RSS Feed

Tag Archives: istorie

ORDINELE ȘI MEDALIILE RĂZBOIULUI DE ÎNTREGIRE

Posted on

Romfilatelia a pus in cieculație, luni 7 mai 2018, emisiunea filatelică intitulată,  în mod neinspirat ….ca să nu spun eronat, „Medaliile şi decoraţiile Războiului de Întregire”. Dacă se uitau în DEX puteau să evite eroarea de mai sus.  Redau din DEX

decoráție sf [At: DEX / V: ~iúne / Pl: ~ii / E: fr décoration, lat decoratio, -onis1 Distincție (ordin, medalie) care se acordă cuiva pentru merite deosebite într-o anumită activitate, pentru fapte eroice sau pentru servicii excepționale aduse unui stat.”

 Ca urmare,  eu am schimbat  titlul postării, alegând varianta corectă, după părerea mea. Aștept să fiu contrazis de către cei de la Romfilatelia.

Emisiunea este alcătuită din patru timbre, care ilustrează cele mai importante distincții conferite combatanților din Războiul pentru Întregire:Ordinul național Steaua României, pe timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei, Ordinul național Coroana României, pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei, Medalia Virtute  Militară, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei și Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918, pe timbrul cu valoarea nominală de 16,00 lei.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/medaliile-si-decoratiile-razboiului-de-intregire-2/

 

Nu am scăpat prilejul de a realiza câteva ilustrate maxime cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii aplicată la O.P.37 Bucuresti, Apreciez grafica deosebită a ștampilei prima zi. Felicitări machetatorilor!

 

Ordinul național Steaua României

ORD, STEARUA ROMANIEI

Este cel mai vechi ordin național; a fost creat în 1864 de Cuza Vodă și a fost acordat în acea perioadă într-un număr redus.

Ordinul a fost instituit definitiv de regele Carol I, în anul 1877, prin legea din 10 mai 1877, stabilindu-se cinci grade: cavaler, ofiţer, comandor, mare ofiţer şi mare cruce.

Primele decernări ale Ordinul Steaua României s-a făcut în lunile septembrie şi octombrie 1877, cu ocazia luptelor de la Plevna.

Începând din 9 aprilie 1918, pentru fapte deosebite, gradele de comandor, ofițer și cavaler puteau fi purtate și cu panglica medaliei Virtute Militară, care avea culoarea roșie, cu câte o singură bandă albastră pe margini. Ordinul Steaua României se acorda doar ofițerilor.

Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român.

Deviza ordinului, este ”IN FIDE SALUS” (ÎN CREDINȚĂ ESTE SALVAREA)

 

  

Ordinul național Coroana României 

ORD. COROANA ROMSNIEI

Ordinul Coroana Romaniei a fost instituit de Regele Carol I prin Decretul Regal nr. 1244 din 10 mai 1881, cu prilejul proclamarii Regatului Romaniei, pentru a recompensa serviciile aduse Statului.

Ordinul Coroana Romaniei are cinci grade: Cavaler, Ofiter, Comandor, Mare Ofiter si Mare Cruce.

Pe avers conține o cruce de Malta, cu dimensiunea de 40 mm, smălțuită roșu, cu marginile de metal. În centru are un medalion rotund din același smalț roșu si cu o bordură albă. Medalionul poartă pe avers coroana regală de argint și pe bordură inscripția „Prin noi înșine – 14 martie 1881”. Între brațele crucii se află cifra regelui Carol I, din metal.

 

Medalia Virtute  Militară 

MEDALIA VIRTUTE MILITARA

Este cea mai importantă medalie acordată în perioada Primului Război Mondial.

A fost înființată în 1872 prin decretul nr.987.  Aceasta avea două clase: a I-a, de aur și a II-a, de argint. Din 9 aprilie 1918, panglica medaliei se putea atașa gradelor de cavaler, ofițer și comandor ale ordinelor naționale Steaua și Coroana României.

Medalia „Virtute Militară” este o reluare a distincției create de Cuza; ea avea două clase („de aur” și „de argint”), clasa a II-a acordându-se și sergenților reangajați, pentru 12 ani de serviciu.

