Flux RSS

Tag Archives: MAREA UNIRE

TRATATELE DE PACE DE LA PARIS,TRATATUL DE LA TRIANON, 1919-1920 (II)

In această parte a doua, voi prezenta si alte ilustrate maxime, ce prezintă alte mari personalități care au contribuit efectiv la  înfăptuirea și recunoașterea României MarI.

Ion Pelivan (1876 –1954)

A fost un militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, om politic, publicist, apărător și promotor al limbii romăne, animator al vieții culturale. A fost membru al Sfatului Ţării, ministru în guvernul Republicii Democratice Moldoveneşti (1917-1918). După Marea Unire a fost deputat şi senator în mai multe legislaturi, ministru al Justiţiei (1919).

 Sef al delegaţiei basarabenilor la Conferinţa de Pace de la Paris. În capitala Franţei a fost principalul activist basarabean  pentru recunoaşterea Unirii de către Marile Puteri.

Take Ionescu (1858 –1922 )

 Om politic, avocat și ziarist român, care a deținut funcția de prim-ministru al României în perioada 1921 – 1922.

Atitudinea și activitatea sa pe timpul Primului Război Mondial și al Conferinței de Pace de la Paris aveau să reprezinte faptele care l-au consacrat și așezat în galeria oamenilor politici cu o contribuție substanțială la înfăptuirea și recunoașterea României MarI.

Nicolae Titulescu (1882 – 1941)

Diplomat român , ministru de finanțe și de externe , și pentru două mandate Președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor (1930–1932).

În vara anului 1918, împreună cu alți români proeminenți (Take Ionescu , Octavian Goga , Traian Vuia , Constantin Mille ), Titulescu a format, la Paris , Comitetul Național Român , cu scopul promovării în opinia publică internațională a dreptului românilor la unitatea națională, comitetul fiind oficial recunoscut ca organul plenipotențiar de facto al națiunii române.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Tratatul a fost semnat de către 16 Puteri Aliate învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, pe de-o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, ieşit învins în urma războiului.

Din partea României documentul a fost semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat.

TRATATELE DE PACE DE LA PARIS,TRATATUL DE LA TRIANON, 1919-1920 (I)

Tratatul de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles. Oficialitățile care au semnat acest act istoric reprezentau Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și alte nouă state, printre care și Ungaria, reprezentată de Ágost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, ministru de finanțe și prim delegat la Conferința de Pace.

Tratatele semnate în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920) au conferit recunoașterea internațională a noilor frontiere ale statului român, inaugurând o perioadă istorică cunoscută sub denumirea de România Mare.

Emisiunea de mărci poștale „Tratatele de Pace de la Paris, 1919–1920, Tratatul de la Trianon  a fost  lansată  miercuri, 28 octombrie 2020. Emisiunea este compusă din două timbre și două colițe.

Cu timbrele acestei emisiuni si cărțile poștale Allex Collection am realizat cateva variante de ilustrate maxime. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P 37 București.

Cărțile poștale maxime prezintă cele mai importante personalități care au conribuit ia realizarea României Mari  și ia recunoașterea internationals a acestui măreț act istoric

Regele Ferdonand I (1914 – 1927) și Regina Maria (1914 – 1938)

Au avut  un rol important în intrarea României in război la 14/27 august 1916, alături de Puterile Antantei, având ca țel final eliberarea teritoriilor românești, cotropite de Rusia, și Imperiul Austro-Ungar.

Regele Ferdonand I (1914 – 1927)

Ferdinand I a urcat pe Tron la 28 septembrie/ 11 octombrie 1914 şi a domnit timp de 13 ani, până în ziua morții, 20 iulie 1927. Loialitatea sa față de țară, tăria convingerilor sale și felul ireproșabil în care servește Națiunea și Coroana îi aduc numele de ,,Ferdinand cel Loial”.

Domnia Regelui Ferdinand a fost marcată de două evenimente majore în istoria ţării: Primul Război Mondial şi Marea Unire ce a urmat războiului.

Regele a ţinut să precizeze că, pentru a lua decizia de intrare a României în primul razboi mondial, a trebuit să se învingă pe sine (aluzie la faptul că intra în război împotriva ţării în care s-a născut), fiind călăuzit numai de interesele superioare ale României.

