RSS Feed

Category Archives: Bucuresti

ANIVERSĂRI CULTURALE 2018

 

Vineri, 20 aprilie 2018, Romfilatelia a pus in circulație emisiunea de mărci poştale Aniversări culturale 2018: Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani; Ateneul Român, 130 ani; Festivalul „George Enescu”, 60 ani.

Pe cele trei timbre ale emisiunii sunt reproduse portretele unor personalități care au contribuit la dezvoltarea  muzicii clasice românești: George Enescu (1881-1955), cel mai cunoscut compozitor român, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei, Eduard Wachmann (1836-1908), fondatorul Filarmonicii, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,5 lei şi Albert Galleron (1846-1930), arhitectul Ateneului Român, pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. De asemenea, în plan secundar este ilustrat Ateneul Roman care aniversează 130 de ani, gazdă a celoralte aniversări prezentate în emisiune.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/aniversari-culturale-2018-filarmonica-george-enescu-bucuresti-150-ani-ateneul-roman-130-ani-festivalul-george-enescu-60-ani-2/

 

Cu aceste timbre am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărți poștale diferite, din colecția mea și unele realizate de Allex Collection, tipărite la Good Color Bucureșri. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

 

 

 

1.Ateneul Român, 130 ani

 

IMG_20180423_0001Clădirea, care este realizată într-o combinaţie de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între anii 1886–1888, prin stăruinţa lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez Albert Galleron, pe bază de subscripţie publică, sub lozinca “Daţi un leu pentru Ateneu”.

În anul 1886, arhitectul francez  Albert Galleron şi arhitectul român  Constantin Băicoianu  întocmesc planurile după care va fi construit Ateneul, ajutaţi de arhitecţii renumiţi ai vremii: Grigore Cerchez, Constantin Constantin Olinescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino.

A fost construit în inima Bucureștiului și este un edificiu-simbol al culturii române. Bolta sălii este ornată cu elemente antropomorfe, zoo şi fito, în relief policromat aurit, având ca sursă de inspiraţie basmele populare româneşti. Fresca amplă, cu o dimensiune de 75 de metri, de pe peretele circular al sălii Ateneului Român cuprinde 25 de episoade semnificative din istoria românilor, simbolizând „cartea deschisă a istoriei naţionale pentru cei care o privesc”.

IMG_20180423_0007

 

Albert Galleron

(n. 1 iunie 1845  sau 1847, Paris – d. 1930, Paris)

IMG_20180423_0002A fost un arhitect francez, cel mai bine cunoscut pentru proiectarea Ateneului Român, a cărui clădire a fost finalizată între 1886 și 1888. Arhitectul, care a excelat în realizarea de clădiri în stil neo-clasic, a mai contribuit și la realizarea unor clădiri semnificative din București, așa cum sunt clădirea veche a Băncii Naționale a României, dar și a altor clădiri impunătoare realizate pentru clienți particulari, atât în Capitală cât și în alte orașe ale  României.

 

 

 

2.Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani

IMG_20180423_0004Filarmonica „George Enescu” este instituţia muzicală reprezentativă a României. Fondată în aprilie 1868,  „, sub conducerea lui Eduard Wachmann, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice. Primul concert a avut loc în 15 decembrie acelaşi an, sub bagheta initiatorului sau.

După inaugurarea palatului Ateneului Roman, la 5 martie 1889, concertele au inceput sa se desfasoare in aceasta sală, asa cum se intamplă si in prezent, Ateneul Roman devenind emblema culturii romanesti si sediu al Filarmonicii.

 

Eduard Wachmann

(n. 10 februarie 1836, București — d. 12 decembrie1908, București)

IMG_20180423_0003A fost un dirijor, compozitor și profesor universitar român de origine germană. Eduard Wachmann a dirijat orchestrele teatrelor naționale de la  Craiova și  București și a fost director al Operei Române, în cadrul Teatrului Național din București.  A  fost fondată  „Societatea Filarmonică Română din București (1868), unde a activat ca dirijor și director. În total, a petrecut 35 de ani la pupitrul dirijoral, reușind să  formeze un nou public interesat de  muzică simfonică.

