RSS Feed

Author Archives: alex.antonache

MONUMENTE ALE CINSTIRII EROILOR NEAMULUI

În semn de respect și recunoștință pentru jertfa înaintașilor noștri, căzuți la datorie în Războiul pentr Întregire, Romfilatelia lansează emisiunea de mărci poștale Monumente ale cinstirii eroilor neamului. Cele cinci timbre ilustrează importante monumente din capitală ridicate pentru cinstirea și slăvirea celor care s-au sacrificat pentru realizarea României Mari.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/monumente-ale-cinstirii-eroilor-neamului/

M-am alăturat și eu acelora care, din simțământ patriotic, fac ceva pentru a aduce aminte celor mai tineri, de jertfa de sânge a celor care s-au luptat pentru ca țara aceeasta, tot mai hulită si dezbinată, să existe totuși, în ciuda celor ce urmăresc distrugerea ei.

Ca atare, cu aceste timbre si cărți poștale diferite, unele editate în 1938-1940 (monumentul Eroul Necunoscut din Parcul Carol), ed. Cristi cod 2095, sau Allex Collection, am realizat mai multe variante de ilustrate maxime. Am aplicat ștampia prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

 

Monumentul Eroilor din Arma Geniului, 1913, 1916-1918

Mărturie a eroismului, curajului şi vitejiei de care au dat dovadă geniştii români stau numeroasele monumente ridicate pentru cinstirea memoriei lor. Un astfel de monument este şi „Leul”, care simbolizează tăria armatei române, sufletul mare, mândru şi generos al soldatului român. Leul, rege al forţei, dar şi al frumuseţii, stă biruitor, cu labele din faţă pe trofeele cucerite de la inamic: arme, scuturi, ţeava unui mortier, peste care se desfăşoară faldurile unui drapel. Pe soclu se află inscripţia: „Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului”.
Monumentul, opera sculptorulu Spiridon Georgescu , a fost sculptat în 1926 şi inaugurat în 1929. Este închinat militarilor din arma geniului căzuţi în Primului Război Mondial, în timpul luptelor pentru întregirea neamului, 19013, 1916 – 191

 

 

 

 

 

 

Monumentul Eroilor Aerului

Grupul statuar Monumentul Eroilor Aerului a fost realizat de către Iosif Fekete, Lidia Kotzebue  și Arnold Cencinschi Zis Borgo Prund  în anul 1935. Statuia este realizată din bronz și are o înălțime 5,0 m, iar soclul are o înălțime de 7,0 m, fiind realizat din piatră de Banpatock (Banpotoc) din Munţii Apuseni. Este înscris pe Lista monumentelor istorice a MCC: B-III-M-A-19953.

Astăzi, este amplasat în: B-dul Aviatorilor / str. Ion Mincu

Monumentul Eroilor Aerului a fost ridicat  pentru a cinsti memoria eroilor aerului  căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul este format dintr-o statuie care ilustrează omul zburător, având aripile desfășurate (simbol al înfrângerii morții prin eroism) în jurul căruia se află trei aviatori căzuți. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura aviatorilor, dar și numele aviatorilor căzuți (270 de aviatori)

 

 

 

 

 

 

 

Monumentul Eroilor Sanitari

Este dedicat, după cum sugerează și numele, medicilor, sanitarilor și surorilor voluntare înrolați și înrolate în Primul Război Mondial. Statuia păstrează astfel vie memoria sacrificiului acestor eroi care și-au sacrificat viețile în numele salvării altor vieți. Monumentul este amplasat la intersecția dintre Splaiul Independenței și Bulevardul Eroilor Sanitari, în Piața Operei. Amplasarea – în împrejurimile Facultății de Medicină și a institutelor Cantacuzino și Victor Babeș – este una aleasă simbolic, marcând punctele cheie din care plecau pe front în 1916 cei mai mulți voluntari.

