gabriel OANCĂ – Bacău – Constantin Brâncuşi 72 points
Ana-Aurora MUNTEAN – Timişoara – Mountain flowers 70 points

 

 

DIPLOMA

acordată de juriul expoziției

 DIPLOMA

 

 

 

Exponatul „Romanian Ahtenaeum” (Ateneul Român)

 

 

RASE DE OI DIN ROMÂNIA

Vineri, 13 octombrie 2017 , a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale „Rase de oi din România”. Cu cele patru timbre ale emisiunii  am realizat ilustrate maxime folosind cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

 

Rasa de oi Merinos de Palas

1Este considerată cea mai bună rasă de oi din România, apreciată și pe plan internațional pentru calitățile sale. De altfel, berbecii din rasa Merinos de Palas sunt folosiți pentru ameliorarea altor rase de oi. Merinosul de Palas s-a răspândit iniţial în Dobrogea, apoi în Câmpia Dunării, iar mai târziu și în partea de est a ţării, în judeţele Galaţi și Iași precum și în unele localităţi din vestul ţării

 

Rasa Tigaie

2Una din cele mai productive rase de ovine cu trăsături combinate de producţie (lână-carne-lapte).Rasa Tigaie are o constituţie robusta, rusticitate ți rezistență mare la boli și un grad mare de adaptabilitate la condiţiile diferite de exploatare. Varietatea ruginie – are lâna de culoare albă, iar jarul de pe extremităţi de culoare ruginie cu nuanţe mai inchise sau mai deschise.

 

Cap Negru de Teleorman  denumită popular și „Carabașa”

3Oaia Țigaie cu cap negru de Teleorman denumită popular și Carabașa” se poate considera ca făcând parte din categoria oilor semigrele, recomandate în special în zona de câmpie și mai putin în cea colinară. Populația cu cap negru de Teleorman se pretează cel mai bine la producerea de miei pascali, cu greutatea carcasei de 15-17 kg, aceasta deoarece producția bună de lapte a oilor mame asigură o viteză sporită de creștere a mieilor.

 

 

Rasa de oi Ţurcană

4.jpgCreșterea oilor din rasa Țurcană are cea mai mare răspândire în rândul oierilor din România. Rasa ,supra-denumită și ”Regina Munților”, este stabilă, rezistentă, deloc pretențioasă, oferind producții mixte de lapte, carne și lână, ceea ce au făcut-o să fie foarte populară în satele românești. Țurcana este cea mai răspândită și cea mai veche din țara noastră. Oile țurcană împreună cu cele Stogoșe, în trecut reprezentau peste 60 % din efectivul total crescut pe meleagurile țării noastre. În literatura de specialitate rasa țurcană mai este cunoscută și sub alte denumiri cum ar fi: oaia bârsană după denumirea ținutului Bârsei; în literatura rusă este numită țușca și oaia valahă, iar în unele sate din Transilvania i se mai spune și rațca.