 

3.Festivalul „George Enescu”, 60 ani

 

IMG_20180423_0006Festivalul „George Enescu” este un eveniment muzical românesc de prestigiu internațional, inițiat în anul 1958 în memoria marelui compozitor și violonist virtuoz român George Enescu. La început, festivalul s-a ținut din trei în trei ani. În anii ’80, festivalul și-a pierdut din strălucire, după ediția din 1979 având loc neregulat.

A fost reluat după Revoluția din 1989  (prima dată în 1991), iar prin Hotărârea de Guvern nr. 258 din 13 martie 2002 privind organizarea din doi în doi ani la București a Festivalului Internațional „George Enescu, s-a stabilit actuala ritmicitate a festivalului.

De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Roman  și la Sala Radio, au participat orchestre și muzicieni de mare prestigiu, precum Filarmonica din Viena, dirijată de Herbert von Karajan, Filarmonica din Stockholm, dirijată de Sergiu Celibidache și Filarmonica din Londra, dirijată de Sir John Barbirolli   Alte personalități muzicale mondiale care au participat de-a lungul anilor la festival au fost Joseph Palnciek, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, David Oistrah , Kurt Masur, Boris Berezovski, Antonio Menses, Jose Van Dam,Lawrence Foster. Printre personalitățile din România au fost  Elena Cernei, David Ohanesian, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu,Ponel Pantea,Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Eugenia Moldoveanu, Elena Simionescu, Radu Lupu, Dan Grigore, Ion Kolemberg și alții.

 

George Enescu

(n. 19 august 1881, Liveni, Botoşani – m. 4 mai 1955, Paris)

IMG_20180423_0005Este considerat cel mai important muzician român. Personalitatea sa artistică s-a manifestat în multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor.

Recunoaşterea lui George Enescu ca muzician complex şi complet a fost întărită şi prin alegerea ca membru al unor importante instituţii din lume. A fost membru corespondent la Academia de Arte Frumoase din Paris (1929), al Academiei „Santa Cecilia” din Roma (1931), al Institutului francez din Paris (1936), al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Praga (1937), iar la 12 august 1948 avea să fie primit, ca membru titular onorific, în Academia Română.

 

Reclame

FĂURITORI AI MARII UNIRI (I)

Marți 20 martie 2018, Romfilatelia, în anul aniversării Centenarului Marii Uniri din 1918, a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale „FĂURITORI AI MARII UNIRI”, partea I, care omagiază personalitățile care au contribuit la realizarea celui mai important ideal al românilor.

 

Am realizat ilustrate maxime deosebite, cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collectiom, tipărite la KayaPrint București și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. 37 București.

 

Miron Cristea

(n. 1818 Toplița – d. 6 martie 1939, Cannes, Franța),

 A fost primul patriarh al României, președinte al Consiliului de miniștri şi membru de onoare al  Academiei Române din 7 iunie 1919.

Pe  1 decembrie 1918, participă la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, apoi a fost component al delegației care a mers la București și a înmânat regelui  Ferdinand actul Unirii cu Regatul României a provinciilor Transilvania, Banat, Crișana şi Maramureș. La  7 iunie 1919, Miron Cristea a fost ales membru de onoare al Academiei Române  , recunoscându-i-se prin aceasta și activitatea publicistică desfășurată până atunci. Pe 19 decembrie 1919, este ales mitropolit primat al României, cea mai înaltă funcție ecleziastică din acele vremuri. În acestă calitate, Miron Cristea a realizat definitivarea unificării ecleziale prin întocmirea rânduielilor și așezămintelor fundamentale ale Bisericii românești unificate. În anul 1925, Biserica Ortodoxă Română este ridicată la rangul de Patriarhie, astfel că, la 4 februarie 1925, Miron Cristea devine primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind instalat în noua demnitate la 1 noiembrie 1925.