 

 

 

Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 

MEDALIA CRUCEA COMEMORATIVA

Prin Decretul Regal nr. 1744 din 8 iulie 1918 se instituie medalia “Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918”. Noua distincţie era o cruce cu braţe egale, de câte 40 mm, terminate în “vârf de săgeată”; ca şi la crucile din 1878, bordura era proeminentă şi lisă, iar mijlocul era haşurat sau granulat iar în medalionul central era plasată, pe avers, cifra încoronată a regelui Ferdinand iar pe revers, milesimul “1916-1918”. Panglica era verde închis cu patru benzi albastre. Pe panglică se puteau ataşa, pentru militarii care au făcut parte din unităţi care s-au distins în diferite bătălii, barete din metal care purtau inscripţionat numele localităţii sau a zonei în care s-au purtat respectivele lupte.

 

 

 

Regele Carol I al României.

REGELE CAROL I

Proclamat domnitor al României în ziua de 10 mai 1866, Carol I a rămas cu acest titlu până în 14 martie 1881, când a fost proclamat rege, devenind astfel primul rege al României.

Sub domnia sa de 48 ani, cea mai lungă din istoria ţării, România şi-a cucerit Independenţa de stat, a devenit monarhie constituţională şi s-au pus bazele consolidării statului român modern. Carol I este considerat de majoritatea istoricilor cel mai mare om de stat al României, căci regimul politic pe care l-a promovat a asigurat dezvoltarea ţării noastre pe o linie democratică şi demararea unui amplu proces de modernizare a statului

Pe plan intern, Carol I a cultivat un climat de ordine, disciplină şi rigoare, a stăruit pentru modernizarea structurilor economice şi a fost un arbitru al vieţii politice. Suveranul a arătat preocupare pentru dezvoltarea învăţământului, a culturii, precum şi pentru formarea tinerei generaţii de intelectuali.

Pe plan extern, a acţionat pentru afirmarea autonomiei şi întărirea prestigiului internaţional al statului. În timpul Războiului pentru Independenţă, Carol a avut cele mai importante merite în desfăşurarea operaţiunilor militare

S-a stins din viaţă la 10 octombrie 1914, la Sinaia, la vârsta de 75 de ani. A fost regretat nu doar de clasa politică, ci şi de poporul pe care l-a condus şi slujit cu devotament timp de 48 de ani în condiţii istorice vitrege. A fost înmormântat la Mânăstirea Curtea de Argeş.

 

 

 

 

Reclame

100 ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA, 27 martie 1918

Unirea Basarabiei  cu  România a avut loc la 27 martie 1918 și a fost în fapt reunificarea vechii provincii românești Basarabia, ruptă de Moldova și alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

 

 

În anul Centenarului Marii Uniri, Romfilatelia celebrează revenirea românilor dintre Prut și Nistru în granițele țării, la 27 martie 1918, prin emisiunea de mărci poștale „100 ani de la Unirea Basarabiei cu România”.

 

Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate trei personalități care au mijlocit înfăptuirea acestui ideal național. Astfel, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprodus portretul lui Alexandru Marghiloman, prim-ministru al României în martie 1918. Portretul lui Ion Inculeț, președinte al Sfatului Țării de la Chișinău, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. Timbrul coliței dantelate a emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat cu portretul lui Pantelimon Halippa, luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Țarist.

 

A C T U L   U N I R I I

VOTAT DE SFATUL ȚĂRII

LA 27 MARTIE 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România.

 

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

Președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț; Vice-președinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Țării I. Buzdugan

Sursa: http://www.romfilatelia.ro/ro/100-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania-2/

 

Cu timbrele emisiunii, ștampila prima zi și cărțile poștale Allex Collection, tipărite la Kaya Print,  am realizat ilustrste maxime.

 

 

Alexandru Marghiloman

(n. 27 ianuarie 1854, Buzău – d. 10 mai 1925, Buzău )

Alexandru MarghilomanOm politic, jurist, lider conservator,  prim-ministru  al României în anul 1918 (martie–noiembrie) .   A fost martorul primei etape din procesul de făurire a României Mari. Pe 27 martie 1918, la Chișinău, Sfatul Țării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România. În mijlocul aclamațiilor sălii, decizia a fost adusă la cunoștința lui Marghiloman care, în numele poporului român, a guvernului României și al regelui, a luat act de Declarație și a primit Unirea. Cu acest prilej, el declara: „În numele poporului român și al regelui României, cu adâncă emoțiune și cu falnică mândrie, iau act de hotărârea unanimă a Sfatului Țării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România”.