Construcția a fost inaugurată în anul 1932, pe perioada mandatului lui Dem. I. Dobrescu, primarul capitalei de atunci. Autorul sculpturii este artistul italian Raffaello Romanelli (1856 – 1928..

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mormântul Ostașului Necunoscut,

 Operă asculptorului Emil Wilhelm Becker,  a fost inaugurat în anul 1923, în fața Palatului Artelor (care găzduia Muzeul Militar) din Parcul Carol I din București, devenind loc național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225,000 de ostași care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru întregirea României.

La data inaugurării, 17 mai 1923, a fost prezentă familia regală, membrii guvernului, ai corpurilor legiuitoare și un numeros public.

Pentru realizarea Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost demontat în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și a fost strămutat la Mausoleul de la Mărășești.

La data de 26 octombrie 1991, Mormântul Eroului Necunoscut a fost readus în Parcul Carol I, dar, pentru că în mausoleu se afla încă trupul lui Petru Groza, s-a luat măsura amplasării sale provizorii și a fost așezat la capătul dinspre intrarea în parc a aleii care duce laMausoleul din Parcul Carol.

La 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostașului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe esplanada din fața actualului Memorial al Eroilor Neamului.

Mormântul Ostașului Necunoscut este în prezent clasat ca monument istoric de importanța A, Cod LMI: B-IV-m-A-20105.

Mormântul Ostașului Necunoscut era o criptă acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede s-a încrustat următorul epitaf: Aici doarme, fericit întru Domnul, Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite. 1916–1919”.

De citit  https://once.mapn.ro/pages/view/98

 

 

Monumentul eroilor ceferiști

Acest monument emblematic al Bucurestilor, dedicat personalului CFR căzut la datorie în timpul Primului Război Mondial, se află în Piața Gării de Nord. Este opera sculptorilor Cornel Medrea și Ion Jalea și a fost inaugurat în anul 1923. Grupul statuar a fost turnat în Fabrica V.V. Rășcanu.

Ion Jalea a fost unul din cei mai cunoscuți sculptori romani. În timpul Primulului Război Mondial își pierde mâna stangă, fiind nevoit să sculpteze pentru tot restul vieții numai cu mâna dreaptă. A avut o operă bogată cuprinzând portrete, compoziții statuare inspirate din legendele populare, mitologia antică sau evenimente istorice.

 

Reclame

RECORDURILE PĂSĂRILOR

Vineri, 5 octombrie 2018, a fost lansată emisiunea de mărci poștale  „Recordurile Păsărilor” care ilustrează păsări deţinătoare de recorduri, prezente și în fauna României.

Cu aceste timbre și cărțile poștale Allex Collection, am realizat câteva ilustrate maxime. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

 

Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius)

Este larg răspândită în pădurile de foioase, de amestec şi conifere cu arbori ajunşi la maturitate. Este cea mai mare ciocănitoare din Europa având dimensiuni apropiate de cele ale unei ciori. Lungimea corpului este de 40-46 cm şi are o greutate de 250-370 g. Anvergura aripilor este de circa 67-73 cm. Masculul este dificil de deosebit de femelă, deşi are întreg creştetul roşu spre deosebire de femelă care are pata roşie doar în partea din spate a capului. Penajul este negru. Se hrăneşte cu insecte şi larvele acestora de sub scoarţa arborilor. Longevitatea cunoscută este de 14 ani.

 

 

Codalbul (Haliaeetus albicilla), sau vulturul cu coada albă,

Este o pasăre de pradă diurnă, caracteristică zonelor deschise din zona coastelor marine şi lacurilor cu apă dulce în apropierea cărora se găsesc arbori bătrâni sau insule stâncoase. Lungimea corpului este de 76-92 cm şi are o greutate de 4100 g pentru mascul şi 5500 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 190-240 cm. Adulţii au înfăţişare similară, ciocul galben, irisul galben, coada albă şi corpul maroniu. Ajung la penajul caracteristic adultului în 5-6 ani. Coada devine complet albă numai după opt ani. Tinerii au ciocul, irisul, coada şi corpul închise la culoare. Se hrăneşte în special cu peşte, păsări de apă, mamifere mici şi uneori leşuri.

