Flux RSS

Category Archives: Bucuresti

ZIUA MĂRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI PECEȚI ALE DOMNITORILOR ROMÂNI (II)

Joi, 15 iulie 2021, a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale Peceți ale domnitorilor români (II).

În Țăra Româneascăi, sigiliile și pecețile au avut drept simbol acvila purtătoare de cruce, însoțită de soare și de lună .

Cele patru timbre ale emisiuniii prezintă sigilii în ceară și hrisobule ale unor domnitori ai Țării Românești din secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea: Petru Cercel, Radu Mihnea, Grigore I Ghica, Constantin Brâncoveanu. Fiecărui sigiliu îi este asociat portretul domnitorului respectiv, pe fundal fiind reproduse documente emise în timpul domniilor acestor principi valahi.

Cu timbrele emisiunii am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărțile poștale Allex Collection și am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii., Cartile maxime prezintă  pe cei patru domniitori mentionati mai sus..

Constantin Brâncoveanu. 

Sfântul Martir și Binecredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu a fost Domn al Țării Românești între anii 1688 – 1714. În timpul cât a domnit, Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. În 1714, pe 15 august, a fost martirizat de către turci, la Constantinopol (în prezent Istanbul), împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. Cu toții sunt prăznuiti pe 16 august, sub numele de Sfinții martiri Brâncoveni.

Petru Cercel

 Domnitor al  Țării Românești  în perioada  29 august 1583 –  16 aprilie 1585.

Radu Mihnea. 

A fost domn al  Țării Românești: noiembrie 1601 – martie1602, aprilie 1611 – mai 1611,  12 septembrie 1611  – august 1616, august 1620 – august 1623 și al Moldovei:  24 iulie 1616 – 9 februarie 1619 și 4 august 1623 – 20 ianuarie 1626. Radu Mihnea a fost înmormântat laMănăstirea Radu Vodă  din București, pe care a ctitorit-o în 1615

.

Grigore I Ghica. 

A ocupat tronul Țării Românești de două ori, între anii 1660-1664 și 1672-1673.

ION D. BERINDEI, 150 DE ANI DE LA NAȘTERE

Vineri, 2 iulie 2021, a fost lanată emisiunea de mărci poștale Ion D. Berindei, 150 de ani de la naștere, dedicată unuia dintre marii arhitecți ai României, arhitectul Ion D. Berindei (1871–1928) care este autorul unor clădiri de referinţă pentru arhitectura din Romania, de la inceputul secolului XX, dintre care amintim: in Bucureşti, palatul Gheorghe Grigore Cantacuzino (astăzi, Muzeul George Enescu), casa George Assan (astăzi, Casa Oamenilor de Ştiinţă), Sindicatul Ziariştilor (astăzi, Teatrul Foarte Mic), casa Alexandru G. Florescu, casa George Solacolu, muzeul şi casa Kalinderu, casa amiral Vasile Urseanu, vila Maria Ioanidi, casa Toma Stelian, leagănul Sf. Ecaterina, in Iaşi, Palatul Culturii, in Craiova, casele Romanescu şi Poenaru.”

Cu timbrele acestei emisiuni si cărIle postale Allex Collection, am realizat ilustrate maxime , aplicând ștampila prima zi a emisiunii la 0.P. 37 Bucurețti.


Casa Assan (Casa Oamenilor de Știință)

Construită, în anul 1904, de arh.Ion D. Berindei pentru George G. Assan. În 1945 a devenit Casa Oamenilor de Știință.

Casa Titulescu,astăzi sediul Fundației Europene Titulescu

Construită, în anul 1912, de arh. Ion D. Berindei pentru marele diplomat român Nicolae Titulescu

Palatul Cantacuzino (Muzeul Național „George Enescu”)

Construit de arh. Ion D. Berindei 1901-1906, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, (Nababul)

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” 

Construit de arh. Ion D. Berindei in 1910

Ion D. Berindei (1871-1928) 50 de ani de la naștere

Unul din marii arhitecti ai României.

BICENTENARUL REVOLUȚIEI CONDUSE DE TUDOR VLADIMIRESCU 1821-2021

Marți, 22 iunie 2021,  a apărut emisiunea de mărci poștale „Revoluția lui Tudor Vladimirescu, 200 de ani”, alcătuită dintr-o marcă poștală, o coliță dantelată, un bloc special aniversar și un plic prima zi.

Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. Revoluția a avut cauze naționale, economice și sociale și, deși a fost în cele din urmă înfrântă de trupele otomane, a adus în atenția cancelariilor marilor puteri europene situația din Principateele Dunărene și a determinat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote.

Cu timbrele emisiunii am realizat doua ilustrate maxime. Am folosit cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Adresez mulțumiri domnului Emil Stanciu, care m-a ajutat la aplicarea ștampilei la O.P. 37 București.

Tudor Vladimirescu,

Portret după o gravură de Theodor Aman. din anul 1879.

Tudor Vladimirescu

Portret după o litografie din secolul al  XIX-lea

 

SFINTELE PAȘTI 2021 – ÎNVIEREA DOMNULUI

Posted on

În Sfânta și Marea Duminică a Paștilor prăznuim Învierea cea dătătoare de viață a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Sărbătoarea Paştelui este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.  



Ilustrata maxima prezinta Învierea Domnuli. Icoana se găsește pe catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului.

Doresc tuturor un Paște Binecuvântat !

HRISTOS A ÎNVIAT!

CRĂCIUN 2020

Joi, 12 noiembrie 2020 a fost pusă în circulație, emisiunea de mărci poștale Crăciun 2020.

 Am reușit să realizez trei ilustrate maxime, folosind timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Timbrele cu valoarea nominală  de 1,90 lei ilustrează icoanele  Buna Vestire și Nașterea Domnului, iar timbrul coliței nedantelate cu valoarea nominală de 29 lei prezintă icoana Maica Domnului cu Pruncul . Icoanele se află pe catapetesma Catedralei Mântuirii Neamului(Catedrala Națională), din București.

Icoana Buna Vestire

Icoana Maica Domnului cu Pruncul

Icoana Nașterea Domnului

TRATATELE DE PACE DE LA PARIS,TRATATUL DE LA TRIANON, 1919-1920 (I)

Tratatul de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles. Oficialitățile care au semnat acest act istoric reprezentau Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și alte nouă state, printre care și Ungaria, reprezentată de Ágost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, ministru de finanțe și prim delegat la Conferința de Pace.

Tratatele semnate în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920) au conferit recunoașterea internațională a noilor frontiere ale statului român, inaugurând o perioadă istorică cunoscută sub denumirea de România Mare.

Emisiunea de mărci poștale „Tratatele de Pace de la Paris, 1919–1920, Tratatul de la Trianon  a fost  lansată  miercuri, 28 octombrie 2020. Emisiunea este compusă din două timbre și două colițe.

Cu timbrele acestei emisiuni si cărțile poștale Allex Collection am realizat cateva variante de ilustrate maxime. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P 37 București.

Cărțile poștale maxime prezintă cele mai importante personalități care au conribuit ia realizarea României Mari  și ia recunoașterea internationals a acestui măreț act istoric

Regele Ferdonand I (1914 – 1927) și Regina Maria (1914 – 1938)

Au avut  un rol important în intrarea României in război la 14/27 august 1916, alături de Puterile Antantei, având ca țel final eliberarea teritoriilor românești, cotropite de Rusia, și Imperiul Austro-Ungar.

Regele Ferdonand I (1914 – 1927)

Ferdinand I a urcat pe Tron la 28 septembrie/ 11 octombrie 1914 şi a domnit timp de 13 ani, până în ziua morții, 20 iulie 1927. Loialitatea sa față de țară, tăria convingerilor sale și felul ireproșabil în care servește Națiunea și Coroana îi aduc numele de ,,Ferdinand cel Loial”.

Domnia Regelui Ferdinand a fost marcată de două evenimente majore în istoria ţării: Primul Război Mondial şi Marea Unire ce a urmat războiului.

Regele a ţinut să precizeze că, pentru a lua decizia de intrare a României în primul razboi mondial, a trebuit să se învingă pe sine (aluzie la faptul că intra în război împotriva ţării în care s-a născut), fiind călăuzit numai de interesele superioare ale României.

După război, Ferdinand I, supranumit şi „Întregitorul“, a văzut împlinirea visului românilor, prin Unirea succesivă a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Ţara.

Regina Maria (1914 – 1938)

Cartea postală realizată de di. Alexandru Mateescu după o pictură de ValentinTanase

Poate unul dintre mai indrăgite personaje din istoria tării, Regina Maria, supranumită „Regina-soldat” si „Mama tuturor”, datorită curajului de care a dat dovadă in Primul Razboi Mondial, a jucat un rol cheie in recunoasterea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 de către marile puteri,

Regina Maria trebuia sa apere interesele noului stat creat in urma unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania si ale cetatenilor ei, pe fondul neintelegerilor dintre premierul Ionel Bratianu si reprezentantii Frantei si Angliei pentru retrasarea granitelor.

