RSS Feed

Category Archives: Delta Dunarii

Specii Periclitate

Romfilatelia introduce în circulaţie, în premieră, începând de joi, 11 mai 2017, emisiunea comună România – Administraţia Poştală a ONU, intitulată „Specii Periclitate”. Astfel, acest proiect filatelic este lansat simultan la sediile centrale ale Organizației Națiunilor Unite de la Geneva, Viena și New York. (extras din comunicatul Romfilatelia)
Cu mărcile acestei emisiuni, carțile poștale ilustrate Allex Collection, tipărite la FullCollor-București și ștampila prima zi aplicată la O.P.37 București am făcut câteva ilustrate maxime

 

 

 

Şoimul de iarnă (Falco Columbarius)

2În țara noastră șoimul de iarnă este un vizitator de iarnă frecvent. Șoimul de iarnă este cea mai mică pasăre răpitoare de zi din Europa. Este un vânător îndrăzneț și îndemânatic, ce prinde păsări mai mici zburând rapid, la mică înălțime. Efectivele au scăzut mai ales datorită insecticidelor folosite în Europa în anii ’50-60 ai secolului trecut.

 

 

 

 

Acvila de câmp (Aquila Heliaca).

1Cunoscută şi sub denumirea de acvilă imperială, este o specie caracteristică zonelor împădurite situate în apropierea zonelor deschise agricole sau de păşune. Este o specie răspândită în centrul şi estul continentului european. Populaţia europeană a speciei este foarte mică, cuprinsă între 850-1400 de perechi, fiind în permanentă scădere.Reducerea suprafeţelor împădurite, tăierea copacilor bătrâni, deranjul determinat de activităţile forestiere şi de vânătoare sunt principalele pericole pentru această specie.

 

 

 

 

Vidra (Lutra Lutra), 

3Vidra (Lutra lutra) este un mamifer care trăiește în mediul acvatic – râuri, lacuri sau mlaștini cu vegetație pe margini, unde își face culcuș. Este o specie protejată la nivel european (Natura 2000) și național, fiind periclitată și chiar dispărută din unele zone sau țări europene unde se depun eforturi pentru a reintroduce sau reface populațiile de vidră.

 

 

 

Morun (Huso Huso)

4Specia este răspândită în Marea Neagra, Marea Azov, Marea Caspică, Marea Adriatică. Din Marea Neagră morunul intră în DunăreNistruNipruBug.În prezent, morunul urcă pe Dunăre până la Porțile de Fier (Km 863). Porțile de Fier I și II au barat Dunărea și au redus arealul de reproducere al morunului în Dunăre ducând la scăderea dramatică a capturilor de morun în România.  Morunul este cel mai mare dintre sturionii noștri și cel mai mare pește din apele dulci ale Europei și României, putând atinge o lungime de 5-7 m și chiar mai mult (s-au citat și moruni de 9 m lungime) și o greutate de 1500-2000 kg.

.

Anunțuri

PĂSĂRI DE BALTĂ

PĂSĂRI DE BALTĂ

În ziua de vineri, 21 august 2015, a fost lansată emisiunea filatelică ”Păsări de baltă”, formată din patru timbre si o colita dantelată. Cu aceste marci poștale și cartile poștale editate de Allex Collection, tipărite la Lucky Superstar, folosind stampila prima zi a emisiunii, București 21.08.2015, am realizat câteva ilustrate maxime. Sper să fie apreciate.

CHIRAChira de balta (Sterna hirundo)

Este caracteristică zonelor umede costiere, dar și lacurilor interioare cu apă dulce. Lungimea corpului este de 31 – 37 cm și o greutate de 110 – 145 g. Anvergura aripilor este de circa 75 – 80 cm. Adulții au infățișare similară. Penajul este gri, iar ciocul roșu aprins cu vârful negru și picioarele roșii. Partea superioară a capului este neagră. Se hrănește cu pește (5 – 15 cm lungime), insecte, și melci.

PESCARUS

Pescaruș cu picioare galbene  (Larus michahellis )
Specie clocitoare colonială pe coastele mediteraneene si atlantice, local si in interiorul continentului; la noi, cuibarește in interiorul localităților, probabil, fiind in expansiune. După perioada de cuibărit și iarnă, execută deplăsari ample, ajungând pe coastele britanice si cele sudice ale M. Baltice. Foarte asemănător cu pescărușul argintiu, cu diferențe mici ale dimensiunilor. Pe sol, vârfurile aripilor depășesc mai mult linia cozii, picioarele sunt mai lungi, cioc mai robust, cu vârful evident curbat si unghiul mandibulei evident marcat. Adultul are picioare galbene si cioc galben strălucitor cu o pată roșie mare spre vârful mandibulei, supraalarele sunt gri-inchis, cu mai mult negru si pete albe mai mici pe vârful aripilor.

ciocCiocântorsul (Recurvirostra avosetta)

Este o specie caracteristică zonelor de țărmuri ale limanurilor si coastelor marine. Lungimea corpului este de 42 – 46 cm si o greutate medie a corpului de 310 – 410 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 67 – 77 cm. Adulții au infățișare similară. Ciocul masculului este mai lung si mai putin curbat în sus. Penajul este o combinație interesantă de alb cu negru. Se hrănește printr-o miscare de “cosire” realizată cu ciocul, prînzand insecte, moluște, crustacei, viermi, dar si cu fragmente vegetale de la suprafața apei.