După război, Ferdinand I, supranumit şi „Întregitorul“, a văzut împlinirea visului românilor, prin Unirea succesivă a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Ţara.

Regina Maria (1914 – 1938)

Cartea postală realizată de di. Alexandru Mateescu după o pictură de ValentinTanase

Poate unul dintre mai indrăgite personaje din istoria tării, Regina Maria, supranumită „Regina-soldat” si „Mama tuturor”, datorită curajului de care a dat dovadă in Primul Razboi Mondial, a jucat un rol cheie in recunoasterea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 de către marile puteri,

Regina Maria trebuia sa apere interesele noului stat creat in urma unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania si ale cetatenilor ei, pe fondul neintelegerilor dintre premierul Ionel Bratianu si reprezentantii Frantei si Angliei pentru retrasarea granitelor.

Astfel, in 1919, Regele Ferdinand a trimis-o in vizite neoficiale in Franta si Marea Britanie, pe care le-a efectuat in martie – aprilie, pentru a pleda cauza tarii la Conferinta de Pace de la Paris (1919 – 1920), unde a vorbit despre sacrificiile pe care le-a facut armata română in timpul Primului Razboi Mondial, impresionand opinia publică si având convorbiri importante cu presedintele Frantei Raymond Poincare si cu prim-ministrul Georges Clemenceau. Totodata, s-a intâlnit cu prim-ministrul Marii Britanii, Lloyd George, si cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson.

Poate cea mai grea intalnire pe care a avut-o a fost cea din 7 martie 1919, de la Paris, cu prim-ministrul francez Georges Clemenceau, in fața căruia a pledat pentru integrarea in Romania, dupa Primul Razboi Mondial, a Transilvaniei pana la Tisa si a Banatului, in intregimea lui. 

Clemenceau avea sa fie impresionat de ea, rămânând antologică afirmatia acestuia: „O regină ca aceasta trebuie primita cu onor militar,

Misiunea sa a avut rezultat: Marea Unire si frontierele Romaniei Mari au fost recunoscute prin tratatele de la Versailles (28 iunie 1919 – 21 ianuarie 1920), Saint-Germain (10 septembrie 1919) si Trianon (4 iunie 1920).

CENTENARUL TRATATULUI DE LA TRIANON

Astăzi 4 iunie 2020 – s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial. Prin acest tratat internaţional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

Din păcate, noi nu sărbatorim acest important eveniment din istoria noastră. Nu am văzut nicio manifastare, actiune, gest în acest sens. Ba da, este unul foarte inportant.

Presedintele României, nu a promulgat legea adoptată în Parlamentul  României la 13 mai, privind declararea zilei de 4 iunie, ca zi de sărbatoare națională. Mai este ceva de zis?

Ca urmare, Romfilatelia  a anulat emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment, ce trebuia sa apară astazi 4 iunie.

Sa le fie rusine celor care au dispus anularea acestei emisiuni aniversare!

Iată extrase din comunicate.

1.COMUNICAT DE PRESĂ, ROMFILATELIA, Vineri 29.05.2020

Pentru a aniversa 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri, Romfilatelia introduce în circulație joi, 4 iunie 2020, emisiunea de mărci poștale Centenarul Tratatului de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles.

2.COMUNICAT DE PRESĂ, ROMFILATELIA, Marti 02.06.2020

Emisiunea de mărci poștale „Centenarul Tratatului de la Trianon”, programată pentru data de 4 iunie 2020, nu va fi introdusă în circulație.

Romfilatelia își rezervă dreptul de a redimensiona programul emisiunilor de mărci poștale, comunicând în timp util orice modificare.

Mă pregatisem să fac illustrate maxime cu timbrele acestei emisiuni.

Mai jos redau imagini cu mărcile poștale ce trebuiau puse în circulatie astazi și ilustratele pregătite.