Astfel, in 1919, Regele Ferdinand a trimis-o in vizite neoficiale in Franta si Marea Britanie, pe care le-a efectuat in martie – aprilie, pentru a pleda cauza tarii la Conferinta de Pace de la Paris (1919 – 1920), unde a vorbit despre sacrificiile pe care le-a facut armata română in timpul Primului Razboi Mondial, impresionand opinia publică si având convorbiri importante cu presedintele Frantei Raymond Poincare si cu prim-ministrul Georges Clemenceau. Totodata, s-a intâlnit cu prim-ministrul Marii Britanii, Lloyd George, si cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson.

Poate cea mai grea intalnire pe care a avut-o a fost cea din 7 martie 1919, de la Paris, cu prim-ministrul francez Georges Clemenceau, in fața căruia a pledat pentru integrarea in Romania, dupa Primul Razboi Mondial, a Transilvaniei pana la Tisa si a Banatului, in intregimea lui. 

Clemenceau avea sa fie impresionat de ea, rămânând antologică afirmatia acestuia: „O regină ca aceasta trebuie primita cu onor militar,

Misiunea sa a avut rezultat: Marea Unire si frontierele Romaniei Mari au fost recunoscute prin tratatele de la Versailles (28 iunie 1919 – 21 ianuarie 1920), Saint-Germain (10 septembrie 1919) si Trianon (4 iunie 1920).

140 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI

Miercuri, 21 octombrie 2020, a intrat în circulație emisiunea de mărci poştale 140 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României, alcătuită din șase timbre, o coliță nedantelată și un bloc filatelic, ce ilustrează Palatul Nou al BNR și clădirile sucursalelor teritoriale

La 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.

Am realizat doua ilustrate maxime cu Palatal BNR și Sucursala București, urmând ca sa fac si cu celelalte sedii ale sucursalelor din țară, cu stampilele de poșta, deoarece ștampila prima zi a emisiunii nu asigură concordanța de loc,. Am folosit carți poșrale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Sucursala  BNR din București 

Clădirea fostei bănci Chrissoveloni este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București situată pe str. Lipscani nr. 16, În prezent se află în patrimoniul BNR. A fost construită în perioada 1923-1929 după proiectul arhitectului George Matei Cantacuzino.  Un al doilea corp de clădire a fost ridicat pe strada Stavropoleos nr. 7 după planurile arhitectului August Schmiedigen. Astfel, clădirea a fost concepută cu două intrări, cea din str. Lipscani fiind destinată clienților băncii, iar cea de pe str. Stravopoleos, era destinată angajaților.

Între anii 1993-1998, Palatul Chrissoveloni a cunoscut un amplu proces de restaurare și consolidare sub coordonarea arhitecților Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică și Eliodor Popa. Premierea proiectului, prin care palatul și-a recăpătat strălucirea și soliditatea, de către Uniunea Arhitecților din România reprezintă o recunoaștere a valorii acestuia.

Palatul Nou al Băncii Naţionale a României,

Construcţia unei noi clădiri a BNR a fost provocată de extinderea progresivă a atribuţiilor băncii, mai ales în legatură cu organizarea şi supravegherea comerţului cu devize (1935) şi a circulaţiei metalelor preţioase (1938). Noul palat a fost construit  în perimetrul cuprins între străzile Lipscani, Doamnei, Smârdan şi Egeniu Carada, urmând să modifice substanţial aspectul zonei, prin crearea unei construcţii masive, pe 5 etaje şi retragerea faţadei acesteia de la frontul străzii Doamnei.
Proiectul a fost elaborat de şeful Serviciului de Arhitectură al băncii, Radu Dudescu, împreună cu un grup de arhitecţi români (I. Al. Davidescu, N. Creţoiu, Gh. Nichitovici şi G. Vidraşcu). Construcţia palatului a început în anul 1940 şi trebuia sa fie încheiată, la roşu, în cursul anului 1941. Din cauza războiului, lucrările au decurs însă mult mai lent, fiind încheiate abia la mijlocul anilor ’50. 

Mihai Eminescu, poet al Credinţei Neamului Românesc

La 15 iunie 2020, s-au împlinit  131 de ani de la moartea poetului roman naționai și universal,  Mihai Eminescu. „Luceafărul poeziei româneşti” a murit la vârsta de 39 de ani, în Bucureşti.

