RSS Feed

Author Archives: alex.antonache

NUDURI ÎN PICTURA ROMÂNEASCĂ

Romfilatelia a pus în circulație, vineri, 15 februarie, emisiunea de mărci poștale intitulată Nuduri în pictura românească, în care sunt ilustrate cele mai apreciate opere de acest gen aparținând lui Nicolae Grigorescu

Nicolae Grigorescu (1838-1907), este primul dintre fondatorii picturii române moderne, socotit a fi marele maestru al penelului românesc, a ilustrat, în picturile sale, simbioza dintre realismul Școlii de la Barbizon, impresionism şi simbolism.

 Nicolae Grigorescu a fost primul artist plastic care a devenit membru al Academiei Române.

Nudurile au reprezentat un motiv mai puțin folosit în opera lui Nicolae Grigorescu . După momentul studiilor de Paris, motivul nudului a fost din ce în ce mai rar abordat de către pectorul românn. După ceva vreme, motivul a revenit în creația grigoresciană, a devenit mai frecvent. De această dată, nudurile nu mai sugerează un aspect de castitate, puținătatea formelor din picturile cu țărance fiind abandonate.

Modelele care-l atrăgeau cel mai mult pe Nicolae Grigorescu , erau cele delicate, încă neformate, zvelte și mlădioase, zurlii, în care totul era numai promisiune și nimic ajuns la maturitate, așa cum în mediul rural sunt codanele cu vârsta între treisprezece și cincispreceze ani.

Cel mai reușit dintre toate nudurile pe care le-a pictat, este Bancanta. Este un tablou de dimensiune mijlocie și a fost pictat cu o pasiune și o căldură ce s-au transmis în întregime acestei bucăti remarcabile. Artistul a reușit să armonizeze plastic toate elementele compoziționale ale imaginii înfățișate, chiar și amănuntele surprinse pe figura surâzătoare, surprinsă într-un extaz sexual exprimat fără nicio reținere


Bancanta sau bacanta


După baie


Întrând în baie

Înainte de baie

Reclame

PUI DE ANIMALE SĂLBATICE

Vineri, 8 febbruarie 2019. A fost pusă în circulație emisiunea filatelică Pui de animale sălbatice, formată din patru mărci poștale

Cu timbrul de 12 lei, pui de urs brun, am realizat o ilustrată maxima cu triplă concordanță, folosind ca suport cartea poștala Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la P.P. 37 București.

Pui de urs brun (Ursus arctos),

Ursul brun (Ursus Arctos) a fost o specie larg răspândită în Europa în trecut, dar situația s-a schimbat dramatic în ultimele două secole. Potrivit celui mai recent raport al International Union for Conservation of Nature (IUCN), în prezent, în Europa (exceptând Rusia) mai trăiesc aproape 15.400 urși bruni, grupați în 10 populații. Cea mai extinsă populație este în regiunea Munților Carpați și numără peste 8000 de exemplare

Cu celelalte timbre am făcut câteva piese, care nu asigură concordanța de loc, deoarece animalele prezentate sunt de pe alte continente. Este posibil ca elefantul African să fie, sau să fi fost și la București, dar nu am această certitudine., deci aceste piese intră mai mult in categoria cartoanelor filatelice.

Pui de elefant african (Loxodonta africana),

Elefanții africani, spre deosebire de rudele lor asiatice, nu sunt ușor de domesticit. Acestea se întind pe întreg teritoriul Africii subsahariene și în pădurile tropicale din Africa Centrală și de Vest. Elefanții din nordul continentului se găsesc în deșertul din Sahel din Mali. Turma mică, nomadică a elefantilor din Mali migrează într-o rută circulară prin deșert în căutarea apei.

Pui de koala (Phascolarctos cinereus),

Koala este mamifer marsupial erbivor arboricol endemic din Australia.. Este ușor de recunoscut după corpul său robust, lipsit de coadă, urechile rotunjite și pufoase și nasul mare în formă de lingură. Koala are o lungime a corpului de 60–85 cm și o greutate de 4–15 kg. Culoarea blănii variază de la cenușiu-argintie la brun-ciocolatie. Populațiile nordice de koala sunt reprezentate de indivizi de obicei mai mici și mai deschiși la culoare decât cei din sud.

Leopardul zăpezilor (Panthera uncia).

Este un mamifer prădător mare din familia felidelor, care trăiește în regiunile muntoase din  Asia Centrală, și anume în Afganistan, zona lacului Baikal și în estul podișului Tibet. Clasificarea speciei a variat de-a lungul timpului, ea fiind inițial atribuită genului  Pantheraa, împreună cu alte feline mari, pentru ca mai apoi să fie reclasificată într-un gen aparte, Uncia, iar în 2008 înapoi în Panthera.

