RSS Feed

Emisiune comună România – Estonia. Aurul pădurilor, specii forestiere.

Emisiunea comună de mărci poștale România – Estonia, având ca temă Aurul pădurilor, specii forestierea fost pusă în circulație vineri, 24 noiembrie 2017.

Cu aceste timbre și cărtile poștale Allex Collection, am realizat patru ilustrate maxime, aplicând ștampila prima zi a emisiunii, București 24.11.2017 la O.P. 37. Mentionez ca am beneficiat de spijinul deosebit al domnului Emil Stanciu în aplicarea acestor ștampile.

 

Molidul (Picea abies)

IMG_20171201_0003Este o specie de arbori coniferi care face parte din familia Pinaceae, și subfamilia Abietoideae.

Frunzele, acele de molid sunt persistente, în general în 4 muchii. Solzii subțiri ai conurilor nu cad niciodată. Acele de molid sunt așezate spiralat, de jur împrejurul lujerului. Tampoanele de frunze rămase după căderea acelor fac ramura molidului aspră la atingere (ramurile altor specii sunt de obicei netede).

Conurile care atârnă, cad, de regulă, după 2 ani. Molidul se recunoaște după forma conic-piramidală a coroanei sale. Are o înrădăcinare superficială, iar scoarța sa subțire este acoperită de solzi.

Speciile de conifere veșnic verzi sunt utilizate de mii de ani. Frunzele veșnic verzi ale acestora simbolizează permanența, vitalitatea, energia inepuizabilă. Vechii greci, romanii, popoarele medievale cunoșteau și foloseau mugurii, conurile, semințele, rășina și uleiurile esențiale ale diferitelor conifere.

IMG_20171201_0006Majoritatea componentelor uleiului volatil de molid fac parte din categoria hidrocarburilor monoterpenice și esteri ai acizilor carbonici ai acestora. Rășina de molid este alcătuită din lignani și alte substanțe cu efect puternic antioxidant.

Din mugurii proaspeți de primăvară se prepară siropul întăritor al sistemului imunitar și contra tusei.

În ţara noastră, molidul este considerat specie de bază, ocupând peste 24 % (1.407.000 ha) din suprafaţa pădurilor şi peste 35 % din volumul pe picior. În ultimul secol, interesul pentru cultura molidului a sporit considerabil, concomitent cu creşterea consumului de lemn în general şi a consumului de lemn de celuloză în special.

Sursa: http://www.naturalherbs.ro/herbs/ro/gyogynovenyek/molidul/

 

 

Scoruşul de munte (Sorbus aucuparia)

IMG_20171201_0007Este un arbore indigen întâlnit în regiunea de deal şi de munte din întreg lanţul carpatic. Creşte în special la liziere de pădure și sporadic la câmpie, prin luminișuri și liziere de păduri. Se mai numeşte lemn câinesc, po­mul ursului, scoruş, merişor.

Este foarte rezistent la ger, preferă versanţii însoriţi cu mult humus. Tulpina poate ajun­ge până la 20 m. Scoarţa este netedă, lucioasă, cu lemn rezistent.

Frunzele, toamna târziu, înainte de cădere, se colo­rea­ză vişiniu. Înfloreşte alb în perioada mai-iulie.

IMG_20171201_0008Fructul este o drupă globulară roşie, care rămâne mult timp pe arbore.
Fructele conţin tanin, za­haruri, acizi organici, caro­tenoizi, ulei eteric, dextroze, vit. C, săruri minerale. Longevitate 100 de ani, fructifică la 10-12 ani.
Fructele sunt folosite la fabricarea băuturilor alcoo­lice, marmeladei, compo­tului, siropului, sucurilo rnaturale,etc.

Sucul obţinut din fructe este folosit la acidularea laptelui pentru sugari. Sti­mulează imunitatea şi creş­terea. Fructele au acţiune antireumatică, diuretică, antitusivă, hemostatică, antiscorbutică. Este adju­vant în tratamentele tuber­culozei. În farmacie se gă­seşte sub numele de „Fructus sorbi”.

Sursa: http://www.tribuna.ro/stiri/timp-liber/scorusul-de-munte-sorbus-aucuparia-109383.html

 

 

 

 

Anunțuri

1 DECEMBRIE – ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI.

LA MULȚI ANI ROMÂNIA!

LA MULȚI ANI ROMÂNI, ORIUNDE VĂ AFLAȚI!

 

Crăciun 2017

Nașterea minunată a Fiului lui Dumnezeu este cunoscută în popor sub denumirea de Crăciun 2017. Ea a fost vestită prin proroci, care au arătat locul nașterii, seminția din care Se va naște și multe alte semne. Crăciunul este primul praznic împărătesc cu dată fixă, sărbătorit pe 25 decembrie. Este sărbătoarea întrupării Fiului lui Dumnezeu.

 

Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Crăciun 2017, marti, 21 noiembrie, compusă din două mărci poștale cu valoarea nominală de  1,30 lei, care redau imagini ale icoanelor din colecția Bisericii Sfântul Elefterie Nou, reprezentative pentru această sărbătoare creștină.