Nicolae Titulescu (1882 – 1941)

Diplomat, jurist, profesor universitar și om politic român, ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar, fost preşedinte al Ligii Naţiunilor, semnatar al Tratatului de la Trianon (4 iunie1920)

Regina Maria României (1914 – 1938)

Regele Ferdinand I  al României (1914 – 1927)

Au avut o contribuțe însemnată la Făurirea

României Mari și la  semnarea Tratatului de la Trianon.

(4 iunie1920)

Realizare Valentin Golea

Simularea uniei cărți  maxime realizată de domnul Valentin Golea.

MAREA UNIRE 1918

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Dorința de unire și libertate  a fost dintotdeuna un vis măreț al strămoșilor nostri. De la Burebista și Decebal, la intemeietorii statelor feudale românești  si domnitorii Mircea cel Bătrân, Stefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepeș care au luptat pentru integritatea, neatârnarea țătilor române, la Mihai Viteazul care a realizat prima unire a principatelor române în anul 1600. Lupta pentru unire și libertate  a continuat prin acțiunile rovoluției lui Tudot Vladimirescu, revoluției de la 1848, iar în 1859 se realizează Unirea Ptincipatelor Române, Moldova și Țara Românească. În urrma războilui pentru inependență de la 1877, România pășește spre realizarea celui mai mare vis. In 1916, România intră în Marele Război pentru Întregirea Țării. Ca urmare :

27 martie 1918 —La Chișinău, Sfatul Țării întrunit în ședință solemnă votează unirea Basarabiei cu Țara — Mamă, România.

15 noiembrie 1918 —Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

1 decembrie 1918 la Alba Iulia „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”


CENTENARUL MARII UNIRI 1918 – 2018

Pentru a celebra acest important eveNiment din istoria noastră, am pregătit un exponat de maximafilie  intitulat firesc „MAREA UNIRE 1918 – 2018”. Cu acest exponat am participat la mai multe expozitii filatelice: Triunghiul de foc Mărăști, Mărășești și Oituz 1917, București,  . Expoziția Națională de maximafilie „MOLDOMAX 2018”, Botoșsni, Iar in prezent exponatul se află la Expoziția Filatelică  Națională „CENTENARUL MARII UNIRI”, ce se desfășoară la Sibiu, în perioada 03.11 – 05.12.2018.

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Dorința de unire și libertate  a fost dintotdeuna un vis măreț al strămoșilor nostri, de la Burebista și Decebal, la intemeietorii statelor feudale românești  si domnitorii Mircea cel Bătrân, Stefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepeș care au luptat pentru integritatea, neatârnarea țătilor române, la Mihai Viteazul care a realizat prima unire a principatelor române în anul 1600. Lupta pentru unire și libertate  a continuat prin acțiunile rovoluției lui Tudot Vladimirescu, revoluției de la 1848, iar în 1859 se realizează Unirea Ptincipatelor Române, Moldova și Țara Românească. În urma războilui pentru inependență de la 1877, România pășește spre realizarea celui mai mare vis. In 1916, România intră în Marele Război pentru Întregirea Țării. În urma luptelor eroice de la Oituz, Mărăști, Mărășești s-au creat condițiile favorabile realizării Marii Uniri:

La 27 martie 1918—La Chișinău, Sfatul Tării întrunit în ședință solemnă votează Unirea Basarabiei cu Țara Mamă. România,

La 15 noiembrie 1918—Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

La 1 decembrie 1918 –„Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu Romania                                                          

Cu ilustratele maxime expuse am evocat toate aceste momente. Acum prezint doar o parte din exponat, care evocă marile evenimente din anii 1916-1918. Mentionez ca acst exponat, in forma aceasta, a fost prezentat la o activitate dedicată Centenarului Marii Uniri, în data de 16 noiembrie 2018, la Cercul Militar Național, de catre Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Arma Geniu ,,General Constantin N. Hârjeu“

 

 

1

 

91

92

 

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110111

112

Făuritori ai Marii Uniri (II)

Emisiunea de mărci poștale Făuritori ai Marii Uniri (II)  a fost pusă în circulație  luni, 17 septembrie 2018. Pe cele patru timbre ale emisiunii sunt reproduse portretele unor patrioți care s-au luptat pentru îndeplinirea idealului național, unirea tuturor provinciilor românești intr-un sing stat unitar și independent. Pe timbrul coliței este reprodusă stema de stat a României Întregite

Evenimentul politic al anului 1918  este desăvârșirea statului național român, înfăptuit prin unirea tuturor provinciilor locuite de români, aflate sub o stăpânire străină, cu România.

