Flux RSS

Tag Archives: scriitori

Brăila, 650 de ani de atestare documentară

La 650 de ani de la prima atestare documentară, Brăila este unul din cele mai vechi orașe românești. Într-un document din 20 ianuarie 1368 emis de Vladislav, Voievodul Țării Românești și ban de Severin (Vlaicu Vodă) se dau înlesniri negustorilor din Brașov ce „purced cu mărfurile lor pe pomenita cale a Brăilei”. Acest act constituie prima atestare documentară a orașului Brăila.

Situată în nord-estul Valahiei, Brăila a fost cel mai mare port al Țării Românești la Dunăre. Prin acest port țara s-a legat de lume. Doar geografic și în aparență Brăila este un oraș de margine, de fapt, Brăila este , cum o numea Nicolae Iorga, în urmă cu aproape un veac, „maica Țării Românești”. Oricât de hiperbolizantă ar fi metafora marelui istoric, ea spune un adevăr care nu poate fi ignorat.

Sursa: http://obiectivbr.ro/content/la-mul%C8%9Bi-ani-br%C4%83ila-650-de-ani-de-m%C4%83riri-%C8%99i-dec%C4%83deri-istorice

Pentru a marca acest eveniment Romfilatelia a lansat, vineri, 19 ianuarie 2018, emisiunea filatelică  Brăila, 650 ani de atestare documentară”. Emisiunea are in compunere cinci mărci poștale, care ilustrează cele mai reprezentative  obiective care dau identitate orașului: Ceasul baroc din centrul istoric, Catedrala „Nașterea Domnului”, Fântâna cinetică, Teatrul „Maria Filotti” sau Casa memorială „Panait Istrati”. 

Am realizat ilustrate maxime cu aceste timbre și cărțile poștale Allex Collection, tipărite la FullColor București. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii, Brăila 20.01.2018

CatedralCatedrala „Nașterea Domnului”.

În aprilie 1990, Î.P.S. Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos binecuvânta pământul pe care avea să se înalţe „„Catedrala cu hramul «Naşterea Domnului» fiind catedrala cu numărul unu între toate bisericile ridicate în România după 1989”. Ridicată după un proiect al firmei „Prodomus”, biserica are o lungime de 42 de metri şi o înălţime de 50 de metri la turla mare.

Aşezată pe un teren de peste 10.000 de metri pătraţi, Catedrala „Naşterea Domnului” are capelă la subsol şi o cantină în care se hrănesc, zilnic, 70 de nevoiaşi.

CeasulCeasul baroc din centrul istoric

Monumentalul ceas reprezintă un simbol al Brăilei și a fost realizat în 1909 de Carol Sakar din Praga. Scopul realizării și amplasării lui, în buricul târgului, fiind unul decorativ, care completa perfect monumentele care existau deja: fântâna arteziană și monumentul împaratului Traian (realizat in 1906). Astfel de piese se regăsesc în unele orașe din Europa Centrala și Occidentală, și reprezintă semne ale racordării vieții la pulsul timpului, al modei în domeniul amenajării, înfrumusețării, mobilării parcurilor, grădinilor și pietelor publice.

Fiind unul din simbolurile Brăilei, având o valoare și o însemnatate mare, ceasul a fost înscris pe lista naționala a monumentelor, bucurându-se, astfel, de un regim special: măsuri de conservare și restaurare foarte importante.

FantanaFântâna cinetică 

Fântâna Cinetică reprezintă una dintre cele mai însemnate obiective turistice ale orașului Brăila.Fântâna se află situată in centrul oraşului Brăila. A fost realizată de sculptorul Constantin Lucaci, cunoscut prin îndemanarea sa de a realiza sculpturi in oţel inoxidabil.Acest obiectiv turistic al localităţii crează nişte jocuri de apă spectaculoase. Îmbinarea stilului renascentist cu cultura iluministă reuşeşte să creeze unicul impresionant al fântânii. Fântâna reprezinta o sculptură de mari dimensiuni.

MuzeulTeatrul „Maria Filotti” 

Construit in 1896 ca „Teatrul Rally”, devine in 1919 „Teatrul Comunal” şi în 1954 „Teatrul de Stat Brăila ”. În anul 1969 obţine actualul nume, în onoarea actriţei române Maria Filotti (1883-1956), care a debutat pe scena sa în 1905 în rolul Giocondei .

Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, personalități de prestigiu ale artei europene, printre care Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt,  Ernesto Rossi, Saliapin și George Enescu au oferit reprezentații memorabile publicului brăilean la Teatrul Rally. A fost de asemenea o perioadă bogată în reprezentații teatrale, susținute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache și Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla,  Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase.

Declarată monument istoric, clădirea este inclusă în albumul UNESCO.

Panait IstratiCasa memorială „Panait Istrati”

A fost înființată cu prilejul centenarului scriitorului Panait Istrati (1884 – 1935), născut în Brăila. Se află într-o clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu destinație administrativă (Casa Grădinarului). Deși Panait Istrati nu a locuit aici, clădirii i-a fost atribuită această destinație deoarece nu s-a păstrat nici una din clădirile din Brăila, în care a locuit Panait Istrati. Expoziţia prezintă publicului manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document, obiecte care au fost cumpărate în cea mai mare parte de la ultima soţie a scriitorului Panait Istrati, Margareta Istrati.

 

 

 

 

 

Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere

Astăzi, 9 septembrie 2017, se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu. Romfilatelia îi dedică o emisiune de mărci poștale cu titlul „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere”, formată din două mărci poștale cu valori nominale de 4,50 lei și 8 lei.

Cu aceste timbre am realizat mai multe variante de ilustrate maxime, folosind cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. București 37.

Voi posta doar două din variantele realizate.

 

Mihail Kogălniceanu

 (n. 6 septembrie 1817IașiMoldova – d. 1 iulie 1891ParisFranța)

1A fost un om politic de orientare liberală, istoric, scriitor, diplomat, avocat publicist român  originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Române, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza,  iar mai târziu a fost ministru al Afacerilor Externe sub domnia regelui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol I.

În timpul mandatului la conducerea Ministerului de Externe, România își cucerește independenâa se stat.

Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti.

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu

 

 

 

Mihail Kogălniceanu

2.jpgA fost redactor șef al revistei Dacia Literară și profesor al Academiei Mihăileane. Kogălniceanu a intrat în conflict cu autoritățile din cauza discursului inaugural cu tentă romantic-naționalistă susținut în anul 1843. A fost unul dintre ideologii Revoluției de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiției Dorințele partidei naționale din Moldova.

Mihail Kogălniceanu a fost fondatorul ziarului „Steaua Dunării„, „, care a văzut lumina tiparului la 1 octombrie 1855. Inițial , ziarul trebuia să se numească – „Unirea„, dar cenzura nu a permis această denumire.

Iată cîteva pasaje care-l caracterizează pe Mihail Kogălniceanu , unul dintre cei mai străluciţi oameni politici ai Moldovei din sec. XIX: „Acest jurnal este „Steaua Dunării Române”; prin urmare, politica sa nu poate să fie decît politica seculară a românilor, politică naţională care – spre onoarea publiciştilor noştri – se urmează şi se sprijină de întreaga presă românească,…, politică care se rezumă în aceste cuvinte: autonomia Principatelor, Unirea Principatelor„. „Unitatea Principatelor, scrie Kogălniceanu, a fost visul de aur, ţelul isprăvilor a marilor bărbaţi ai României, a lui Iancu Huniad ca şi a lui Ştefan cel Mare, ca şi a lui Mihai Viteazul, a lui Vasile Vodă, ca şi a lui Matei Basarab.

Sursa:

http://istoria.md/articol/35/

 

Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie 2017

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită în data de 15 ianuarie, reprezentând data nașterii poetului Mihai Eminescu, va fi marcată și de Salonul Național „Mihai Eminescu”, ce se va desfășura între 11 – 31 ianuarie 2017,  în Sala de Expoziții „Constantin Brâncuși”, din cadrul Palatului Parlamentului, sub egida Camerei Deputaților și a Centrului Internațional de Conferințe, Direcția de Marketing. Salonul Național „Mihai Eminescu”, este organizat de Gruparea Colecționarilor de Medalii și Insigne „Mihai Eminescu” din cadrul Societății Numismatice Române. Vor expune materiale (medalii, plachete, insigne, pictură ș.a.), dedicate Poetului național – Mihai Eminescu, colecționari din toată țara.

Un plăcut și frumos program artistic se va desfășura în cadrul vernisajului care va avea loc pe data de 11 ianuarie 2017, începând cu ora 15.