 

Iuliu Hossu

 (n. 30 ianuarie 1885,  Milaș,  comitatul Cluj  – d. 28 mai 1970, București)

A fost episcop al  Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla , deținut politic, cardinal, senator de drept în Parlamentul României, membru de onoare (din  1945) al Academiei Române. Iuliu Hossu a fost cel care a citit la 1 decembrie 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba-Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu  Regatul României.

 

  Iuliu Maniu

(n.  8 ianuarie 1873, Șimleul Silvaniei,  județul Sălaj – d.  5 februarie 1953, Sighet),

Jurist, unul dintre cei mai prestigioși oameni politici din istoria României, membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1919. Având o carieră politică ce s-a întins pe parcursul a 56 de ani, Iuliu Maniu s-a numărat printre marii oameni de stat ai țării noastre, luptând cu perseverență împotriva tendințelor autoritare ca un adevărat apărător al democrației.

S-a implicat activ în realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918,  iar din funcția de președinte al Consiliului Dirigent a reușit integrarea rapidă a administrației din Transilvania în cea a României reîntregite. Calitatea care l-a consacrat în prim planul scenei politice a fost moralitatea ireproșabilă, motiv pentru care era numit „sfinxul de la Bădăcin”,

 

 

Ion I. C. Brătianu

(n.  20 august 1864 Florica, Județul Argeș  – d.  24 noiembrie 1927, București),

Om politic, inginer, prim-ministru al României, președinte al Partidului Național Liberal, unul dintre principalii ctitori ai României Mari.

Ion I. C. Brătianu a avut o traiectorie politică fulminantă, purtând povara grea a numelui pe care îl avea. Numele său a reprezentat un mare avantaj, dar el era conștient că trebuia să îl onoreze. Timp de două decenii a făcut şi a desfăcut guverne, iar întreaga clasă politică a ascultat de vocea sa. Regele Ferdinand a fost puternic influențat în deciziile sale de fruntașul liberal, pe care îl considera „zodia bună a României”, iar pentru acest lucru şi-a atras de la opozanȚţi renumele de „rege neîncoronat”. Reformele adoptate pentru consolidarea statului național unitar român, faptul că a fost unul dintre principalii ctitori ai României Mari, ideal secular al poporului român, i-au determinat pe istorici să-l numească cel mai mare om politic şi bărbat de stat al României din toate timpurile.

 

 

Stema României la 1918

Pe timbrul coliței este reprodusă stema României mici, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în granițele țării până în 1918, Muntenia, Moldova, Oltenia și Dobrogea.

 

„RENAȘTEREA ROMÂNIEI” ÎN PICTURĂ

Vineri, 16 februarie 2018, a fost pusă în circulație emisiunea filatelică „Renașterea României” în pictură. Emisiunea are in compunere un timbru cu valoarea nominală de 8 lei ce prezintă pictura lui Gheorghe Tattarescu „Renașterea României”, o coliță cu timbrul în valoare de 15 lei având imaginea unui autoportret al lui Tattarescu, realizat in creion, o versiune intermediară a Autoportretului pe pânză, finalizat în anul 1875.

Alte detalii pe site-ul: http://romfilatelia.ro/ro/renasterea-romaniei-in-pictura/

 

 

 

 

IMG_20180217_0001Renașterea României

Alegorie, semnificând renaşterea ţării prin ştiinţă, artă şi credinţă, idealul eliberării naționale și al edificării unei Românii moderne. Tabloul se află in patrimoniul  Muzeului Municipiului Bucureşti, 229×154 cm, realizat înanul 1850.

 

 

 

IMG_20180217_0002Gheorghe Tattarescu

(1820 Focșani –  1894 București)

A fost un pictor român, clasic, un pionier al neoclasicismului în pictura românească.

Tattarescu a fost cel mai de seamă pictor religios din România. A pictat 58 de biserici, din care le amintim pe cele din București: Colţea, Zlătari, Sf. Spiridon, Creţulescu, Enei.

Gheorghe Tattarescu  a participat la revolutia de la 1848. A pictat portretele revolutionarilor Gheorghe Magheru, Stefan Golescu aflati in exil, iar in 1851 picteaza portretul lui Nicolae Balcescu (in trei replici aproape identice).