Am realizat două ilustrate maxime, cu cele două timbrea, cărțile poștale illustrate Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P  București -37.

Surse:

https://www.crestinortodox.ro/craciun/

http://romfilatelia.ro/ro/craciun-2017/

 

 

Maica Domnului cu Pruncul

(Icoană pictură pe lemn din patrimoniul bisericii „Sfântul Elefterie – Nou” din București

 

Maica Domnului0001

 

 

 

Nașterea Domnului

(Icoană din patrimoniul bisericii „Sfântul Elefterie – Nou” din București

Nasterea Domnului0001

Zâmbetul ferestrelor, Mușcatele

 

Cu origini în sudul Africii (Capul Bunei Speranţe), unde creşte spontan, dar şi în Australia şi Noua Zeelandă, muşcata este o plantă rustică, decorativă, cu perioadă de înflorire îndelungată.

Cunoscută încă din secolul al XVI-lea, muşcata este una dintre cele mai răspândite plante din lume. Viu colorată, cu frunzele rotunjite şi uşor parfumate, cultivată în ghivece sau jardiniere, împodobeşte ferestrele şi pervazurile caselor şi înveseleşte grădinile şi parcurile.

 

Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea Zâmbetul ferestrelor, Mușcatele, vineri, 17 noiembrie 2017.

Cele 4 timbre ale emisiunii  prezintă  următoarele specii: mușcata curgătoare (Pelargonium peltatum),  mușcata obișnuită  (Pelargonium zonale) cu flotile de culoare roșe, mușcata nobilă (Pelargonium grandiflorum). mușcata obișnuită (Pelargonium zonale) cu flotile de culoare roz.

Cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. București 17.11.2017, am făcut patru ilustrate maxime.

 

 

Mușcata curgătoare (Pelargonium peltatum),

scan 10001Planta își are originea în Africa de Sud, iar în Europa este cunoscută din secolul al XVII-lea. Mușcatele curgătoare  sunt considerate florile ideale pentru balcoane și terase. Florile sunt simple sau bătute în nuanţe de roșu, roz mov sau alb și, spre deosebire de celelalte specii, au frunzele lucioase și colţuroase,  asemănătoare iederei. Mușcatele cu flori simple au mai multe flori decât cele bătute. Sunt ușor de îngrijit, înfloresc din primăvară până toamna târziu și au nevoie de apă și lumină din belșug.

 

Mușcata obișnuită (Pelargonium zonale)

 scan 10002

Planta cu flori de culoare roșu este răspândită atât în mediul rural, cât și în cel urban, este cea mai folosită floare pentru împodobirea balcoanelor. Frunzele acestei mușcate, de un verde închis, sunt catifelate, în formă de potcoavă și ușor rotunjite. Poate ierna în spaţii întunecate, la temperaturi mai scăzute.

 

 

Mușcata nobilă (Pelargonium grandiflorum).

scan 10003

Aceasta plantă are florile mari, petalele catifelate, asemănătoare panseluţelor. Floarea este de o eleganţă aparte și are un colorit deosebit, de la alb și crem până la violet și lila. Mușcata nobilă  nu are nevoie de multă apă pentru a se dezvolta și supravieţui. De asemenea, nu iubește umezeala și nu suportă lumina  directă a soarelui.

 

 

Mușcata obișnuită (Pelargonium zonale)

 scan 10004

Planta cu flori de culoare roz este  răspândită atât în mediul rural, cât și în cel urban, este cea mai folosită floare pentru împodobirea balcoanelor. Frunzele acestei mușcate, de un verde închis, sunt catifelate, în formă de potcoavă și ușor rotunjite. Poate ierna în spaţii întunecate, la temperaturi mai scăzute.

Sursa de documentare: http://romfilatelia.ro/ro/zambetul-ferestrelor-muscatele-2/

 

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (III)

Cu ștampilele expoziției, am realizat două ilustrate maxime. Am folosit timbrul cu valoarea nominală de 1 leu din emisuiea filatelică In „Memoriam – Eroii Nneamului”, din 25.07.2014, care îl ilustrează pe Regele Ferdinand și timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, din emisiunea „Ziua mărcii poștale românești – Pe aici nu se trece”, din 15.07.2017, care îl prezintă pe generalul Eremia Grigorescu. Allex Collection a asigurat cărțile poștale ilustrate, tipărite la FullColor București.

 

Regele Ferdinand I al României

(n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș Sinaia)

CM10001 Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său regele Carol I. A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de  Hohenzolern. Faptul că a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit și Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”. Prin hotărâre a Consiliului de Miniștri  a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa I.

 

General Eremia Grigorescu

CM20001Eremia Teofil Grigorescu s-a născut la Târgu Bujor, pe 28 noiembrie 1863. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Galaţi, iar liceul la Iaşi. A fost înscris timp de un la Facultatea de Medicină şi Ştiinţe din Iaşi, după care a plecat la Bucureşti, dedicându-se carierei militare. A absolvit Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie în 1884, iar apoi Şcoala de artilerie şi geniu. Rezultatele excepţionale i-au adus şi un stagiu la Paris, unde a urmat cursuri de matematică la Sorbona.

