RSS Feed

Tag Archives: unire

100 ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA, 27 martie 1918

Unirea Basarabiei  cu  România a avut loc la 27 martie 1918 și a fost în fapt reunificarea vechii provincii românești Basarabia, ruptă de Moldova și alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

 

 

În anul Centenarului Marii Uniri, Romfilatelia celebrează revenirea românilor dintre Prut și Nistru în granițele țării, la 27 martie 1918, prin emisiunea de mărci poștale „100 ani de la Unirea Basarabiei cu România”.

 

Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate trei personalități care au mijlocit înfăptuirea acestui ideal național. Astfel, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprodus portretul lui Alexandru Marghiloman, prim-ministru al României în martie 1918. Portretul lui Ion Inculeț, președinte al Sfatului Țării de la Chișinău, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. Timbrul coliței dantelate a emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat cu portretul lui Pantelimon Halippa, luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Țarist.

 

A C T U L   U N I R I I

VOTAT DE SFATUL ȚĂRII

LA 27 MARTIE 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România.

 

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

Președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț; Vice-președinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Țării I. Buzdugan

Sursa: http://www.romfilatelia.ro/ro/100-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania-2/

 

Cu timbrele emisiunii, ștampila prima zi și cărțile poștale Allex Collection, tipărite la Kaya Print,  am realizat ilustrste maxime.

 

 

Alexandru Marghiloman

(n. 27 ianuarie 1854, Buzău – d. 10 mai 1925, Buzău )

Alexandru MarghilomanOm politic, jurist, lider conservator,  prim-ministru  al României în anul 1918 (martie–noiembrie) .   A fost martorul primei etape din procesul de făurire a României Mari. Pe 27 martie 1918, la Chișinău, Sfatul Țării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România. În mijlocul aclamațiilor sălii, decizia a fost adusă la cunoștința lui Marghiloman care, în numele poporului român, a guvernului României și al regelui, a luat act de Declarație și a primit Unirea. Cu acest prilej, el declara: „În numele poporului român și al regelui României, cu adâncă emoțiune și cu falnică mândrie, iau act de hotărârea unanimă a Sfatului Țării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România”.

 

 

 

Ion Inculeț

(n. 5 aprilie 1984, Răzeni,  Basarabia – 18 noiembrie 1940, București)

 Ion InculețOm politic, președinte al Sfatului Țării, organism care a votat unirea cu România la 27 martie 1918, ministru, parlamentar.

Om politic de stânga, Inculeț fondează în august 1918, alături de Pantelimon Halippa, Partidul Țărănesc din Basarabia, prin intermediul căruia va milita pentru înfăptuirea reformei agrare. Îndeplinește funcția de ministru de stat fără portofoliu pentru Basarabia până în mai 1920, poziție din care se ocupă de gestionarea unirii politice şi administrative a noii provincii. Concomitent, începe și procesul prin care majoritatea partidelor politice din provincii se vor integra în cele din Vechiul Regat. Astfel, gruparea din PȚB formată în jurul lui Inculeț va alege să fuzioneze cu Partidul Național Liberal, iar Inculeț este numit ministru de stat în guvernul format de  Ionel Brătianu în ianuarie 1922.

 

 

 

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa

(n.1 august 1883, Cubolta, județul Soroca -d. 30 aprilie, București)

Pantelimon HalippaPublicist și om politic basarabean. A fost unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. Pantelimon Halippa a jucat unul dintre cele mai importante roluri în în procesul de unificare a Basarabiei cu România. Face parte din conducerea Sfatului Țării, adunarea care la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România, iar la sfârșitul anului 1918 este ales și președinte al acestui for. A luat de asemenea parte la adunările de la Cernăuți și de la  Alba-Iulia, care au proclamat Unirea Bucovinei   și, respectiv, a Transilvaniei cu România. Pe 12 august 1918 este ales președinte al unei formațiuni politice nou-înființate, Partidul Țărănesc din Basarabia, îndeplinind până la desăvârșirea unirii funcția de ministru de stat pentru Basarabia. Totodată este ales deputat în Reprezentanța Națională, urmărind neîncetat propășirea culturală a Basarabiei.

A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române  exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.

