Flux RSS

Tag Archives: Putna

MĂNĂSTIREA PUTNA. Bustul lui Mihai Eminescu

Dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu, realizat de Oscar Han, a avut loc pe 8 august 1926, în prezenţa principesei Ileana, ministrului de interne Octavian Goga, ministrului de război D. Mircescu, ministrului cultelor şi artelor Vasile Goldiş, ministrul Bucovinei Dori Popovici, secretarului general al ministerului cultelor şi artelor Nichifor Crainic, preşedintele sindicatului ziariştilor, a membrilor societăţilor de Arcaşi (Arcaşi-organizaţii ale tineretului din Bucovina) din judeţele Rădăuţi şi Câmpulung şi a studenţilor din Cernăuţi. La ceremonie au vorbit: Nichifor Crainic, secretarul general al comitetului, prof. univ. dr. Domiţian Spânu, prof. univ. Maximilian Hacman, prof. Vasile Gheorghiu, Pamfil Şeicaru, reprezentantul Uniunii Ziariştilor, George Lungulescu de la Casa Şcoalelor, prof. univ. Constantin Berariu, Theodosie Popescu, preşedintele societăţii ,,Arboroasa”. În numele buzoienilor a vorbit Nicolae Dragoş, preşedintele Uniunii Scriitorilor Români.

Realizator Alexandru Mateescu
Suport realizat de Allex Collection. Foto: Valentin Golea, Obliterare Alexandru Mateescu.

PAȘTE FERICIT– HAPPY EASTER!

Bucuria Învierii Domnului să vă aducă linişte în suflet, pace şi fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi.

Hristos a Înviat !

Am ales să postez ilustratele maxime realizate de domnul Alexandru Mateescu, cu timbrele emisiunii Paști 2016, deoarece cu timbrele din acest an, putem face ilustrate maxime de abia pe 18 aprilie, când ștampila AFB va fi la OP 63 București. Cărțile poștale au fost tipărite la FullColor București, după fotografiile primite de la Mănăstirea Putna.

 

1Icoana Răstignirii Domnului din iconostasul bisericii voievodale de la Mănăstirea Putna.

 

 

2Icoana Răstignirii Domnului sculptată pe crucea de mână dăruită de mitropolitul Sava schitului Sinești in anul 1698. Crucea se află în patrimoniul Mănăstirii Putna.

Crăciun 2016

 

Crăciunul sau Naşterea Domnului este sărbătoarea creştină a naşterii Domnului Iisus Hristos, celebrată la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau  7 ianuarie (după calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti (sau praznice împărăteşti) a Bisericilor Ortodoxe, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii.

Surse :

http://www.crestinortodox.ro/religie/nasterea-domnului-sarbatoarea-bucuriei-ortodoxie-128025.html

http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/nasterea-domnului-craciunul/craciunul-nasterea-domnului-69570.html

https://ro.orthodoxwiki.org/Cr%C4%83ciun

 

Romfilatelia a pus în circulație o serie de mărci poștale, care  vestesc Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, prilej de mare sărbătoare și bucurie.Emisiunea intitulată”Crăciun 2016” este compusă din două timbre și o coliță dantelată.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1.30 lei este reprodusă imaginea unei icoane prăznicar, Nașterea Domnului, aflată în patrimoniul Mănăstirii Putna.

Al doilea timbru al emisiunii, cu aceeași valoare nominală, de 1.30 lei, ilustrează Crăciunița (Floarea sau  Steaua Crăciunului, sau floarea roșie de Poinsettia)

Timbrul coliței dantelate, cu valoarea nominală de 12 lei prezintă icoana pictată în atelierele Sfintei Mănăstiri Putna , ”Maica Domnului cu Pruncul” (Dulcea Sărutare)

Cu două din timbrele emisiunii, am reușit să fac ilustrate maxime, folosind cărțile poștale tipărite la FullColor – București și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P 37.

 

 

1

 

Maica Domnului cu Pruncul (Dulcea Sărutare)

Icoana Maicii Domnului „Dulcea sărutare” , pictată în atelierele Mănăstirii Putna. Pruncul Hristos are fața lipită de a Maicii Sale, într-un gest de mare tandrețe. În această icoană Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pare a-L îmbrățișa mai bine decât în alte icoane, iar expresia ei este mult mai afectuoasă.

