Flux RSS

Tag Archives: Aniversari

COSMONAUTICĂ. ANIVERSĂRI

Emisiunea de mărci poștale, apărută pe 14 mai 2021 marchează  împlinirea a 60 de ani de la primul zbor al omului în Cosmos (Iuri Gagarin, 12 aprilie 1961) și 40 de ani de la prima călătorie spațială la care a luat parte un cosmonaut român – Dumitru-Dorin Prunariu (14 mai 1981).

Cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Colection și ștampila prima zi a emisiunii am făcut  illustrate maxime.

Iuri Gagarin.

 Primul om care a călătorit în spațiul cosmic la bordul navei spațiale Vostok 1, la 12 aprilie 1961.

Dumitru Dorin Prunariu 

 La 14 mai 1981 a devenit primul și singurul român care a zburat  în spațiul cosmic.

Dumitru Dorin Prunariu 

Împreună cu Leonid Popov  au indeplinit o misiune spațială de opt zile la bordul navei Soyuz 40 și Salyut 6 la boratorul spațial, unde au finalizat experimente științifice în domeniul astrofizicii ,tehnologiei spatiale, medicina spatială, și biologie.

THEODOR AMAN, 190 DE ANI DE LA NAȘTERE

La 20 martie  2021 s-au împlinit 190 de ani de la nașterea lui Theodor Aman (20 martie 1831 – 19 august 1891), pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București. Theodor Aman reprezintă pentru istoria plasticii românești primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului.

Cu ocazia acestui eveniment aniversar, a fost lansată o emisiune filatelică, formată din patru mărci poștale, care preazintă tablouri aparținând Muzeului Theodor Aman.

Am realizat ilustrate maxime cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collection și stampila prima zi a emisiunii.

Struguri și mere 

Femeie în vernil 

 

Odaliscă 
Vas cu trandafiri 

Tripla concordanță în maximafilie.

Pentru a clarifica problema celor trei concordanțe in maximafilie, postez această carte poștală maximă (maximum card), realizeazre personală, care îndeplinește perfect toate concordantele.

Mircea cel Bătrân

Domn al Țării Românești între 23 septemhrie 1386 –noiembrie 1384 și între ianuarie 1397 -31 ianuarie 1418. La Curtea de Arges.

Cu prilejul împlinirii a 600 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești, a fost pusă în circulație o marcă postală la data de 17 iulie 1986, cu valoarea nominală de 2 lei.

Cu acest timbru, și cartea poștală Ed. Cartea Românească, am realizat această carte maximă. M-am deplasat la Curtea de Argeș chiar in ziua de 23 septembrie 1986, ziua când se implineau 600 de ani de la inscăunare, pentru a aplica stampila poștală.

Consider ca această maximă intrunește cele trei concordante stabilite in Ghidul pentru evaluarea exponatelor de maximafilie emis de Comisia FIP de Maximafilie la 28.08.2019, art. 4.3.4,  astfel:

Concordanța de subiect. Atât timbrul cât și cartea poștală ilustrată îl prezintă pe Mircea cel Bătrân.

Concordanța de loc. Obliterarea s-a facut cu stampila poștală de zi la Oficiul Poștal Curtea de Argeș, care in 1386 era capitala Țării Românești.

Data stampilei este 23.09.1986, când s-au îmlinit 600 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului.

Concordanța de timp. Marca poștalî a fost eimisăîn data de 17 iulie 1986, maxima fiind realizată după două luni, deci in perioada de valabilitate a mărcii.

 Astfel se realizează o triplă concordanță.

Aștept și alte păreri.

TRATATELE DE PACE DE LA PARIS,TRATATUL DE LA TRIANON, 1919-1920 (II)

In această parte a doua, voi prezenta si alte ilustrate maxime, ce prezintă alte mari personalități care au contribuit efectiv la  înfăptuirea și recunoașterea României MarI.

Ion Pelivan (1876 –1954)

A fost un militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, om politic, publicist, apărător și promotor al limbii romăne, animator al vieții culturale. A fost membru al Sfatului Ţării, ministru în guvernul Republicii Democratice Moldoveneşti (1917-1918). După Marea Unire a fost deputat şi senator în mai multe legislaturi, ministru al Justiţiei (1919).

 Sef al delegaţiei basarabenilor la Conferinţa de Pace de la Paris. În capitala Franţei a fost principalul activist basarabean  pentru recunoaşterea Unirii de către Marile Puteri.

