Flux RSS

Tag Archives: traditii

Flori simbol de ţară

Toți oamenii sunt îndrăgostiți de frumusețea delicată a florilor, de simbolismul lor și de parfumul natural. Mulți dintre noi le asociază, cum altfel, cu dragostea sau cu natura, cu libertatea copilăriei, cu celebrarea iubirii în taina nunții. Tocmai pentru că sunt atât de îndrăgite, multe țări din lume au ca simboluri, oficiale sau nu, flori. Acestea au o însemnătate specială pentru diferite naționalități, legate de specificul fiecărei țări în parte sau de istoria statului.

Emisiunea filatelică lansată vineri, 17 martie 2017, are ca subiect florile, ca brand de ţară. Cele patru timbre ale emisiunii prezintă  floarile-simbol a câtorva state riverane Dunării, alături de drapelul lor naţional  astfel : Bujorul românesc (paeonia peregrina) simbolul naţional al României, Busuiocul (Ocimum Basilicus) floarea simbol a Republicii Moldova, Iris (Iris croatica) floarea naţională a Republicii Croaţia, Trandafir (Rosa damascena) floarea simbol a Bulgariei.

Cu aceste mărci poștale folosind ilustratele Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, la OP 37 București, am realizat mai multe ilustrate maxime.

 

 

Bujorul românesc (Paeonia peregrina) simbolul naţional al României

BUJOR

 

Este o specie de bujor prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în DobrogeaMuntenia și sudul Moldovei. Floarea roșie are petale mai puține decât bujorul de grădină. Este o plantă ocrotită de lege, nu trebuie distrusă sau colecționată.

Bujorul românesc este o specie de floare unică în Europa, care crește doar în anumite zone din România. Floarea rară a supraviețuit erei glaciare și este la fel de veche ca și crocodilii. În țară există cinci rezervații naturale de bujori românești, zone protejate prin lege de câțiva ani, Teleorman, Mureș, Olt, Dolj şi Giurgiu.

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară  București, prin Facultatea de Horticultură, a lansat la începutul lunii iunie 2013, în cadrul Conferinței Internaționale „Agriculture for life, Life for agriculture“, propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf.univ.prof. dr. Florin Toma, ca BUJORUL să fie proclamat oficial, de către statul roman, floarea națională a României.

”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie.

 

 

Busuiocul (Ocimum Basilicus) floarea simbol a Republicii Moldova.

BusuiocBusuiocul are o dimensiune spirituală unică. În cultul creştin-ortodox românesc şi grecesc, busuiocul este un simbol al sacralităţii. Busuiocul uscat este folosit la prepararea aghiasmei, la purificarea şi sfinţirea zonelor necurate. Se pune de asemenea la icoane pentru protecţia locuinţei împotriva duhurilor rele.

în tradiţia autohtonă această plantă este considerată o floare a dragostei şi a norocului  În medicina populară, busuiocul este folosit ca plantă pentru îmbunătăţirea memoriei şi remediu anti-stres.

Se presupune că el a crescut de nicăieri la picioarele lui Hristos în momentul în care a fost crucificat și cules de către împărăteasa Elena, care l-a răspândit peste tot în lume.

 

 

Iris (Iris Croatica) floarea națională a Republicii Croația
irisNumele croat al florii este Perunika și vine de la numele lui Perun, care în mitologia slavă era cel mai mare zeu al tunetelor și fulgerelor. Legenda spune că Perunika crește numai în locul în care Zeul Perun lovește solul cu fulgerele.
Despre floarea superbă de culoare violet, fitoterapeuții susțin ca este un remediu simplu care ține sub control o varietate de boli.

În 2000, la propunerea Academiei Croată de Științe și Arte, în timpul expoziției  mondiale de flori”Japonica Flora”, Iris croatica a fost numită floarea națională a Croației.

Iris croatica se dezvoltă în zonele de pe coasta de sud vest, la marginea pădurilor de srejar și carpen.

 

 

 

 

Trandafirul (Rosa Damascena) simbolul Bulgariei

trandafirTrandafirul, regina florilor, este simbolul Bulgariei și brandul turistic care promovează această țară în întreaga lume. Trandafirul bulgăresc este folosit în industria cosmetică, a parfumurilor, în cea farmaceutică și alimentară. Uleiul de trandafir este supranumit “aurul lichid” al Bulgariei, fiind utilizat în principal pentru realizarea de parfumuri, cosmetice, ciocolată, lichior și gem.