 

 

Buha (Bubo bubo)

Este caracteristică zonelor împădurite în care stâncăriile sunt asociate cu pâlcuri de pădure (în special conifere). Este cea mai mare dintre bufniţe (răpitoare de noapte). Lungimea corpului este de 58-75 cm şi are o greutate de 1750-4500 g pentru femelă şi de 1500-3200 g pentru mascul. Anvergura aripilor este de circa 138-200 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Este o pasăre impresionantă cu aripi largi, moţuri deasupra urechilor, ochi mari, roşii-portocalii. Penajul este galben-maroniu, iar pe gât este vizibilă o pată albă. Se hrăneşte cu mamifere, cu dimensiuni până la cea a unui iepure adult, păsări cu dimensiuni până la cea a stârcilor şi şorecarilor, broaşte, şerpi, peşti şi insecte.

 

 

Pelicanul creţ

Este ruda apropiată a pelicanului  comun. Este doar cu puţin mai mare decât ruda sa şi atinge o greutate de 10000-12000 g. Penajul este alb suriu. În penaj nupțial, pe cap apare un moţ de pene buclate şi moi, care la păsările foarte bătrâne atinge o lungime de 14-16 cm, iar guşa se colorează intens în roşu coral. Se hrăneşte în mod similar cu pelicanul comun. Năpârleşte în iulie-octombrie.

 

 

Făuritori ai Marii Uniri (II)

Emisiunea de mărci poștale Făuritori ai Marii Uniri (II)  a fost pusă în circulație  luni, 17 septembrie 2018. Pe cele patru timbre ale emisiunii sunt reproduse portretele unor patrioți care s-au luptat pentru îndeplinirea idealului național, unirea tuturor provinciilor românești intr-un sing stat unitar și independent. Pe timbrul coliței este reprodusă stema de stat a României Întregite

Evenimentul politic al anului 1918  este desăvârșirea statului național român, înfăptuit prin unirea tuturor provinciilor locuite de români, aflate sub o stăpânire străină, cu România.

Schimbările mari în plan european, din a doua jumătate a anului, și priceperea liderilor români de a simți momentul istoric fac ca dezastrul anunțat să fie transformat într-un șir de victorii, reunite sub numele de Marea Unire de la 1918: în martie 1918 unirea Basarabiei cu România, în noiembrie unirea Bucovinei cu România, iar în decembrie unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Pentru România, Marea Unire de la 1918 a însemnat o repoziționare în Europa, prin noua suprafață (locul 10) și prin numărul de locuitori (locul 8). O sporire considerabilă a cunoscut și capacitatea industriala (235%), economia, dar și resursele naturale.

Mă încearcă însă o mare tristețe, ba chiar îngrijorare. In acest an când sărbătorim centenarul acestui mare eveniment din istoria poporului român, în loc să fim „uniți în cuget și simțiri”, să cinstim înaintașii noștri, să realizăm reformele pe care aceștia le-au visat, asistăm la o învrăjbire fără seamăn, la destabilizare, dușmănii neînchipuite. Mare păcat!

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/fauritori-ai-marii-uniri-ii-2/

 

Nu puteam rata un asemenea moment și am realizat ilustrate maxime folosind timbrele emisiunii, cărțile poștale ilustrate Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

 

Iancu Flondor (1865-1924),

A fost un om politic român din Bucovina Bucovina, militant al  unirii acesteia cu  Regatul României.