Aspectul fizic al leopardului zăpezilor se caracterizează printr-un corp lung, slab și flexibil, labe relativ mici, un cap nu de dimensiuni modeste și o coadă foarte lungă. Împreună cu coada el atinge o lungime de 200–230 cm și o greutate de până la 55 kg. Blana este de culoare cenușie-deschis, cu pete în formă de inel.

Din cauza habitatului său greu accesibil și a densității foarte scăzute, multe aspecte biologice legate de leopardul zăpezilor sunt slab studiate. La momentul actual, situația ecologică a speciei este critică. În secolul al XX-lea, aceasta a fost introdusă în Lista roșie a IUCN și în documentele de acest gen a unor țări. Din 2012 vânătoarea leoparzilor zăpezilor este interzisă.

Unirea Principatelor Române, 160 de ani.

La 24 ianuarie 1859 a avut loc Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. A fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.

Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, la 24 ianuarie 1859 a reprezentat un pas important spre Marea Unire din anul 1918 și a însemnat una din cele mai mari realizări istorice ale înaintașilor noștri, punându-se atunci temeliile statului unitar, dar și ale României moderne.

Cu acest prilej, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Unirea Principatelor Române, 160 de ani.

Colița dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, ilustrează un portret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza și stemele Moldovei și Țării Românești. Între coarnele bourului de pe stema Moldovei se regăsește o stea perforată, care reprezintă un element de siguranță al timbrului.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/unirea-principatelor-romane-160-de-ani/

Ilustrate maxime realizate cu această ocazie:

Alexandru Ioan Cuza (1820 – 1873)


Domnitor al Principatelor Unite(1859 – 1862) și al statului național România(1862-1865). A participat activ la mișcarea revoluționară de la1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principatee. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii  Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvernn.

După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării.

Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și  Monstruasa Coaliție, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi,care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului.

Stemele Moldovei și Țării Românești

Stema Moldovei este reprezentată, în mod tradițional, prin capul de bour, privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele, simbolizând luminăția bunei domnii, plasat între coarnele bourului, cu un trandafir heraldic în stânga simbolizând credința, și în dreapta luna, în faza de crai-nou simbolizând renașterea. Fondul este cinabru (cum se spune roșu în heraldică) simbolozând vitejia. Această stemă constituie elementul de bază al sigiliului Moldovei, al steagului Moldovei, al monedelor moldovenești.

Stema Țării Românești este reprezentată printr-un câmp albastru pe care se află o acvilă având aripile deschise; în cioc ţine o cruce, iar în gheare o spadă şi un sceptru, însemnele puterii și suveranității. În cele două colțuri de sus se află un soare și o semilună.

.


România, un tezaur european

Miercuri, 16 ianuarie 2019, a fost lansată emisiunea de mărci poștale ”România, un tezaur european”  care prezintă bogatul patrimoniu cultural, spiritual și știintific al ţării noastre, remarcat atât în Europa, cât și în întreaga lume, formată din șase timbre ce prezimtă pe Costantin Brâncuși, Ateneul Român, Delta Dunării, Palatul Culturii din Iași, Parcul Național Retezat.

Cu unele mărci poștale(care au asigurat concordanța de loc)  și cărți poștale Allex Collection am realizat illustrate maxime. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 București.

Constantin Brâncuși  (1876 – 1957)   

Sculptor român cu contributii covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române. Viziunea lui Brâncuși asupra vieții era influențată atât de Platon cît și de conceptele filosofilor orientali.

Brâncuși este, neîindoielnic, un asemenea moment al conștiinței artei moderne, care concentrează sensurile unei întregi ere a evoluției spiritului creator. 
Reprezentant al miscării artistice moderne, Constantin Brâncuși este considerat de mulți ca fiind cel mai important sculptor ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avantgardei pariziene.
Brâncuși a dat veacului nostru constiinta formei pure, a asigurat trecerea de la reprezentarea figurativă a realității, la exprimarea esențtei lucrurilor și a reînnoit în mod revoluționar limbajul plastic, îmbogătindu-l cu o dimensiune spirituală. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii si spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creațtiei lui Brâncuși. Studiile referitoare la opera lui Brâncuși împărtășesc, fara exceptie, o concluzie formulată în termeni lipsiți de echivoc: arta brâncușiană constituie una din sursele ideilor esențiale pe care se clădește civilizația vizuală a secolului al XX-lea. Brâncuși a scos în evidența lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

Ateneul Român

În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu.

În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul  Costin Petrescu (1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.

