Flux RSS

Tag Archives: PRIMUL RAZBOI MONDIAL

Emisiune comună România – Franta: Generalul Berthelot pe frontul românesc

Emisiunea comună România – Franta: Generalul  Berthelot pe frontul românesc a fost pusă în circulație marți 27 noiembrie 2018.

Emisiuneaeste alcătuită din două timbre, câte unul pentru fiecare țară. Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, este reprodusă o fotografie de front, în care generalul Berthelot decorează un grup de ofițeri români, la Onești. Pe timbrul cuvaloarea nominală de 8,50 lei, esteilustrat un portret al lui Henri Mathias Berthelot, având pe fundal imaginea conacului din jud. Hunedoara care aparținut generalului.

 Cu mărcile emisiunii și cărțile poștale Allex Collection am făcut ilustrste maxime. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

Henri Mathias Berthelot (1861 – 1931)

General al armatei franceze. În Primul Război Mondial a fost șef destat major al comandantului suprem al trupelor franceze pe Frontul de Vest,mareșalul Joseph Joffre.

În a doua parte a războiului, începândcu luna octombrie 1916 a fost detașat în România, ca șef al Misiunii Militare Franceze. Pe toată durata misiunii în România generalul Berthelot a asigurat și rolul de consilier militar al regelui Ferdinand , comandantul de căpetenie al Armatei României.  În semn de recunoștință pentru meritele sale deosebite, generalulului H. M. Berthelot i s-a acotdat cetațeniea română. Deasemenea, fost decorat cu cele mai înalte distincții ale statului român , a fost declarat cetățean de onoare al României și a fost ales membru de onoareal Academiei Române.

După război a îndeplinit diferite funcții de guvernator militar al unor departamente din Franța. A murit la 29 ianuarie 1931.

Prin actul normativ din 22 octombrie 1922: „Corpurile legiuitoare au votat o lege prin care se acordă generalului Berthelot, în mod gratuit, un lot de pământ împreună cu clădiri, în semn de recunoaştere a meritelor sale faţă de poporul român.” („Banatul românesc”, 5noiembrie 1922).

Din 1923, încă în timpul vieţii generalului, consiliul local a botezat localitatea cu numele său, Generalul Berthelot a folosit doar o scurtă perioa dămoşia de la Fărcădin (1922-1926), iar la întoarcerea sa în patria natală, Franţa, a donat totul Academiei Române, al cărui membru de onoare devenise între timp.

În anul 2001, în urma unui referendum, comuna Unirea (denumire în vigoare în perioada comunistă, din 1965), redevine General Berthelot; Academia Română a reintrat în posesia averii lăsată de Berthelot în anul 2004. În 2010, vila Generalului Berthelot, în întregime renovată, a devenit sediul Centrului de Dezvoltare Durabilă a Ţării Haţegului.

Timp de şase luni, înperioada ianuarie-iunie 1917, Henri Berthelot a reuşit să ridice moralul soldaţilor români şi să transforme armata regală într-o forţă militară redutabilă, capabilă să oprească armatele germană, austro-ungară şi bulgară, conduse de unul dintre cei mai pricepuţi strategi germani, feldmareşalul von Mackensen.

Generalul Berthelot s-a ocupat personal de instalarea legăturilor telefonice între punctele de comandă şi unităţile de pe front, reţea de comunicaţii care lipsea la intrarea ţării înrăzboi. Au fost organizate două armate române, având aproximativ 400.000 deoameni, intercalate cu trei armate ruseşti însumând aproape 1.000.000 de militari. Astfel, ofensiva românească de la Mărăşti (la 11 iulie), condusă de generalul Alexandru Averescu, şi cea a generalilor Constantin Cristescu şi Eremia Grigorescu, de la Mărăşeşti (1-24 iulie) dejoacă planurile de luptă germane de ocupare a Moldovei şi de cucerire a portului Odessa.

Generalul Berthelot remite Legiunea de Onoare Generalului Văitoianu, Comandantul Corpului IV Armată, Onești, 19 iunie1917. Fotografia aparține Muzeului Național Brukenthal – Muzeul de Istorie„Casa Altemberger” (se regăsește în mapa „OSTERREICH UNGARN IN WAFFEN”).

COLOANA INFINITULUI, OMAGIU EROILOR NEAMULUI

 

Luni, 19 februarie 2018, s-au împlinit 142 de ani de la nașterea sculptorului român de renume mondial Constantin Brancusi . În anul Centenarului Marii Uniri, cinstind memoria eroilor români care s-au jertfit în Marele Război de Întregire a României, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „Coloana Infinitului, omagiu eroilor neamului”, în această zi aniversară.

Colița dantelată, cu valoarea nominală de 31 lei, este un supratipar al emisiunii Expoziția Filatelică Internațională ‘Philexfrance’82’, care îl ilustrează pe Constantin Brâncuși în atelierul său din Paris, alături de o versiune a operei sale, Coloana Infinitului.