 

 

 

Ion Inculeț

(n. 5 aprilie 1984, Răzeni,  Basarabia – 18 noiembrie 1940, București)

 Ion InculețOm politic, președinte al Sfatului Țării, organism care a votat unirea cu România la 27 martie 1918, ministru, parlamentar.

Om politic de stânga, Inculeț fondează în august 1918, alături de Pantelimon Halippa, Partidul Țărănesc din Basarabia, prin intermediul căruia va milita pentru înfăptuirea reformei agrare. Îndeplinește funcția de ministru de stat fără portofoliu pentru Basarabia până în mai 1920, poziție din care se ocupă de gestionarea unirii politice şi administrative a noii provincii. Concomitent, începe și procesul prin care majoritatea partidelor politice din provincii se vor integra în cele din Vechiul Regat. Astfel, gruparea din PȚB formată în jurul lui Inculeț va alege să fuzioneze cu Partidul Național Liberal, iar Inculeț este numit ministru de stat în guvernul format de  Ionel Brătianu în ianuarie 1922.

 

 

 

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa

(n.1 august 1883, Cubolta, județul Soroca -d. 30 aprilie, București)

Pantelimon HalippaPublicist și om politic basarabean. A fost unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. Pantelimon Halippa a jucat unul dintre cele mai importante roluri în în procesul de unificare a Basarabiei cu România. Face parte din conducerea Sfatului Țării, adunarea care la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România, iar la sfârșitul anului 1918 este ales și președinte al acestui for. A luat de asemenea parte la adunările de la Cernăuți și de la  Alba-Iulia, care au proclamat Unirea Bucovinei   și, respectiv, a Transilvaniei cu România. Pe 12 august 1918 este ales președinte al unei formațiuni politice nou-înființate, Partidul Țărănesc din Basarabia, îndeplinind până la desăvârșirea unirii funcția de ministru de stat pentru Basarabia. Totodată este ales deputat în Reprezentanța Națională, urmărind neîncetat propășirea culturală a Basarabiei.

A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române  exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.

 

FĂURITORI AI MARII UNIRI (I)

Marți 20 martie 2018, Romfilatelia, în anul aniversării Centenarului Marii Uniri din 1918, a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale „FĂURITORI AI MARII UNIRI”, partea I, care omagiază personalitățile care au contribuit la realizarea celui mai important ideal al românilor.

 

Am realizat ilustrate maxime deosebite, cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collectiom, tipărite la KayaPrint București și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. 37 București.

 

Miron Cristea

(n. 1818 Toplița – d. 6 martie 1939, Cannes, Franța),

 A fost primul patriarh al României, președinte al Consiliului de miniștri şi membru de onoare al  Academiei Române din 7 iunie 1919.

Pe  1 decembrie 1918, participă la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, apoi a fost component al delegației care a mers la București și a înmânat regelui  Ferdinand actul Unirii cu Regatul României a provinciilor Transilvania, Banat, Crișana şi Maramureș. La  7 iunie 1919, Miron Cristea a fost ales membru de onoare al Academiei Române  , recunoscându-i-se prin aceasta și activitatea publicistică desfășurată până atunci. Pe 19 decembrie 1919, este ales mitropolit primat al României, cea mai înaltă funcție ecleziastică din acele vremuri. În acestă calitate, Miron Cristea a realizat definitivarea unificării ecleziale prin întocmirea rânduielilor și așezămintelor fundamentale ale Bisericii românești unificate. În anul 1925, Biserica Ortodoxă Română este ridicată la rangul de Patriarhie, astfel că, la 4 februarie 1925, Miron Cristea devine primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind instalat în noua demnitate la 1 noiembrie 1925.

 

Iuliu Hossu

 (n. 30 ianuarie 1885,  Milaș,  comitatul Cluj  – d. 28 mai 1970, București)

A fost episcop al  Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla , deținut politic, cardinal, senator de drept în Parlamentul României, membru de onoare (din  1945) al Academiei Române. Iuliu Hossu a fost cel care a citit la 1 decembrie 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba-Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu  Regatul României.

