TRATATELE DE PACE DE LA PARIS,TRATATUL DE LA TRIANON, 1919-1920 (II)

In această parte a doua, voi prezenta si alte ilustrate maxime, ce prezintă alte mari personalități care au contribuit efectiv la  înfăptuirea și recunoașterea României MarI.

Ion Pelivan (1876 –1954)

A fost un militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, om politic, publicist, apărător și promotor al limbii romăne, animator al vieții culturale. A fost membru al Sfatului Ţării, ministru în guvernul Republicii Democratice Moldoveneşti (1917-1918). După Marea Unire a fost deputat şi senator în mai multe legislaturi, ministru al Justiţiei (1919).

 Sef al delegaţiei basarabenilor la Conferinţa de Pace de la Paris. În capitala Franţei a fost principalul activist basarabean  pentru recunoaşterea Unirii de către Marile Puteri.

Take Ionescu (1858 –1922 )

 Om politic, avocat și ziarist român, care a deținut funcția de prim-ministru al României în perioada 1921 – 1922.

Atitudinea și activitatea sa pe timpul Primului Război Mondial și al Conferinței de Pace de la Paris aveau să reprezinte faptele care l-au consacrat și așezat în galeria oamenilor politici cu o contribuție substanțială la înfăptuirea și recunoașterea României MarI.

Nicolae Titulescu (1882 – 1941)

Diplomat român , ministru de finanțe și de externe , și pentru două mandate Președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor (1930–1932).

În vara anului 1918, împreună cu alți români proeminenți (Take Ionescu , Octavian Goga , Traian Vuia , Constantin Mille ), Titulescu a format, la Paris , Comitetul Național Român , cu scopul promovării în opinia publică internațională a dreptului românilor la unitatea națională, comitetul fiind oficial recunoscut ca organul plenipotențiar de facto al națiunii române.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Tratatul a fost semnat de către 16 Puteri Aliate învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, pe de-o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, ieşit învins în urma războiului.

Din partea României documentul a fost semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat.

TRATATELE DE PACE DE LA PARIS,TRATATUL DE LA TRIANON, 1919-1920 (I)

Tratatul de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles. Oficialitățile care au semnat acest act istoric reprezentau Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și alte nouă state, printre care și Ungaria, reprezentată de Ágost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, ministru de finanțe și prim delegat la Conferința de Pace.

Tratatele semnate în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920) au conferit recunoașterea internațională a noilor frontiere ale statului român, inaugurând o perioadă istorică cunoscută sub denumirea de România Mare.

Emisiunea de mărci poștale „Tratatele de Pace de la Paris, 1919–1920, Tratatul de la Trianon”  a fost  lansată  miercuri, 28 octombrie 2020. Emisiunea este compusă din două timbre și două colițe.

Cu timbrele acestei emisiuni si cărțile poștale Allex Collection am realizat cateva variante de ilustrate maxime. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P 37 București.

Cărțile poștale maxime prezintă cele mai importante personalități care au conribuit ia realizarea României Mari  și ia recunoașterea internationals a acestui măreț act istoric

Regele Ferdonand I (1914 – 1927) și Regina Maria (1914 – 1938)

Au avut  un rol important în intrarea României in război la 14/27 august 1916, alături de Puterile Antantei, având ca țel final eliberarea teritoriilor românești, cotropite de Rusia, și Imperiul Austro-Ungar.

Regele Ferdonand I (1914 – 1927)

Ferdinand I a urcat pe Tron la 28 septembrie/ 11 octombrie 1914 şi a domnit timp de 13 ani, până în ziua morții, 20 iulie 1927. Loialitatea sa față de țară, tăria convingerilor sale și felul ireproșabil în care servește Națiunea și Coroana îi aduc numele de ,,Ferdinand cel Loial”.

Domnia Regelui Ferdinand a fost marcată de două evenimente majore în istoria ţării: Primul Război Mondial şi Marea Unire ce a urmat războiului.

Regele a ţinut să precizeze că, pentru a lua decizia de intrare a României în primul razboi mondial, a trebuit să se învingă pe sine (aluzie la faptul că intra în război împotriva ţării în care s-a născut), fiind călăuzit numai de interesele superioare ale României.

După război, Ferdinand I, supranumit şi „Întregitorul“, a văzut împlinirea visului românilor, prin Unirea succesivă a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Ţara.

Regina Maria (1914 – 1938)

Cartea postală realizată de di. Alexandru Mateescu după o pictură de ValentinTanase

Poate unul dintre mai indrăgite personaje din istoria tării, Regina Maria, supranumită „Regina-soldat” si „Mama tuturor”, datorită curajului de care a dat dovadă in Primul Razboi Mondial, a jucat un rol cheie in recunoasterea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 de către marile puteri,

Regina Maria trebuia sa apere interesele noului stat creat in urma unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania si ale cetatenilor ei, pe fondul neintelegerilor dintre premierul Ionel Bratianu si reprezentantii Frantei si Angliei pentru retrasarea granitelor.

Astfel, in 1919, Regele Ferdinand a trimis-o in vizite neoficiale in Franta si Marea Britanie, pe care le-a efectuat in martie – aprilie, pentru a pleda cauza tarii la Conferinta de Pace de la Paris (1919 – 1920), unde a vorbit despre sacrificiile pe care le-a facut armata română in timpul Primului Razboi Mondial, impresionand opinia publică si având convorbiri importante cu presedintele Frantei Raymond Poincare si cu prim-ministrul Georges Clemenceau. Totodata, s-a intâlnit cu prim-ministrul Marii Britanii, Lloyd George, si cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson.

Poate cea mai grea intalnire pe care a avut-o a fost cea din 7 martie 1919, de la Paris, cu prim-ministrul francez Georges Clemenceau, in fața căruia a pledat pentru integrarea in Romania, dupa Primul Razboi Mondial, a Transilvaniei pana la Tisa si a Banatului, in intregimea lui. 