La 14/27 octombrie 1918 a fost convocată o adunare a românilor din Bucovina, care votează unirea provinciei cu Regatul României. Tot atunci este format un Consiliu Naţional și un organ cu caracter de guvern numit Consiliul Secretarilor de Stat, format din 14 secretari de stat. Guvernul provizoriu avea un Comitet Executiv, al cărui preşedinte a fost ales Iancu Flondor. La 15/28 noiembrie are loc Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuți, unde Iancu Flondor le spune celor prezenți că „o iobăgie națională de aproape un secol și jumătate, pe cât de dureroasă, pe atâta de rușinoasă, e pe sfârșite. Poporul român din Bucovina este pe cale de a sparge și de a lepăda lanțul care i-a ferecat sufletul”. Congresul hotărăște „unirea necondiționată și pe vecie” a Bucovinei cu România.

 

Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950)

Om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Român din Transilvania, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc. Unul dintre iluştrii politicieni ai perioadei interbelice, Vaida-Voevod a debutat ca un ferm susţinător pentru drepturile naţionale a românilor din Ardeal. După Marea Unire şi fuziunea naţionalilor cu ţărăniştii, s-a numărat printre liderii marcanţi ai noului Partid Naţional Ţărănesc.

În activitatea politică, Alexandru Vaida-Voevod a ocupat timp de trei mandate funcţia de preşedinte al Consiliului de miniştri, remarcându-se şi la conducerea Ministerului de Interne şi a Ministerului de Externe.

 

 

 

Take Ionescu (1858-1922)

Om politic, jurist, diplomat, militant pentru cauza naţională românească,  s-a remarcat în viaţa politică prin calităţile sale de orator talentat şi a produs prima mare scindare a conservatorismului românesc, fondându-şi propriul partid. În perioada Vechiului Regat, Ionescu s-a remarcat îndeosebi în funcţia de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice şi ca ministru de Finanţe. Take Ionescu a fost exponentul cel mai autorizat al diplomaţiei româneşti în perioada imediat următoare Primului Război Mondial, de numele său legându-se crearea Micii Înţelegeri, o alianţă la nivel regional, care urmărea să creeze un climat de pace şi securitate în centrul şi sud-estul Europei. Ambiţionându-se să devină măcar o dată în viaţă şef de guvern, Take Ionescu a căzut victimă manevrelor politice din umbră ale lui Ion I.C. Brătianu.

 

 

Gheorghe Pop de Băsești (1835 – 1919)

A fost un politician român din Transilvania între 1881 – 1902 vicepreședinte, iar între 1902 – 1918 președinte al Partidului Național Român din Transilvania.În perioada 1892 – 1894 George Pop de Băsești a fost unul dintre liderii mișcării memorandiste, care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru românii din Transilvania aflată în Austro-Ungaria. A fost unul dintre politicienii români condamnați la închisoare pentru susținerea Memorandumului, în cadrul procesului memorandiștilor de la Cluj în 1894. Ales în funcţia de preşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

 

Stema de stat a României Întregite

Stema adoptată prin lege în 1921 avea toate datele noului stat întregit. Noua reprezentare a României Mari a avut la bază proiectul întocmit de reputatul heraldist basarabean Paul Gore. Spre deosebire de propunerile anterioare, acesta a venit cu ideea aşezării scutului cu emblemele teritoriilor unite pe pieptul acvilei Ţării Româneşti. S-a găsit, astfel, locul cel mai potrivit pentru reprezentarea însemnelor integrităţii teritoriilor româneşti. Astfel, primul cartier din scut este dedicat Ţării Româneşti. Pe fond albastru, este reprezentată o acvilă cruciată de aur, încoronată, cu aripile deschise, cu ciocul şi ghearele roşii. Este însoţită la dreapta de soare, iar la stânga de lună, ambele din aur. Cartierul al doilea este rezervat Moldovei. Pe fundal roşu, apare un cap de bour negru cu stea între coarne, însoţit în dreapta de soare iar în stânga de lună, ambele din aur. În cartierul al treilea, dedicat Olteniei şi Banatului, pe fundal roşu un leu de aur traversează spre dreapta pe un pod din acelaşi metal peste valuri naturale. Cartierul al patrulea cuprinde simbolurile Ardealului. Este tăiat în două: în câmpul superior pe fond albastru este reprezentată o acvilă neagră cu limba roşie însoţită la dreapta de un soare de aur, iar în stânga de o lună din argint. În câmpul inferior pe un fundal de aur sunt reprezentate şapte turnuri roşii. Jos, pe fond albastru, reprezentând Dobrogea, sunt doi delfini cu capetele în jos şi afrontaţi. Întreg scutul este susţinut de doi lei de aur. Peste cele patru cartiere sunt armele dinastiei de Hohenzollern: scutul mic, incuartelat de argint şi negru. Regalitatea mai este reprezentată simbolic prin intermediul coroanei de oţel pusă peste scut şi în vârful pavilionului de purpură, dar şi prin Colanul ordinului Carol I, care este deasupra eşarfei pe care este scrisă în limba latină deviza casei domnitoare de Hohenzollern: Nihil Sine Deo.