Detalii: http://romfilatelia.ro/ro/coloana-infinitului-omagiu-eroilor-neamului-2/

 

Cu timbrul coliței, am realizat o ilustrată maximă. Suportul este tipărit la Good Color București. Am aplicat ștampila prima zi a emisiubii la O.P. 37 București.

 

Constantin Brancusi

(n.19.02.1876, Hobiţa, Gorj, România – d.16.03.1957, Paris, Franţa).

IMG_20180219_0001Pionier al sculpturii moderne abstracte sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.. Lucrările lui în bronz şi marmură sunt caracterizate printr-o formă pură elegantă şi reţinută şi printr-o finisare rafinată.

Coloana Infinitului sau Coloana recunoștinței fără sfârșit  parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii concepute și executate de Brâncuşi. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 module octaedrice suprapuse, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul.  Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României și a fost dedicată soldaților români din Primul Război Mondial,căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

 

 

 

Ziua Mărcii Poștale Românești „1917 – Pe aici nu se trece!”

La inceputul secolului al-XX-lea, Europa trăia sub influența intensificării confruntărilor între cele două coaliții ale marilor puteri – Tripla Alianță si Tripla Ințelegere, cu viziunea inspăimântătoare a războiului generalizat.

Evident, politica României, un stat mic, eclipsat de vecinătatea a două mari imperii, care se găseau în plină confruntare și de la care revendica importante teritorii, nu putea fi decât una de calcul. Astfel, întrunit în ședința extraordinară la Sinaia, prezidat de Suveran, influențat de atitudinea Italiei care se declarase neutră, Consiliul de Coroana a hotărâat neutralitatea armată sau espectativa cu apărarea frontierelor.

La mijlocul anului 1916, ca urmare a faptului că pe fronturile europene se produseseră evenimente importante, tratativele țării noastre cu Rusia s-au intensificat. In abordarea laturii politice România solicită în caz de succes, îndeplinirea integrală a revendicărilor sale: revenirea Transilvaniei, a Banatului, Bucovinei, Crișanei si a Maramureșului la trupul țării, la masa verde a viitoarei conferințe de pace.

Prin medierea Franței, s-au încheiat Tratatul Politic și Convenția Militară cu țările aliate, în virtutea cărora țara noastră se angaja, ca cel mai târziu la 15/28 august 1916 să declare război Austro-Ungariei. Hotărârea istorică de intrare in război a fost luată la 14/27 august 1916 de către Consiliul de Coroană.

La 14/27 august 1916, guvernul român a înaintat Austro-Ungariei declaratia oficială de război. În noaptea precedentă inmânării acestui act oficial, armata română, cu un efectiv de peste 840 000 de oameni a declanșat operațiile de eliberare a Transilvaniei, forțele sale principale Armata de NordArmata a 2-a și Armata 1, au traversat Carpații Orientali și Meridionali, înaintând spre cursurile superioare și  mijlocii ale Oltului și Mureșului.

Din păcate, entuziasmul a fost de scurtă durată, campania din 1916 având să se încheie cu un eșec: trupele române se retrag din Transilvania, în urma unor lupte sângeroase, în fața ofensivei trupelor germano-austro-maghiare, superioare din punct de vedere numeric și ca dotare tehnică, îin timp ce din sud România este atacată pe un alt front de trupele germano-bulgaro-turcee. La 6 decembrie 1916, prinsă ca într-un clește îintre cele două fronturi, Capitala era ocupată de trupele inamice, armata română, guvernul și celelalte autorităti de stat, împreună cu o parte a populatiei retrăgându-se în Moldova, teritoriul ocupat intrând sub administrația trupelor germane.

În Moldova s-a făcut un efort excepțional pentru organizarea rezistenței în fața inamicului pe linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați. Totodată, in ajunul bătăliilor decisive, promisiunea Regelui Ferdinand de a se da pământ țăranilor (aflati pe cămpurile de bătălie), precum si deciziile adoptate in acest sens de parlamentul de la Iași (iunie 1917) aveau sa-si aibă efectul scontat. Victoriile de la Mărăsti, Mărasesti, Oituz, din vara anului 1917, dând măsura eroismului ostașilor și ofițerilor români, a vitejiei armatei române, au stopat ofensiva trupelor inamice, dându-le o puternică lovitură, de mare însemnătate, îin perspectiva victoriei finale a forțelor aliate.

Ca uramre a înfrîngerii Puterilor Centrale și detrămării Imperiului Habsburgic si a evenimentelor din Rusia, s-a intensificat lupta pentru Întregirea Națională.

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.

