PASIUNILE REGILOR ROMÂNIEI (I)

Romfilatelia a introdus în circulație vineri, 22 ianuarie 2021, emisiunea de mărci poștale cu tematicaă: Pasiunile regilor României (I. Emisiunea este alcătuită din patru mărci poștale și două plicuri „prima zi” a emisiunii.

Mărcile poștale ale emisiunii ilustrează sugestiv pasiunile cunoscute ale regilor României: Carol I (echitația), Ferdinand I (botanica), Carol al II-lea (filatelia)  Mihai I (aviația).

Am realizat ilustrate maxime cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii,

Regele Carol I (1839 – 1914),

domnitor al României (1866-1881), rege al României (1881-1914).

Regele Carol I în ținută de ceremonie, cromolitografie  de Tadeusz Ajdukiewicz.

Având o educație militară, Carol I era pasionat de echitatie.  Era un  veritabil călăreț pe câmpurile de instrucție și pe câmpul de luptă al Războiului de Independență, la care trebuie adăugate impresionantele parade militare.

Carol I cu suita la ceremonia de încoronare, 10 mai 1881 – cromolitografie din Albumul Carelor simbolice, de Carol Popp se Szathmary

Ferdinand I (1865 – 1927),

rege al României (1914-1927).

Botanist erudit.

 

 A fost preocupat de domeniile artei, ale muzicii și chimiei, la care a adăugat însușirea limbilor străine: greaca, latina, engleza, rusa și franceza.

Pasiunea vieții sale era botanica. Era un bun cunoscător al numelor a numeroase plante din diferite regiuni ale României, atât al numelor latinești, cât și al celor în limba țării. Era îndrăgostit de zonele montane, de flora și fauna lor. A fost posesor și autor al unor valoroase ierbare.  

Carol al II-lea (1893 –1953), rege al României (1930-1940).

Carol al II-lea  la Expoziția Filatelică ”EFIRO 1932”.

Una dintre marile preocupări ale regelui a fost filatelia. A făcut parte din   lista celor mai importanți colecționari ai lumii, prin tematica colectiei si raritatea pieselor filatelice colectionate, de la primele emisiuni românești„Cap de bour”, la eseuri, varietăți tipografice, erori și variante de culoare, ale acelorași timbre. Valoroasa sa colecție i-a permis să ducă un trai decent în exilul din Portugalia.

Cu ocazia Expoziției EFIRO 1932 a fost emisă prima coliță filatelică a României, al cărei timbru reproduce portretul lui Carol al II-lea.

Mihai I  (1921 – 2017) rege al României (1927-1930) și (1940-1947).

Aviator pasionat și pilot profesionist

O pasiune nobilă a regelui Mihai I a fost cea a aviației.

 El este, primul monarh aviator din lume. A învățat să piloteze la Ghimbav. Și-a început instructajul la 20 de ani, pe un simulator de zbor. Obține brevetul internațional de pilot de gradul II în anul 1942. În anul 1944, regele Mihai I a primit brevetul de pilot militar, purtând cu mândrie uniforma militară a aviației române la festivitățile din țară și străinătate. Regele a efectuat aproape o mie de ore de zbor

În anii exilului, monarhul a fost nevoit să-și câștige existența ca pilot.În 1950, trăind în Elveția, obține postul de pilot profesionist pe avioane multimotoare ale SUA, fiind angajat ca pilot de sucursala de la Geneva a societății americane de aviație Lear Jet, având ca obligație execuția de zboruri de încercare pentru verificarea instrumentelor de pilotaj.

.

TRATATELE DE PACE DE LA PARIS,TRATATUL DE LA TRIANON, 1919-1920 (I)

Tratatul de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles. Oficialitățile care au semnat acest act istoric reprezentau Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și alte nouă state, printre care și Ungaria, reprezentată de Ágost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, ministru de finanțe și prim delegat la Conferința de Pace.

Tratatele semnate în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920) au conferit recunoașterea internațională a noilor frontiere ale statului român, inaugurând o perioadă istorică cunoscută sub denumirea de România Mare.

Emisiunea de mărci poștale „Tratatele de Pace de la Paris, 1919–1920, Tratatul de la Trianon”  a fost  lansată  miercuri, 28 octombrie 2020. Emisiunea este compusă din două timbre și două colițe.

Cu timbrele acestei emisiuni si cărțile poștale Allex Collection am realizat cateva variante de ilustrate maxime. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P 37 București.

Cărțile poștale maxime prezintă cele mai importante personalități care au conribuit ia realizarea României Mari  și ia recunoașterea internationals a acestui măreț act istoric

Regele Ferdonand I (1914 – 1927) și Regina Maria (1914 – 1938)

Au avut  un rol important în intrarea României in război la 14/27 august 1916, alături de Puterile Antantei, având ca țel final eliberarea teritoriilor românești, cotropite de Rusia, și Imperiul Austro-Ungar.