MAEŞTRII CAMUFLAJULUI

Vineri, 14 septembrie 2018, a fost lansată emisiunea de mărci poştale intitulată Maeştrii camuflajului. Emisiunea este formata din patru timbre.

Am realizat ilustrate maxime cu aceste mărci poștale și cărțile poștale ilustrate Allex Collection. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

Ciocanitoarea verde sau  Ghionoaia verde (Picus viridis)

Este una dintre cele mai răspândite ciocănitori din Europa Centrală, Africa de Nord-Vest, Asia Mică. Face parte din ordinul Piciformes și familia Picidae. Poate fi întalnită sub denumirea englezească: Green Woodpecker. Este o ciocănitoare comună mai ales în pădurile de foioase din zonele joase și de deal, dar o putem vedea și în pâlcuri izolate de copaci sau în parcurile orașelor. Preferă copacii bătrâni în care își poate sapa scorbura pentru cuib.Ghionoaia verde se hrănește foarte des pe sol, unde caută furnici. Poate consuma până la două mii de furnici pe zi. Prinde diferite insecte, uneori vaneaza si reptile mici.

 

 

Pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus),

Pasărea ogorului este o specie caracteristică zonelor deschise de stepă, păşunilor şi culturilor agricole. Lungimea corpului este de 38-45 cm şi are o greutate medie cuprinsă între 290-535 g. Anvergura aripilor este de circa 76-88 cm. Adulţii au înfăţişare similară, cu un penaj de culoarea „ierburilor„ uscate, ce „ascunde„ pasărea în peisajul din jur, mai ales când staţionează. Este uşor de recunoscut după dungile şi petele albe de pe aripi, ochii mari galbeni (adaptaţi la viaţa nocturnă) şi picioarele galbene. Se hrăneşte cu insecte şi larve, melci, râme, broaşte, seminţe, mamifere mici şi păsări.

 

Ciocănitoarea de grădină sau ciocănitoarea pestriţă de grădină (Dendrocopos syriacus),

Este caracteristică zonelor deschise cum sunt livezile, parcurile şi grădinile. Este prezentă şi în păduri de foioase şi conifere acolo unde trunchiurile copacilor depăşesc 25 cm în diametru. Lungimea corpului este de 23-25 cm şi are o greutate de 66-79 g. Anvergura aripilor este de circa 34-39 cm. Este uşor de confundat cu ciocănitoarea pestriţă mare, de care se deosebeşte prin absenţa dungii negre de pe laturile gâtului până la ceafă. Penajul celor două sexe este asemănător, fiind o combinaţie de alb, negru şi roşu. La mascul se observă şi o pată roşie în partea din spate a creştetului capului. Se hrăneşte cu insecte, fructe şi seminţe fiind considerată una dintre ciocănitorile omnivore. Dintre toate speciile de ciocănitori se hrăneşte cel mai mult cu fructe şi seminţe. Longevitatea cunoscută este de 10 ani şi nouă luni în sălbăticie. În România este prezentă tot timpul anului şi este răspândită îndeosebi în ţinuturile joase

