RSS Feed

Category Archives: Bucuresti

Ilinca Tomoroveanu

Posted on

Ilinca Tomoroveanu, director artistic al Teatrului Național „I.L. Caragiale” București, a murit la vârsta de 77 de ani, în data de 2 mai 2019

Absolventă a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, promoţia 1964, clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar, Ilinca Tomoroveanu a avut roluri memorabile în teatru, film şi televiziune. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor (2004) şi a fost numită Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor (2012). Actrița era nepoata poetului Octavian Goga și a fost măritată cu actorul Traian Stănescu care i-a fost și coleg.

Dumnezeu să o ierte și si o odihnească în pace!

Reclame

România, un tezaur european

Miercuri, 16 ianuarie 2019, a fost lansată emisiunea de mărci poștale ”România, un tezaur european”  care prezintă bogatul patrimoniu cultural, spiritual și știintific al ţării noastre, remarcat atât în Europa, cât și în întreaga lume, formată din șase timbre ce prezimtă pe Costantin Brâncuși, Ateneul Român, Delta Dunării, Palatul Culturii din Iași, Parcul Național Retezat.

Cu unele mărci poștale(care au asigurat concordanța de loc)  și cărți poștale Allex Collection am realizat illustrate maxime. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 București.

Constantin Brâncuși  (1876 – 1957)   

Sculptor român cu contributii covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române. Viziunea lui Brâncuși asupra vieții era influențată atât de Platon cît și de conceptele filosofilor orientali.

Brâncuși este, neîindoielnic, un asemenea moment al conștiinței artei moderne, care concentrează sensurile unei întregi ere a evoluției spiritului creator. 
Reprezentant al miscării artistice moderne, Constantin Brâncuși este considerat de mulți ca fiind cel mai important sculptor ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avantgardei pariziene.
Brâncuși a dat veacului nostru constiinta formei pure, a asigurat trecerea de la reprezentarea figurativă a realității, la exprimarea esențtei lucrurilor și a reînnoit în mod revoluționar limbajul plastic, îmbogătindu-l cu o dimensiune spirituală. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii si spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creațtiei lui Brâncuși. Studiile referitoare la opera lui Brâncuși împărtășesc, fara exceptie, o concluzie formulată în termeni lipsiți de echivoc: arta brâncușiană constituie una din sursele ideilor esențiale pe care se clădește civilizația vizuală a secolului al XX-lea. Brâncuși a scos în evidența lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

Ateneul Român

În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu.

În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul  Costin Petrescu (1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.

Faţada este un peristil cu lăţimea de 48 m. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu şi Matei Basarab. Înălţimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m.

Templu al artei şi culturii româneşti, Ateneul Român rămâne, nu doar o clădire de patrimoniu universal, reprezentativă ca arhitectură pentru România şi Balcani (cu trimitere la antichitatea grecească), ci și un simbol de tradiţie spirituală a unui popor.

Pe scena Ateneului Român au cântat şi încântat publicul meloman o serie de compozitori, dirijori, interpreţi de talie mondială, români dar şi străini: George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, Ion Voicu, Lola Bobescu, Eduard Wachmann, Alfonso Castaldi, Ionel Perlea, D.G. Kiriac, Constantin Silvestri, Elena Teodorini, D. Popovici-Bayreuth, Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Iosif Conta, Cristian Mandeal, Erich Bergel, Horia Andreescu, Valentin Gheorghiu, Ion Nonna Otescu, Mihai Brediceanu, Pietro Mascagni, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, Pierre Fournier, Jacques Thibaud, Yehudi Menuhin, Mstislav Rostropovici etc.

Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare naţională şi universală.

Henri Marie Coandă (1886 – 1972)

A fost un  academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator și descoperitor al  efectului care îi poartă numele.

Odată cu inventarea aparatului Coandă(1910), tânărul inginer şi fizician român avea să revoluţioneze industria aeronautică şi să atragă atenţia întregii lumi ştiinţifice. Descoperirile acestui geniu al tehnicii s-au concretizat în peste 250 de invenţii brevetate de-a lungul vieţii, care i-au adus numeroase premii internaţionale şi titluri academice. Henri Marie Coandă rămâne un pionier în multe domenii de cercetare, însă istoria ştiinţei şi tehnicii îl consemnează drept inventatorul avionului cu reacţie şi părintele mecanicii fluidelor.

