Flux RSS

Tag Archives: tezaur

Colecţii de marcă

In ziua de 20.03.2015, a fost lansată emisiunea de mărci poștale ”Colecţii de marcă ”, formată din 4 timbre cu valorile de 3 lei, 4,50 lei, 9,10 lei și 14,50 lei. Mărcile ilustrează podoabe și monede descoperite la Dinogeția, una din așezările importante ale regiunii Dunării de Jos.

Cetatea Dinogetia  a reprezentat ani de-a rândul un punct de reper în zonă. Dinogeţia, cetate romană şi bizantină, este o aşezare antică fortificată cu zid de apărare, situată pe un promontoriu stâncos din malul dobrogean al Dunării, în zona cotului dintre gurile Siretului şi Prutului. Monumentul se află la circa 4 km de satul Garvăn, comuna Jijila, judeţul Tulcea,

Cercetarile sistematice incepute in anul 1939 si apoi, din anul 1949 pana in anul 1954, au precizat momentul initial al construirii cetatii si etapele succesive de refacere.

Cu ocazia cercetărilor arheologice, a fost descoperită în anul 1950, crucea relicvar. Ulterior, tot la Dinogeţia, în 1954, a fost descoperit un tezaur de podoabe şi monede în compoziţia căruia intră mai multe piese ornamentate cu filigran şi granulaţie. Descoperit într-o groapă, pusă în legătură cu o locuinţă atribuită, pe baza inventarului, unui „bogat ţesător”, tezaurul era compus din podoabe (două brăţări de argint, cercei din argint aurit, două verigi de aur, un inel de aur şi trei de argint), şi unsprezece monede (şapte din aur şi patru din argint) emise între 976 şi 1059.

Cu aceste mărci am realizat câteva llustrate maxime. Am folosit ca suport ilustratele editate de Allex Collection si ștampila prima zi a emisiunii aplicată la Oficiul Poțtal 37 București, 20.03.2015.

INELE DE ARGINT

Inele de argint, fiecare având drept chaton cate o emisferă, imitând evident o cupolă de biserică.

MONEDE AUR

Monede de aur reprezentând pe bustul lui Hristos, cu barbă, cu nimbul cruciat în jurul capului, cu mâna dreaptă ridicată în semn de binecuvântare şi cu Evanghelia în cea stângă. Cealaltă monedă este ilustrată pe revers, cu busturile împăraţilor Vasile al II-lea în stânga şi Constantin al VIII-lea în dreapta, purtând veşminte de ceremonie specifice spaţiului bizantin şi susţinând amândoi, cu mâna dreaptă, o cruce lungă, patriarhală, reprezentată pe axul central al piesei.

 

 

INEL ARG AURIT

Inel de argint aurit (sec. al IX –lea)

CRUCEA

Engolpionul sau crucea relicvar este un obiect căruia i se atribuie puteri deosebite, fiind purtat la gât și suspendat în dreptul pieptului. În epoca bizantină acesta are forma unui medalion sau a unei cruci în interior cu relicve sfinte, fiind purtat de înalți demnitari laici, dar mai ales de clerici. În Biserica Ortodoxă, engolpionul este însemnul înalților ierarhi, episcopi, mitropoliți, sau patriarhi, de cele mai multe ori fiind împodobit pe o parte cu imaginea Răstignirii lui Iisus și pe cealaltă cu cea a Maicii Domnului cu Pruncul. Pe piesa descoperită la Dinogeția este prezentă doar scena Răstignirii lui Iisus.

Colecţia Numismatică a Băncii Naţionale a României, Tezaure Monetare

Istoria banilor românești este una lungă și agitată, dominată de schimbări și de legende care au supraviețuit peste ani.

Emisiunea filatelică din data de 24 octombrie 2014 ilustrează patru dintre monedele de colecție aflate în patrimoniul Băncii Naționale a României formată din următoarele valori nominale:2,00 lei pe care este reprezentat kosonul, 2,40 lei care prezintă drahme histriene, 8,10 lei pe care este ilustrat talerul-leu și14,50 lei care ilustrează ducatul venețian.