Take Ionescu (1858 –1922 )

 Om politic, avocat și ziarist român, care a deținut funcția de prim-ministru al României în perioada 1921 – 1922.

Atitudinea și activitatea sa pe timpul Primului Război Mondial și al Conferinței de Pace de la Paris aveau să reprezinte faptele care l-au consacrat și așezat în galeria oamenilor politici cu o contribuție substanțială la înfăptuirea și recunoașterea României MarI.

Nicolae Titulescu (1882 – 1941)

Diplomat român , ministru de finanțe și de externe , și pentru două mandate Președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor (1930–1932).

În vara anului 1918, împreună cu alți români proeminenți (Take Ionescu , Octavian Goga , Traian Vuia , Constantin Mille ), Titulescu a format, la Paris , Comitetul Național Român , cu scopul promovării în opinia publică internațională a dreptului românilor la unitatea națională, comitetul fiind oficial recunoscut ca organul plenipotențiar de facto al națiunii române.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Tratatul a fost semnat de către 16 Puteri Aliate învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, pe de-o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, ieşit învins în urma războiului.

Din partea României documentul a fost semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat.

TRATATELE DE PACE DE LA PARIS,TRATATUL DE LA TRIANON, 1919-1920 (I)

Tratatul de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles. Oficialitățile care au semnat acest act istoric reprezentau Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și alte nouă state, printre care și Ungaria, reprezentată de Ágost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, ministru de finanțe și prim delegat la Conferința de Pace.

Tratatele semnate în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920) au conferit recunoașterea internațională a noilor frontiere ale statului român, inaugurând o perioadă istorică cunoscută sub denumirea de România Mare.

Emisiunea de mărci poștale „Tratatele de Pace de la Paris, 1919–1920, Tratatul de la Trianon  a fost  lansată  miercuri, 28 octombrie 2020. Emisiunea este compusă din două timbre și două colițe.

Cu timbrele acestei emisiuni si cărțile poștale Allex Collection am realizat cateva variante de ilustrate maxime. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P 37 București.

Cărțile poștale maxime prezintă cele mai importante personalități care au conribuit ia realizarea României Mari  și ia recunoașterea internationals a acestui măreț act istoric

Regele Ferdonand I (1914 – 1927) și Regina Maria (1914 – 1938)

Au avut  un rol important în intrarea României in război la 14/27 august 1916, alături de Puterile Antantei, având ca țel final eliberarea teritoriilor românești, cotropite de Rusia, și Imperiul Austro-Ungar.

Regele Ferdonand I (1914 – 1927)

Ferdinand I a urcat pe Tron la 28 septembrie/ 11 octombrie 1914 şi a domnit timp de 13 ani, până în ziua morții, 20 iulie 1927. Loialitatea sa față de țară, tăria convingerilor sale și felul ireproșabil în care servește Națiunea și Coroana îi aduc numele de ,,Ferdinand cel Loial”.

Domnia Regelui Ferdinand a fost marcată de două evenimente majore în istoria ţării: Primul Război Mondial şi Marea Unire ce a urmat războiului.

Regele a ţinut să precizeze că, pentru a lua decizia de intrare a României în primul razboi mondial, a trebuit să se învingă pe sine (aluzie la faptul că intra în război împotriva ţării în care s-a născut), fiind călăuzit numai de interesele superioare ale României.

După război, Ferdinand I, supranumit şi „Întregitorul“, a văzut împlinirea visului românilor, prin Unirea succesivă a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Ţara.

Regina Maria (1914 – 1938)

Cartea postală realizată de di. Alexandru Mateescu după o pictură de ValentinTanase

Poate unul dintre mai indrăgite personaje din istoria tării, Regina Maria, supranumită „Regina-soldat” si „Mama tuturor”, datorită curajului de care a dat dovadă in Primul Razboi Mondial, a jucat un rol cheie in recunoasterea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 de către marile puteri,

Regina Maria trebuia sa apere interesele noului stat creat in urma unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania si ale cetatenilor ei, pe fondul neintelegerilor dintre premierul Ionel Bratianu si reprezentantii Frantei si Angliei pentru retrasarea granitelor.