Avionul cu reactie Coandă – 1910

Henri Coandă construiește primul avion cu reacție, pe care îl prezintă la Salonul internațional aeronautic din capitala franceză în 1910. A fost doar prima dintre numeroasele sale reușite pe tărâmul ingineriei. În decembrie 1910, Henri Coandă a realizat primul zbor din lume al unui avion cu reacţie. Zborul scurt s-a încheiat cu un accident din care inventatorul a scăpat nevătămat. Cu această ocazie, a observat un fenomen ciudat, care abia după 20 de ani de studiu l-a înţeles şi l-a denumit “Efectul Coandă

CRĂCIUN 2018

Vă doresc Craciun fericit alături de cei dragi, iar Anul Nou 2019 să vă aducă sănătate, multe împliniri belşug şi fericire!  LA MULȚI ANI!

Icoana „Buna Vestire” aflată în colecția Paraclisului Reședinței Patriarhale

Icoana „Nașterea Domnului” aflată în colecția Paraclisului Reședinței Patriarhale

MONUMENTE ALE CINSTIRII EROILOR NEAMULUI

În semn de respect și recunoștință pentru jertfa înaintașilor noștri, căzuți la datorie în Războiul pentr Întregire, Romfilatelia lansează emisiunea de mărci poștale Monumente ale cinstirii eroilor neamului. Cele cinci timbre ilustrează importante monumente din capitală ridicate pentru cinstirea și slăvirea celor care s-au sacrificat pentru realizarea României Mari.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/monumente-ale-cinstirii-eroilor-neamului/

M-am alăturat și eu acelora care, din simțământ patriotic, fac ceva pentru a aduce aminte celor mai tineri, de jertfa de sânge a celor care s-au luptat pentru ca țara aceeasta, tot mai hulită si dezbinată, să existe totuși, în ciuda celor ce urmăresc distrugerea ei.

Ca atare, cu aceste timbre si cărți poștale diferite, unele editate în 1938-1940 (monumentul Eroul Necunoscut din Parcul Carol), ed. Cristi cod 2095, sau Allex Collection, am realizat mai multe variante de ilustrate maxime. Am aplicat ștampia prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

 

Monumentul Eroilor din Arma Geniului, 1913, 1916-1918

Mărturie a eroismului, curajului şi vitejiei de care au dat dovadă geniştii români stau numeroasele monumente ridicate pentru cinstirea memoriei lor. Un astfel de monument este şi „Leul”, care simbolizează tăria armatei române, sufletul mare, mândru şi generos al soldatului român. Leul, rege al forţei, dar şi al frumuseţii, stă biruitor, cu labele din faţă pe trofeele cucerite de la inamic: arme, scuturi, ţeava unui mortier, peste care se desfăşoară faldurile unui drapel. Pe soclu se află inscripţia: „Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului”.
Monumentul, opera sculptorulu Spiridon Georgescu , a fost sculptat în 1926 şi inaugurat în 1929. Este închinat militarilor din arma geniului căzuţi în Primului Război Mondial, în timpul luptelor pentru întregirea neamului, 19013, 1916 – 191

 

 

 

 

 

 

Monumentul Eroilor Aerului

Grupul statuar Monumentul Eroilor Aerului a fost realizat de către Iosif Fekete, Lidia Kotzebue  și Arnold Cencinschi Zis Borgo Prund  în anul 1935. Statuia este realizată din bronz și are o înălțime 5,0 m, iar soclul are o înălțime de 7,0 m, fiind realizat din piatră de Banpatock (Banpotoc) din Munţii Apuseni. Este înscris pe Lista monumentelor istorice a MCC: B-III-M-A-19953.

