Flux RSS

Tag Archives: tablou

COLECȚIILE MUZEELOR DISPĂRUTE

Vineri, 8 ianuarie 2021,  a fost lansată  emisiunea de mărci poștale cu tema Colecțiile muzeelor dispărute, dedicată aducerii aminte a unui muzeu  foarte cunoscut și apreciat în București: Muzeul Simu.

Cele patru opere de artă reprezentate pe timbre sunt: Anastase Simu, bust sculptat de Frederick Storck; o natură statică pictată de Marius Bunescu: Pere; o Marină de Eugen Voinescu; Veneția, operă a pictorului Ștefan Popescu

Cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am reusit sa realizez in conditii grele, generate de pandemia prin care trecem, ilustrate maxime.

Muzeului Simu, înființat de colecționarii Anastase și Elena Simu,  a fost ridicat în formă de templu grecesc, și a fost inaugurat la 21 mai 1910.

Colecția muzeului cuprindea circa 1.200 de piese din toate genurile artistice: pictură, sculptură, grafică, artă decorativă.. În 1927, colecția, a fost donată statului român. 

Muzeul Simu a funcționat până în anul 1960 când a fost demolat pentru a construi în locul său Magazinul de Confecții Eva. O parte din colecțiea muzeului se află astăzi la Muzeul Național de Artă ai României, iar o altă în colecția Simu de la Pinacoteca București.

Anastase SimuBustul din marmură, realizat de sculptorul Frederic Storck în 1901, se afla la loc de cinste, în cea de-a doua sală a Muzeului. În present se află  în colecția Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck.

Natură statică, Pere. Pictură  de Marius Bunescu, fostul director al Muzeului Simu. Lucrarea a fost donată chiar de către pictor în 1932 și expusă în cadrul Muzeului. Se află astăzi în colecția Pinacotecii Bucureștiului

Marină de Eugen Voinescu, Lucrarea a fost realizată în anul 1900 și achiziționată de la artist un an mai târziu. În prezent se află în colecția Pinacotecii Bucureștiului. 

Veneția lui Ștefan Popescu, a fost pictată de artist în 1923 și a fost expusă de-a lungul timpului în diverse expoziţii, cel mai recent în anul 2020, în cadrul expoziției deschise la Palatul Suțu – Muzeul Simu și Pinacoteca București.

DOMNITORI ROMÂNI ÎN PICTURĂ

Vineri, 11 octombrie 2019,  a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale intitulată Domnitori români în pictură”. Pe cele patru timbre ale emisiunii sunt ikustrate  portrete pe pânză ale domnitorilor români.

Cu timbrele acestei emisiuni și cărțile poștale Allex Collection am făcut illustrate maxime, obliterând cu ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

Constantin Brâncoveanu.

Domnitor al Țării Românești între anii 1688 și 1714.

Tablou realizat de un pictor anonim  la începutul secolului XX.

Grigore al II-lea Ghica 

Domnitor al Moldovei și al Țării Românești în epoca fanariotă.

Portret realizat de Theodor Aman (1869)

Mihai Viteazul

Domnitor al Țării Românești între 1593-1600.

Portret realizat de Mișu Popp (1881).

Ștefan cel Mare

Domn al Moldovei între anii 1457 și 1504.

Tablou realizat de pictorul Constantin Lecca (1830).

„România revoluţionară” în pictură

Pentru a omagia Revoluția de la 1848,  Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „România revoluționară” în pictură, formată dintr-un timbru cu valoarea emisiunii de 5 lei și o coliță nedantelată al carei timbru are valoarea nominală de 28,50 lei.

Cu acste timbre, cărțile poștale ilustrte Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am realizat două ilustrate maxime, care prezintă cele două tablouri ale pictorului român de etnie evriască Constantin Daniel Rosenthal, dedicate Revoluției Române  de la 1848.

 

”România revoluţionară”, creaţia pictorului Constantin Daniel Rosenthal este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al revoluţiei de la 1848. Maria Rosetti a fost muza artistului pentru reprezentarea ţărancii românce oacheşe, îmbrăcată în ie, purtând maramă pe cap şi tricolorul pe umăr. Tabloul a fost pictat la Paris în 1951, unde pictorul se afla în exil, alături de alți revoluționari români.

 

 

România rupându-și lanțurile pe Câmpia Libertății. În prim-planul operei se află un personaj feminin, în postură solemnă, cu steagul tricolor în mâna dreaptă și înfășurată cu falduri tricolore. Modelul personajului este de asemenea Maria Rosetti, care are privirea îndreptată spre o lumină care coboară din cer, iar mâna stângă ridică o ramură de măslin, vestind pacea. Abandonat în țărână, sub tălpi, era așezat Regulamentul Organic rusesc, alături de cătușele rupte, semn al dorinței de eliberare a românilor de sub protectoratul țarist. În plan secund, artistul a înfățișat o adunare de oameni, strânși într-o horă în jurul unei tribune, pe Câmpia Libertății.