 

 

Caprimulgul (Caprimulgus-europaeus),

Este caracteristic zonelor deschise, aride reprezentate de rarişti ale pădurilor de conifere sau de amestec şi în păşuni. Lungimea corpului este de 25-30 cm şi are o greutate de 50-100 g. Aripile sunt lungi, cu o anvergură de circa 53-61 cm, iar silueta este asemănătoare vânturelului roşu ( Falco tinnunculus ). Adulţii au înfăţişare similară. Penajul gri-maron aminteşte de cel al capîntorsurii ( Jyns torquilla ) şi asigură un camuflaj excelent în timpul zilei, când se odihneşte pe crengile copacilor creând impresia unui ciot sau a unei aşchii mari din scoarţa copacului. Se hrăneşte cu insecte ce zboară la crepuscul sau noaptea, pe care le prinde în zbor. Longevitatea maximă cunoscută în sălbăticie este de 11 ani, dar trăieşte în medie patru ani.

SIMONA HALEP, UN CAMPION DE MARCĂ

Miercuri, 29 august 2018, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Simona Halep, un campion de marcă, pentru a onora performanțele deosebite ale acerste  mari jucătoare de tenis din România.

Simona Halep,  jucătoare profesionistă de tenis din România, aflată în prezent pe locul 1 mondial, este născută la 27 septembrie 1991 la Constanța. A câștigat turneul de Grand Slam de la Roland Garros (2018), după alte trei finale de Grand Slam: două la Roland Garros (2014, 2017) și una la Australian Open (2018). Halep a câștigat de-a lungul carierei alte 17 turnee WTA la simplu (șase în 2013, două în 2014, trei în 2015, trei în 2016, unul în 2017, două în 2018), dintre care cele mai importante sunt turneele Premier Mandatory de la  Indian Wells și Madrid. Următoarele premii ca importanță sunt cele de categorie Premier de la Montreal, New Haven, Connecticut, Moscova, Doha, Dubai, precum și cel de la turneul de la Sofia.

Timbrul emisiunii de mărci poștale, cu valoarea niminală de 5 lei, reproduce o secvență dintr-un meci al Simonei Halep, iar colița dantelată, al cărei timbru are valoarea nominală de 28,50 lei,  ilustrează momentul ridicării triumfale a trofeului cucerit la Roland Garros„. Prețul coliței mi se parea exagerat de mare. Mă întreb, ce copill iubitor de tenis și poate un viitor colecționar de mărci poștale (măcar cu tematica sport) îsi poate permite achiziționarea timbrelor la acest cost.

Fiind un admirator al Simonei, chiar dacă uneori mai și pierde, am făcut câteva ilustrate maxime cu aceste timbre și cărțile poștale Allex Collection. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

 

 

Simona ridicând trofeul la Roland Garros

 

 

 

 

 

 

 

Încrâncenare

 

 

 

Lovituri câștigătoare

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Bucuria victoriei.

„România revoluţionară” în pictură

Pentru a omagia Revoluția de la 1848,  Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „România revoluționară” în pictură, formată dintr-un timbru cu valoarea emisiunii de 5 lei și o coliță nedantelată al carei timbru are valoarea nominală de 28,50 lei.

Cu acste timbre, cărțile poștale ilustrte Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am realizat două ilustrate maxime, care prezintă cele două tablouri ale pictorului român de etnie evriască Constantin Daniel Rosenthal, dedicate Revoluției Române  de la 1848.

 

”România revoluţionară”, creaţia pictorului Constantin Daniel Rosenthal este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al revoluţiei de la 1848. Maria Rosetti a fost muza artistului pentru reprezentarea ţărancii românce oacheşe, îmbrăcată în ie, purtând maramă pe cap şi tricolorul pe umăr. Tabloul a fost pictat la Paris în 1951, unde pictorul se afla în exil, alături de alți revoluționari români.