Astăzi, este amplasat în: B-dul Aviatorilor / str. Ion Mincu

Monumentul Eroilor Aerului a fost ridicat  pentru a cinsti memoria eroilor aerului  căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul este format dintr-o statuie care ilustrează omul zburător, având aripile desfășurate (simbol al înfrângerii morții prin eroism) în jurul căruia se află trei aviatori căzuți. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura aviatorilor, dar și numele aviatorilor căzuți (270 de aviatori)

 

 

 

 

 

 

 

Monumentul Eroilor Sanitari

Este dedicat, după cum sugerează și numele, medicilor, sanitarilor și surorilor voluntare înrolați și înrolate în Primul Război Mondial. Statuia păstrează astfel vie memoria sacrificiului acestor eroi care și-au sacrificat viețile în numele salvării altor vieți. Monumentul este amplasat la intersecția dintre Splaiul Independenței și Bulevardul Eroilor Sanitari, în Piața Operei. Amplasarea – în împrejurimile Facultății de Medicină și a institutelor Cantacuzino și Victor Babeș – este una aleasă simbolic, marcând punctele cheie din care plecau pe front în 1916 cei mai mulți voluntari.

Construcția a fost inaugurată în anul 1932, pe perioada mandatului lui Dem. I. Dobrescu, primarul capitalei de atunci. Autorul sculpturii este artistul italian Raffaello Romanelli (1856 – 1928..

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mormântul Ostașului Necunoscut,

 Operă asculptorului Emil Wilhelm Becker,  a fost inaugurat în anul 1923, în fața Palatului Artelor (care găzduia Muzeul Militar) din Parcul Carol I din București, devenind loc național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225,000 de ostași care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru întregirea României.

La data inaugurării, 17 mai 1923, a fost prezentă familia regală, membrii guvernului, ai corpurilor legiuitoare și un numeros public.

Pentru realizarea Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost demontat în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și a fost strămutat la Mausoleul de la Mărășești.

La data de 26 octombrie 1991, Mormântul Eroului Necunoscut a fost readus în Parcul Carol I, dar, pentru că în mausoleu se afla încă trupul lui Petru Groza, s-a luat măsura amplasării sale provizorii și a fost așezat la capătul dinspre intrarea în parc a aleii care duce laMausoleul din Parcul Carol.

La 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostașului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe esplanada din fața actualului Memorial al Eroilor Neamului.

Mormântul Ostașului Necunoscut este în prezent clasat ca monument istoric de importanța A, Cod LMI: B-IV-m-A-20105.

Mormântul Ostașului Necunoscut era o criptă acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede s-a încrustat următorul epitaf: Aici doarme, fericit întru Domnul, Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite. 1916–1919”.

De citit  https://once.mapn.ro/pages/view/98

 

 

Monumentul eroilor ceferiști

Acest monument emblematic al Bucurestilor, dedicat personalului CFR căzut la datorie în timpul Primului Război Mondial, se află în Piața Gării de Nord. Este opera sculptorilor Cornel Medrea și Ion Jalea și a fost inaugurat în anul 1923. Grupul statuar a fost turnat în Fabrica V.V. Rășcanu.

Ion Jalea a fost unul din cei mai cunoscuți sculptori romani. În timpul Primulului Război Mondial își pierde mâna stangă, fiind nevoit să sculpteze pentru tot restul vieții numai cu mâna dreaptă. A avut o operă bogată cuprinzând portrete, compoziții statuare inspirate din legendele populare, mitologia antică sau evenimente istorice.

 

80 DE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEȘNICE A REGINEI MARIA

Romfilatelia a lansat, vineri 20 iulie, emisiunea de mărci poștale„ 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria”, în memoria Reginei Marii Uniri.

Emisiunea este formată din două timbre cu valorile nominale de 3 și 11,5 lei și o colită nedantelată al cărei timbru are valoarea nominală de19 lei.

 

Regina Maria a României 

În urmă cu 80 de ani, în ziua de 18 iulie 1938, se stingea din viaţă la Castelul Pelişor, Regina Maria a României, una dintre personalităţile ţării noastre cu un mare impact în epoca sa, nu numai la nivel politic, ci şi la nivel social şi cultural.