Astfel, in 1919, Regele Ferdinand a trimis-o in vizite neoficiale in Franta si Marea Britanie, pe care le-a efectuat in martie – aprilie, pentru a pleda cauza tarii la Conferinta de Pace de la Paris (1919 – 1920), unde a vorbit despre sacrificiile pe care le-a facut armata română in timpul Primului Razboi Mondial, impresionand opinia publică si având convorbiri importante cu presedintele Frantei Raymond Poincare si cu prim-ministrul Georges Clemenceau. Totodata, s-a intâlnit cu prim-ministrul Marii Britanii, Lloyd George, si cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson.

Poate cea mai grea intalnire pe care a avut-o a fost cea din 7 martie 1919, de la Paris, cu prim-ministrul francez Georges Clemenceau, in fața căruia a pledat pentru integrarea in Romania, dupa Primul Razboi Mondial, a Transilvaniei pana la Tisa si a Banatului, in intregimea lui. 

Clemenceau avea sa fie impresionat de ea, rămânând antologică afirmatia acestuia: „O regină ca aceasta trebuie primita cu onor militar,

Misiunea sa a avut rezultat: Marea Unire si frontierele Romaniei Mari au fost recunoscute prin tratatele de la Versailles (28 iunie 1919 – 21 ianuarie 1920), Saint-Germain (10 septembrie 1919) si Trianon (4 iunie 1920).

140 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI

Miercuri, 21 octombrie 2020, a intrat în circulație emisiunea de mărci poştale 140 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României, alcătuită din șase timbre, o coliță nedantelată și un bloc filatelic, ce ilustrează Palatul Nou al BNR și clădirile sucursalelor teritoriale

La 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.

Am realizat doua ilustrate maxime cu Palatal BNR și Sucursala București, urmând ca sa fac si cu celelalte sedii ale sucursalelor din țară, cu stampilele de poșta, deoarece ștampila prima zi a emisiunii nu asigură concordanța de loc,. Am folosit carți poșrale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Sucursala  BNR din București 

Clădirea fostei bănci Chrissoveloni este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București situată pe str. Lipscani nr. 16, În prezent se află în patrimoniul BNR. A fost construită în perioada 1923-1929 după proiectul arhitectului George Matei Cantacuzino.  Un al doilea corp de clădire a fost ridicat pe strada Stavropoleos nr. 7 după planurile arhitectului August Schmiedigen. Astfel, clădirea a fost concepută cu două intrări, cea din str. Lipscani fiind destinată clienților băncii, iar cea de pe str. Stravopoleos, era destinată angajaților.

Între anii 1993-1998, Palatul Chrissoveloni a cunoscut un amplu proces de restaurare și consolidare sub coordonarea arhitecților Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică și Eliodor Popa. Premierea proiectului, prin care palatul și-a recăpătat strălucirea și soliditatea, de către Uniunea Arhitecților din România reprezintă o recunoaștere a valorii acestuia.

Palatul Nou al Băncii Naţionale a României,

Construcţia unei noi clădiri a BNR a fost provocată de extinderea progresivă a atribuţiilor băncii, mai ales în legatură cu organizarea şi supravegherea comerţului cu devize (1935) şi a circulaţiei metalelor preţioase (1938). Noul palat a fost construit  în perimetrul cuprins între străzile Lipscani, Doamnei, Smârdan şi Egeniu Carada, urmând să modifice substanţial aspectul zonei, prin crearea unei construcţii masive, pe 5 etaje şi retragerea faţadei acesteia de la frontul străzii Doamnei.
Proiectul a fost elaborat de şeful Serviciului de Arhitectură al băncii, Radu Dudescu, împreună cu un grup de arhitecţi români (I. Al. Davidescu, N. Creţoiu, Gh. Nichitovici şi G. Vidraşcu). Construcţia palatului a început în anul 1940 şi trebuia sa fie încheiată, la roşu, în cursul anului 1941. Din cauza războiului, lucrările au decurs însă mult mai lent, fiind încheiate abia la mijlocul anilor ’50. 

LUDWIG VAN BEETHOVEN, 250 DE ANI DE LA NAȘTERE

Emisiunea de mărci poștale Ludwig van Beethoven, 250 de ani de la naștere a fost pusă în circulație marți, 28 iulie 2020.

Ludwig van Beethoven (1770 – 1827) a fost un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Este considerat un compozitor de tranziție între perioadele clasică și romantică ale muzicii.

Beethoven este fără îndoială cel mai cunoscut compozitor de muzică clasică. ]n 2020, când se împlinesc 250 de ani de la naşterea sa, marele muzician va fi sărbătorit în întreaga lume.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/ludwig-van-beethoven-250-de-ani-de-la-nastere-2/

Cu timrele emisiunii, aplicând stampila prima zi a emisiunii, am realizat illustrate maxime.