Punctul culminant al gloriei ilustrului general Eremia Grigorescu, la comanda armatei a II-a, a fost victoria de la Mărăşeşti, împotriva marelui spărgător de fronturi – mareşalul Mackensen, unde, de asemenea, generalul Grigorescu a rostit cuvintele: „Nici pe aici nu se trece!“    după ce la Oituz lansase chemarea „Pe aici nu se trece”

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (II)

La expoziția filatelică omagială  „TRIUNGHIUL DE FOC MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ”, despre care am scris în postarea anterioară, am prezentat exponatul de ilustrate maxime, „Marea Unire – 1 Decembrie 1918”.  Exponatul se compune din 7 fețe de panou, respectiv 222 cărți maxime și prezintă, evoluția istorică a României până la Marea Unire.

Planul exponatului

PLAN Marea Unire 1 -FINAL_001

Câteva foi de expunere care prezintă evenimentul omagiat de expoziție.

 

 

Diploma obținută

DIPLOMA 1

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI -MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (I)

Sfârșitul lui 1916 adusese ocuparea a două treimi din teritoriul românesc de către Puterile Centrale. Bucureștiul era stăpânit de inamici, guvernul se mutase la Iași iar frontul se stabilizase în sudul Moldovei. În octombrie 1916, în frunte cu generalul francez Henri Mathias Berthelot, a sosit o misiune militară aliată menită să ajute la reorganizarea Armatei Române. S-a izbutit pregătirea de luptă a 460.000 de oameni, cu o înaltă capacitate combativă și cu un moral ridicat.

Puterile Centrale urmăreau pătrunderea în Moldova şi scoaterea României din război. Conform înţelegerii dintre germani şi austro-ungari, dacă armatele române erau învinse, întreg teritoriul românesc urma să fie anexat de Austro-Ungaria, ducând la dizolvarea României ca stat.

În vara lui 1917, Puterile Centrale au conceput un atac pentru a sparge linia română. Într-o primă fază, au încercat să dea o lovitură decisivă. Văzând că nu le reușește, au început să pună presiune constantă pe tot aliniamentul pentru a găsi un punct slab și a-l fructifica. Nici cu cea de-a doua metodă nu au reușit.

În aceste condiții Marele Cartier General Român a conceput proiectul unei ofensive. Pe 8 iulie 1917, înainte de începerea operațiunilor, generalul Alexandru Averescu, comandantul Armatei a 2-a, s-a adresat militarilor: „Ostași! A sosit momentul mult așteptat de toată suflarea românească, de voi însă cu bună seamă mai mult decât oricine. Să reluăm lupta pentru a răsturna zăgazul urâcios dincolo de care se aud gemetele părinților, fraților, copiilor noștri sub apăsarea vrăjmașului hrăpăreț. Nu uitați că reluăm lupta pentru cea mai dreaptă și cea mai sfântă cauză, și anume pentru izgonirea cotropitorilor din căminul nostru”.

În inima românilor, bătăliile de la Mărășești, Mărăști și Oituz  au un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a a legendarului  îndemn„ Pe aici nu se trece”  lansat de generalul Eremia Grigorescu.

Victoriile ostaşilor români din vara anului 1917 au avut o importanţă deosebită, în realizarea   Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, dezideratul de secole al poporului roman.

Pentru a evoca aceste înăițătoare momente din istoria poporului nostru, Asociația Filateliștilor din București a organizat expoziția filatelică omagială  „TRIUNGHIUL DE FOC MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ” sub coordonarea neobositului colonel (r) Gheorghe Cotolan. La acest eveniment am participat și eu cu exponatul de maximafilie cu tema  ”MAREA UNIRE”. Expoziția a avut loc în perioada 20 – 30 octombrie 2017. La vernisajul expoziției, desfășurat în ziua de 20 octombrie 2017, au paticipat mai multe persoane precum si reprezentanți ai Asociației Cadrelor Militare în Rezarvă și Retragere, Fililala Sector 1 și ai Asociației Cadrelor Militare în Rezarvă și Retragere din Arma Geniu,al cărei membru sunt și eu. Din această delegație a făcut parte și colonelul (r) Emil Patrichi, care în perioada 1 noiembrie – 1 decembrie 2018,. și-a propus să parcurgă pe jos distanța dintre București și Alba Iulia pentru ca apoi să fie prezent și să participe la manifestările organizate cu prilejul zilei de 1 Decembrie 2018 din Capitala Marii Uniri.   Detalii despre această acțiune găsiți aici : http://acmrrag.ro/comunicate/marsul-recunostintei-initiativa-domnului-colonel-r-emil-patrichi/

S-au acordat diplome expozanților și tuturor participanților la această manifestre li s-au oferit catalogul expoziției și plicurile ocazionale editate cu acest prilej.

Prezint câteva imagini de la expoziție și materiale filatelice editate.

Ale detalii despre această expoziție și piesele realizate de mine cu ștampilele omagiale, le voi prezenta în postările viitoare.

 

Plicurile omagiale editate :