Trandafirul Rosa Damascena  sau Kazanlâk este o plantă cu flori extrem de parfumate, din care se obține dulceața și sirop, dar care poate fi folosit și pentru prepararea apei, uleiului de trandafir, a aromelor sau a parfumurilor.

 

Obiceiuri de Anul Nou

Miercuri 21 decembrie 2016, Romfilatelia a lansat emisiunea de mărci poștale denumită ”Obiceiuri de Anul Nou”, compusă din patru timbre care prezintă  obiceiuri tradiționale, colinde, în pragul Anului Nou : Jocul Ursului, Plugușorul, Jocul caprei, Mersul cu buhaiul

Cu aceste timbre, am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărțile poștale realizate de Allex Collection tipărite la FullColor București. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii, București 21.12.2016, la O.P. 37.

 

 

1

 

Jocul Ursului
Jocul Ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu măști întâlnite în satele bucovinene, căci se pare că ursul era venerat în Bucovina mai mult decât în orice alta parte a României. Paradoxal, jocul ursului este practicat mai mult în zonele colinare și de câmpie și mai putin în cele montane.
Jocul cu măști de urs simbolizează moartea și reinvierea naturii. Mihai Coman, in Bestiarul mitologic romanesc, afirma: “În colindul cu Ursul, animalul moare și învie, într-o dramatizare simbolică a mitului renașterii naturii/cosmos (…) Astfel, rostogolirea urșilor în cerc, batutul și moartea ursului, apoi învierea miraculoasă ca și urcarea acestuia pe bâtă (toiag), redau în chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, cândva, stăteau sub semnul acestui animal, capabil să învingă iarna și să vestească primavara.

Sursa :

http://www.crestinortodox.ro/craciun/anul-nou/jocul-ursului-98373.html

 

 

2Plugușorul

Plugușorul este un obicei general, practicat de români cu prilejul Anului Nou. Obicei agrar, cu adânci rădăcini în spiritualitatea românească, plugușorul este o colindă; o colindă agrară declamată, cu elemente teatrale, avand ca subiect munca depusă pentru obținerea pâinii. Plugul, ornat cu hârtie colorată, panglici, servete, flori, pe care se punea, eventual, și un brad, era o prezență nelipsită în cadrul acestei colinde. Acum este, mai mult, o prezență simbolică, în cadrul urăturilor care li se adresează oficialităților

Sursa :

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/plugusorul-colinda-agrara-68817.html

 

 

3

 

Jocul caprei

Este întâlnit în perioada sărbătorilor de iarna. Versurile și jocul fac trimitere la ideea fertilizării ca transformare cosmică. „Pe durata jocului, capra danseaza, consumând energii vitale, moare și renaște, simbolizând regenerarea ritualică și continuitatea vieții” (Marcel Lutic, etnograf din cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei). Capra moare violent, prin lovire sau împușcare și renaște simbolic.Capra este personificarea fertilitatii. Jocul caprei tine de la Craciun pana la Anul Nou.

Sursa :

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/jocul-caprei-obicei-stravechi-153912.html

 

 

4

 

Mersul cu buhaiul

Unul dintre obiceiurile de Anul Nou, păstrat de sute de ani, este „mersul cu buhaiul”. Buhaiul este un obicei agrar structurat dupa modelul colindelor. Cu acest instrument se imită, în timpul colindatului, răgetul taurului, straveche divinitate agrară. Prin trecerea părului de cal printre degetele umezite se obțtine un sunet grav, ciudat și nemuzical, care amintește de mugetul sau răgetul taurului înfuriat. Instrumentul și glasul acestuia păstreaza amintirea scenei sângeroase când era jertfit taurul, substitut al zeului Dionyssos si al zeului Mithra, peste care creștinismul a suprapus Nasterea Domnului Iisus.
Buhaiul este o mică tobă din lemn, cu piele de oaie la un capăt, bine întinsp pe circumferința, din centrul căreia atarnă o coamă lungă din fire de păr de cal sau chiar o simplă sârmă. Obicieiul este practicat de un numar de băieti cuprins între cinci și opt, fiecare având un rol precis în cadrul scenetei ce se joacă în fiecare casă. Unul dintre aceștia ține buhaiul, în timp ce altul îl trage pentru a scoate sunetele specifice.