 A compus, pe tema revolutiei de la 1848, „Renasterea Romaniei”, iar pentru Unirea Principatelor Române din 1859 a pictat „Unirea Principatelor” in 1857, picturile fiind inspirate din ideea eliberării și unității nationale.

 

 

IMG_20180217_0003În 1864 a infiinţat, împreună cu Theodor Aman, Şcoala de arte frumoase de la Bucureşti, desfăşurând o bogată activitate ca profesor de pictură, fiind şi directorul ei în anii 1891-1892.

Stele ale scenei și ecranului

 

           Miercuri, 20 decembrie 2017, a fost pusă în circulație emisiunea filatelică „Stele ale scenei și ecranului”, formată din sase timbre cu valoarea nominală de 8 lei fiecare, total 48 lei. Mă întreb, dacă la asemenea prețuri practicate de Romfilatelia copiii, adolescentii, sau cei cu venituri modeste pot avea acces la mărcile emise. Oare ce viitor va avea colectionarea de măci poștale? Cred că în câțiva ani, cănd noi vom trece la cele veșnice, va dispărea și filatelia, iar Romfilatelia odată cu noi, dacă nu-și  va recconsidera strategia prețurilor, dacă va continua sa aibă ca obiectiv prioritar profitabilitatea cu orice oreț, si nu va avea o strategie de viitor, în care să nu neglijeze rolul cultural educativ pe care l-a avut marca poștală.

Cu timbrete emisiunii, carțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am creat ilustrate maxime, pentru a  onora valoroșii artiști români  ilustrați pe mărcile poștale.

 

GEORGE MIHAITAGeorge Mihăiță

(n. 23 septembrie 1948, Moreni, județul Dâmbovița)

Este un actor român de teatru și film. A absolvit în 1971 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”  București, secția actorie, clasa prof. univ. Sanda Manu. Începând cu anul  2000 este directorul Teatrului de Comedie din București . Mihăiță a apărut în peste 70 de filme și este privită ca o icoană de film românească. Actorul George Mihăiță a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu  Ordinul național Serviciul Credincios  în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.

Talentul și pasiunea puse în slujba scenei i-au adus numeroase premii, precum: Cel mai bun actor 2010 (Gala UNITER pentru rolul Ametistov din piesa Casa Zoikăi), Cel mai bun actor 2007 (Festivalul Național de Comedie, Galaţi și Festivalul JoakimInterFest, Kragujevac, Serbia, pentru rolul Primarul din spectacolul Revizorul).

 

MAIA MORGENSTERNMaia Morgenstern

 S-a născut în București la 1 mai 1962, într-o familie de evrei. A studiat la Academia de teatru și film între 1981 și 1985, iar apoi a jucat la  Teatrul Tineretului  din Piatra Neamț  până în 1988. A apărut apoi pe scena  Teatrul Evreiesc de Stat din București, după care s-a alăturat trupei de la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”. Printre rolurile notabile pe scena de teatru se numără Lola Lola din Îngerul albastru (Der Blaue Engel) sau Kathleen Hogan în Park Your Car in Harvard Yard. Ea este cunoscută publicului român mai ales pentru rolurile din filmele  Balanța, Cel mai iubit dintre pământeni, Patimile lui Hristos.

Talentul și munca neîncetată i-au fost răsplătite cu numeroase premii și distincţii, dintre care amintim: Premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul Emma (Londra), pentru rolul Maria din Patimile lui Hristos, Ursul de Argint la Festivalul Filmului de la Berlin și Premiul Felix al Academiei Europene de Film, pentru rolul Nela din filmul Balanţa, Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă, pentru rolul Medeea, din Trilogia antică, și Lola Blau din Astă seară: Lola Blau, Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler, în Franţa, Ordinul Regal „Nihil Sine Deo”. Parlamentul European de la Strasbourg o desemnează în anul 2003.

