Flux RSS

Tag Archives: poezie

CUPLURI CELEBRE. POEZIA DRAGOSTEI

Pentru a marca Ziua Culturii Naționale,  și implinirea a 170 de ani de la nașterea  luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu, miercuri 15 ianuarie 2020, Romfilatelia a pus în circulație emisiunea de mărci poștale „Cupluri celebre. Poezia dragostei, compusă din două timbre și o coliță nedantelată.

Am realizat mai multe illustrate maxime cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

MIHAI EMINESCU

 S-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Luceafătul poeziei românești.  Avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant și de teoriile lui Hegel.

 Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, după ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentă, în casa de sănătate a doctorului Șuțu din strada Plantelor nr. 9.
George Călinescu îl socotea pe Mihai Eminescu ca fiind ” cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”.

Ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu a fost declarată în 2010 ”Ziua Culturii Naţionale”. Pictură de Alexandru Darida, din ciclul ”Extraordinar Popor Extraordinare Portrete”.

VERONICA MICLE

S-a născut la 22 aprilie 1850, la Năsăud și a murit la 3 august 1889, la Văratec, Neamț. A fost o poetă romînă. A publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului larg în special datorită relației cu Mihai Eminescu.

MIHAI EMINESCU ȘI VERONICA MICLE

Au trăit o poveste de iubire tumultuoasă, încheiată prin moartea amândurora, la distanță de doar câteva săptămâni unul de celălalt. Neîmplinirea a însoțit întreaga poveste de dragoste dintre MIHAI EMINESCU ȘI VERONICA MICLE.

Aveau aceeași vârstă. El, deja recunoscut drept cel mai strălucit poet pe care-l dăduse neamul românesc. Ea, captivă într-o căsnicie de nevoie, cu un bărbat ilustru, dar cu 30 de ani mai în vârstă. El, mereu tulburat și instabil în mintea și în sufletul lui. Ea, cu adolescența furată de căsătoria foarte timpurie, la numai 14 ani, mamă de la vârsta de 16 ani și cu aspirații literare lipsite de suportul vreunei autentice valori.

S-au întâlnit pentru prima dată la Viena și au plăsmuit împreună o poveste de dragoste, mai întâi platonică. „D-ta erai o idee în capul meu și te iubeam cum iubește cineva un tablou‘, îi scrie mai târziu Eminescu Veronicăi.

Până în ce punct a rămas platonică ne spun scrierile găsite și analizate mai târziu de Perpessicius. „Ziua de 16 Fevr. 1876 a fost cea mai fericită a vieții mele. Eu am ținut pe Veronica în brațe, strângând-o la piept, am sărutat-o. Ea-mi dărui flori albastre pe care le voi ține toată viața mea.‘ Este o notă scrisă de Eminescu pe spatele unui alt text. Iar o scrisoare din 30 august 1876 se încheie astfel: „De aceea sărut mâinile fără mănuși, ochii fără ochelari, fruntea fără pălărie și picioarele fără ciorapi și te rog să nu mă uiți, mai cu seamă când dormi.

Colțul pe care este scris anul a fost rupt ulterior, probabil de destinatara scrisorii, care a scris pe spate o dată mai convenabilă: 1879. De ce era mai convenabil așa? Pentru că la data de 6 august 1879 murise profesorul Ștefan Micle, soțul Veronicăi. I s-a părut mai onorabil să fi încălcat prima lună de doliu decât să-și fi înșelat soțul încă în viață.

S-au despărțit și s-au împăcat de câteva ori, erau să se logodească, dar nu s-au logodit, iar drama le-a însoțit permanent povestea de dragoste. Erau amândoi liberi, de ce nu puteau să fie, pur și simplu, împreună? Ea îi reproșa scrisorile rare și laconice, precum și faptul că nu se ostenea prea des să călătorească între Iași și București ca s-o întâlnească.