Maria Victoria Alexandra s-a născut la 29 octombrie 1875, la Eastwell-Park, comitatul Kent, fiind fiica lui Alfred, duce de Edinburgh şi Saxa-Coburg Gotha, al doilea fiu al reginei Victoria a Marii Britanii, şi a ducesei Maria Alexandrova, unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. A primit o educaţie aleasă, petrecându-şi copilăria şi adolescenţa în Anglia, la Curtea ţarului, bunicul său, dar şi în Malta, alături de principele George, viitorul rege George al V-lea al Marii Britanii şi Irlandei..

S-a căsătorit la 29 decembrie 1892 cu Ferdinand I, principele moștenitor al tronului României, încercând încă de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca principesă și, începând din 1914, ca regină.

A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în  Primul Război Mondial de partea  Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta, în vederea susținerii de către aceasta a realizării statului național român.

Pe timpul războiului și-a însoțit soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”.

În perioada Conferinței de Pace de la Paris  (1919) dar și după încoronarea, alături de regele Ferdinand, ca suverani ai României Mari (Alba Iulia, 15 octombrie 1922) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu suveranul englez, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, președintele Franței Georges Clemenceau sau cu reprezentanții de marcă ai mass-mediei europene.

După moartea regelui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), acesta a reușit îndepărtarea reginei Maria din viața politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern la reședințele sale de la Balcic și Bran. În ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din Europa, revenind în țară în vara lui 1938 murind la reședința sa de la Pelișor.

In ultimile clipe de viată, adresa o srisoare poporului roman, în carea scria:

Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate…

 Frumoasă ţară pe care am vazut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută”…

 De acum inainte nu vă voi mai putea trimite nici un semn; dar mai presus de toate, aminteste-ți Poporul meu că te-am iubit și ca te binecuvantez cu ultima mea suflare”.

A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la  capela Stella Maris a reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima reginei a fost mutată la Bran.

 

Nu am ratat acest moment de omagiere a Reginei Maria .. „Reginei soldat”, „ Mama Rănitilor” și am făcut câteva ilustrate maxime, cu timbrele acestei emisiuni. Am folosit cărțile poștale Allex Collection, tipărite la Good Color București și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. 37 București. Am realizat mai multe variante dar voi prezenta doar câteva.

 

 

Regina  Maria  purtând  pe cap o diademă.

 

Fotografie de studio a Reginei, în care este îmbrăcată în stilul Belle-Époque.

 

Portret, în care Regina Maria  poartă coroana realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922.

 

Coroana Reginei Maria realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922

Români celebri (II)

 

Marți, 17 iulie 2018Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Români celebri, partea a II-a, dedicată unor personalități care au făcut cinste României la nivel mondial.

Emisiunea este are nouă timbre, pe care sunt reproduse portretele unor personalități de marcă: Cella Delavrancea (1,10 lei), Dimitrie Paciurea (1,40 lei), Victor Brauner (1,60 lei), George Apostu (2,60 lei), Elvira Popesco (2,90 lei), Marcel Iancu (5 lei), Dimitrie Cantemir (11,50 lei), Nicolae Iorga (12 lei) și Nicolae Titulescu (19 lei).

Cu aceste mărci, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii am realizat ilustrate maxime:

 

 

Dimitrie Cantemir Dimitrie (1673—1723)

1,Dimitrue Cantemir

Cărturar umanist, domn al Moldovei, primul romancier moldovean, patriot înflăcărat, a năzuit să scape de jugul otoman şi să asigure independenţa Moldovei. A încheiat Pactul de la Luţk în 1711 cu Petru I,  ţarul Rusiei. Armatele ruso-moldovene au fost înfrînte la Stănileşti (1711), Cantemir se refugiază în Rusia, unde e numit consilier al lui Petru I.

În 1714 devine membru al Academiei de la Berlin.

Enciclopedist, poliglot, poate fi comparat cu umaniştii Renaşterii, autor al unei moşteniri ştiinţifice şi literare grandioase: „Istoria creşterii şi descreşterii Porţii Otomane” − operă capitală, „Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor” − în care demonstrează romanitatea poporului moldovenesc, „Descrierea Moldovei” − preţioasă prin hărţile inimitabile, orientalist, muzicolog, scriitor („Istoria ieroglifică” roman satiric alegoric).

