Flux RSS

Tag Archives: istorie

24 iunie sărbătorim Ziua Internațională a Iei și Sânzienele

Miercuri, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume este marcată Ziua Universală a Iei. Sărbătoarea „cămăşii cu altiţă”, cum mai este denumită ia, a fost iniţiată în anul 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine, care a dorit ca bluza tradiţională românească împreună cu tradiţia noastră moştenită din timpuri imemoriale, să devină un adevărat brand de ţară, recunoscut în întreaga lume. Chiar denumirea comunităţii, reprezintă de fapt titlul unui tablou realizat de pictorul francez Henri Matisse care realiza o imortalizare a iei româneşti – “La blouse roumaine”, 1940 – creaţia fiind expusă la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris.

Ziua de 24 iunie coincide cu Sărbătoarea Sânzienelor, aluzie la faptul că în tradiţia noastră populară, acestea erau îmbrăcate în ii.

Ilustrate maxime ce prezintă personalitati din istoria României purtând ia românească.


Maria Tănase, regina cântecului românesc, îmbrăcată într-o ie din zona Pădureni, Jud. Hunedoara.

Regina Elisabeta a României, purtând o ie din Romanați, Olt.

Smaranda Brăescu, prima femeie cu brevet de parașutist din România, purtând o ie din Muscel, jud. Argeș

CENTENARUL TRATATULUI DE LA TRIANON

Astăzi 4 iunie 2020 – s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial. Prin acest tratat internaţional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

Din păcate, noi nu sărbatorim acest important eveniment din istoria noastră. Nu am văzut nicio manifastare, actiune, gest în acest sens. Ba da, este unul foarte inportant.

Presedintele României, nu a promulgat legea adoptată în Parlamentul  României la 13 mai, privind declararea zilei de 4 iunie, ca zi de sărbatoare națională. Mai este ceva de zis?

Ca urmare, Romfilatelia  a anulat emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment, ce trebuia sa apară astazi 4 iunie.

Sa le fie rusine celor care au dispus anularea acestei emisiuni aniversare!

Iată extrase din comunicate.

1.COMUNICAT DE PRESĂ, ROMFILATELIA, Vineri 29.05.2020

Pentru a aniversa 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri, Romfilatelia introduce în circulație joi, 4 iunie 2020, emisiunea de mărci poștale Centenarul Tratatului de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles.

2.COMUNICAT DE PRESĂ, ROMFILATELIA, Marti 02.06.2020

Emisiunea de mărci poștale „Centenarul Tratatului de la Trianon”, programată pentru data de 4 iunie 2020, nu va fi introdusă în circulație.

Romfilatelia își rezervă dreptul de a redimensiona programul emisiunilor de mărci poștale, comunicând în timp util orice modificare.

Mă pregatisem să fac illustrate maxime cu timbrele acestei emisiuni.

Mai jos redau imagini cu mărcile poștale ce trebuiau puse în circulatie astazi și ilustratele pregătite.

Nicolae Titulescu (1882 – 1941)

Diplomat, jurist, profesor universitar și om politic român, ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar, fost preşedinte al Ligii Naţiunilor, semnatar al Tratatului de la Trianon (4 iunie1920)

Regina Maria României (1914 – 1938)

Regele Ferdinand I  al României (1914 – 1927)

Au avut o contribuțe însemnată la Făurirea

României Mari și la  semnarea Tratatului de la Trianon.

(4 iunie1920)

Realizare Valentin Golea

Simularea uniei cărți  maxime realizată de domnul Valentin Golea.

PAPA IOAN PAUL AL II-LEA – 100 DE ANI DE LA NAȘTERE (1920 – 2005)

Pe 18 mai 2020, s-au împlinit 100 de ani de la nașterea papei Ioan Paul al II-lea, cel considerat de mulți „cel mai iubit Suveran Pontif din istorie

S-a născut pe 18 mai 1920 la Wadowice (Polonia) şi a murit în 2 aprilie 2005.Numele său de mirean a fost Karol Józef Wojtyla. S-a înscris în 1938 la cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie de la Universitatea Jagielloniene din Cracovia. A întrerupt cursurile în timpul războiului, când Universitatea a fost închisă. În timpul războiului a lucrat în fabrica de produse chimice „Solvay”. A început cursurile teologice în 1942 şi a fost hirotonit ca preot în 1946. A sprijinit Sindicatul polonez „Solidaritatea„ şi a contribuit prin activitatea diplomatică la căderea Cortinei de Fier. Pe 13 mai 1981 a fost victima unui atentat comis de Mehmet Ali Agca în Piaţa „Sfântul Petru”. Turcul a tras cu pistolul Browning, de calibrul 9, din apropiere, dar glonţul nu l-a ucis pe Sfântul Părinte. A fost primul Papă care a intrat într-o sinagogă (13 aprilie 1986).Pe 8 mai 1999, a vizitat România, într-un moment rămas în istoria țării noastre.