 

 

HORATIU MALAELEHorațiu Mălăele

(n. 1 august 1952. Târgu-Jiu)

Este un actor, regizor, grafician, caricaturist şi scriitor român. A absolvit Liceul Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu, iar în 1975 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, la clasa profesorului Octavian Cotescu. A fost repartizat la Piatra Neamţ, la Teatrul Naţional, unde a interpretat mai multe roluri în piese precum ”Tinereţe fătă bătrâneţe” de Eduard Covalli, ”Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni, etc.

A ajuns apoi la Bucureşti unde a jucat pe scenele celor mai mari teatre Notarra, Odeon, Teatrul Naţional, Bulandra, etc. Începând cu anul 1982 a debutat ca regizor de teatru, după ce făcuse regie de film.

Palmaresul actorului include două Premii UNITER: Cel mai Bun Actor în 1992, pentru rolul Lelio din piesa Mincinosul, interpretat pe scena Teatrului Odeon și Cel mai Bun Actor în 1998, pentru rolul K. Müller din piesa Unde-i revolverul?, în montarea Teatrului Nottara. În 2012, actorului i-a fost conferit Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră la Festivalul Internaţional de Film „Comedy Cluj”. În același an, îndrăgitul actor a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din București. În 2002, a lansat cartea Horațiu despre Mălăele, care cuprinde texte, fotografii, reproduceri de grafică despre viaţa și activitatea teatrală sau plastică a artistului. De asemenea, este autorul volumelor O poveste cu Horaţiu și Rătăciri. În ceea ce privește activitatea sa de caricaturist și grafician, Horaţiu Mălăele a avut zeci de expoziţii naţionale și internaţionale și a publicat mii de caricaturi și desene. A expus la München, Paris, Veneţia, San Francisco, Montevideo etc.

 

 

LUMINIȚA GHEORGHIULuminița Gheorghiu

(n. 1 septembrie 1949, București)

Este o actriță română de voce, scenă, film și televiziune care a câștigat Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, pentru filmul Poziția copilului (2013). A fost, de asemenea, invitata specială a organizatorilor Festivalului de la Cannes  (2006) pentru filmul Moartea domnului Lăzărescu

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Capitală în 1972, la clasa profesorului  Ion Cojar. A debutat în teatru cu rolul Mărioara, într-o piesă montată de Alexandru Tocilescu pe scena Teatrului Cassandra. După absolvire a fost repartizată la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani. În anul 1975 s-a mutat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, iar între anii 1976 și 2003 a fost actriță a Teatrului Bulandra din București.

Cariera în film și-a început-o cu rolul Catrina din filmul  Mormeții (1987). A devenit cunoscută o dată cu pelicula Moartea domnului Lăzărescu  , filmul în regia lui Cristi Puiu, în care are rolul asistentei care îl plimbă pe pacientul Lăzărescu de la un spital la celălalt.

A fost apreciată cu premiul pentru Cea mai bună actriţă și Premiul Academic în cadrul Galei UCIN 2013, pentru rolul din Poziţia Copilului și Sunt o babă comunistă! Luminiţa Gheorghiu a primit și o nominalizare în cadrul European Film Awards 2013, pentru rolul din Poziţia Copilului, film care a fost premiat cu Ursul de Aur la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.

 

MARCEL IURESMarcel Iureș

Actorul Marcel Iureş s-a născut la 2 august 1951, la Băileşti, judeţul Dolj. A absolvit în 1978 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti.
În perioada 1978-1980 a jucat la Teatrul National Cluj, după care a desfăşurat, începând din anii ’80, o prodigioasă activitate teatrală la teatrele ”Bulandra” şi ”Odeon” din Bucureşti. Dintre piesele de teatru în care s-a remarcat, prin talentul, prezenţa scenică şi profunzimea interpretării, amintim: ”Romeo şi Julieta” (1978), ”Cum vă place” (1979), ”Hamlet” (1985, în rolul lui Horatio), ”Dimineaţa pierdută” (1986), ”Merlin sau ţara pustie” (1991),”Richard al III-lea” (1993), ”Trei surori” (1995), ”Caligula” (1996, în rolul principal), ”O noapte furtunoasă” (1999). A jucat, de asemenea, în spectacolul ”Hamlet”, pus în scenă în 1996 de Tompa Gabor la Teatrul Naţional din Craiova. Această montare a piesei ”Hamlet” a fost desemnată ”Cel mai bun spectacol al anului 1996”, distincţie acordată de Secţia Română a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru din România (AICT). Marcel Iureş a făcut senzaţie în cadrul unui turneu susţinut în Marea Britanie în 1993 şi 1994 cu spectacolul ”Richard al III-lea”, în regia lui Mihai Măniuţiu.