 

 

România rupându-și lanțurile pe Câmpia Libertății. În prim-planul operei se află un personaj feminin, în postură solemnă, cu steagul tricolor în mâna dreaptă și înfășurată cu falduri tricolore. Modelul personajului este de asemenea Maria Rosetti, care are privirea îndreptată spre o lumină care coboară din cer, iar mâna stângă ridică o ramură de măslin, vestind pacea. Abandonat în țărână, sub tălpi, era așezat Regulamentul Organic rusesc, alături de cătușele rupte, semn al dorinței de eliberare a românilor de sub protectoratul țarist. În plan secund, artistul a înfățișat o adunare de oameni, strânși într-o horă în jurul unei tribune, pe Câmpia Libertății.

 

80 DE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEȘNICE A REGINEI MARIA

Romfilatelia a lansat, vineri 20 iulie, emisiunea de mărci poștale„ 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria”, în memoria Reginei Marii Uniri.

Emisiunea este formată din două timbre cu valorile nominale de 3 și 11,5 lei și o colită nedantelată al cărei timbru are valoarea nominală de19 lei.

 

Regina Maria a României 

În urmă cu 80 de ani, în ziua de 18 iulie 1938, se stingea din viaţă la Castelul Pelişor, Regina Maria a României, una dintre personalităţile ţării noastre cu un mare impact în epoca sa, nu numai la nivel politic, ci şi la nivel social şi cultural.

Maria Victoria Alexandra s-a născut la 29 octombrie 1875, la Eastwell-Park, comitatul Kent, fiind fiica lui Alfred, duce de Edinburgh şi Saxa-Coburg Gotha, al doilea fiu al reginei Victoria a Marii Britanii, şi a ducesei Maria Alexandrova, unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. A primit o educaţie aleasă, petrecându-şi copilăria şi adolescenţa în Anglia, la Curtea ţarului, bunicul său, dar şi în Malta, alături de principele George, viitorul rege George al V-lea al Marii Britanii şi Irlandei..

S-a căsătorit la 29 decembrie 1892 cu Ferdinand I, principele moștenitor al tronului României, încercând încă de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca principesă și, începând din 1914, ca regină.

A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în  Primul Război Mondial de partea  Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta, în vederea susținerii de către aceasta a realizării statului național român.

Pe timpul războiului și-a însoțit soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”.

În perioada Conferinței de Pace de la Paris  (1919) dar și după încoronarea, alături de regele Ferdinand, ca suverani ai României Mari (Alba Iulia, 15 octombrie 1922) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu suveranul englez, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, președintele Franței Georges Clemenceau sau cu reprezentanții de marcă ai mass-mediei europene.

După moartea regelui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), acesta a reușit îndepărtarea reginei Maria din viața politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern la reședințele sale de la Balcic și Bran. În ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din Europa, revenind în țară în vara lui 1938 murind la reședința sa de la Pelișor.

In ultimile clipe de viată, adresa o srisoare poporului roman, în carea scria:

Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate…

 Frumoasă ţară pe care am vazut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută”…

 De acum inainte nu vă voi mai putea trimite nici un semn; dar mai presus de toate, aminteste-ți Poporul meu că te-am iubit și ca te binecuvantez cu ultima mea suflare”.

A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la  capela Stella Maris a reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima reginei a fost mutată la Bran.

 

Nu am ratat acest moment de omagiere a Reginei Maria .. „Reginei soldat”, „ Mama Rănitilor” și am făcut câteva ilustrate maxime, cu timbrele acestei emisiuni. Am folosit cărțile poștale Allex Collection, tipărite la Good Color București și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. 37 București. Am realizat mai multe variante dar voi prezenta doar câteva.

 

 

Regina  Maria  purtând  pe cap o diademă.

 

Fotografie de studio a Reginei, în care este îmbrăcată în stilul Belle-Époque.

 

Portret, în care Regina Maria  poartă coroana realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922.

 

Coroana Reginei Maria realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922