Flux RSS

SFINTELE PAȘTI 2021 – ÎNVIEREA DOMNULUI

Posted on

În Sfânta și Marea Duminică a Paștilor prăznuim Învierea cea dătătoare de viață a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Sărbătoarea Paştelui este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.  



Ilustrata maxima prezinta Învierea Domnuli. Icoana se găsește pe catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului.

Doresc tuturor un Paște Binecuvântat !

HRISTOS A ÎNVIAT!

SFINTELE PAȘTI 2021 – CINA CEA DE TAINĂ

În Joia Mare din Săptămâna Patimilor se prăznuiesc patru evenimente din viaţa Mântuitorului: Spălarea picioarelor, Cina cea de Taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi Vânzarea şi prinderea Domnului.

Ilustrata maximă prezintă Cina cea de taină. Icoana se găsește pe catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului.

SFINTELE PAȘTI 2021 – INTRAREA DOMNULUI IN IERUSALIM

Intrarea Domnului în Ierusalim, cunoscută și sub numele de Duminica Floriilor este unul din Praznicele Împărătești ale Bisericii Ortodoxe, care este celebrat în Duminica dinaintea Paștilor.

Icoana se regăsește pe catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului.

THEODOR AMAN, 190 DE ANI DE LA NAȘTERE

La 20 martie  2021 s-au împlinit 190 de ani de la nașterea lui Theodor Aman (20 martie 1831 – 19 august 1891), pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București. Theodor Aman reprezintă pentru istoria plasticii românești primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului.

Cu ocazia acestui eveniment aniversar, a fost lansată o emisiune filatelică, formată din patru mărci poștale, care preazintă tablouri aparținând Muzeului Theodor Aman.

Am realizat ilustrate maxime cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collection și stampila prima zi a emisiunii.

Struguri și mere 

Femeie în vernil 

 

Odaliscă 
Vas cu trandafiri 

FEMEI CELEBRE DIN ROMÂNIA – SMARANDA BRĂESCU-

Vineri, 5 martie 2021, a fost introdusă în circulație emisiunea filatelică Femei celebre din România, dedicată unor personalități feminine de excepție.

Am facut ilustrate maxime doar cu timbrul de 1,50 lei, ce o pprezintă pe Smaranda Brăescu, Cu celelalte doua femei celebre, Alice Voinescu și Sarmiza Bilcescu nu am găsit cărți poștale și nici imagini de calitate pentru a face ilustrate.

Smaranda Brăescu, (1897– 1948)

 A fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost activă ca pilot în ”Escadrila Albastră ” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit şi apoi pe frontul de Vest.

BUZĂU, 590 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ

Marți, 23 februarie 2021, a fost pusă în circulație o emisiune de mărci poștale tematică din seria Orașele României, intitulată Buzău, 590 de ani de atestare documentară.

Emisiunea de mărci poștale aniversară dedicată Buzăului reproduce în imaginile sale patru monumente arhitectonice reprezentative legate strâns de istoria, cultura și viața socială a municipiului

Ilustrate maxime realizate cu mărcile emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi  emisiunii.

Palatul Comunal

 Este o clădire aflată în centrul orașului Buzău, România..

A fost construit în perioada 1899 – 1903 la comanda primarului orașului, Nicu Constantinescu, după un proiect al arhitectului Alexandru Săvulescu.

Bijuteria arhitectonică a Buzăului a fost inaugurată în toamna anului 1903, iar recepția s-a făcut la 16 decembrie 1903, în prezența unor personalități ale vremii, precum Regele Carol I, prințul Ferdinand, Armand Călinescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Alexandru Marghiloman și alții..

Palatul Comunal  servește drept sediu al Primăriei și Consiliului Local al mumicipiului Buzău.

Conacul Marghiloman

Unul dintre cele mai reprezentative ansambluri arhitectonice din Buzău, Conacul Marghiloman a fost construit între anii 1882 şi 1887, de către Iancu Marghiloman. Dupa ce acesta a murit, fiul său, Alexandru Marghiloman, a ales să îl modernizeze, apelând la serviciile unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau/

În prezent  conacul  găzduiește Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” unde sunt organizate diverse activități culturale destinate locuitorilor județului, dar și turiștilor interesați să descopere cât mai multe despre personalitatea lui Alexandru Marghiloman.

Catedrala Arhiepiscopală.

Catedrala arhiepiscopală «Înălţarea Domnului» şi «Sfinţii Trei Ierarhi» a fost construită la iniţiativa arhiepiscopului Epifanie, între anii 2002-2009, are formă de cruce şi este compartimentată tradiţional: pronaos, naos şi Sfântul Altar. Pictura a fost realizată în tehnica frescó de Pc. Pr. Petre Braşoveanu din Buzău.

Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu”

Este un important liceu din Buzau, România . A fost numit după cărturarul și istoricul roman Bogdan Petriceicu Hașdeu. Fondat în 1867, este cel mai vechi liceu finanțat de stat din Buzău.

Tripla concordanță în maximafilie.

Pentru a clarifica problema celor trei concordanțe in maximafilie, postez această carte poștală maximă (maximum card), realizeazre personală, care îndeplinește perfect toate concordantele.

Mircea cel Bătrân

Domn al Țării Românești între 23 septemhrie 1386 –noiembrie 1384 și între ianuarie 1397 -31 ianuarie 1418. La Curtea de Arges.

Cu prilejul împlinirii a 600 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești, a fost pusă în circulație o marcă postală la data de 17 iulie 1986, cu valoarea nominală de 2 lei.

Cu acest timbru, și cartea poștală Ed. Cartea Românească, am realizat această carte maximă. M-am deplasat la Curtea de Argeș chiar in ziua de 23 septembrie 1986, ziua când se implineau 600 de ani de la inscăunare, pentru a aplica stampila poștală.

Consider ca această maximă intrunește cele trei concordante stabilite in Ghidul pentru evaluarea exponatelor de maximafilie emis de Comisia FIP de Maximafilie la 28.08.2019, art. 4.3.4,  astfel:

Concordanța de subiect. Atât timbrul cât și cartea poștală ilustrată îl prezintă pe Mircea cel Bătrân.

Concordanța de loc. Obliterarea s-a facut cu stampila poștală de zi la Oficiul Poștal Curtea de Argeș, care in 1386 era capitala Țării Românești.

Data stampilei este 23.09.1986, când s-au îmlinit 600 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului.

Concordanța de timp. Marca poștalî a fost eimisăîn data de 17 iulie 1986, maxima fiind realizată după două luni, deci in perioada de valabilitate a mărcii.

 Astfel se realizează o triplă concordanță.

Aștept și alte păreri.

PASIUNILE REGILOR ROMÂNIEI (I)

Romfilatelia a introdus în circulație vineri, 22 ianuarie 2021, emisiunea de mărci poștale cu tematicaă: Pasiunile regilor României (I. Emisiunea este alcătuită din patru mărci poștale și două plicuri „prima zi” a emisiunii.

Mărcile poștale ale emisiunii ilustrează sugestiv pasiunile cunoscute ale regilor României: Carol I (echitația), Ferdinand I (botanica), Carol al II-lea (filatelia)  Mihai I (aviația).

Am realizat ilustrate maxime cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii,

Regele Carol I (1839 – 1914),

domnitor al României (1866-1881), rege al României (1881-1914).

Regele Carol I în ținută de ceremonie, cromolitografie  de Tadeusz Ajdukiewicz.

Având o educație militară, Carol I era pasionat de echitatie.  Era un  veritabil călăreț pe câmpurile de instrucție și pe câmpul de luptă al Războiului de Independență, la care trebuie adăugate impresionantele parade militare.

Carol I cu suita la ceremonia de încoronare, 10 mai 1881 – cromolitografie din Albumul Carelor simbolice, de Carol Popp se Szathmary

Ferdinand I (1865 – 1927),

rege al României (1914-1927).

Botanist erudit.

 

 A fost preocupat de domeniile artei, ale muzicii și chimiei, la care a adăugat însușirea limbilor străine: greaca, latina, engleza, rusa și franceza.

Pasiunea vieții sale era botanica. Era un bun cunoscător al numelor a numeroase plante din diferite regiuni ale României, atât al numelor latinești, cât și al celor în limba țării. Era îndrăgostit de zonele montane, de flora și fauna lor. A fost posesor și autor al unor valoroase ierbare.  

Carol al II-lea (1893 –1953), rege al României (1930-1940).

Carol al II-lea  la Expoziția Filatelică ”EFIRO 1932”.

Una dintre marile preocupări ale regelui a fost filatelia. A făcut parte din   lista celor mai importanți colecționari ai lumii, prin tematica colectiei si raritatea pieselor filatelice colectionate, de la primele emisiuni românești„Cap de bour”, la eseuri, varietăți tipografice, erori și variante de culoare, ale acelorași timbre. Valoroasa sa colecție i-a permis să ducă un trai decent în exilul din Portugalia.