Sursa :

http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/buhaiul-%E2%80%93-obicei-de-sute-de-ani-pastrat-in-satele-din-apuseni-142724

 

Descoperiți România, Muntenia

Astăzi, 14 octombrie 2016, a fost pusă în circulație, emisiunea de mărci poștale Descoperiți România, Munteniacompusă din patru timbre, un plic prima zi a emisiunii și un album filatelic. Dar, acest album nu a fost adus la magazinul filatelic, iar la O.P 37, unde era ștampila prima zi, timbrele nu au fost aduse până la ora 15.00, coordonare a activităților caracteristică Romfilateliei și Poștei Române..

Emisiunea își propune să ilustreze ,cu ajutorul timbrelor, istoria, cultura și tradițiile.Munteniei, importantă regiune istorică a României.

Detalii privid emisiunea puteți găsi pe acest site: http://romfilatelia.ro/ro/descoperiti-romania-muntenia/

Cu mărcile acestei emisiuni am realizat câteva ilustrate maxime, folosind cârțile poștale asigurate de Allex Collection tipărite la Full Color și SAV COM Popești-Leordeni. Am   aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București. Cu valoarea de 2,50 lei, care ilustrează silueta Mănăstirii Curtea de Argeș și a ctitorului ei, domnitorul Neagoe Basarab, nu   am făcut ilustrată maximă, deoarece nu se realiza concordanța de loc.

 

1

 

Ateneul Român

A fost ridicat între 1886 și 1888, la inițiativa societății omonime, care a lansat o campanie de donații cu un slogan celebru: „Dați 1 leu pentru Ateneu!” Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită, după planurile arhitectului francez Albert Galleron. În prezent, adăpostește și sediul Filarmonicii „George Enescu”

 

 

2Statuia lui Ion I.C. Brătianu

Ion I. C. Brătianu (1884 – 1927) a fost prim-ministru al României (1909-1911, 1914-1919, 1922-1927), președinte al Partidului Național Liberal, membru de onoare al Academiei Române din 1923. Om politic, unul dintre artizanii Marii Uniri din 1918.
Statuia lui Ion I. C. Brătianu  a fost realizată de marele sculptor iugoslav Ivan Mestrovici (1883-1962) si inaugurat la 24 noiembrie 1938.
După 1947 statuia a fost aruncată printre pietre si bălării la Mogoșoaia. Urme de lovituri se văd și astăzi pe trupul ei, câteva degete de la mâna stângă și o parte din reverul hainei sunt sparte.
In 1991, din inițiativa d-nei Ioana Brătianu, a fost adusă de la Conacul Goleștilor, unde fusese depozitată între timp, si reamplasată pe locul ei de odinioară. 

Monumentul este situat în sectorul 1, în Parcul Ion I. C. Brătianu de pe Bulevardul Dacia nr. 33.

 

3

 

Constantin Brâncoveanu

 A fost Domn al Țării Românești între anii 1688 – 1714. În timpul cât a domnit, Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. În 1714, pe 15 august, a fost martirizat de către turci, la Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. Cu toții sunt prăznuiți pe 16 august, sub numele de Sfinții martiri Brâncoveni.

 

 

 

4

 

 

Costum popular din Muntenia

 

Orașele României, Cluj-Napoca

Pentru a marca un eveniment istoric important, împlinirea a 700 de ani de la ridicarea Clujului la rang de oraș, Romfilatelia a pus in circulație, de data aceasta, chiar la cluj-Napoca  (O.P.1), o emisiune filatelică intitulată  Orașele României, Cluj-Napoca, compusă din patru timbre, astfel:

-3,50 lei reproduce imaginea Catedralei Mitropolitane Catedralei Mitropolitane Ortodoxe ”Adormirea Maicii Domnului”

-4,00 lei prezintă Bastionul (Turnul) Croitorilor,

-4,50 lei ilustrează Teatrul Național ”Lucian Blaga”

-15,00 lei redă imaginea Universității ”Babeș — Bolyai”, 

 De asemenea, au fost editate patru cărți maxime, de această dată reușite.

 

 

 

1

 

Catedrala Mitropolitană Ortodoxă

 

Este situată în Piața Avram Iancu. A fost ridicată în perioada anilor 1923-1933, imediat după unirea Transilvaniei cu România, din inițiativa si cu contribuția specială a Episcopului Nicolae Ivan (1855-1936).  Poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului„. În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului.

 

 

 

2

 

Bastionul (Turnul) Croitorilor

Bastionul face parte din al doilea sistem de ziduri şi întărituri ale oraşului, ridicate din secolul al XV-lea până în secolul al XVII-lea. Prima atestare documentară datează din secolul al XV-lea, din timpul regelui Ungariei, Matei Corvin. Acest turn şi-a primit numele după breasla croitorilor care avea obligaţia să-l întreţină şi să păzească oraşul în acel punct, fiind singurul bastion al cetăţii care s-a păstrat integral. 