El invoca lipsa de mijloace materiale pentru a întemeia o familie, apoi tăcea o vreme. Ea îi reproșa că i-a târât numele în noroi și mergea mai departe, acuzându-l, chiar, pe Maiorescu că ar fi complice. În casa lui Maiorescu, la masa de Crăciun din 1881, Eminescu îl bruschează fizic pe Caragiale, cu care Veronica avusese, între timp, o aventură.

Din 1883, se așterne liniștea peste povestea lor de iubire. Eminescu, grav bolnav, este spitalizat cu diagnosticul „psihoză maniaco-depresivă’. În anii care au urmat, s-au alternat perioade bune cu perioade rele, spitalizări cu externări, perioade active cu perioade de pierdere în negurile alienării. Pe 15 iunie moare într-o casă de sănătate de pe strada Plantelor din București. Sicriul este depus în Biserica Sfântul Gheorghe, apoi poetul este condus la locul de veci din Cimitirul Șerban Vodă sau Bellu.

Zdrobită de sfârșitul dramatic, prematur al poetului, Veronica Micle se retrage la Mănăstirea Văratec, unde moare în același an, pe 3 august. A fost înmormântată la mănăstire, în pământ sfințit, deși otrăvirea cu arsenic duce cu gândul la sinucidere.

DETALIIș https://www.ziarulnational.md/dosar-special-iubiri-celebre-de-altadata-mihai-eminescu-si-veronica-micle/

Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie 2017

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită în data de 15 ianuarie, reprezentând data nașterii poetului Mihai Eminescu, va fi marcată și de Salonul Național „Mihai Eminescu”, ce se va desfășura între 11 – 31 ianuarie 2017,  în Sala de Expoziții „Constantin Brâncuși”, din cadrul Palatului Parlamentului, sub egida Camerei Deputaților și a Centrului Internațional de Conferințe, Direcția de Marketing. Salonul Național „Mihai Eminescu”, este organizat de Gruparea Colecționarilor de Medalii și Insigne „Mihai Eminescu” din cadrul Societății Numismatice Române. Vor expune materiale (medalii, plachete, insigne, pictură ș.a.), dedicate Poetului național – Mihai Eminescu, colecționari din toată țara.

Un plăcut și frumos program artistic se va desfășura în cadrul vernisajului care va avea loc pe data de 11 ianuarie 2017, începând cu ora 15.

 

 

GEORGE COȘBUC, 150 de ani de la naștere.

George Coșbuc, poetul care a încântat zeci de generații de elevi, tineri şi oameni iubitori de frumos, s-a născut la data de 20 septembrie 1866,în satul Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud  A fost al optulea dintre cei 12 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc şi ai preotesei Maria. De la mama sa se pare că a moștenit talentul literar: era o bună creatoare în stil popular și povestitoare deosebit de cuceritoare. A încetat din viață la 9 mai 1918, la București. A fost un poet și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. Poezia sa aparține patrimoniului cultural național și, deși este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările școlare sau populare, creația sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvârșit A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de iluminare a țăranilor, e un precursor al mișcării poporaniste și un tehnician desăvârșit al prozodiei, folosea o gamă foarte variată de picioare metrice și de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terța rima. A dat o versiune completă a poeziei lui Dante, Divina comedie. A tradus foarte mult din lirica străină și a adaptat prin localizare la sufletul și mediul țărănesc Eneida și Odiseea și a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română. Toate aceste calități îl recomandă pentru poziția pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simțul echilibrului și faptul că a scos în evidență partea solară, idilică, a sufletului țăranului român.

 

Din colecția mea vă prezint două ilustrate maxime și o carte poștală.

MIRCEA ALBULESCU a încetat din viață.

 

Vineri 8 aprilie 2016,  s-a mai stins o stea a teatrului românesc.

Mircea Albulescu a murit la la vârsta de 81 de ani.

A fost unul dintre cei mai mari actori români, profesor universitar (doctor în arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR).