Faţada este un peristil cu lăţimea de 48 m. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu şi Matei Basarab. Înălţimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m.

Templu al artei şi culturii româneşti, Ateneul Român rămâne, nu doar o clădire de patrimoniu universal, reprezentativă ca arhitectură pentru România şi Balcani (cu trimitere la antichitatea grecească), ci și un simbol de tradiţie spirituală a unui popor.

Pe scena Ateneului Român au cântat şi încântat publicul meloman o serie de compozitori, dirijori, interpreţi de talie mondială, români dar şi străini: George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, Ion Voicu, Lola Bobescu, Eduard Wachmann, Alfonso Castaldi, Ionel Perlea, D.G. Kiriac, Constantin Silvestri, Elena Teodorini, D. Popovici-Bayreuth, Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Iosif Conta, Cristian Mandeal, Erich Bergel, Horia Andreescu, Valentin Gheorghiu, Ion Nonna Otescu, Mihai Brediceanu, Pietro Mascagni, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, Pierre Fournier, Jacques Thibaud, Yehudi Menuhin, Mstislav Rostropovici etc.

Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare naţională şi universală.

Henri Marie Coandă (1886 – 1972)

A fost un  academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator și descoperitor al  efectului care îi poartă numele.

Odată cu inventarea aparatului Coandă(1910), tânărul inginer şi fizician român avea să revoluţioneze industria aeronautică şi să atragă atenţia întregii lumi ştiinţifice. Descoperirile acestui geniu al tehnicii s-au concretizat în peste 250 de invenţii brevetate de-a lungul vieţii, care i-au adus numeroase premii internaţionale şi titluri academice. Henri Marie Coandă rămâne un pionier în multe domenii de cercetare, însă istoria ştiinţei şi tehnicii îl consemnează drept inventatorul avionului cu reacţie şi părintele mecanicii fluidelor.

Avionul cu reactie Coandă – 1910

Henri Coandă construiește primul avion cu reacție, pe care îl prezintă la Salonul internațional aeronautic din capitala franceză în 1910. A fost doar prima dintre numeroasele sale reușite pe tărâmul ingineriei. În decembrie 1910, Henri Coandă a realizat primul zbor din lume al unui avion cu reacţie. Zborul scurt s-a încheiat cu un accident din care inventatorul a scăpat nevătămat. Cu această ocazie, a observat un fenomen ciudat, care abia după 20 de ani de studiu l-a înţeles şi l-a denumit “Efectul Coandă

CRĂCIUN 2018

Vă doresc Craciun fericit alături de cei dragi, iar Anul Nou 2019 să vă aducă sănătate, multe împliniri belşug şi fericire!  LA MULȚI ANI!

Icoana „Buna Vestire” aflată în colecția Paraclisului Reședinței Patriarhale

Icoana „Nașterea Domnului” aflată în colecția Paraclisului Reședinței Patriarhale

CENTENARUL MARII UNIRI 1918 – 2018

Pentru a celebra acest important eveNiment din istoria noastră, am pregătit un exponat de maximafilie  intitulat firesc „MAREA UNIRE 1918 – 2018”. Cu acest exponat am participat la mai multe expozitii filatelice: Triunghiul de foc Mărăști, Mărășești și Oituz 1917, București,  . Expoziția Națională de maximafilie „MOLDOMAX 2018”, Botoșsni, Iar in prezent exponatul se află la Expoziția Filatelică  Națională „CENTENARUL MARII UNIRI”, ce se desfășoară la Sibiu, în perioada 03.11 – 05.12.2018.

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Dorința de unire și libertate  a fost dintotdeuna un vis măreț al strămoșilor nostri, de la Burebista și Decebal, la intemeietorii statelor feudale românești  si domnitorii Mircea cel Bătrân, Stefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepeș care au luptat pentru integritatea, neatârnarea țătilor române, la Mihai Viteazul care a realizat prima unire a principatelor române în anul 1600. Lupta pentru unire și libertate  a continuat prin acțiunile rovoluției lui Tudot Vladimirescu, revoluției de la 1848, iar în 1859 se realizează Unirea Ptincipatelor Române, Moldova și Țara Românească. În urma războilui pentru inependență de la 1877, România pășește spre realizarea celui mai mare vis. In 1916, România intră în Marele Război pentru Întregirea Țării. În urma luptelor eroice de la Oituz, Mărăști, Mărășești s-au creat condițiile favorabile realizării Marii Uniri:

La 27 martie 1918—La Chișinău, Sfatul Tării întrunit în ședință solemnă votează Unirea Basarabiei cu Țara Mamă. România,

La 15 noiembrie 1918—Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

La 1 decembrie 1918 –„Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu Romania                                                          