În 2007-2009,  bastionul a fost restaurat, iar în prezent găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o cafenea literară la subsol, o sală de conferințe și spații expoziționale.

 

 

 

 

3

 

Teatrul Național „Lucian Blaga“

A fost ridicat în anii 1904-1906, pe locul fostei piețe de lemne a orașului, în actuala Piața Avram Iancu. Inaugurarea sa a avut loc în 7-8 septembrie 1906. Aici își au sediul Teatrul Național „Lucian Blaga“ și Opera Română. În fața intrării principale sunt așezate statuile lui Mihai Eminescu și a lui Lucian Blaga

 

 

 

 

4

Universitatea „Babeş-Bolyai” 

Reprezintă una dintre cele mai mari instituţii de învăţământ superior din România, oferind 111 specializări, din care 99 în română, 59 în maghiară, 16 în germană, 2 în ucraineană, 8 în engleză şi câte una în franceză şi italiană. În formula de acum universitatea a luat fiinţă în 1959, prin decizia politică de a se unifica universităţile „Babeş” (cea română) şi „Bolyai” (cea maghiară).

Clădirea centrală în stil neorenascentist (str. Kogălniceanu nr. 1) a fost construită în sec. al XIX-lea, ca urmare a dezvoltării universităţii „Ferenc József” din acea vreme. În perioada interbelică, purtând numele regelui „Ferdinand I”, universitatea s-a extins prin construirea Colegiului Universitar.

 

 

80 de ani de la înființarea Muzeului Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’

Acum 80 de ani, în ziua de 17 mai, era inaugurat la Șosea, Muzeul Satului Românesc (actual Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”), în prezența regelui Carol al II-lea al României.si a celor mai importante personalităţi ale vremii. Satul era adus la București după mai bine de 10 ani de cercetări aprofundate în peste 600 de localități din România interbelică. Aici sunt prezentate publicului locuinţe, monumente, artefacte provenind din diferite zone ale ţării, care ilustrează modul de viaţă de zi cu zi din lumea satului românesc al acelor vremuri.

 

Sursa :

http://www.muzeul-satului.ro/

 

Pentru a marca acest eveniment a ost pusă în circulație o emisiune de mărci poștale intitulată  ”Anotimpuri la Muzeul Satului” formată din patru timbre cu valorile nominale de:

– 2,00 lei  -Biserica Sfinții Voievozi, din satul Răpciuni, comuna Hangu , Județul Neamț;

– 2,40 lei  -reproduce imaginea Gospodăria Jurilovca din Județul Tulcea;

-8,00 lei  – Gospodăria Surdețti, Maramureș;

-15,00 lei – redă imaginea Gospodariei din Chiojdu Mic, Județul Buzău;

 

Menționez că în comunicatul de presă  sau strecurat erori privind valoarea timbrelor și imagile acestora. Aceste erori sunt reluate și in pliantul difuzat la magazinele Romfilatelia. Treabă de ”profesioniști”.

 

Am realizat câteva ilustrate maxime, cu timbrele acestei emisiuni si cărțile postale editate de Allex Collection. Cartea poștală cu Gospodăria Jurilovca o am de la Muzeul Satului, fiind singura carte postală existentă, din imaginile celor patru mărci poștale. Mă întreb, rhetoric bineînțeles, era așa de greu să fie o colaborare între Romfilatelia și muzeu, dacă au vrut sa marcheze acest moment aniversar  și prin mijloace filatelice? Am folosit ștampila prima zi a emisiunii la OP, 37 București 20.04.2016.

 

 

1Gospodăria din Chiojdu- Mic, Județul Buzău

Casa a fost  reconstruită în muzeu  în anul 1936, după un exemplar de la începutul secolului al XVIII-lea.  Casa poartă amprenta arhitecturii populare  din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea, din zona subcarpatică a Buzăului. Casa este înălţată pe o impunătoare temelie din zidărie de piatră de râu, în care sunt adăpostite pivniţa şi încăperea cu unelte. Pereţii casei sunt realizaţi din bârne rotunde de brad, cu diametrul mic, aşezate în cununi orizontale, încheiate „troceşte”. Capetele bârnelor depăşesc linia pereţilor, rămânând vizibile la colţurile casei. Un frumos foişor deschis, pe stâlpi de lemn ciopliţi, avansează peste intrarea beciului, protejând-o.