Nicolae Titulescu ( 1882 – 1941

2,Nicolae Titulescu

Diplomat, profesor universitar, jurist şi om politic. A fost singurul român care a ajuns preşedinte al Ligii Naţiunilor (predecesoare a ONU) şi singurul preşedinte care s-a bucurat de două mandate. Personalitate marcantă în domeniul diplomaţiei, a avut un rol esenţial în recunoaşterea unităţii naţionale a României în opinia publică internaţională. Este creditat cu introducerea ideii de “spiritualizare a frontierelor”, care presupune o apropiere transnaţională bazată pe valorile spirituale şi culturale.

Titulescu a atras simpatiile unor personalităţi importante din viaţa publică franceză şi sovietică printre care A. F. Frangulis, Edouard Herriot şi Maxim Litvinov. Datorită abilităţilor şi realizărilor sale a fost supranumit “Ministrul Europei”. A fost preşedinte al Academiei Diplomatice Internaţionale, preşedinte de onoare al Comitetului Român al Reuniunii Internaţionale pentru Pace şi doctor honoris causa la universităţile din Bratislava şi Atena.

 

 

 

Nicolae Iorga (1871 -1940)

3,Nicolae Iorga

 Istoric, profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al    . Savant de renume mondial, a avut o activitate ştiinţifică prodigioasă, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 articole şi studii, 4.963 recenzii. Iorga este cel mai prolific istoric al românilor, autor a numeroase sinteze, culminate cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru care a fost numit pe bună dreptate cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile. Personalitate care a creat şcoală şi a dat direcţie culturii naţionale, s-a implicat activ în viaţa social-politică a ţării sale. S-a ambiţionat nu doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie, într-o epocă de renaştere naţională.

S-a opus grupării legionare Garda de Fier. Pentru că fusese implicat într-o dispută personală cu liderul Gărzii Corneliu Zelea Codreanu, Iorga și-a atras antipatia legionarilor. La 28 noiembrie 1940, Nicolae Iorga a fost ucis mișelește de legionari în apropierea localității Strejnic.

După aflarea veștii asasinării lui Iorga, 47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă.

 

Cella Delavrancea (1887 -1991)

4. Celle Delavranca

Pianistă, scriitoare, profesoară română de pian, fiica cea mare a scriitorului  Barbu Ștefănescu Delavrancea și a  Mariei  Lupașcu.

Extrem de longevivă, a fost primul artist din istoria culturii române,  care a participat la sărbătorirea propriului centenar, în 1988, la Ateneul Român,  printr-un concert de gală în care a cântat alături de pianistul Dan Grigore.

 

 

Dimitrie Paciurea (1873 -1932)

5.Dimitrie Paciurea

 Sculptor român, Dimitrie Paciurea este un reper în sculptura românească modernă , iar numele său se înscrie, alături de Julio Gonzalez, Jacob Epstein, Max Ernst sau Jean Arp, în istoria artei secolului XX

Prin stilul său simbolist şi reprezentaţional, sculptorul român Dimitrie Paciurea s-a distanţat clar de cel minimalist şi esenţializat al contemporanului său care a influenţat atât de mult arta modernă – Constantin Brâncuşi.
Cea mai cunoscută lucrare a lui Paciurea, şi una reprezentativă pentru stilul său, este statuia „Gigant”, expusă astăzi în Parcul Carol din Bucureşti sau „Frumoasa adormită”, expusă în Parcul Herăstrău.

Operele au fost prezentate, în expoziţii personale sau de grup, la Bucureşti, Munchen (1913), Bruxelles(1930) sau Bienala de la Veneția (1924).