Cu aceste timbre și cărțile poștale ilustrate, realizate de domnul Alexandru Mateescu, folosind ștampila prima zi a emisiunii, București 24.10.2014, aplocată la Oficiul Poștal 37, am realizat urmatoarele ilustrate maxime:

Moneda din aur tip Koson

KosonSingurele monede din aur care datează din vremea regilor daci au fost kosonii. Potrivit unor istorici, monedele din aur descoperite în zona cetăţilor dacice din munţii Orăştiei au fost bătute în Macedonia. Alţi istorici susţin că monedele din aur ar fi fost emise în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), cel care ar fi unelitit la uzurparea regelui Burebista.

Emisiuni din aur având greutatea medie de 8,40 g, ceea ce apropie monedele de staterul grecesc sau aureus-ul roman. Descriere: av.: un magistrat între doi lictori mergând spre stânga; în exergă, legenda KOSON; în câmpul din stânga, în faţa primului lictor, uneori monograma BR sau BA; rv.: acvila cu aripile deschise, ţinând în gheare un sceptru şi o cunună.

Drahma histriană

Drahma histianaCea mai veche emisiune de monede cunoscută pe teritoriul României a fost pusă în circulaţie prin anul 480 î.Hr. Este vorba despre frumoasa drahmă de argint, emisă de cetatea Histria, care are pe avers simbolul orașului, reprezentat de un vultur pe un delfin spre stânga, și legenda IΣTPI iar pe revers două capete umane alăturate și inversate.

Monedele din bronz histriene sunt descoperite, în general, în aria directă de influență a Histriei (în Dobrogea) dar există şi descoperiri în sudul Moldovei, Oltenia şi sud-vestul Transilvaniei.

Talerul- Leu

Koson_79000126Spre sfârşitul secolului al XVI-lea, dintre toate felurile de taleri de argint (monede de dimensiuni mari, cântărind peste 25 de grame) care au pătruns şi au circulat în Principatele Române, unul singur a cunoscut un destin cu totul special.Este vorba despre talerul – olandez „towenthaler”, numit de români „leu” pentru ca pe reversul său apărea figura unui leu ridicat în două labe. Această monedă a circulat până pe la 1750 şi a intrat atât de bine în conştiinţa colectivă a românilor, încât a devenit o monedă de referinţă. Chiar şi după dispariţia leului din circulaţie, preţurile au continuat să fie calculate în această monedă până la 1867, când aveau să fie bătuţi primii lei româneşti.

Verso taler leu

Ducatul veneţian

Ducatul de aur era o monedă, emisă pentru prima oară în 1284 de către dogele Veneției Giovanni Dandalo (12801288). Ducat venetianDucatul venețian îl prezintă, în dreapta, pe doge, care era îngenuncheat în fața Sfântului Marcu, iar pe avers era gravată imaginea lui Hristos, prezentat în interiorul unei migdale înstelate.  Moneda din aur de 24 de carate cântărea 3,44 game.

În perioada medievală, în Ţara Românească şi Moldova au circulat mai multe tipuri de monede străine din aur. În secolele XIV-XVI, au cunoscut o largă răspândire perperii bizantini, ducaţii veneţieni şi cei ungureşti. Chiar dacă,începând din secolul al XVI-lea, s-a diversificat mult provenienţa emisiunilor de aur, ducatul bătut la Veneţia, cunoscut şi sub denumirea de zecchin sau zecchino, şi-a păstrat rolul dobândit anterior. Alături de ducaţii Ţărilor de Jos, de cei ai Ungariei şi de cei emişi în Imperiul Romano-German, ducatul veneţian a continuat să domine circulaţia monedei cu valoare ridicată până în secolul al XVIII-lea.

Surse de documentare și alte informații:

http://www.bnr.ro/Istoria-monedei–1046.aspx

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-am-inventat-banii-kosonii-aur-ai-dacilor-ducatii-lui-vladislav-i-le

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/primele-monede-istorie

http://www.romfilatelia.ro/marci/colectia.php?ContentID=813
http://www.2012en.ro/2013/04/istoria-monedei-nationale-leul/ | Magazin Cultural Ştiinţific

http://www.totpal.ro/istoria-leului-romanesc-de-la-talerul-olandez-pana-la-banii-din-ziua-de-azi-foto-vhttp://www.2012en.ro/2013/04/istoria-monedei-nationale-leul/ideo/ https://istoriiregasite.wordpress.com/tag/monede/