Sursa :

http://www.muzeul-satului.ro/viziteaza-muzeul/35/chiojdu-mic-buzau

 

  

2

 

Biserica „Sfinţii Voievozidin satul Răpciuni, comunaHangu-judeţul Neamţ, a intrat în colecţia Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în anul 1958, fiind transferată şi salvată odată cu satele mutate de pe valea Bistriţei, unde urma a fi construită hidrocentrala Bicaz. Biserica a fost construită în anul 1773, în vremea voievodului Grigore Ghica, dată crestată în lemn cu caractere chirilice pe ancadramentul uşii intrării din pridvor şi în pronaos.

 

 

Sursa :

http://www.muzeul-satului.ro/viziteaza-muzeul/30/rapciuni-neam

 

 

 

3Gospodăria Șurdești, Maramureș

Gospodăria transferată în muzeu în anul 1967 datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, provenind din Ţara Lăpuşului, zonă, care alături de alte „ţări” româneşti (Maramureş, Făgăraş, Haţeg etc.), atestă vechea organizare politică a populaţiei româneşti, cu mult înainte de constituirea primelor formaţiuni statale.  În concordanţă cu mediul geografic şi cu evoluţia istorică şi în funcţie de condiţiile social-economice, satul Şurdeşti s-a dezvoltat ca sat de tip răsfirat, reprezentativ pentru aşezările româneşti din zona colinară. Ocupaţiile tradiţionale sunt agricultura, pomicultura, creşterea animalelor, mineritul şi lucrul la pădure.

Sursa :

http://www.muzeul-satului.ro/viziteaza-muzeul/61/surdesti-maramures-sec-al-xviii-lea

 

 

 

4Gospodăria Jurilovca, Județul Tulcea

Casa cu toate anexele gospodăreşti –  ansamblu construit în anul 1898 – a fost transferată în muzeu în anul 1963 din comuna Jurilovca, localitate situată pe malul lacului Razim (Razelm). Cele zece încăperi ale sale, cu funcţii diferenţiate, sunt dispuse în unghi drept, celelalte două laturi ale incintei fiind închise de un gard zidit din piatră. În spaţiul interior astfel creat este amplasat cuptorul pentru gătit în timpul verii şi coteţul de păsări. Prin stilul constructiv, elementele decorative şi prin prezenţa masivă a uneltelor de pescuit, gospodăria de la Jurilovca constituie un document valoros de viaţă şi muncă a unei populaţii(lipovenii)  care şi-a găsit în România a doua sa patrie.

Sursa :

http://www.muzeul-satului.ro/viziteaza-muzeul/3/jurilovca-tulcea

 

DESCOPERIȚI ROMANIA, MARAMUREȘ

 

 

Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală aflată pe teritoriul României și Ucrainei, alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei, și versanții munților care o înconjoară: Munții OașuluiGutâiȚibleș și Rodnei spre vest și sud, și Munții Maramureșului la est și nord.Sudul acestei regiuni aparține, în prezent, României, constituind partea de nord-est a județului Maramureș, iar partea nordică, Maramureșul de Nord, este în estul regiunii Transcarpatia din Ucraina (raioanele RahăuRaionul Teceu și Hust).

Cu seria de mărci poștale a acestei emisiuni, aparută în data de 07.07.2014, colegul meu in ale maximafiliei, domnul Alex Mateescu a realizat câteva illustrate maxime. 

Turnul Stefan

 

Turnul Ștefan este turnul-clopotniță al fostei biserici cu hramul „Sfântul Rege Ștefan” din Baia Mare. Turnul, construit din piatră masivă, a fost ridicat la inițiativa principelui Iancu de Hunedoara, pentru a marca victoria de la Ialomița (1442) împotriva otomanilor. Construcția turnului  început după anul 1446, însă a fost finalizată în 1468, sub domnia lui Matia Corvinul. Ilustrata Allex Collection, marca de 2L, ștampila poștală de zi Baia Mare 16.08.2014.

 

 

 

Rroita Berbesti

Troița Rednicenilor din hotarul comunei Berbești, datată în sec. al XVIII-lea și care, prin elementele ce o compun și prin tratarea lor sculpturală, se înscrie în stilul gotic. lustrata AlexM (Lucky superstar), marca de 3,30L, ștampila poștală de zi Berbești 14.08.2014.

Traieste sanatos – Traditii romanesti

Traditii romanesti de Pasti - oua rosii

Traditii romanesti de Pasti. – Oua rosii

Cartea postala Allex Collection, stampila prima zi 18.04.2014,  Bucuresti OP 37