Cu ilustratele maxime expuse am evocat toate aceste momente. Acum prezint doar o parte din exponat, care evocă marile evenimente din anii 1916-1918. Mentionez ca acst exponat, in forma aceasta, a fost prezentat la o activitate dedicată Centenarului Marii Uniri, în data de 16 noiembrie 2018, la Cercul Militar Național, de catre Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Arma Geniu ,,General Constantin N. Hârjeu“

 

 

1

 

91

92

 

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110111

112

Emisiune comună România – Franta: Generalul Berthelot pe frontul românesc

Emisiunea comună România – Franta: Generalul  Berthelot pe frontul românesc a fost pusă în circulație marți 27 noiembrie 2018.

Emisiuneaeste alcătuită din două timbre, câte unul pentru fiecare țară. Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, este reprodusă o fotografie de front, în care generalul Berthelot decorează un grup de ofițeri români, la Onești. Pe timbrul cuvaloarea nominală de 8,50 lei, esteilustrat un portret al lui Henri Mathias Berthelot, având pe fundal imaginea conacului din jud. Hunedoara care aparținut generalului.

 Cu mărcile emisiunii și cărțile poștale Allex Collection am făcut ilustrste maxime. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

Henri Mathias Berthelot (1861 – 1931)

General al armatei franceze. În Primul Război Mondial a fost șef destat major al comandantului suprem al trupelor franceze pe Frontul de Vest,mareșalul Joseph Joffre.

În a doua parte a războiului, începândcu luna octombrie 1916 a fost detașat în România, ca șef al Misiunii Militare Franceze. Pe toată durata misiunii în România generalul Berthelot a asigurat și rolul de consilier militar al regelui Ferdinand , comandantul de căpetenie al Armatei României.  În semn de recunoștință pentru meritele sale deosebite, generalulului H. M. Berthelot i s-a acotdat cetațeniea română. Deasemenea, fost decorat cu cele mai înalte distincții ale statului român , a fost declarat cetățean de onoare al României și a fost ales membru de onoareal Academiei Române.

După război a îndeplinit diferite funcții de guvernator militar al unor departamente din Franța. A murit la 29 ianuarie 1931.

Prin actul normativ din 22 octombrie 1922: „Corpurile legiuitoare au votat o lege prin care se acordă generalului Berthelot, în mod gratuit, un lot de pământ împreună cu clădiri, în semn de recunoaştere a meritelor sale faţă de poporul român.” („Banatul românesc”, 5noiembrie 1922).

Din 1923, încă în timpul vieţii generalului, consiliul local a botezat localitatea cu numele său, Generalul Berthelot a folosit doar o scurtă perioa dămoşia de la Fărcădin (1922-1926), iar la întoarcerea sa în patria natală, Franţa, a donat totul Academiei Române, al cărui membru de onoare devenise între timp.

În anul 2001, în urma unui referendum, comuna Unirea (denumire în vigoare în perioada comunistă, din 1965), redevine General Berthelot; Academia Română a reintrat în posesia averii lăsată de Berthelot în anul 2004. În 2010, vila Generalului Berthelot, în întregime renovată, a devenit sediul Centrului de Dezvoltare Durabilă a Ţării Haţegului.

Timp de şase luni, înperioada ianuarie-iunie 1917, Henri Berthelot a reuşit să ridice moralul soldaţilor români şi să transforme armata regală într-o forţă militară redutabilă, capabilă să oprească armatele germană, austro-ungară şi bulgară, conduse de unul dintre cei mai pricepuţi strategi germani, feldmareşalul von Mackensen.

Generalul Berthelot s-a ocupat personal de instalarea legăturilor telefonice între punctele de comandă şi unităţile de pe front, reţea de comunicaţii care lipsea la intrarea ţării înrăzboi. Au fost organizate două armate române, având aproximativ 400.000 deoameni, intercalate cu trei armate ruseşti însumând aproape 1.000.000 de militari. Astfel, ofensiva românească de la Mărăşti (la 11 iulie), condusă de generalul Alexandru Averescu, şi cea a generalilor Constantin Cristescu şi Eremia Grigorescu, de la Mărăşeşti (1-24 iulie) dejoacă planurile de luptă germane de ocupare a Moldovei şi de cucerire a portului Odessa.

Generalul Berthelot remite Legiunea de Onoare Generalului Văitoianu, Comandantul Corpului IV Armată, Onești, 19 iunie1917. Fotografia aparține Muzeului Național Brukenthal – Muzeul de Istorie„Casa Altemberger” (se regăsește în mapa „OSTERREICH UNGARN IN WAFFEN”).