Schimbările mari în plan european, din a doua jumătate a anului, și priceperea liderilor români de a simți momentul istoric fac ca dezastrul anunțat să fie transformat într-un șir de victorii, reunite sub numele de Marea Unire de la 1918: în martie 1918 unirea Basarabiei cu România, în noiembrie unirea Bucovinei cu România, iar în decembrie unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Pentru România, Marea Unire de la 1918 a însemnat o repoziționare în Europa, prin noua suprafață (locul 10) și prin numărul de locuitori (locul 8). O sporire considerabilă a cunoscut și capacitatea industriala (235%), economia, dar și resursele naturale.

Mă încearcă însă o mare tristețe, ba chiar îngrijorare. In acest an când sărbătorim centenarul acestui mare eveniment din istoria poporului român, în loc să fim „uniți în cuget și simțiri”, să cinstim înaintașii noștri, să realizăm reformele pe care aceștia le-au visat, asistăm la o învrăjbire fără seamăn, la destabilizare, dușmănii neînchipuite. Mare păcat!

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/fauritori-ai-marii-uniri-ii-2/

 

Nu puteam rata un asemenea moment și am realizat ilustrate maxime folosind timbrele emisiunii, cărțile poștale ilustrate Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

 

Iancu Flondor (1865-1924),

A fost un om politic român din Bucovina Bucovina, militant al  unirii acesteia cu  Regatul României.

La 14/27 octombrie 1918 a fost convocată o adunare a românilor din Bucovina, care votează unirea provinciei cu Regatul României. Tot atunci este format un Consiliu Naţional și un organ cu caracter de guvern numit Consiliul Secretarilor de Stat, format din 14 secretari de stat. Guvernul provizoriu avea un Comitet Executiv, al cărui preşedinte a fost ales Iancu Flondor. La 15/28 noiembrie are loc Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuți, unde Iancu Flondor le spune celor prezenți că „o iobăgie națională de aproape un secol și jumătate, pe cât de dureroasă, pe atâta de rușinoasă, e pe sfârșite. Poporul român din Bucovina este pe cale de a sparge și de a lepăda lanțul care i-a ferecat sufletul”. Congresul hotărăște „unirea necondiționată și pe vecie” a Bucovinei cu România.

 

Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950)

Om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Român din Transilvania, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc. Unul dintre iluştrii politicieni ai perioadei interbelice, Vaida-Voevod a debutat ca un ferm susţinător pentru drepturile naţionale a românilor din Ardeal. După Marea Unire şi fuziunea naţionalilor cu ţărăniştii, s-a numărat printre liderii marcanţi ai noului Partid Naţional Ţărănesc.

În activitatea politică, Alexandru Vaida-Voevod a ocupat timp de trei mandate funcţia de preşedinte al Consiliului de miniştri, remarcându-se şi la conducerea Ministerului de Interne şi a Ministerului de Externe.

 

 

 

Take Ionescu (1858-1922)

Om politic, jurist, diplomat, militant pentru cauza naţională românească,  s-a remarcat în viaţa politică prin calităţile sale de orator talentat şi a produs prima mare scindare a conservatorismului românesc, fondându-şi propriul partid. În perioada Vechiului Regat, Ionescu s-a remarcat îndeosebi în funcţia de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice şi ca ministru de Finanţe. Take Ionescu a fost exponentul cel mai autorizat al diplomaţiei româneşti în perioada imediat următoare Primului Război Mondial, de numele său legându-se crearea Micii Înţelegeri, o alianţă la nivel regional, care urmărea să creeze un climat de pace şi securitate în centrul şi sud-estul Europei. Ambiţionându-se să devină măcar o dată în viaţă şef de guvern, Take Ionescu a căzut victimă manevrelor politice din umbră ale lui Ion I.C. Brătianu.