Clemenceau avea sa fie impresionat de ea, rămânând antologică afirmatia acestuia: „O regină ca aceasta trebuie primita cu onor militar,

Misiunea sa a avut rezultat: Marea Unire si frontierele Romaniei Mari au fost recunoscute prin tratatele de la Versailles (28 iunie 1919 – 21 ianuarie 1920), Saint-Germain (10 septembrie 1919) si Trianon (4 iunie 1920).

ROMÂNI CELEBRI (I)

Romfilatelia a pus în circulație, vineri, 15 iunie 2018, emisiunea de mărci poștale Români celebri, partea I.. Pe cele nouă timbre ale emisiunii sunt ilustrate portretele Sofiei Ionescu-Ogrezeanu (1 leu), al lui Dimitrie Gusti (1,20 lei), Ion Cantacuzino (1,50 lei), Nichita Stănescu (1,70 lei), Aurel Vlaicu (2 lei), Lucian Blaga (3 lei), Traian Vuia (7 lei), Spiru Haret (8,50 lei) și Henri Coandă (28,50 lei).

Cu aceste mărci, am realizat ilustrate maxime, folosind cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. 37, București.

 

            Ion Cantacuzino (1863-1934)

            A fost una dintre cele mai ilustre personalităţi ştiinţifice ale României, se află printre creatorii medicinii experimentale românești, fondator al şcolii române de microbiologie. Descoperirile sale au avut o importanță deosebită în tratamentul holerei, tifosului epidemic, tuberculozei și scarlatinei.

  

            Nichita Stănescu (1933-1983)

A fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română , pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă. Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neo-modernismului românesc din anii 1960 – 1970. Nichita Stănescu a fost considerat de către unii critici literari, precum  un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.

 

  

            Aurel Vlaicu (1882-1913)

            Inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale. Pe 17 iunie 1910, românul, inginerul şi inventatorul Aurel Vlaicu a realizat primul zbor din istoria aviaţiei române. Avionul a fost conceput, realizat şi pilotat în România de Aurel Vlaicu, iar zborul a avut loc pe Dealul Cotrocenilor, în Bucureşti.

 

 

            Traian Vuia (1872-1950)

Inventator român, pionier al aviației mondiale,  membru al Academiei Române, din 27 mai 1946. A inventat primul avion cu mijloace proprii de propulsie (fără catapulte sau alte mijloace exterioare), cu care a efectuat primul zbor din istoria omenirii, ridicându-se de la sol prin mijloacele proprii ale aparatului (18 martie 1906 ).

 

 

 

Lucian Blaga (1895-1961) 

Filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, și diplomat român. A fost ataşat de presă la Varşovia, Praga, Berna, ministru plenipotenţiar la Lisabona, profesor la Universitatea din Cluj. A fost membru al ASTRA și membru fondator al revistei culturale de factură tradiţionalistă, Gândirea. A editat la Sibiu revista Saeculum 1943-1944. După cel de-al doilea război mondial a fost bibliotecar la Biblioteca Universităţii din Cluj. A colaborat la Gazeta Transilvaniei, Convorbiri literare. A fost ales membru al Academiei Române (1936), exclus (1948) şi reînregistrat (1990).

 

 

 

            Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008) 

            Profesor universitar şi membru emerit al Academiei de Ştiinţe Medicale, dr. Sofia Ogrezeanu Ionescu este un nume cunoscut în lumea specialiştilor din acest pasionant domeniu de vârf al medicinii: neurochirurgia. Timp de aproape jumătate de secol, această femeie, cu o constituţie fizică fragilă, dar înzestrată cu o voinţă de oţel a salvat mii de vieţi. Supranumită „Doamna neurochirurgiei româneşti”, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a devenit prima femeie neurochirurg din lume după o operaţie făcută în al doilea război mondial, recunoscută ca premieră mondială. La 17 septembrie 2005, la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc (Marakesh) a fost atestat faptul că doamna doctor Sofia Ionescu este prima femeie neurochirurg din lume.

  

           

Dimitrie Gusti (1880-1955)

            Filosof sociolog, profesor și etician român. Membru al Academiei Române din 1919, președintele Academiei Române (1944 -1946), Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor între 1932 și 1933, profesor la Universitățile din  Iași și București. Dimitrie Gusti este considerat a fi creatorul sociologiei românești. A rămas un model atât în ceea ce priveşte erudiţia şi opera sa, dar şi prin implicarea sa socială şi dragostea sa pentru satul românesc. Este considerat creatorul sociologiei româneşti şi este fondatorul Muzeului Naţional al Satului din Capitală, care îi poartă numele.

          

 

            Spiru Haret (1851-1912) 

           Matematician, astronom și pedagog roman, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori. A fost membru titular al  Academiei Române. În paralel cu activitatea didactică, Haret este implicat şi în viaţa politică, unde ca membru al PNL este preocupat de învăţământ şi educaţie, în domeniul cărora este numit în mai multe funcţii: inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, apoi de trei ori ministru în guvernele PNL În această calitate, a condus reforma învăţământului secundar şi superior din 1898, înfiinţând cele trei secţiuni ale claselor V-VIII, clasică, modernă şi reală. 

 

  

            Henri Coandă (1886-1972)        

            Academician și inginer român, pionier al aviației, fizician  și inventator. Este considerat părintele avionului cu reacție pe care l-a experimentat pentru prima oară în lume în 1910, lângă Paris. Coandă a devenit celebru datorită efectului mecanismului fluidelor, care-i poartă numele. Efectul Coandă, brevetat abia în 1934  sub denumirea „Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid”, a revoluționat aeronautica mondială.