În 1995, Marcel Iureș pune bazele Fundației Cultural Artistice Teatrul ACT, prima instituţie cultural-artistică independentă din Romania, cu sală proprie, multifuncţională, destinată spectacolelor de teatru, muzică, film, dans și expoziţii. Sala a fost inaugurată în luna septembrie 1998.

Și în domeniul cinematografiei românești prestaţia sa actoricească este remarcabilă.

După 1995, i-au fost deschise porţile Hollywood-ului: a jucat în ”Misiune: Imposibilă” (”Mission: imposible”, 1996), alături de Tom Cruise, în ”Pacificatorul” (”The Peacemaker”, 1997), împreună cu Nicole Kidman şi George Clooney, în ”Războiul lui Tom Hart”, 2002, avându-i ca parteneri pe Bruce Willis şi Colin Farrell.

 

OANA PELLEAOana Pellea

(n. 29 ianuarue 1962 în Bocorești)

Este o o actrță română de teatru și film . Oana Pellea s-a născut la 29 ianuarie 1962 în București. Este fiica Domnicăi Mihaela, și a actorului român Amza Pellea (7 aprilie 1931 — 12 decembrie 1983).

Actrița a studiat la  UNATC și a terminat studiile în promoția 1984, la clasa prof. Sanda Manu. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Adrian Păduraru și Claudiu Istodor. Din clasa lui Olga Tudorache, colegii săi au fost Carmen Tănase, Bogdan Gheorghiu. În perioada 1984–1987 a fost actriță la Teatrul din Piatra Neamț. A jucat la Teatrul Bulandra din 1987 până în 1999 și a participat la numeroase turnee din America de Nord, America de Sud, Japonia și Europa. Din 1999, Oana Pellea este liber profesionistă. Academia Română i-a acordat Oanei Pellea premiul Aristizza Romanescu pentru cariera teatrală și cinematografică la 16 decembrie 2010. Oana Pellea a câștigat de două ori premiul Uniunii Oamenilor de Teatru din România UNITER, pentru cea mai bună actriță și i s-a acordat premiul Fundației Culturale Române pentru Carieră Internațională Remarcabilă.

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI -MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (I)

Sfârșitul lui 1916 adusese ocuparea a două treimi din teritoriul românesc de către Puterile Centrale. Bucureștiul era stăpânit de inamici, guvernul se mutase la Iași iar frontul se stabilizase în sudul Moldovei. În octombrie 1916, în frunte cu generalul francez Henri Mathias Berthelot, a sosit o misiune militară aliată menită să ajute la reorganizarea Armatei Române. S-a izbutit pregătirea de luptă a 460.000 de oameni, cu o înaltă capacitate combativă și cu un moral ridicat.

Puterile Centrale urmăreau pătrunderea în Moldova şi scoaterea României din război. Conform înţelegerii dintre germani şi austro-ungari, dacă armatele române erau învinse, întreg teritoriul românesc urma să fie anexat de Austro-Ungaria, ducând la dizolvarea României ca stat.

În vara lui 1917, Puterile Centrale au conceput un atac pentru a sparge linia română. Într-o primă fază, au încercat să dea o lovitură decisivă. Văzând că nu le reușește, au început să pună presiune constantă pe tot aliniamentul pentru a găsi un punct slab și a-l fructifica. Nici cu cea de-a doua metodă nu au reușit.