 

Reclame

„RENAȘTEREA ROMÂNIEI” ÎN PICTURĂ

Vineri, 16 februarie 2018, a fost pusă în circulație emisiunea filatelică „Renașterea României” în pictură. Emisiunea are in compunere un timbru cu valoarea nominală de 8 lei ce prezintă pictura lui Gheorghe Tattarescu „Renașterea României”, o coliță cu timbrul în valoare de 15 lei având imaginea unui autoportret al lui Tattarescu, realizat in creion, o versiune intermediară a Autoportretului pe pânză, finalizat în anul 1875.

Alte detalii pe site-ul: http://romfilatelia.ro/ro/renasterea-romaniei-in-pictura/

 

 

 

 

IMG_20180217_0001Renașterea României

Alegorie, semnificând renaşterea ţării prin ştiinţă, artă şi credinţă, idealul eliberării naționale și al edificării unei Românii moderne. Tabloul se află in patrimoniul  Muzeului Municipiului Bucureşti, 229×154 cm, realizat înanul 1850.

 

 

 

IMG_20180217_0002Gheorghe Tattarescu

(1820 Focșani –  1894 București)

A fost un pictor român, clasic, un pionier al neoclasicismului în pictura românească.

Tattarescu a fost cel mai de seamă pictor religios din România. A pictat 58 de biserici, din care le amintim pe cele din București: Colţea, Zlătari, Sf. Spiridon, Creţulescu, Enei.

Gheorghe Tattarescu  a participat la revolutia de la 1848. A pictat portretele revolutionarilor Gheorghe Magheru, Stefan Golescu aflati in exil, iar in 1851 picteaza portretul lui Nicolae Balcescu (in trei replici aproape identice).

 A compus, pe tema revolutiei de la 1848, „Renasterea Romaniei”, iar pentru Unirea Principatelor Române din 1859 a pictat „Unirea Principatelor” in 1857, picturile fiind inspirate din ideea eliberării și unității nationale.

 

 

IMG_20180217_0003În 1864 a infiinţat, împreună cu Theodor Aman, Şcoala de arte frumoase de la Bucureşti, desfăşurând o bogată activitate ca profesor de pictură, fiind şi directorul ei în anii 1891-1892.

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (III)

Cu ștampilele expoziției, am realizat două ilustrate maxime. Am folosit timbrul cu valoarea nominală de 1 leu din emisuiea filatelică In „Memoriam – Eroii Nneamului”, din 25.07.2014, care îl ilustrează pe Regele Ferdinand și timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, din emisiunea „Ziua mărcii poștale românești – Pe aici nu se trece”, din 15.07.2017, care îl prezintă pe generalul Eremia Grigorescu. Allex Collection a asigurat cărțile poștale ilustrate, tipărite la FullColor București.

 

Regele Ferdinand I al României

(n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș Sinaia)

CM10001 Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său regele Carol I. A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de  Hohenzolern. Faptul că a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit și Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”. Prin hotărâre a Consiliului de Miniștri  a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa I.

 

General Eremia Grigorescu

CM20001Eremia Teofil Grigorescu s-a născut la Târgu Bujor, pe 28 noiembrie 1863. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Galaţi, iar liceul la Iaşi. A fost înscris timp de un la Facultatea de Medicină şi Ştiinţe din Iaşi, după care a plecat la Bucureşti, dedicându-se carierei militare. A absolvit Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie în 1884, iar apoi Şcoala de artilerie şi geniu. Rezultatele excepţionale i-au adus şi un stagiu la Paris, unde a urmat cursuri de matematică la Sorbona.

Punctul culminant al gloriei ilustrului general Eremia Grigorescu, la comanda armatei a II-a, a fost victoria de la Mărăşeşti, împotriva marelui spărgător de fronturi – mareşalul Mackensen, unde, de asemenea, generalul Grigorescu a rostit cuvintele: „Nici pe aici nu se trece!“    după ce la Oituz lansase chemarea „Pe aici nu se trece”

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (II)

La expoziția filatelică omagială  „TRIUNGHIUL DE FOC MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ”, despre care am scris în postarea anterioară, am prezentat exponatul de ilustrate maxime, „Marea Unire – 1 Decembrie 1918”.  Exponatul se compune din 7 fețe de panou, respectiv 222 cărți maxime și prezintă, evoluția istorică a României până la Marea Unire.