Regele Ferdonand I (1914 – 1927)

Ferdinand I a urcat pe Tron la 28 septembrie/ 11 octombrie 1914 şi a domnit timp de 13 ani, până în ziua morții, 20 iulie 1927. Loialitatea sa față de țară, tăria convingerilor sale și felul ireproșabil în care servește Națiunea și Coroana îi aduc numele de ,,Ferdinand cel Loial”.

Domnia Regelui Ferdinand a fost marcată de două evenimente majore în istoria ţării: Primul Război Mondial şi Marea Unire ce a urmat războiului.

Regele a ţinut să precizeze că, pentru a lua decizia de intrare a României în primul razboi mondial, a trebuit să se învingă pe sine (aluzie la faptul că intra în război împotriva ţării în care s-a născut), fiind călăuzit numai de interesele superioare ale României.

După război, Ferdinand I, supranumit şi „Întregitorul“, a văzut împlinirea visului românilor, prin Unirea succesivă a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Ţara.

Regina Maria (1914 – 1938)

Cartea postală realizată de di. Alexandru Mateescu după o pictură de ValentinTanase

Poate unul dintre mai indrăgite personaje din istoria tării, Regina Maria, supranumită „Regina-soldat” si „Mama tuturor”, datorită curajului de care a dat dovadă in Primul Razboi Mondial, a jucat un rol cheie in recunoasterea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 de către marile puteri,

Regina Maria trebuia sa apere interesele noului stat creat in urma unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania si ale cetatenilor ei, pe fondul neintelegerilor dintre premierul Ionel Bratianu si reprezentantii Frantei si Angliei pentru retrasarea granitelor.

Astfel, in 1919, Regele Ferdinand a trimis-o in vizite neoficiale in Franta si Marea Britanie, pe care le-a efectuat in martie – aprilie, pentru a pleda cauza tarii la Conferinta de Pace de la Paris (1919 – 1920), unde a vorbit despre sacrificiile pe care le-a facut armata română in timpul Primului Razboi Mondial, impresionand opinia publică si având convorbiri importante cu presedintele Frantei Raymond Poincare si cu prim-ministrul Georges Clemenceau. Totodata, s-a intâlnit cu prim-ministrul Marii Britanii, Lloyd George, si cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson.

Poate cea mai grea intalnire pe care a avut-o a fost cea din 7 martie 1919, de la Paris, cu prim-ministrul francez Georges Clemenceau, in fața căruia a pledat pentru integrarea in Romania, dupa Primul Razboi Mondial, a Transilvaniei pana la Tisa si a Banatului, in intregimea lui. 

Clemenceau avea sa fie impresionat de ea, rămânând antologică afirmatia acestuia: „O regină ca aceasta trebuie primita cu onor militar,

Misiunea sa a avut rezultat: Marea Unire si frontierele Romaniei Mari au fost recunoscute prin tratatele de la Versailles (28 iunie 1919 – 21 ianuarie 1920), Saint-Germain (10 septembrie 1919) si Trianon (4 iunie 1920).

Regalitatea in România

În ziua de 30 ianuarie 2014 a fost pusă în circulație  emisiunea de mărci poștale „Regalitatea în România” formată din patru timbre, având valorile nominale de 3,10 lei, 3,30 lei, 6,00 lei și 14,50 lei. Timbrele emisiunii  ilustrează cele patru cupluri regale din istoria monarhiei române și monogramele acestora: Regele Carol I și Regina Elisabeta ai României, Regele Ferdinand I și Regina Maria ai României, Regele Carol al II-lea și Regina-Mamă Elena ai României, Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Ana ai României.

Mai multe informații despre istoria regalității în România găsiți  aici : www.familiaregala.ro/ro/istorie/

Folosind marcile emisiunii, cărți poștale ilustrate procurate de la Muzeul Cotroceni, Muzeul Național de Artă,  Muzeul Național de Istorie, Castelul Peleș si ștampila prima zi a emisiunii București 30.10.2015, aplicată la Oficiul Postal 37, în colaborare cu Gruparea de Maximafilie București, în special cu domnii Ioan Daniliuc, Alexandru Mateescu, Emil Stanciu și Dorin Popescu, am realizat următoarele  ilustrate maxime :

Regele Mihai I al României (1940-1947)

Regele Mihai I și Regina Ana

Regele Carol al II – lea al României (1930 – 1940)

Regele Carol al II – lea și Regina-mama Elena

Regele Ferdinand I al României (1914 – 1927)

Regele Ferdinand I și Regina Maria.

Regele Carol I și Regina Elisabeta

Regele Carol I al României, Domnitor(1866- 1881) și Rege al României (1881-1914)