CALIFARCălifarul roşu (Tadorna ferruginea )

Este o specie caracteristică habitatelor de stepă, prezente in apropierea malurilor lacurilor. Lungimea corpului este de 58 – 70 de cm si o greutate de medie de 1.000 – 1.600 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 110 – 135 cm. Se hrănește cu plante specifice regiunii de stepă, semințe, dar si cu insecte, crustacei, moluște, pești, broaște și viermi.Specie prezentă mai mult in sudul si estul continentului european. Ierneaza in sud-estul Europei. Datorită penajului atractiv este păstrată și în captivitate, în colecții ornitologice si in parcuri.

LEBADALebăda de vară (Cygnus olor),

Trăiește în zone cu apă dulce sau sărată: lacuri, iazuri, râuri, ape de coastă, lagune, estuare, mlaștini. Deseori poate fi găsită si in zonele urbane. Are un corp foarte mare, cu lungimea de 140-160 cm, anvergura de 200-240 cm, o masă corporală medie de 11.500 g (mascul) si 9.000 g (femela). Are un penaj alb uniform, cu cioc portocaliu. Picioarele și laba piciorului sunt negre. Gâtul lung este ținut intr-o curbă in forma de S. În sălbăticie, trăiesc in medie 10 ani.Se hrănește cu plante, rădăcini, semințe de ierburi, viermi, insecte, moluște, melci uneori și pești mici. În România este prezentă în sezonul cald în Delta Dunăriicomplexul lagunar Razim-Sinoie și unele bălți mari din ținuturile joase; iarna migrează spre sudul Mării CaspiceDelta Nilului și estul Mării Negre ori în preajma bălților neînghețate din interiorul României, unde iernează și unele populații nordice.

Surse de documentare

http://www.sor.ro/ro/pasari/Sterna-hirundo.html

Delta Dunării

Delta Dunării (3446 km²), este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.

Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991și este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România.

Dunărea, ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă : Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud, braț care mai apoi, la Furca Sfântu Gheorghe se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe.

Vegetația Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică mlaștinilor (stufulpapurarogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salciefrasinarinplop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea și Caraorman și sunt alcătuite din stejar brumăriustejar pedunculatfrasinplop tremurătorulm, plante agățătoare.

În delta cresc peste 360 specii de păsări și 45 specii de pește de apă dulce. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană), , vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul.

E vară… e soare…ce bună-i o plimbare.

Pentru cei care nu pot sa facă o astfel de plimbare,  prezint mai jos,  câteva cărți poștale maxime cu aspecte din delta.

1

Delta Dunării, marca poștală  4,80 lei (28.12.1977),  cartea poștală ilustrată Editura Meridiane cod 19404, ștampila poștală de zi Sulina 23.10.1985.

2

Portul Tulcea, , marca poștală  3,00 lei (28.12.1977), cartea poștală ilustrată Editura OSETCM cod 2298/77, ștampila poștală de zi Tulcea 15.07.1978.

 

 

3

 

 

Navigație pe Brațul Sulina, marca poștală  3,40 lei (28.12.1977), cartea poștală ilustrată editură neidentificată, ștampila poștală de zi, Sulina 23.12.1978.

 

 

 

4

Plimbare de agrement în delta, marca poștală  20 bani (15.05.1974), cartea poștală ilustrată Editura OSETCM cod 3460/80, ștampila poștală de zi Crișan 04.09.1980

5

 

 

 

 

Cu barca la pescuit, , marca poștală  1,00 leu (15.04.1971), cartea poștală ilustrată Editura OSEDT cod 689/73, ștampila ocazională Tulcea 08.07.1979.

 

 

6

 

 

Vegetație specifică deltei, marca poștală  3,00 leu (25.03.1986), cartea poștală ilustrată Editura Sport-Turism cod EST 2637, ștampila ocazională Tulcea 20.03.1987

 

 

 

7

 

 

Pelicani(Pelecanus), marca poștală 10,00 leu (25.03.1980), cartea poștală ilustrată Sibiu, ștampila ocazională Tulcea 24.05.1987.

 

 

 

 

8

Pelicani(Pelecanus), marca poștală 55 bani (20.07.1978), cartea poștală ilustrată Sibiu, ștampila ocazională Tulcea 24.05.1987.

 

 

 

 

 

9

 

Pelicani(Pelecanus), marca poștală 1,00 leu (0,03,1977), cartea poștală ilustrată Publiturism, ștampila poștală de zi, Murighiol 24.09.1982.

 

 

 

 

 

11

 

Pelicani(Pelecanus), marca poștală 1,00 leu (15.12.1984), cartea poștală ilustrată Muzeul Deltei Dunării Tulcea, ștampila ocazională Tulcea 26.10.1985.

 

 

 

10

 

Pelicani(Pelecanus crispus), marca poștală 1,00 leu (15.12.1984), cartea poștală ilustrată Crădina Zoologică București, ștampila ocazională Tulcea 24.05.1987.

 

 

 

 

12

 

 

 

Egreta (Egretta), marca poștală  55 bani (20.12.1968), cartea poștală ilustrată Publiturism, ștampila poștală de zi, Murighiol 24.09.1982.

 

 

13

 

 

Egreta (Egretta), marca poștală  55 bani (25.03.1980), cartea poștală ilustrată Muzeul de Științe Naturale Galați, ștampila poștală de zi, Sf. Gheorghe  22.08.1981.

 

 

 

14

 

 

 

Egreta (Egretta)), marca poștală  1,00 leu (25.03.1980), cartea poștală ilustrată Muzeul Banatului Timișoara, ștampila ocazională Tulcea 15.11.1983.