În aceste condiții Marele Cartier General Român a conceput proiectul unei ofensive. Pe 8 iulie 1917, înainte de începerea operațiunilor, generalul Alexandru Averescu, comandantul Armatei a 2-a, s-a adresat militarilor: „Ostași! A sosit momentul mult așteptat de toată suflarea românească, de voi însă cu bună seamă mai mult decât oricine. Să reluăm lupta pentru a răsturna zăgazul urâcios dincolo de care se aud gemetele părinților, fraților, copiilor noștri sub apăsarea vrăjmașului hrăpăreț. Nu uitați că reluăm lupta pentru cea mai dreaptă și cea mai sfântă cauză, și anume pentru izgonirea cotropitorilor din căminul nostru”.

În inima românilor, bătăliile de la Mărășești, Mărăști și Oituz  au un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a a legendarului  îndemn„ Pe aici nu se trece”  lansat de generalul Eremia Grigorescu.

Victoriile ostaşilor români din vara anului 1917 au avut o importanţă deosebită, în realizarea   Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, dezideratul de secole al poporului roman.

Pentru a evoca aceste înăițătoare momente din istoria poporului nostru, Asociația Filateliștilor din București a organizat expoziția filatelică omagială  „TRIUNGHIUL DE FOC MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ” sub coordonarea neobositului colonel (r) Gheorghe Cotolan. La acest eveniment am participat și eu cu exponatul de maximafilie cu tema  ”MAREA UNIRE”. Expoziția a avut loc în perioada 20 – 30 octombrie 2017. La vernisajul expoziției, desfășurat în ziua de 20 octombrie 2017, au paticipat mai multe persoane precum si reprezentanți ai Asociației Cadrelor Militare în Rezarvă și Retragere, Fililala Sector 1 și ai Asociației Cadrelor Militare în Rezarvă și Retragere din Arma Geniu,al cărei membru sunt și eu. Din această delegație a făcut parte și colonelul (r) Emil Patrichi, care în perioada 1 noiembrie – 1 decembrie 2018,. și-a propus să parcurgă pe jos distanța dintre București și Alba Iulia pentru ca apoi să fie prezent și să participe la manifestările organizate cu prilejul zilei de 1 Decembrie 2018 din Capitala Marii Uniri.   Detalii despre această acțiune găsiți aici : http://acmrrag.ro/comunicate/marsul-recunostintei-initiativa-domnului-colonel-r-emil-patrichi/

S-au acordat diplome expozanților și tuturor participanților la această manifestre li s-au oferit catalogul expoziției și plicurile ocazionale editate cu acest prilej.

Prezint câteva imagini de la expoziție și materiale filatelice editate.

Ale detalii despre această expoziție și piesele realizate de mine cu ștampilele omagiale, le voi prezenta în postările viitoare.

 

Plicurile omagiale editate :

 

 

Expoziția Internațională de Maximafilie „MINIMAX PLOVDIV 2017”

În perioada 20 – 22 octombrie 2017. s-a desfășurat la Plovdiv- Bulgaria, Expoziția Internațională de MaximafilieMINIMAX PLOVDIV 2017” organizată în cadrul unui targ internațional al colecționarilor.

Președintele juriului expoziției a fost reputatul filatelist si maximafilist,  domnul Nicos Rangos, fost președinte al Comisiei FIP pentru Maximafilie, in prezent Director al FEPA.

La această expoziție am participat și eu cu exponatul de maximafilie (un panou) intitulat „The Romanian Ahtenaeum” (Ateneul Român), alături și de alți câțiva maximafiliști români.  Exponatul meu a fost  apreciat cu 86 puncte. Consider că este un rezultat bun, mai ales că l-am pregătit intr-un timp foarte scurt, afând întâmplător despre această expozitie, de la domnul avocat Leon Iancovici, căruia îi mulțumesc pentru aceasta. De asemenea îi multumesc domnului Francisc Ambruș, comisarul expoziției din partea României, pentru includerea exponatului meu in planul expoziției …pe ultima sută de metri.