 

 

Gheorghe Pop de Băsești (1835 – 1919)

A fost un politician român din Transilvania între 1881 – 1902 vicepreședinte, iar între 1902 – 1918 președinte al Partidului Național Român din Transilvania.În perioada 1892 – 1894 George Pop de Băsești a fost unul dintre liderii mișcării memorandiste, care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru românii din Transilvania aflată în Austro-Ungaria. A fost unul dintre politicienii români condamnați la închisoare pentru susținerea Memorandumului, în cadrul procesului memorandiștilor de la Cluj în 1894. Ales în funcţia de preşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

 

Stema de stat a României Întregite

Stema adoptată prin lege în 1921 avea toate datele noului stat întregit. Noua reprezentare a României Mari a avut la bază proiectul întocmit de reputatul heraldist basarabean Paul Gore. Spre deosebire de propunerile anterioare, acesta a venit cu ideea aşezării scutului cu emblemele teritoriilor unite pe pieptul acvilei Ţării Româneşti. S-a găsit, astfel, locul cel mai potrivit pentru reprezentarea însemnelor integrităţii teritoriilor româneşti. Astfel, primul cartier din scut este dedicat Ţării Româneşti. Pe fond albastru, este reprezentată o acvilă cruciată de aur, încoronată, cu aripile deschise, cu ciocul şi ghearele roşii. Este însoţită la dreapta de soare, iar la stânga de lună, ambele din aur. Cartierul al doilea este rezervat Moldovei. Pe fundal roşu, apare un cap de bour negru cu stea între coarne, însoţit în dreapta de soare iar în stânga de lună, ambele din aur. În cartierul al treilea, dedicat Olteniei şi Banatului, pe fundal roşu un leu de aur traversează spre dreapta pe un pod din acelaşi metal peste valuri naturale. Cartierul al patrulea cuprinde simbolurile Ardealului. Este tăiat în două: în câmpul superior pe fond albastru este reprezentată o acvilă neagră cu limba roşie însoţită la dreapta de un soare de aur, iar în stânga de o lună din argint. În câmpul inferior pe un fundal de aur sunt reprezentate şapte turnuri roşii. Jos, pe fond albastru, reprezentând Dobrogea, sunt doi delfini cu capetele în jos şi afrontaţi. Întreg scutul este susţinut de doi lei de aur. Peste cele patru cartiere sunt armele dinastiei de Hohenzollern: scutul mic, incuartelat de argint şi negru. Regalitatea mai este reprezentată simbolic prin intermediul coroanei de oţel pusă peste scut şi în vârful pavilionului de purpură, dar şi prin Colanul ordinului Carol I, care este deasupra eşarfei pe care este scrisă în limba latină deviza casei domnitoare de Hohenzollern: Nihil Sine Deo.

80 DE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEȘNICE A REGINEI MARIA

Romfilatelia a lansat, vineri 20 iulie, emisiunea de mărci poștale„ 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria”, în memoria Reginei Marii Uniri.

Emisiunea este formată din două timbre cu valorile nominale de 3 și 11,5 lei și o colită nedantelată al cărei timbru are valoarea nominală de19 lei.

 

Regina Maria a României 

În urmă cu 80 de ani, în ziua de 18 iulie 1938, se stingea din viaţă la Castelul Pelişor, Regina Maria a României, una dintre personalităţile ţării noastre cu un mare impact în epoca sa, nu numai la nivel politic, ci şi la nivel social şi cultural.

Maria Victoria Alexandra s-a născut la 29 octombrie 1875, la Eastwell-Park, comitatul Kent, fiind fiica lui Alfred, duce de Edinburgh şi Saxa-Coburg Gotha, al doilea fiu al reginei Victoria a Marii Britanii, şi a ducesei Maria Alexandrova, unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. A primit o educaţie aleasă, petrecându-şi copilăria şi adolescenţa în Anglia, la Curtea ţarului, bunicul său, dar şi în Malta, alături de principele George, viitorul rege George al V-lea al Marii Britanii şi Irlandei..

S-a căsătorit la 29 decembrie 1892 cu Ferdinand I, principele moștenitor al tronului României, încercând încă de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca principesă și, începând din 1914, ca regină.