George Apostu  (1934 – 1986)

7,George Apostu

 Sculprtor român.  A absolvit în 1959 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a studiat  sculptura cu Ion Lucian Murnu și Constantin Baraschiț

Începând cu 1964 și până când s-a stins din viață, George Apostu a avut numeroase expoziții personale în România și în străinătate (Franța, Belgia, Italia, Spania, Brazilia, India)

Unul din cele mai cunoscute cicluri ale sale, „Tatăl și Fiul”, constituie o prelucrare sculpturală a vechiului motiv al „arborelui vieții.  Alte cicluri – „Laponele”„Fluturi” – dezvoltă sugestii formale ale artefactului țărănesc, ale căror morfologii preiau în mod firesc datele naturii vii.

George Apostu a fost distins în 1966 cu premiul Ioan Andreescu al Academiei Române, în 1970 cu marele premiu pentru sculptură al  Uniunii Artiștilor Plastici din România.

 

 

Elvira Popescu (Popesco) , (1894 – 1993)

6.Elvira Popescu

Actriță română de teatru și film, directoare de scenă, care a făcut carieră în  Franța.

Elvira Popescu a fost una dintre cele mai frumoase femei românce din perioada interbelică. A urcat pe scenă pentru prima dată într-un teatru din Bucureşti şi a ajuns să strălucească în luminile reflectoarelor pariziene. Francezii au numit-o Elvire Popesco şi au supranumit-o „Notre Dame de Théâtre“. Românca a fost mai populară în Franţa decât Greta Garbo, iar un scenarist francez şi-a dat viaţa pentru iubirea ei.

.

 

Marcel Iancu (cunoscut și ca Marcel Janco),(1895 – 1984)

8.Marcel Iancu

Pictor, arhitect și eseist român-israelian, de origine evreiască . A absolvit în 1917 Academia de Arhitectură din  Zurich. A studiat pictura cu  Iosif user.

 

Victor Brauner (1903 – 1966)

9.Victor Brauner

Pictor și poet suprarealist evreu, originar din Romînia.

Victor Brauner este cel mai important pictor al avangardei românești. Cea mai mare parte a operei sale se încadrează în suprarealism, Brauner fiind considerat unul dintre pictorii surrealiști pre- și post-război majori.

 

 

 

 

 

 

ANIVERSĂRI CULTURALE 2018

 

Vineri, 20 aprilie 2018, Romfilatelia a pus in circulație emisiunea de mărci poştale Aniversări culturale 2018: Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani; Ateneul Român, 130 ani; Festivalul „George Enescu”, 60 ani.

Pe cele trei timbre ale emisiunii sunt reproduse portretele unor personalități care au contribuit la dezvoltarea  muzicii clasice românești: George Enescu (1881-1955), cel mai cunoscut compozitor român, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei, Eduard Wachmann (1836-1908), fondatorul Filarmonicii, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,5 lei şi Albert Galleron (1846-1930), arhitectul Ateneului Român, pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. De asemenea, în plan secundar este ilustrat Ateneul Roman care aniversează 130 de ani, gazdă a celoralte aniversări prezentate în emisiune.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/aniversari-culturale-2018-filarmonica-george-enescu-bucuresti-150-ani-ateneul-roman-130-ani-festivalul-george-enescu-60-ani-2/

 

Cu aceste timbre am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărți poștale diferite, din colecția mea și unele realizate de Allex Collection, tipărite la Good Color Bucureșri. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

 

 

 

1.Ateneul Român, 130 ani

 

IMG_20180423_0001Clădirea, care este realizată într-o combinaţie de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între anii 1886–1888, prin stăruinţa lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez Albert Galleron, pe bază de subscripţie publică, sub lozinca “Daţi un leu pentru Ateneu”.

În anul 1886, arhitectul francez  Albert Galleron şi arhitectul român  Constantin Băicoianu  întocmesc planurile după care va fi construit Ateneul, ajutaţi de arhitecţii renumiţi ai vremii: Grigore Cerchez, Constantin Constantin Olinescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino.

A fost construit în inima Bucureștiului și este un edificiu-simbol al culturii române. Bolta sălii este ornată cu elemente antropomorfe, zoo şi fito, în relief policromat aurit, având ca sursă de inspiraţie basmele populare româneşti. Fresca amplă, cu o dimensiune de 75 de metri, de pe peretele circular al sălii Ateneului Român cuprinde 25 de episoade semnificative din istoria românilor, simbolizând „cartea deschisă a istoriei naţionale pentru cei care o privesc”.