 

  Iuliu Maniu

(n.  8 ianuarie 1873, Șimleul Silvaniei,  județul Sălaj – d.  5 februarie 1953, Sighet),

Jurist, unul dintre cei mai prestigioși oameni politici din istoria României, membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1919. Având o carieră politică ce s-a întins pe parcursul a 56 de ani, Iuliu Maniu s-a numărat printre marii oameni de stat ai țării noastre, luptând cu perseverență împotriva tendințelor autoritare ca un adevărat apărător al democrației.

S-a implicat activ în realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918,  iar din funcția de președinte al Consiliului Dirigent a reușit integrarea rapidă a administrației din Transilvania în cea a României reîntregite. Calitatea care l-a consacrat în prim planul scenei politice a fost moralitatea ireproșabilă, motiv pentru care era numit „sfinxul de la Bădăcin”,

 

 

Ion I. C. Brătianu

(n.  20 august 1864 Florica, Județul Argeș  – d.  24 noiembrie 1927, București),

Om politic, inginer, prim-ministru al României, președinte al Partidului Național Liberal, unul dintre principalii ctitori ai României Mari.

Ion I. C. Brătianu a avut o traiectorie politică fulminantă, purtând povara grea a numelui pe care îl avea. Numele său a reprezentat un mare avantaj, dar el era conștient că trebuia să îl onoreze. Timp de două decenii a făcut şi a desfăcut guverne, iar întreaga clasă politică a ascultat de vocea sa. Regele Ferdinand a fost puternic influențat în deciziile sale de fruntașul liberal, pe care îl considera „zodia bună a României”, iar pentru acest lucru şi-a atras de la opozanȚţi renumele de „rege neîncoronat”. Reformele adoptate pentru consolidarea statului național unitar român, faptul că a fost unul dintre principalii ctitori ai României Mari, ideal secular al poporului român, i-au determinat pe istorici să-l numească cel mai mare om politic şi bărbat de stat al României din toate timpurile.

 

 

Stema României la 1918

Pe timbrul coliței este reprodusă stema României mici, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în granițele țării până în 1918, Muntenia, Moldova, Oltenia și Dobrogea.

 

In memoriam, Regele Mihai I (1921-2017)

Romfilatelia a pus in  circulație, miercuri, 13 decembrie 2017 marca poștală ‘In memoriam, Regele Mihai I (1921-2017)’,, cu valoarea nominală de 8 lei, ilustrând portretul și monograma Regelui.

Cu acest timbru si cărțile poștale Allex Collection, am făcut câteva ilustrate maxime, folosind ștampila prima zi a emisiunii.

Dumnezeu să-i ierte greșelile și să-l odihnească în pace!

 

IMG_20171214_0001IMG_20171214_0002IMG_20171214_0003IMG_20171214_0004

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (III)

Cu ștampilele expoziției, am realizat două ilustrate maxime. Am folosit timbrul cu valoarea nominală de 1 leu din emisuiea filatelică In „Memoriam – Eroii Nneamului”, din 25.07.2014, care îl ilustrează pe Regele Ferdinand și timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, din emisiunea „Ziua mărcii poștale românești – Pe aici nu se trece”, din 15.07.2017, care îl prezintă pe generalul Eremia Grigorescu. Allex Collection a asigurat cărțile poștale ilustrate, tipărite la FullColor București.

 

Regele Ferdinand I al României

(n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș Sinaia)

CM10001 Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său regele Carol I. A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de  Hohenzolern. Faptul că a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în Romania să mai fie numit și Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”. Prin hotărâre a Consiliului de Miniștri  a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa I.

 

General Eremia Grigorescu

CM20001Eremia Teofil Grigorescu s-a născut la Târgu Bujor, pe 28 noiembrie 1863. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Galaţi, iar liceul la Iaşi. A fost înscris timp de un la Facultatea de Medicină şi Ştiinţe din Iaşi, după care a plecat la Bucureşti, dedicându-se carierei militare. A absolvit Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie în 1884, iar apoi Şcoala de artilerie şi geniu. Rezultatele excepţionale i-au adus şi un stagiu la Paris, unde a urmat cursuri de matematică la Sorbona.