Planul exponatului

PLAN Marea Unire 1 -FINAL_001

Câteva foi de expunere care prezintă evenimentul omagiat de expoziție.

 

 

Diploma obținută

DIPLOMA 1

Iaşi, oraş al Marii Uniri

Posted on

La sfârșitul anului 1916, Iașul a devenit, pentru o perioadă de doi ani, capitala Regatului României. Consiliul de Miniștri și Parlamentul de la acea vreme au adoptat aici decizii importante prin care s-au pus bazele consolidării statului național unitar român și au fost votate legi reformatoare pentru dezvoltarea țării noastre, precum legea electorală care a introdus votul universal și legea agrară. (fragment din comunicatul Romfilatelia)

Pentru a marca acest eveniment,  miercuri, 26 aprilie 2017, a fost pusă în circulație o emisiune filatelică aniversară denumită  ”Iaşi, oraş al Marii Uniri”, compusă 4 timbre şi o coliţă dantelată, pe care sunt reproduse imagini ale unor monumente simbol ale oraşului, martore la guvernarea ţării din perioada 1916 – 1918 şi în pregătirea Marii Uniri din 1918.

Cu aceste timbre, am realizat ilustrate maxime, folosind cărți poștale Allex Collection, și ștampila prima zi a emisiunii.

 

 

 Teatrul Național „Vasile Alecsandri” 

1

Este cel mai vechi Teatru Național din România. Actuala clădire a fost construită pe locul vechii primării între anii 1894 și 1896, fiind considerată a fi cel mai vechi și cel mai frumos lăcaș de acest gen din țară. Clădirea Teatrului Național este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind adevărate monumente de artă.

Între anii 1916-1918 clădirea a asigurat spațiul de desfășurare a lucrărilor Adunării Deputaților.

Clădirea Teatrului Național din Iași este înscrisă în Lista monumentelor istorice.

 

 

 

 

Muzeul Unirii .

2Clădirea este monument istoric și de arhitectură, construită între 1800 – 1806, în stil neoclasicCasa Catargiu, azi adăpostind Muzeul Unirii.

Între 1859-1862 a fost reședința domnească a primului domnitor al Principatelor Unite – Alexandru Ioan Cuza, iar între anii 1916-1919, devine reședință a regelui Ferdinand I. Astăzi muzeul expune piese de istorie evocând Revoluția de la 1848 și Unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859. Muzeul a fost deschis pentru public în anul 1959, cu ocazia sărbătoririi centenarului Unirii Principatelor Române din 1859. Clădirea, a fost declarată monument istoric și de arhitectură.

 

 

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

3Este o universitate de stat din Iași și una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. Fondată în 1860, la scurt timp după formarea Principatelor Unite, Universitatea din Iași, așa cum s-a numit la început, este prima universitate modernă a României.

Palatul Universității, a fost construit între anii 1893 și 1897 (și extins in perioada interbelică) după planurile arhitectului Louis Blanc și inaugurat în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Clădirea este o îmbinare a stilurilor clasic și baroc, monumentala sa intrare ducând în faimoasa „Sală a Pașilor Pierduți”, decorată cu picturi realizate de către Sabin Bălașa.

1916-1918 – Aici s-au desfășurat  şedinţele Senatului.

 

 

 

Palatul Rosetti-Roznovanu,

4Clădirea adăpostește actualul sediu al primăriei Iași. Impresionantă prin somptuozitate și prin fastul interioarelor, a fost inaugurată  cu mare fast, la 23 aprilie 1832.

Între anii 1892 – 1892, Palatul Roznovanu a fost folosit ca reședință temporară a familiei regale (Principele Ferdinand si Pricipesa Maria), o parte din spațiu fiind alocată autorităților locale. 

In timpul Primului Razboi Mondial, intre 1916 – 1918, Palatul Roznovanu a devenit sediul ministerelor si al conducerii politice, refugiate de la Bucuresti. In 1918, in actuala sală de sedinte a Consiliului Local, s-a intrunit Consiliul de Razboi al României.