A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în  Primul Război Mondial de partea  Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta, în vederea susținerii de către aceasta a realizării statului național român.

Pe timpul războiului și-a însoțit soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”.

În perioada Conferinței de Pace de la Paris  (1919) dar și după încoronarea, alături de regele Ferdinand, ca suverani ai României Mari (Alba Iulia, 15 octombrie 1922) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu suveranul englez, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, președintele Franței Georges Clemenceau sau cu reprezentanții de marcă ai mass-mediei europene.

După moartea regelui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), acesta a reușit îndepărtarea reginei Maria din viața politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern la reședințele sale de la Balcic și Bran. În ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din Europa, revenind în țară în vara lui 1938 murind la reședința sa de la Pelișor.

In ultimile clipe de viată, adresa o srisoare poporului roman, în carea scria:

Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate…

 Frumoasă ţară pe care am vazut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută”…

 De acum inainte nu vă voi mai putea trimite nici un semn; dar mai presus de toate, aminteste-ți Poporul meu că te-am iubit și ca te binecuvantez cu ultima mea suflare”.

A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la  capela Stella Maris a reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima reginei a fost mutată la Bran.

 

Nu am ratat acest moment de omagiere a Reginei Maria .. „Reginei soldat”, „ Mama Rănitilor” și am făcut câteva ilustrate maxime, cu timbrele acestei emisiuni. Am folosit cărțile poștale Allex Collection, tipărite la Good Color București și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. 37 București. Am realizat mai multe variante dar voi prezenta doar câteva.

 

 

Regina  Maria  purtând  pe cap o diademă.

 

Fotografie de studio a Reginei, în care este îmbrăcată în stilul Belle-Époque.

 

Portret, în care Regina Maria  poartă coroana realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922.

 

Coroana Reginei Maria realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922

FĂURITORI AI MARII UNIRI (I)

Marți 20 martie 2018, Romfilatelia, în anul aniversării Centenarului Marii Uniri din 1918, a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale „FĂURITORI AI MARII UNIRI”, partea I, care omagiază personalitățile care au contribuit la realizarea celui mai important ideal al românilor.

 

Am realizat ilustrate maxime deosebite, cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collectiom, tipărite la KayaPrint București și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. 37 București.

 

Miron Cristea

(n. 1818 Toplița – d. 6 martie 1939, Cannes, Franța),

 A fost primul patriarh al României, președinte al Consiliului de miniștri şi membru de onoare al  Academiei Române din 7 iunie 1919.

Pe  1 decembrie 1918, participă la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, apoi a fost component al delegației care a mers la București și a înmânat regelui  Ferdinand actul Unirii cu Regatul României a provinciilor Transilvania, Banat, Crișana şi Maramureș. La  7 iunie 1919, Miron Cristea a fost ales membru de onoare al Academiei Române  , recunoscându-i-se prin aceasta și activitatea publicistică desfășurată până atunci. Pe 19 decembrie 1919, este ales mitropolit primat al României, cea mai înaltă funcție ecleziastică din acele vremuri. În acestă calitate, Miron Cristea a realizat definitivarea unificării ecleziale prin întocmirea rânduielilor și așezămintelor fundamentale ale Bisericii românești unificate. În anul 1925, Biserica Ortodoxă Română este ridicată la rangul de Patriarhie, astfel că, la 4 februarie 1925, Miron Cristea devine primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind instalat în noua demnitate la 1 noiembrie 1925.

 

Iuliu Hossu

 (n. 30 ianuarie 1885,  Milaș,  comitatul Cluj  – d. 28 mai 1970, București)

A fost episcop al  Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla , deținut politic, cardinal, senator de drept în Parlamentul României, membru de onoare (din  1945) al Academiei Române. Iuliu Hossu a fost cel care a citit la 1 decembrie 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba-Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu  Regatul României.

 

  Iuliu Maniu

(n.  8 ianuarie 1873, Șimleul Silvaniei,  județul Sălaj – d.  5 februarie 1953, Sighet),

Jurist, unul dintre cei mai prestigioși oameni politici din istoria României, membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1919. Având o carieră politică ce s-a întins pe parcursul a 56 de ani, Iuliu Maniu s-a numărat printre marii oameni de stat ai țării noastre, luptând cu perseverență împotriva tendințelor autoritare ca un adevărat apărător al democrației.