ALBILESCUA jucat în sute de spectacole pe scenele Teatrului Municipal din Bucureşti, Teatrului de Comedie şi Teatrului Naţional din Bucureşti şi a interpretat peste 300 de roluri memorabile în teatrul radiofonic..A jucat şi în peste 70 de filme, multe din acestea în regia lui Sergiu Nicolaescu („Dacii”, 1967, „Mihai Viteazul”, 1970, „Zile Fierbinţi”, 1975, „Revanşa”, 1978, „Pentru Patrie”, 1978, „Nea Marin Miliardar”, 1979, „Mihail, câine de circ”, 1979, „Capcana Mercenarilor”, 1980, „Wilhelm Cuceritorul”, 1982, „Viraj periculos”, 1983, „Ziua Z”, 1985, „Noi, cei din linia întâi”, 1986) . De asemenea în filmele lui Mircea Veroiu („Somnul Insulei”, 1994, „Semnul şarpelui”, 1981, „Mania”, 1977, „Şapte zile”, 1973, „Scrisorile prietenului”, 1997, „Dincolo de pod”, 1976, „Artista, dolarii şi ardelenii”, 1980, „Craii de Curtea Veche”, 1995).

A avut roluri importante în filme regizate de Francis Ford Coppola („Youth Without Youth”, 2007), Radu Gabrea („Prea mic pentru un război atât de mare”, 1970, „Dincolo de Nisipuri”, 1973, „Rosenemil”, 1993), Manole Marcus („Actorul şi sălbaticii”, 1975), Mircea Daneliuc („Cursa”, 1975, „Ediţie Specială”, 1980), Alexa Visarion („Înghiţitorul de săbii”, 1981), Nicolae Mărgineanu („Flăcări pe comori”, 1987, „Un om în Loden”, 1979), Nicolae Breban („Printre colinele verzi”, 1971), Dinu Tănase („La capătul liniei”, 1982), Mircea Drăgan („Columna”, 1968, „Braţele Afroditei”, 1978), Mircea Moldovan („Totul se plăteşte”, 1986), Andrei Blaier („Momentul adevărului”, 1989).

De asemenea, acesta este autorul unor volume de versuri precum „Vizite”, „Pajura singurătăţi”, „Fluture în lesă de aur”, „Clanţe”, „Ultimele noduri”, şi proză „Bilete de favoare”, „Baraka” şi „Bazar sentimental”.

 

DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE !

 

MIHAI EMINESCU – 166 de ani de la naștere

 

MIHAI Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Luceafătul poeziei românești.  Avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant și de teoriile lui Hegel.
George Călinescu îl socotea pe Mihai Eminescu ca fiind ” cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”. Ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu a fost declarată în 2010 ”Ziua Culturii Naţionale”.

 

Pentru a marca acest eveniment, m-am gândit s- postez câteva ilustrate maxime din colecțtia mea, realizate cu portretul marelui poet national, cu prilejul unor evenimente omagiale.

 

1

Ilustrată maximă realizată de dr. Ioan Daniliuc. Marca poștală de 6,00 lei, apărută la 10.02.2012, stampila omagială ”Ziua Culturii Naționale” București 15.01.2013.

 

 

2

Ilustrată maximă realizată de AF Botoșani,  cartea poștală Ed. Meridiane cod 8754, timbrul cu valoarea de 5 bani emis la 20.06.1964, ștampila omagială ”Mihai Eminescu – 125 ani  de la naștere- Botoșani 15.01.1975.

 

 

3

Ilustrată maximă realizare personală, cartea poștală editată de revista săptămânală ”Cronica” Iași, marca poștală de 2,00 lei emisă la 18.08.1989. ștampila omagială București 15.01.1991.

 

 

 

5

Ilustrată maximă realizare personală, cartea poștală editată de Allex Collection cod 205/13, timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei, apărut la 15.01.2014, stampila omagială ”Ziua Culturii Naționale” București 15.01.2015.

 

Ziua Culturii naționale – 165 ani de la nașterea marelui poet național Mihai Eminescu.