 

 

Ziua Culturii naționale – 165 ani de la nașterea marelui poet național Mihai Eminescu.

Pe 15 ianuarie 2015 s-au  împlinit 165 de ani de la naşterea poetulului naţional MIHAI EMINESCU şi 5 ani de când această zi este sărbătorită ca Zi a Culturii Naţionale

Ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale, potrivit unei propuneri înaintată Parlamentului de Academia Română. La propunerea secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Romane, condusă de academicianul Eugen Simion, membrii Academiei Romane au aprobat, în 2009, ca ziua de 15 ianuarie să fie declarată Ziua Naţională a Culturii Române. Eugen Simion afirma că Eminescu este “un poet în care românii îşi regăsesc multe din idealurile lor morale şi spirituale”

Şi în Republica Moldova ziua de naştere a lui Mihai Eminescu este Ziua Culturii Naţionale. În întreaga ţară şi în multe alte ţări, printre care Austria, Belgia, Italia, Portugalia, SUA, Suedia, Ungaria, au loc manifestări prilejuite de această zi.

M-am gândit  că este cazul să marchez și eu această sărbătoare, prin realizarea a două ilustrate maxime.

1

Cartea poștală ilustrată editată de Allex Collection, marca poștală cu valoarea de 6 lei din emisiunea ”Portretele bancnotelor” ștampila ocazională ”Ziua Culturii Naționale” 15.01.2015, OP 37 București.

2

Cartea poștală ilustrată editată de Allex Collection, marca poștală cu valoarea de 9,10 lei emisă la 15,01,2014, ștampila ocazională ”Ziua Culturii Naționale” 15.01.2015, OP 37 București.

SCRIITORI ȘI PAGINI DE COLECȚIE

CREANGAIon Creangă (n. 1 martie 1837Humulești; d. 31 decembrie 1889Iași) scriitor român recunoscut pentru  măiestria basmelor, poveștilor și povestirilor sale, este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice „Amintiri din copilărie.  Marca postală, cu valoarea nominal 3,10 lei , îl prezintă pe sciitor si un text foarte cunoscut din opera sa Amintiri din copilărie. Cartea postală ilustrată editată de AFB, ștampila prima zi București 02.12.2014.

 

 

ALECSANDRI

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, undeva în ținutul BacăuluiMoldova — d. 22 august 1890Mircești, județul RomanRomânia) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România.

Alecsandri a desfășurat o bogată activitate unionistă şi a fost ales deputat de Bacău în Divanul ad-hoc al Moldovei în anul 1857, iar în anul următor a fost membru în Comitetul central al Unirii de la Iași și membru în Adunarea Electivă a Moldovei.

Timbrul cu valoarea de 4,50 lei prezintă imaginea poetului si două strofe din poezia ALECSANDRI VERSOHora Unirii”, apărută în Steaua Dunării, revista lui Kogălniceanu în anul 1856. Cartea poștală editată de Muzeul Literaturii Române, ștampila prima zi București 05.12.2014.

 

COSBUC

George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, – Năsăud, azi Coșbucjudețul Bistrița-Năsăud; d. 9 mai 1918București) a fost un poet, critic literar și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. Mare poet clasic, Coșbuc și-a asigurat locul printre marii creatori: Eminescu, Creangă, Caragiale și Slavici, prin conținutul național al operei sale, prin cultivarea li frecventarea clasicilor, prin puritatea expresiei li claritatea stilului, prin promovarea idealului de frumusețe echilibrata, în general prin înnoirea limbii poetice. Coșbuc este , unanim recunoscut ,un mare clasic al versului romanesc.” (G. Scridon – .George Cosbuc”, in /stor/a literaturii romane, voi. III, Editura Academiei, Bucuresti, 1973, p. 881). Marca poștală cu valoarea de 7,60 lei, ilustrează imaginea poetului si redă două strofe din poezia „Lupta vieții”, ilustrata maximă editată de Allex Collection, ștampila prima zi București 05.12.2014.

 

BACOVIAGeorge Bacovia (n. 17 septembrie 1881 (S.V. 4 septembrie), Bacău – d. 22 mai 1957București) a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa ca cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă. Marca poștală cu valoarea nominal de 8,10 lei, prezintă portretul poetului și primele două versuri din poezia Decembre cartea poștală ilustrată editată de AFB, ștampila prima zi București 05.12.2014.