Cu ocazia Expoziției EFIRO 1932 a fost emisă prima coliță filatelică a României, al cărei timbru reproduce portretul lui Carol al II-lea.

Mihai I  (1921 – 2017) rege al României (1927-1930) și (1940-1947).

Aviator pasionat și pilot profesionist

O pasiune nobilă a regelui Mihai I a fost cea a aviației.

 El este, primul monarh aviator din lume. A învățat să piloteze la Ghimbav. Și-a început instructajul la 20 de ani, pe un simulator de zbor. Obține brevetul internațional de pilot de gradul II în anul 1942. În anul 1944, regele Mihai I a primit brevetul de pilot militar, purtând cu mândrie uniforma militară a aviației române la festivitățile din țară și străinătate. Regele a efectuat aproape o mie de ore de zbor

În anii exilului, monarhul a fost nevoit să-și câștige existența ca pilot.În 1950, trăind în Elveția, obține postul de pilot profesionist pe avioane multimotoare ale SUA, fiind angajat ca pilot de sucursala de la Geneva a societății americane de aviație Lear Jet, având ca obligație execuția de zboruri de încercare pentru verificarea instrumentelor de pilotaj.

.

ZIUA CULTURII NAȚIONALE.

Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, adică în urmă cu 10 ani. Data la care se sărbătoreşte această zi este data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). „Fiind foarte român, Eminescu e universal”, spunea poetul Tudor Arghezi.

În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.

Vneri, 15 ianuarie 2021, a fost lansată emisiunea de mărci poștale dedicată Zilei Culturii Naționale..  Cele trei mărci poștale ale emisiunii reproduc, poetului Mihai Eminescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei), scriitorului Ioan Slavici (pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei) și tânărului compozitor și interpret Ciprian Porumbescu(pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei).

Am realizat cărți poștale maxime, cu timbrele emisiunii, ,cărțile poștale  Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iuie 1889)

Poet, prozator și jurnalist român, socotit drept cea mai importantă voce  poetică din  literature română, ”Lucefărul poeziei Românești”.

Ioan Slavici ( 1848 – 1925)

Scriitor, jurnalist și pedagog român,  membru corespondent al  Academiei Române.(din anul 1882)

 

Ciprian Porumbescu  (1853 -1883)

Violonist, compozitor, teolog şi mare patriot, creatorul primei operete româneşti – „Crai nou”.

 

COLECȚIILE MUZEELOR DISPĂRUTE

Vineri, 8 ianuarie 2021,  a fost lansată  emisiunea de mărci poștale cu tema Colecțiile muzeelor dispărute, dedicată aducerii aminte a unui muzeu  foarte cunoscut și apreciat în București: Muzeul Simu.

Cele patru opere de artă reprezentate pe timbre sunt: Anastase Simu, bust sculptat de Frederick Storck; o natură statică pictată de Marius Bunescu: Pere; o Marină de Eugen Voinescu; Veneția, operă a pictorului Ștefan Popescu

Cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am reusit sa realizez in conditii grele, generate de pandemia prin care trecem, ilustrate maxime.

Muzeului Simu, înființat de colecționarii Anastase și Elena Simu,  a fost ridicat în formă de templu grecesc, și a fost inaugurat la 21 mai 1910.

Colecția muzeului cuprindea circa 1.200 de piese din toate genurile artistice: pictură, sculptură, grafică, artă decorativă.. În 1927, colecția, a fost donată statului român. 

Muzeul Simu a funcționat până în anul 1960 când a fost demolat pentru a construi în locul său Magazinul de Confecții Eva. O parte din colecțiea muzeului se află astăzi la Muzeul Național de Artă ai României, iar o altă în colecția Simu de la Pinacoteca București.

Anastase SimuBustul din marmură, realizat de sculptorul Frederic Storck în 1901, se afla la loc de cinste, în cea de-a doua sală a Muzeului. În present se află  în colecția Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck.

Natură statică, Pere. Pictură  de Marius Bunescu, fostul director al Muzeului Simu. Lucrarea a fost donată chiar de către pictor în 1932 și expusă în cadrul Muzeului. Se află astăzi în colecția Pinacotecii Bucureștiului

Marină de Eugen Voinescu, Lucrarea a fost realizată în anul 1900 și achiziționată de la artist un an mai târziu. În prezent se află în colecția Pinacotecii Bucureștiului. 

Veneția lui Ștefan Popescu, a fost pictată de artist în 1923 și a fost expusă de-a lungul timpului în diverse expoziţii, cel mai recent în anul 2020, în cadrul expoziției deschise la Palatul Suțu – Muzeul Simu și Pinacoteca București.