Atașamentul, respectul și admirația lui Eminescu pentru Biserica neamului, pe care a văzut-o mereu prezentă în dezvoltarea culturii și identității naționale a poporului român, le-a dobândit din familia sa,

Iubit și prețuit de oamenii Bisericii de la vârsta fragedă a copilăriei și până la sfârșitul vieții, Eminescu a fost la rândul său un iubitor și apărător al Bisericii. Astfel, el a numit Biserica Ortodoxă ‘maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului 

Romfilatelia a introdus in circulatie , luni i5 iunie 2020, o emisiune filatelica , formată din două mărci poștale.

Ambele timbre ale emisiunii au valoarea nominală de 8,50 lei. Pe unul dintre acestea se regăsește un bust al lui Mihai Eminescu aflat în curtea Mănăstirii Putna, alături de imaginea mănăstirii. Celălalt timbru este ilustrat cu un detaliu al statuii lui Mihai Eminescu, din  fața Ateneului Român din București (operă a sculptorului Gheorghe D. Anghel), alături de primele versuri ale poeziei Rugăciune.

Cu acest ultim timbru am realizat două ilustrate maxime, folosind cărțile poștale Allex Collectiom. De asemenea cu suportul realizat de domnul Alexandru Mateescu, ce prezintă poezia Rugăciune  și timbrul emisiunii, am făcut o interesantă ilustrată maximă. Am obliterat cu stampila  prima zi a emisiunii din data de 15 iunie 2020.

Detaliu bust al statuii lui Mihai Eminescu, din fața Ateneului Român.

Poezia ”Rugăciune”

Statuia  lui Mihai Eminescu, din fața Ateneului Român

AEROMFILA 2020

Comisia de Aerofilatelie dn cadrul FFR, condusă de domnul Alexandru Bartoc,  a organizat in zilele de 23 – 25 aprilie 2020, la Muzeul Recordurilor Românești, expozitia AEROMFILA 2020, dedicată unor evenimente importante :

1) Împlinirea a 100 de ani de la inființarea CFRNA

La 23 aprilie 1920 – a luat ființă Prima Companie de Navigație Aeriană Internațională Transcontinentală din lume pentru pasageri, poștă și mărfuri, COMPANIA FRANCO – ROMÂNĂ DE NAVIGAȚIE AERIANĂ – CFRNA.

 Traeul iiniei  aeriane facea legătura între orașele: Paris – Strasbourg – Viena – Praga – Budapesta (la început Arad) – Belgrad – București – Constantinopol.

2) Aniversarea a 50 de ani de la constituirea Comisiei de Aerofilatelie din cadrul AFR, la 23 Aprilie 1970,

Pentru a marca aceste evenimente a a fost pusă în circulație emisiunea filatelică ”AEROMFILA 2020” compusă din trei mărci și o coliță dantelată.

Condițiile de organizare au fost foarte dificile, avand in vedere restricțiile perioadei critice  prin care trecem. Păcat ca expoziția nu poate fi vizitată de mai mulți oameni, pentru că eforturile organizatorilor în frunte cu domnul Alexandru Bartoc ,au fost remarcabile.

Cu aceste mărci, carțile poștale ilustrate Allex Collection, am realizat câteva ilustrtae maxime. Obliterarea s-a făcut cu ștampila prima zi a emisiunii a cu cele ale expozitiei.

POTEZ – IX



Avion de linie timpurie produs în Franța ,în anii 1920, folosit de CFRNA

MEDALIA CFRNA

Aversul medaliei de cupru, bătută la 23 aprilie 1920, la Paris, redă traseul curselor eriene CFRNA

ROMBAC 1 – 11

Primul avion de pasageri cu reacție produs în România

COUDRON – C61

Avion folosit de CFRNA la deschiderea primei linii aeriene internaționale de noapte cu zbor regulat Belgrad – București  10.09.1923.

Cina cea de Taină

Icoană aflată în patrimoniul Mănăstirii Radu Vodă, București


Ziua de joi din Săptămâna Mare este cunoscută drept Joia Mare. În această zi, se prăznuiește spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtășanii (Euharistia), rugăciunea din gradina Ghetsimani și prinderea Domnului de către farisei. Seara, se oficiază slujba celor 12 Evanghelii.
Potrivit tradiției, în Joia Mare se înroșesc ouăle pentru ziua de Paști.