 

 

           PALMARESUL EXPOZANȚILOR DIN ROMANIA LA           

„MINIMAX PLOVDIV 2017

Title Scoring
Leon Iancovici awarded with Grand Prix International of this exhibition
Leon IANCOVICI – Bucureşti – The cross 95 points
Leon IANCOVICI – Bucureşti -Egyptian pyramids 95 points
Raoul-Ioan IANCOVICI – Bucureşti – World War II Causes 90 points
Călin DOROŞ – Bacău – Des Romanins renommés en France  88 points
Mihai CEUCĂ – Bacău – L’élefant 87 points
Alexandru ANTONACHE – Bucureşti – The Romanian Athenaeum 86 points
Andreea-Bianca COSAC – Bucureşti – African elephant 84 points
David STOICA – Iaşi – Le berger allemand 82 points
Gabriel OANCĂ – Bacău – Constantin Brâncuşi 72 points
Ana-Aurora MUNTEAN – Timişoara – Mountain flowers 70 points

 

 

DIPLOMA

acordată de juriul expoziției

 DIPLOMA

 

 

 

Exponatul „Romanian Ahtenaeum” (Ateneul Român)

 

 

155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI

Bucureștii au devenit , in mod oficial, Capitala Principatelor Unite Române la  24 ianuarie 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.Noua calitate a orașului, va contribui la o dezvoltare tot mai accentuată a sa, atât din punct de vedere teritorial și demografic, cât și urbanistic edilitar, cultural și economic.

Romfilatelia, a introdus  în circulaţie miercuri, 20 septembrie 2017., emisiunea 155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI. Timbrul emisiunii, având valoarea nominală de 8 lei, înfăţișează clădirea Universităţii la 1938 și statuia lui Ion Heliade Rădulescu,  iar coliţa emisiunii având valorea nominală de 16 lei, ilustrează portretul lui Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei sale, la data de 24 ianuarie 1862, în mod oficial, Bucureștii au devenit Capitala Principatelor Unite Române

Iată câteva ilustrate maxime realizate cu aceate timbre și ștampila prima zi a emisiunii :

 

 

1Alexandru Ioan Cuza  (1820 -1873) a fost primul domnitor al Principatelor Române Unite  și al statului național România. A participat activ la revoluția de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în Ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern. Cartea poștală este editată de Complexul Muzeal Național  „Moldova” Iași, Muzeul Unirii.

 

 

 

 

3Universitatea București la 1938

Universitatea din București, fondată în 1864, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. Mai mulți absolvenți ai Universității s-au afirmat ca personalități de seamă: profesori și cercetători la alte universități din lume, membri ai Academiei Române și ai unor academii din alte țări, scriitori, politicieni (parlamentari, miniștri, prim-miniștri, președinți), diplomați etc

Palatul Universității este o construcție aflată în  Piața  Universității dinBucurești , în perimetrul descris de străzile  Regina Elisabeta,  Academiei, Edgar Quinet,  Nicolae Bălcescu, înaltă de 6 etaje, construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, a început în data de  10 octombrie 1857, după planurile arhitectului  Alexandru Orăscu,  și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912-1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești.  

Împodobirea exterioară a palatului a fost realizată de către  Karl Storck  împreună cu asistentul său,  Waibel , și un elev de-al său, Paul Focșeneanu.

Cartea poștală Allex Collection este tipărită la FullColor București.

 

 

 

4.jpgIon Heliade-Rădulescu (1802 – 1872

A fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte.

Statuia lui Ion Heliade-Rădulescu din București a fost realizată din  marmură de  Ettore Ferrari și dezvelită la 21 noiembrie 1880. Statuia a fost amplasată în Piața Universității din  București (pe atunci Piața Academiei) și îl reprezintă pe  Ion Heliade-Rădulescu privind spre Palatul Universității  într-o atitudine caracteristică oratorilor, cu capul ușor aplecat înainte ținând o carte în mâna stângă, mâna dreaptă și fața descriu discuția pe care o poartă peste veacuri cu trecătorii.

Cartea poștală Allex Collection este tipărită la FullColor București.