Punctul culminant al gloriei ilustrului general Eremia Grigorescu, la comanda armatei a II-a, a fost victoria de la Mărăşeşti, împotriva marelui spărgător de fronturi – mareşalul Mackensen, unde, de asemenea, generalul Grigorescu a rostit cuvintele: „Nici pe aici nu se trece!“    după ce la Oituz lansase chemarea „Pe aici nu se trece”

EXPOZIȚIA FILATELICĂ „TRIUNGHIUL DE FOC” MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ (II)

La expoziția filatelică omagială  „TRIUNGHIUL DE FOC MĂRĂȘTI – MĂRĂȘEȘTI – OITUZ”, despre care am scris în postarea anterioară, am prezentat exponatul de ilustrate maxime, „Marea Unire – 1 Decembrie 1918”.  Exponatul se compune din 7 fețe de panou, respectiv 222 cărți maxime și prezintă, evoluția istorică a României până la Marea Unire.

Planul exponatului

PLAN Marea Unire 1 -FINAL_001

Câteva foi de expunere care prezintă evenimentul omagiat de expoziție.

 

 

Diploma obținută

DIPLOMA 1

155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI

Bucureștii au devenit , in mod oficial, Capitala Principatelor Unite Române la  24 ianuarie 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.Noua calitate a orașului, va contribui la o dezvoltare tot mai accentuată a sa, atât din punct de vedere teritorial și demografic, cât și urbanistic edilitar, cultural și economic.

Romfilatelia, a introdus  în circulaţie miercuri, 20 septembrie 2017., emisiunea 155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI. Timbrul emisiunii, având valoarea nominală de 8 lei, înfăţișează clădirea Universităţii la 1938 și statuia lui Ion Heliade Rădulescu,  iar coliţa emisiunii având valorea nominală de 16 lei, ilustrează portretul lui Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei sale, la data de 24 ianuarie 1862, în mod oficial, Bucureștii au devenit Capitala Principatelor Unite Române

Iată câteva ilustrate maxime realizate cu aceate timbre și ștampila prima zi a emisiunii :

 

 

1Alexandru Ioan Cuza  (1820 -1873) a fost primul domnitor al Principatelor Române Unite  și al statului național România. A participat activ la revoluția de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în Ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern. Cartea poștală este editată de Complexul Muzeal Național  „Moldova” Iași, Muzeul Unirii.

 

 

 

 

3Universitatea București la 1938

Universitatea din București, fondată în 1864, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. Mai mulți absolvenți ai Universității s-au afirmat ca personalități de seamă: profesori și cercetători la alte universități din lume, membri ai Academiei Române și ai unor academii din alte țări, scriitori, politicieni (parlamentari, miniștri, prim-miniștri, președinți), diplomați etc

Palatul Universității este o construcție aflată în  Piața  Universității dinBucurești , în perimetrul descris de străzile  Regina Elisabeta,  Academiei, Edgar Quinet,  Nicolae Bălcescu, înaltă de 6 etaje, construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, a început în data de  10 octombrie 1857, după planurile arhitectului  Alexandru Orăscu,  și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912-1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești.  

Împodobirea exterioară a palatului a fost realizată de către  Karl Storck  împreună cu asistentul său,  Waibel , și un elev de-al său, Paul Focșeneanu.

Cartea poștală Allex Collection este tipărită la FullColor București.

 

 

 

4.jpgIon Heliade-Rădulescu (1802 – 1872

A fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte.

Statuia lui Ion Heliade-Rădulescu din București a fost realizată din  marmură de  Ettore Ferrari și dezvelită la 21 noiembrie 1880. Statuia a fost amplasată în Piața Universității din  București (pe atunci Piața Academiei) și îl reprezintă pe  Ion Heliade-Rădulescu privind spre Palatul Universității  într-o atitudine caracteristică oratorilor, cu capul ușor aplecat înainte ținând o carte în mâna stângă, mâna dreaptă și fața descriu discuția pe care o poartă peste veacuri cu trecătorii.

Cartea poștală Allex Collection este tipărită la FullColor București.