Surse :

http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/documentar/icoana-maicii-domnului-dulcea-sarutare-glykophilousa-de-la-manastirea

 

 

2

 

Crăciunița

Euphorbia pulcherrima sau Poinsettia pulcherrima, asa cum este denumita stiintific Crăciunița sau Steaua Crăciunului, reprezintă un simbol natural al sărbătorilor de iarnă. Este cea mai spectaculoasă specie din genul Euphorbia, iar originile sale se găsesc îin Mexic, unde a fost cultivată iniîial de azteci, care o foloseau în combaterea febrei si pentru obtinerea unor tincturi. In anul 1825 ambasadorul Statelor Unite in Mexic, Joel Poinsett (de unde ii provine denumirea de Poisentia), remarca frumusetea plantei, pe care o trimite in tara lui de origine.

3Planta crește sub forma unor arbuști, ale căror frunze colorate sunt confundate adeseori cu florile. In luna decembrie frunzele mari, sub forma de petale, se colorează în roșu, galben, roz sau crem si țin până primavara târziu. Inflorescenta Poinsetiei este, de fapt, un buchet al frunzelor terminale, numite bractee, care sunt dispuse sub forma de stea – de unde și denumirea de Steaua Crăciunului. Adevaratele flori sunt, in realitate, niște bobite mici sub forma de cupă, de culoare roșie sau galbenă, care se formează în vârfurile tulpinilor pe timpul iernii.

 

Surse :

http://www.incasa.ro/Steaua_Craciunului__Craciunita__5375_539_1.html

 

 

 

Mănăstire Putna, 550 de ani de existență

 

Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre religioase și culturale românești. Se află în comuna Putna, la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava.

Cronicarul Ion Neculce istoriseste astfel despre felul in care a fost ales locul pe care avea sa fie zidita Manastirea Putna: „Stefan-Voda cel Bun, cand s-au apucat sa facaManastirea Putna, au tras cu arcul dintr-un varfu de munte ce este langa manastire. Si unde au agiunsu sageata, acolo au facut prestolul in oltariul„.

Lucrările de construcție a bisericii, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului„, au fost începute la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia (1465), și au fost  terminate in anul 1469, slujba de sfințire având loc în același an, la 3 septembrie.

Mănăstirea a fost un important centru cultural, fiind caracterizată de către Mihai Eminescu ca „Ierusalimul neamului românesc”. Aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Este vestită și pentru faptul că aici este înmormântat Ștefan cel Mare și Sfânt, cel care a ctitorit mănăstirea.

În prezent, sfântul lăcaș deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc. Mănăstirea Putna este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare SV-II-a-A-05595[1]

https://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Putna

http://www.crestinortodox.ro/manastiri/manastirea-putna-117720.html

Această importantă aniversare a fost marcată, prin punerea în circulație a uniei emisiuni filatelice, formată din două mărci poștale, una cu valoarea nominală de 3,00 lei care reproduce o icoană realizatp în atelierele mănăstirii  înfățițându-l pe Ștefan cel Mare ținând în mână macheta mănăstirii și aunei gravuri din anul 1927, aparținând lui Antoine Kaindl, ce ilustrează imaginnea mănăstirii, iar cea de a doua, cu valoarea nominală de 15,00 lei, ilustrează imaginea Bisericii mănăstirii. De asemenea a fost emisă o coliță dantelată,al carei timbru, cu valoarea de 12,00 lei, ilustrează Mormântul Sfântului Ștefan cel Mare. Emisiunea cuprinde și un plic prima zi a emisiunii, două cărți maxime și un album filatelic. Detalii aici : http://romfilatelia.ro/ro/sfanta-manastire-putna-550-de-ani/

1

 

 

Dacă în ultimii ani, Romfilatelia scotea rebuturi filatelice, sub denumirea de cărți maxime (maximum cards) care erau obliterate cu ștampila prima zi e emisunii ce menționa localitatea București, chiar dacă timbrele prezentau obiective istorice, culturale, turistice din alte localități (Iași, Brașov. Constanța. Oradea. etc.), nerealizând concortanța de loc, de acestă data, a revenit la vechiul obicei al poțtei române și a întreprindrii de profil, care emiteau cărți poștale maxime de foarte bună calitate. Astfel ștampila prima zi ”Putna 05.07.2016” asigură concornața de loc la care am făcut referire. Mai rămâne de discutat concordanta de timp, 05.07.2016 , în loc de 10.07.2016, dar să ni fim cârcotași.2