Pe 15 ianuarie 2015 s-au  împlinit 165 de ani de la naşterea poetulului naţional MIHAI EMINESCU şi 5 ani de când această zi este sărbătorită ca Zi a Culturii Naţionale

Ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale, potrivit unei propuneri înaintată Parlamentului de Academia Română. La propunerea secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Romane, condusă de academicianul Eugen Simion, membrii Academiei Romane au aprobat, în 2009, ca ziua de 15 ianuarie să fie declarată Ziua Naţională a Culturii Române. Eugen Simion afirma că Eminescu este “un poet în care românii îşi regăsesc multe din idealurile lor morale şi spirituale”

Şi în Republica Moldova ziua de naştere a lui Mihai Eminescu este Ziua Culturii Naţionale. În întreaga ţară şi în multe alte ţări, printre care Austria, Belgia, Italia, Portugalia, SUA, Suedia, Ungaria, au loc manifestări prilejuite de această zi.

M-am gândit  că este cazul să marchez și eu această sărbătoare, prin realizarea a două ilustrate maxime.

1

Cartea poștală ilustrată editată de Allex Collection, marca poștală cu valoarea de 6 lei din emisiunea ”Portretele bancnotelor” ștampila ocazională ”Ziua Culturii Naționale” 15.01.2015, OP 37 București.

2

Cartea poștală ilustrată editată de Allex Collection, marca poștală cu valoarea de 9,10 lei emisă la 15,01,2014, ștampila ocazională ”Ziua Culturii Naționale” 15.01.2015, OP 37 București.

SCRIITORI ȘI PAGINI DE COLECȚIE

CREANGAIon Creangă (n. 1 martie 1837Humulești; d. 31 decembrie 1889Iași) scriitor român recunoscut pentru  măiestria basmelor, poveștilor și povestirilor sale, este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice „Amintiri din copilărie.  Marca postală, cu valoarea nominal 3,10 lei , îl prezintă pe sciitor si un text foarte cunoscut din opera sa Amintiri din copilărie. Cartea postală ilustrată editată de AFB, ștampila prima zi București 02.12.2014.

 

 

ALECSANDRI

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, undeva în ținutul BacăuluiMoldova — d. 22 august 1890Mircești, județul RomanRomânia) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România.

Alecsandri a desfășurat o bogată activitate unionistă şi a fost ales deputat de Bacău în Divanul ad-hoc al Moldovei în anul 1857, iar în anul următor a fost membru în Comitetul central al Unirii de la Iași și membru în Adunarea Electivă a Moldovei.

Timbrul cu valoarea de 4,50 lei prezintă imaginea poetului si două strofe din poezia ALECSANDRI VERSOHora Unirii”, apărută în Steaua Dunării, revista lui Kogălniceanu în anul 1856. Cartea poștală editată de Muzeul Literaturii Române, ștampila prima zi București 05.12.2014.

 

COSBUC

George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, – Năsăud, azi Coșbucjudețul Bistrița-Năsăud; d. 9 mai 1918București) a fost un poet, critic literar și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. Mare poet clasic, Coșbuc și-a asigurat locul printre marii creatori: Eminescu, Creangă, Caragiale și Slavici, prin conținutul național al operei sale, prin cultivarea li frecventarea clasicilor, prin puritatea expresiei li claritatea stilului, prin promovarea idealului de frumusețe echilibrata, în general prin înnoirea limbii poetice. Coșbuc este , unanim recunoscut ,un mare clasic al versului romanesc.” (G. Scridon – .George Cosbuc”, in /stor/a literaturii romane, voi. III, Editura Academiei, Bucuresti, 1973, p. 881). Marca poștală cu valoarea de 7,60 lei, ilustrează imaginea poetului si redă două strofe din poezia „Lupta vieții”, ilustrata maximă editată de Allex Collection, ștampila prima zi București 05.12.2014.

 

BACOVIAGeorge Bacovia (n. 17 septembrie 1881 (S.V. 4 septembrie), Bacău – d. 22 mai 1957București) a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa ca cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă. Marca poștală cu valoarea nominal de 8,10 lei, prezintă portretul poetului și primele două versuri din poezia Decembre cartea poștală ilustrată editată de AFB, ștampila prima zi București 05.12.2014.