IMG_20180423_0007

 

Albert Galleron

(n. 1 iunie 1845  sau 1847, Paris – d. 1930, Paris)

IMG_20180423_0002A fost un arhitect francez, cel mai bine cunoscut pentru proiectarea Ateneului Român, a cărui clădire a fost finalizată între 1886 și 1888. Arhitectul, care a excelat în realizarea de clădiri în stil neo-clasic, a mai contribuit și la realizarea unor clădiri semnificative din București, așa cum sunt clădirea veche a Băncii Naționale a României, dar și a altor clădiri impunătoare realizate pentru clienți particulari, atât în Capitală cât și în alte orașe ale  României.

 

 

 

2.Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani

IMG_20180423_0004Filarmonica „George Enescu” este instituţia muzicală reprezentativă a României. Fondată în aprilie 1868,  „, sub conducerea lui Eduard Wachmann, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice. Primul concert a avut loc în 15 decembrie acelaşi an, sub bagheta initiatorului sau.

După inaugurarea palatului Ateneului Roman, la 5 martie 1889, concertele au inceput sa se desfasoare in aceasta sală, asa cum se intamplă si in prezent, Ateneul Roman devenind emblema culturii romanesti si sediu al Filarmonicii.

 

Eduard Wachmann

(n. 10 februarie 1836, București — d. 12 decembrie1908, București)

IMG_20180423_0003A fost un dirijor, compozitor și profesor universitar român de origine germană. Eduard Wachmann a dirijat orchestrele teatrelor naționale de la  Craiova și  București și a fost director al Operei Române, în cadrul Teatrului Național din București.  A  fost fondată  „Societatea Filarmonică Română din București (1868), unde a activat ca dirijor și director. În total, a petrecut 35 de ani la pupitrul dirijoral, reușind să  formeze un nou public interesat de  muzică simfonică.

 

3.Festivalul „George Enescu”, 60 ani

 

IMG_20180423_0006Festivalul „George Enescu” este un eveniment muzical românesc de prestigiu internațional, inițiat în anul 1958 în memoria marelui compozitor și violonist virtuoz român George Enescu. La început, festivalul s-a ținut din trei în trei ani. În anii ’80, festivalul și-a pierdut din strălucire, după ediția din 1979 având loc neregulat.

A fost reluat după Revoluția din 1989  (prima dată în 1991), iar prin Hotărârea de Guvern nr. 258 din 13 martie 2002 privind organizarea din doi în doi ani la București a Festivalului Internațional „George Enescu, s-a stabilit actuala ritmicitate a festivalului.

De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Roman  și la Sala Radio, au participat orchestre și muzicieni de mare prestigiu, precum Filarmonica din Viena, dirijată de Herbert von Karajan, Filarmonica din Stockholm, dirijată de Sergiu Celibidache și Filarmonica din Londra, dirijată de Sir John Barbirolli   Alte personalități muzicale mondiale care au participat de-a lungul anilor la festival au fost Joseph Palnciek, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, David Oistrah , Kurt Masur, Boris Berezovski, Antonio Menses, Jose Van Dam,Lawrence Foster. Printre personalitățile din România au fost  Elena Cernei, David Ohanesian, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu,Ponel Pantea,Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Eugenia Moldoveanu, Elena Simionescu, Radu Lupu, Dan Grigore, Ion Kolemberg și alții.

 

George Enescu

(n. 19 august 1881, Liveni, Botoşani – m. 4 mai 1955, Paris)

IMG_20180423_0005Este considerat cel mai important muzician român. Personalitatea sa artistică s-a manifestat în multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor.

Recunoaşterea lui George Enescu ca muzician complex şi complet a fost întărită şi prin alegerea ca membru al unor importante instituţii din lume. A fost membru corespondent la Academia de Arte Frumoase din Paris (1929), al Academiei „Santa Cecilia” din Roma (1931), al Institutului francez din Paris (1936), al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Praga (1937), iar la 12 august 1948 avea să fie primit, ca membru titular onorific, în Academia Română.