Pentru a marca împliniea a 100 de ani de la  aceste mărețe evenimente din istoria poporului român, a fost lansată emisiunea filatelică „1917 – Pe aici nu se trece!”, compusă din două mărci poștale cu valoarea de 4,50 lei, respectiv, 8 lei, care ilustrează doi mari eroi ai neamului românesc, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu și Generalul Eremia Grigorescu.

 

Cu aceste mărci poștale și cărți poștale Allex Collection, tipărite la FullColor București, am realizat ilustrate maxime, aplicând ștampila prima zi a emisiunii.

 

 

Ecaterina Teodoroiu

1Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, Eroina de pe Jiu, s-a născut pe 14 ianuarie 1894, în satul Vădeni – Târgu Jiu şi a căzut eroic în fruntea plutonului pe care îl comanda, ca sublocotenent, fiind lovită de două gloanţe în piept,  pe 22 august 1917 în Bătălia de la Mărășești, din timpul Războilui pentru Întregirea Țării. Ultimele sale cuvinte, dar pline de însufleţire şi patriotism, au fost: „Înainte băieţi, nu vă lăsaţi, sunteţi cu mine!”

Ecaterina Teodoroiu a fost înmormântată pe câmpul de luptă, apoi trupul ei a fost mutat în Mausoleul de la Mărăşeşti. În 1926 a fost adusă, într-un sicriu de oţel, în mausoleul construit pentru ea în centrul oraşului Târgu Jiu.2

 

 

Eremia Grigorescu

3S- a născut la 28 noiembrie 1863, Golășei, lângă Târgu Bujor și a încetat din viață la 19 iulie 1919, București. A fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcții de comandant de divizie și de armată, în campaniile anilor 1916, și 1917. Pentru modul cum a comandat trupele din subordine în Prima bătălie de la Oituz A doua bătălie de la Oituz  și Bătălia de la Mărășești a fost decorat cu Ordinul ”Mihai Viteazul, clasa III, și clasa II, fiind unul din cei patru ofițeri români decorați cu această clasă, alături de generalii Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Gheorghe Mărdărescu

În bătălia de la Oituz a lansat îndemnul  „Pe aici nu se trece” , ce a înflăcărat inimile soldaților în bătăliile ce au urmat, devenind legendar.

Pentru o scurtă perioadă a fost ministru de război în guvernul condus de generalul Constantin Coandă, în perioada 24 octombrie – 28 noiembrie 1918

A murit în iulie 1919, din cauza unei boli infecțioase cu evoluție galopantă, fiind înmormântat la Mărășești. Ulterior, osemintele sale au fost mutate într-un sarcofag la Mausoleul de la Mărășești.4

 

 

 

5Regele Ferdinand și Regina Maria decorând militarii care au luptat la Mărășești, August 1917.

 

 

 

 

 

Mausoleul de la Mărășești – „Întru slava eroilor neamului” 

6Mausoleul a fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917 s-au desfășurat luptele de la Mărășești, soldate cu victoria trupelor române. În confruntările de la Mărășești au pierit 480 de ofițeri și 21.000 de soldați români. Actualmente mausoleul adăpostește 5073 de soldați și ofițeri în 154 de cripte individuale și 9 cripte comune de pe 18 culoare.

Mausoleul de la Mărășești este cel mai impunător din țară și printre cele mai maiestuoase de acest fel din Europa.

Pe cartea poștală este și bustul Generalului Eremia Grigorescu. Pe aleea care duce la mausleu, pe ambele părți, sunt amplasate busturi ale marilor eroi ai luptei pentru Intregirea Națională.

 

 

 

7Tun folosit în bătăliile din august 1917, amplasat la Mausoleul de la Mărășești.

 

EXPOZIȚIA FILATELICĂ ”CENTENARUL INTRĂRII ROMÂNIEI ÎN RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIRE” 1916-2016 (III)

La această expoziție au fost editate și cinci plicuri omagiale, francate cu timbrul de 1 leu din emisiunea ”Români geniali”   din 18.03.2016, ce prezintă imaginea lui Constantin Brâncuși.  Două dintre acestea le-am prezentat in prima postare despre această expoziție. Eu am folosit aceste plicuri, ștampilele expoziției și mărcile poștale din cadrul emisiunii ”IN MEMORIAM. Erioii Neamului” din 25.07.2014, considerând ca asigură o mai bună concordanță.

Plicurile reproduc imaginile marilor conducători ai vremii, care au reușit să înfătuiască visul românilor de a se uni într-o singură țară, realizând, în final,  România Mare:

-Consiliul de Război, convocat la Periș 2/15 septembrie 1916 ;

-Regele Ferdinand I ;

-Generalul Alexandru Averescu ;

-Generalul Constantin Prezan ;

-Monumentul Ultimului Străjer al Capitalei, dedicat eroilor căzuți pentru apărarea   Bucureștilor ;