Carte postală veche  :”Fabrique en France”

Carte poștală Allex Collection

Carte postală veche  “Berlag Bermann Munchen”

Carte poștală Allex Collection

CENTENARUL TRATATULUI DE LA TRIANON

Astăzi 4 iunie 2020 – s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial. Prin acest tratat internaţional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

Din păcate, noi nu sărbatorim acest important eveniment din istoria noastră. Nu am văzut nicio manifastare, actiune, gest în acest sens. Ba da, este unul foarte inportant.

Presedintele României, nu a promulgat legea adoptată în Parlamentul  României la 13 mai, privind declararea zilei de 4 iunie, ca zi de sărbatoare națională. Mai este ceva de zis?

Ca urmare, Romfilatelia  a anulat emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment, ce trebuia sa apară astazi 4 iunie.

Sa le fie rusine celor care au dispus anularea acestei emisiuni aniversare!

Iată extrase din comunicate.

1.COMUNICAT DE PRESĂ, ROMFILATELIA, Vineri 29.05.2020

Pentru a aniversa 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri, Romfilatelia introduce în circulație joi, 4 iunie 2020, emisiunea de mărci poștale Centenarul Tratatului de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles.

2.COMUNICAT DE PRESĂ, ROMFILATELIA, Marti 02.06.2020

Emisiunea de mărci poștale „Centenarul Tratatului de la Trianon”, programată pentru data de 4 iunie 2020, nu va fi introdusă în circulație.

Romfilatelia își rezervă dreptul de a redimensiona programul emisiunilor de mărci poștale, comunicând în timp util orice modificare.

Mă pregatisem să fac illustrate maxime cu timbrele acestei emisiuni.

Mai jos redau imagini cu mărcile poștale ce trebuiau puse în circulatie astazi și ilustratele pregătite.

Nicolae Titulescu (1882 – 1941)

Diplomat, jurist, profesor universitar și om politic român, ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar, fost preşedinte al Ligii Naţiunilor, semnatar al Tratatului de la Trianon (4 iunie1920)

Regina Maria României (1914 – 1938)

Regele Ferdinand I  al României (1914 – 1927)

Au avut o contribuțe însemnată la Făurirea

României Mari și la  semnarea Tratatului de la Trianon.

(4 iunie1920)

Realizare Valentin Golea

Simularea uniei cărți  maxime realizată de domnul Valentin Golea.

ALEXANDRU IOAN CUZA, 200 DE ANI DE LA NAȘTERE

La data de 20 martie 2020, s-au împlinit 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza, una dintre cele mai de seamă personalităţi ale istoriei româneşti, domnitorul sub care s-au făcut primii paşi spre constituirea unui stat naţional unitar român, prin dubla sa alegere atât în Moldova cât şi în Ţara Românească, domnia sa de numai şapte ani marcând, totodată, începutul perioadei de modernizare a României.

Recunoaşterea unirii celor două principate s-a materializat prin crearea primului guvern unitar al României la 22 ianuarie/3 februarie 1862, condus de Barbu Catargiu, şi prin deschiderea, la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862 a primului Parlament al României, domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamând în mod solemn, în faţa Adunărilor Elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala ţării, consemnează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În următorii ani, a avut loc un vast program de unificare şi centralizare a unor instituţii (poştă, telegraf, vămi), a circulaţiei monetare, a sistemului judecătoresc sătesc. A fost organizată armata şi s-au înfiinţat şcoli militare. S-a trecut apoi la reforme radicale, precum secularizarea averilor mănăstireşti (octombrie 1863) şi reforma agrară, care i-a nemulţumit pe conservatori şi pe liberalii radicali. Astfel, pentru continuarea reformelor Alexandru Ioan Cuza a numit un nou guvern condus de liderul liberalilor moderaţi Mihail Kogălniceanu (12/24 oct. 1863 – 26 ian./7 febr. 1865).

Ca urmare a tensiunilor tot mai mari create de conservatori (ostili lui Cuza din cauza reformei agrare) şi liberali-radicali (nemulţumiţi de felul său autoritar de conducere a statului), la 10/11 februarie (22/23) 1866, Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să semneze actul de abdicare în care se afirma că potrivit „dorinţei naţionale” depunea „cârma guvernului în mâna unei Locotenenţe Domneşti şi a Ministerului ales de popor”, potrivit lucrării „Dicţionar biografic de istorie a României” (Editura Meronia, 2008).

Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut restul vieţii în exil. S-a retras la Viena, apoi la Florenţa, şi a murit în Germania, la Heidelberg, la 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani. A fost adus în ţară şi înmormântat în comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial osemintele sale au fost aşezate în biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde se află şi astăzi.

Romfilatelia a introdus în circulaţie, la data de 20 martie 2020, emisiunea de mărci poştale intitulată „Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naştere”, alcătuită din două mărci poştale: pe marca poştală cu valoarea de 5 lei este reprezentat aversul Medaliei „PRO VIRTUTE MILITARĂ” iar pe marca poştală cu valoarea de 12 lei este reprezentat portretul – bust al lui Alexandru Ioan Cuza în uniformă militară.

Cu toate condițiile grele, create de pandemia  ”COVID – 19”,  am reusit să fac câteva illustrate maxime.

Medalia ”PRO VIRTUTE MILITARI”

Este prima medalie militară românească, instituită în anul 1860 de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi decernată pompierilor participanţi la luptele contra turcilor, date pe Dealul Spirei în ziua de 13 septembrie 1848.  Legea a fost promulgată de către Alexandru Ioan Cuza la data de 24 mai 1860, Aceasta prevedea, pe lângă pensiile militare, acordarea unei medalii de onoare cu „panglică tricoloră tuturor ostaşilor ce au luat parte la acea luptă”. 

Alexandru Ioan Cuza

Portret realizat de pictorul Mișu Popp, ulei pe pânză, 59,5 x 48,5 cm.

Alexandru Ioan Cuza

Litografie realizată de August Strixner, Viena, 1861.

100 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ROMÂNESC LA CLUJ-NAPOCA

Imediat după Marea Unire a Transilvaniei cu România, în învățământul superior de medicină și farmacie din Cluj, a avut loc o transformare notabilă. În 1919 a fost întemeiată Facultatea românească de Medicină, ca parte componentă a Universității „Daciei Superioare”. Primul decan și organizator al Facultății a fost Iuliu Hațieganu, unul din fondatorii învățământului medical românesc. Datorită inițiativei sale, au fost create noi discipline, precum: semiologia medicală, radiologia, stomatologia și istoria medicinii, care au fost premiere în învățământul medical românesc.

Pentru a omagia două instituții emblematice de învățământ superior românesc, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „100 de ani de învățământ superior românesc la Cluj-Napoca”.  Cu cele două timbre ale emisiunii am realizat trei illstrate maxime,  Am folosit cărtțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Facultatea de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca reprezintă leagănul educaţiei medicale clujene cu o istorie a căror izvoare apar în anii 1500 şi este azi una din cele mai importante şi mai apreciate universităţi din România. 

După multiple transformări care au ţinut de istoria Transilvaniei, zbuciumată dar puternică în afirmarea entităţii româneşti, Facultatea de Medicină ia naştere ca prima Şcoală de Medicină în limba română, la Cluj  în 3 moiembrie 1919. Profesorul Iuliu Haţieganu, al cărui nume îl poartă astăzi universitatea, a fost primul dascăl și decan al noii facultăţi, o personalitate de excepţie fiind fondatorul şcolii medicale clujene.

În anul 1990 instittuția a devent Universitatea de Medicină şi Farmacie, iar ăn anul 1993, aceasta a luat numele primului sau professor de medicină clinică și decan al Facultății de Medicină, devenind   Universitatea de Medicină şi Farmacie  „Iuliu Haţieganu

Iuliu Hațieganu (1885 – 1959 ) a fost un medic internist român recunoscut în special pentru cercetările efectuate în domeniul tuberculozei. A fondat la Cluj o valoroasă școală de medicină internă.

Astăzi, Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj  îi poartă numele. A fost membru al Academiei Române și frate al politicianului Emil Hațieganu.

Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB)

Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) situată in Cluj-Napoca, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior de stat din România, continuatoarea tradiției Universității din Cluj, înființată în anul 1872. Universitatea poartă din anul 1959 numele bacteriologului român Victor Babeș și pe cel al matematicianului maghiar János Bolyai.

Din punctul de vedere al numărului de studenți (peste 43.000 ), precum și al diversității specialităților oferite (105), este una dintre cele mai importante universități din România. În 2011, Universitatea „Babeș-Bolyai” a fost clasificată în prima categorie din România, cea a universităților de cercetare avansată și educație.