 

 

 Stema municipiului Iași

5Stema înfățișează un scut antic, pe câmp roșu, o cetate crenelată de argint, având pe flancuri două turnulețe, timbrate de câte o cruce cu brațe egale, iar în centru un turn pătrat, mai înalt, cu poarta și ferestrele închise. Peste tot, în ecuson roșu, un cal în galop, spre dreapta heraldică, având deasupra o coroană deschisă, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu șapte turnuri, din care iese capul de bour, al cărui gât este terminat in formă de lambrechini. Stema valorifică cele doua tradiții heraldice ale orașului Iași, într-o reușită sinteză grafică.

Orașele României, Cluj-Napoca

Pentru a marca un eveniment istoric important, împlinirea a 700 de ani de la ridicarea Clujului la rang de oraș, Romfilatelia a pus in circulație, de data aceasta, chiar la cluj-Napoca  (O.P.1), o emisiune filatelică intitulată  Orașele României, Cluj-Napoca, compusă din patru timbre, astfel:

-3,50 lei reproduce imaginea Catedralei Mitropolitane Catedralei Mitropolitane Ortodoxe ”Adormirea Maicii Domnului”

-4,00 lei prezintă Bastionul (Turnul) Croitorilor,

-4,50 lei ilustrează Teatrul Național ”Lucian Blaga”

-15,00 lei redă imaginea Universității ”Babeș — Bolyai”, 

 De asemenea, au fost editate patru cărți maxime, de această dată reușite.

 

 

 

1

 

Catedrala Mitropolitană Ortodoxă

 

Este situată în Piața Avram Iancu. A fost ridicată în perioada anilor 1923-1933, imediat după unirea Transilvaniei cu România, din inițiativa si cu contribuția specială a Episcopului Nicolae Ivan (1855-1936).  Poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului„. În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului.

 

 

 

2

 

Bastionul (Turnul) Croitorilor

Bastionul face parte din al doilea sistem de ziduri şi întărituri ale oraşului, ridicate din secolul al XV-lea până în secolul al XVII-lea. Prima atestare documentară datează din secolul al XV-lea, din timpul regelui Ungariei, Matei Corvin. Acest turn şi-a primit numele după breasla croitorilor care avea obligaţia să-l întreţină şi să păzească oraşul în acel punct, fiind singurul bastion al cetăţii care s-a păstrat integral. 

În 2007-2009,  bastionul a fost restaurat, iar în prezent găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o cafenea literară la subsol, o sală de conferințe și spații expoziționale.

 

 

 

 

3

 

Teatrul Național „Lucian Blaga“

A fost ridicat în anii 1904-1906, pe locul fostei piețe de lemne a orașului, în actuala Piața Avram Iancu. Inaugurarea sa a avut loc în 7-8 septembrie 1906. Aici își au sediul Teatrul Național „Lucian Blaga“ și Opera Română. În fața intrării principale sunt așezate statuile lui Mihai Eminescu și a lui Lucian Blaga

 

 

 

 

4

Universitatea „Babeş-Bolyai” 

Reprezintă una dintre cele mai mari instituţii de învăţământ superior din România, oferind 111 specializări, din care 99 în română, 59 în maghiară, 16 în germană, 2 în ucraineană, 8 în engleză şi câte una în franceză şi italiană. În formula de acum universitatea a luat fiinţă în 1959, prin decizia politică de a se unifica universităţile „Babeş” (cea română) şi „Bolyai” (cea maghiară).

Clădirea centrală în stil neorenascentist (str. Kogălniceanu nr. 1) a fost construită în sec. al XIX-lea, ca urmare a dezvoltării universităţii „Ferenc József” din acea vreme. În perioada interbelică, purtând numele regelui „Ferdinand I”, universitatea s-a extins prin construirea Colegiului Universitar.

 

 

24 IANUARIE – ZIUA UNIRII PRINCIPATELOE ROMÂNE

 

În 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica UnireUnirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.

 

Pentru a marca acest eveniment prezint câteva ilustrate maxime ce fac parte dintr-un exponat mai mare denumit ”Marea Unire”, care prezintă cele mai importante momente din istoria poporului român și lupta sa pentru unire, de la constituirea  primelor state feudale pe teriroriul românesc si până la infătuirea Marii Uniri la 1 Decembrie 1918 și realizarea României Mari.

1

 

234