S-a implicat activ în realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918,  iar din funcția de președinte al Consiliului Dirigent a reușit integrarea rapidă a administrației din Transilvania în cea a României reîntregite. Calitatea care l-a consacrat în prim planul scenei politice a fost moralitatea ireproșabilă, motiv pentru care era numit „sfinxul de la Bădăcin”,

 

 

Ion I. C. Brătianu

(n.  20 august 1864 Florica, Județul Argeș  – d.  24 noiembrie 1927, București),

Om politic, inginer, prim-ministru al României, președinte al Partidului Național Liberal, unul dintre principalii ctitori ai României Mari.

Ion I. C. Brătianu a avut o traiectorie politică fulminantă, purtând povara grea a numelui pe care îl avea. Numele său a reprezentat un mare avantaj, dar el era conștient că trebuia să îl onoreze. Timp de două decenii a făcut şi a desfăcut guverne, iar întreaga clasă politică a ascultat de vocea sa. Regele Ferdinand a fost puternic influențat în deciziile sale de fruntașul liberal, pe care îl considera „zodia bună a României”, iar pentru acest lucru şi-a atras de la opozanȚţi renumele de „rege neîncoronat”. Reformele adoptate pentru consolidarea statului național unitar român, faptul că a fost unul dintre principalii ctitori ai României Mari, ideal secular al poporului român, i-au determinat pe istorici să-l numească cel mai mare om politic şi bărbat de stat al României din toate timpurile.

 

 

Stema României la 1918

Pe timbrul coliței este reprodusă stema României mici, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în granițele țării până în 1918, Muntenia, Moldova, Oltenia și Dobrogea.

 

SFINTELE PAȘTI 2018

 

Sfintele Paști sau Paștele este sărbătoarea Învierii lui Hristos, este trecerea omului din moarte la viață. Creștinii serbeaza Paștile în amintirea mântuirii din robia păcatului și a morții,

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul Patriarhiei Române.

Momentul istoric al înfăptuirii Marii Uniri  a fost marcat prin ridicarea Catedralei Reintregirii Neamului, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil,la Alba Iulia, a cărei piatră de temelie a fost pusă la data de 28 martie 1921, a doua zi de Paști.

 Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2018, care comemorează momente cruciale din viața lui Iisus Hristos – Intrarea în IerusalimRăstignirea și Învierea. Timbrele emisiunii reproduc icoane din Catedrala Reintregirii Neamului din Alba Iulia, cu tematica acestor momente importante din istiria creștinătăâii.

 

Ilustrate maxime realizate cu aceste mărci poștale, ștampila prima zi a emisiunii și cărtile postale tipărite la KayaPrint București:

 

 

Intrarea Domnului în Ierusalim.

IMG_20180310_0012

Cu o săptămână îinainte de Patimile Sale, Domnul nostru Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, pe un asin înconjurat de cei 12 Apostoli. Multțimea, recunoscându-L ca fiind adevăratul Mântuitor, L-a întampinat cu ramuri de finic si cântări de bucurie. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi incepe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioșii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte și înviere.

 

 

 

Răstignirea 

IMG_20180310_0014Acesta este cel mai însemnat moment din activitatea mesianică a lui Iisus Hristos. Ea constituie jertfa supremă prin care Fiul lui Dumnezeu Cel întrupat ia asupra Sa păcatele lumii și împacă pe om cu Creatorul.

 

 

 

Învierea Domnului Iisus Hristos 

IMG_20180310_0013Învierea Domnului, numită și sărbătoarea Paștilor, adică ziua în care răul și viclenia vor fi lăsate deoparte, îmbrăcând haina adevărului și a bucuriei, este cea mai veche sărbătoare a creștinătății. Este sărbătoarea care a adus omenirii speranța mântuirii și a vieții veșnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.

 

 

 

1 DECEMBRIE – ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI.

LA MULȚI ANI ROMÂNIA!

LA MULȚI ANI ROMÂNI, ORIUNDE VĂ AFLAȚI!