Prin tot ce a oferit umanităţii, Ioan Paul al II-lea a devenit cel mai popular şi iubit Suveran Pontif şi una dintre cele mai prestigioase personalităţi ale istoriei.

ORDINE ȘI MEDALII ROMÂNEȘTI

Joi, 14 mai 2020, a fost lansată,  emisiunea de mărci poștale intitulată Ordine și Medalii Românești.

Emisiunea, alcătuită din patru mărci poștale, marchează și aniversarea a 20 de ani de la legiferarea Sistemului Național de Decorații al României.

Cu cele patru timbre și cărțile poștale Allex Collection, am făcut ilustrate maxime, aplicând ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

Medalia Virtute Militară (1864).

Creată de A.I. Cuza. Medalia era de argint (30 mm.) și reprezenta, pe avers, efigia Domnitorului, cu inscripția circulară: Alessandru Ioan I, 1864, iar pe revers o coroană de lauri, având în interior inscripția: Virtute militară. Toarta medaliei era prinsă într- o coroană regală.

Proiectul Ordinului Unirii (cca. 1861 – 1863)

Ordinul Unirii (1864).

Domnitorul Alexandru Ioan I (Cuza) a încercat, din primii ani ai domniei, să impună Imperiului Otoman acceptarea dreptului de a institui decorații. În dorința de a pune în aplicare o strategie menită să ducă treptat la câștigarea deplinei autonomii a țării, principele Cuza considera că nu exista nici un text de tratat în care să fie menționată expres interdicția de a institui un sistem de recompense și se baza, în general, pe tactica de a pune puterea suzerană în fața faptului împlinit.

În anul 1864, domnitorul i-a cerut reprezentantului României la Paris, Vasile Alecsandri, să ia legătura cu o cunoscută casă de bijuterii, în vederea confecționării decorațiilor. Casa Krétly din Paris a prezentat un model care a fost imediat acceptat de domnitor și, pe baza acordului său, s-a efectuat o comandă pentru cele 1.000 de exemplare ale ordinului

Întâmpinând opoziția categorică a Imperiului Otoman, ca și a Imperiului Austriac – care vedeau în această întreprindere un semn clar de afirmare a suveranității – pentru a nu pune în pericol dubla alegere a lui Cuza, proiectul nu a fost pus în aplicare atunci, fiind amânat. Totuși, Cuza a acordat, cu titlu personal, doar câtorva apropoați.

Avers: între două coroane de lauri, cifrele 5 și 24 – datele dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în cele două Principate Române,

Ordinul Național Steaua României (model 1999).

Este cel mai vechi ordin national. După proclamarea independenței (1877), Carol I înființează acest ordin prin legea votată în 10 mai 1877. A fost abrogat în 1948 și reînființat în decembrie 1998. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofițeri, comandanți (comandori), mari ofițeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român.

Prin acordarea acestui ordin se recompensează serviciile excepționale, civile și militare aduse statului român.

Se conferă pentru fapte deosebite săvârșite în timp de pace sau pentru acte de eroism în timp de război.

ALEXANDRU IOAN CUZA, 200 DE ANI DE LA NAȘTERE

La data de 20 martie 2020, s-au împlinit 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza, una dintre cele mai de seamă personalităţi ale istoriei româneşti, domnitorul sub care s-au făcut primii paşi spre constituirea unui stat naţional unitar român, prin dubla sa alegere atât în Moldova cât şi în Ţara Românească, domnia sa de numai şapte ani marcând, totodată, începutul perioadei de modernizare a României.

Recunoaşterea unirii celor două principate s-a materializat prin crearea primului guvern unitar al României la 22 ianuarie/3 februarie 1862, condus de Barbu Catargiu, şi prin deschiderea, la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862 a primului Parlament al României, domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamând în mod solemn, în faţa Adunărilor Elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala ţării, consemnează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În următorii ani, a avut loc un vast program de unificare şi centralizare a unor instituţii (poştă, telegraf, vămi), a circulaţiei monetare, a sistemului judecătoresc sătesc. A fost organizată armata şi s-au înfiinţat şcoli militare. S-a trecut apoi la reforme radicale, precum secularizarea averilor mănăstireşti (octombrie 1863) şi reforma agrară, care i-a nemulţumit pe conservatori şi pe liberalii radicali. Astfel, pentru continuarea reformelor Alexandru Ioan Cuza a numit un nou guvern condus de liderul liberalilor moderaţi Mihail Kogălniceanu (12/24 oct. 1863 – 26 ian./7 febr. 1865).

Ca urmare a tensiunilor tot mai mari create de conservatori (ostili lui Cuza din cauza reformei agrare) şi liberali-radicali (nemulţumiţi de felul său autoritar de conducere a statului), la 10/11 februarie (22/23) 1866, Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să semneze actul de abdicare în care se afirma că potrivit „dorinţei naţionale” depunea „cârma guvernului în mâna unei Locotenenţe Domneşti şi a Ministerului ales de popor”, potrivit lucrării „Dicţionar biografic de istorie a României” (Editura Meronia, 2008).

Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut restul vieţii în exil. S-a retras la Viena, apoi la Florenţa, şi a murit în Germania, la Heidelberg, la 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani. A fost adus în ţară şi înmormântat în comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial osemintele sale au fost aşezate în biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde se află şi astăzi.

Romfilatelia a introdus în circulaţie, la data de 20 martie 2020, emisiunea de mărci poştale intitulată „Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naştere”, alcătuită din două mărci poştale: pe marca poştală cu valoarea de 5 lei este reprezentat aversul Medaliei „PRO VIRTUTE MILITARĂ” iar pe marca poştală cu valoarea de 12 lei este reprezentat portretul – bust al lui Alexandru Ioan Cuza în uniformă militară.

Cu toate condițiile grele, create de pandemia  ”COVID – 19”,  am reusit să fac câteva illustrate maxime.

Medalia ”PRO VIRTUTE MILITARI”

Este prima medalie militară românească, instituită în anul 1860 de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi decernată pompierilor participanţi la luptele contra turcilor, date pe Dealul Spirei în ziua de 13 septembrie 1848.  Legea a fost promulgată de către Alexandru Ioan Cuza la data de 24 mai 1860, Aceasta prevedea, pe lângă pensiile militare, acordarea unei medalii de onoare cu „panglică tricoloră tuturor ostaşilor ce au luat parte la acea luptă”. 

Alexandru Ioan Cuza

Portret realizat de pictorul Mișu Popp, ulei pe pânză, 59,5 x 48,5 cm.

Alexandru Ioan Cuza

Litografie realizată de August Strixner, Viena, 1861.

ORAȘELE ROMÂNIEI, BOTOȘANI

Marți, 21 ianuarie  2020, a fost lansată  o emisiune de mărci poștale, din ciclul Orașele României, de acestă data dedicată orașului Botoșani. Emisiunea este compusă din patru timbre care ilustrează principalele clădri cu destinație socio – culturală din oraș.

Am realizat ilustrate maxime cu timbrele emisiunii, cartile poțtale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Sediul Primăriei municioiului Botoșani.

Edificiul a fodt construit in secolul al XVIII-lea.  Aici funcționa Tribunalul unde a lucrat Mihai Emunescu  în calitate de copist, in perioada 1964 – 1865. Clădirea a fost restaurată,între anii 1906 – 1914.

Muzeul Județean Botoșani 

 Amenajat în fosta Prefectură a judeţului Botoşani, construită după planurile marelui arhitect Petre Antonescu între anii 1904 – 1913, Muzeul Judeţean de Istorie prezintă în cele 17 săli de expoziţie, dispuse la parter şi etaj, cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate.

Casa Memorială „Nicolae Iorga” 

Amplasată în Str. Nicolae Iorga nr. 14 din Botoşani, aceasta este casa în care s-a născut şi a copilărit marele istoric, casa în care a locuit familia Iorga între anii 1876-1880. Dintre cele 10 locuinţe schimbate de familia istoricului în perioada copilăriei şi adolescenţei sale, această casă este singura care s-a păstrat din secolul al XIX-lea.

 Casa memorială „Nicolae Iorga” este locul în care se păstrează un important număr de piese cu valoare patrimonială, legate de personalitatea ilustrului istoric Nicolae Iorga. Fotografii originale ale familiei acestuia, ale lui Nicolae Iorga în diferite momente ale vieții sale, diplome de Dr. Honoris Causa primite din partea unor celebre instituții de învățământ din Europa (Sorbona, Cambridge, Roma) și un mare număr de cărți scrise de Nicolae Iorga, multe în ediții princeps, precum și ziare și reviste pe care le-a editat și îndrumat conturează dimensiunea extraordinară a uneia dintre cele mai mari personalități ale culturii românești și universale.

Din 1977 casa memorială Nicolae Iorga a devenit secţie a Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani

Mănăstirea Popăuți 

Mănăstire de călugări amplasată în municipiul Botoșani, pe Str. Ștefan cel Mare nr. 41, în apropierea gării. Ea a fost ctitorită în anul 1496 de către domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504).

Ansamblul Mănăstirii Popăuți a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare BT-II-a-A-01929

25 Octombrie, Ziua Armatei Române.

La data de 25 octombrie 1944Armata Română a eliberat de sub ocupația horthystă Transilvania de Nord, în urma Bătăliei de la Carei. Prin Decretul nr. 381 din 01.10.1959,  s-a stabilit ca în fiecare an, la 25 Octombrie, să se sărbătorească Ziua Armatei Române.

Din colecția mea, am selectat câteva ilustrate maxime, cu tematica Armata Română.

EMISIUNE COMUNĂ ROMÂNIA – MALTA ARHITECTURĂ, PALATE

Emisiunea comună de mărci poștale România-Malta intitulată „Arhitectură, Palate”, a fost lansată, luni, 14 octombrie 2019 și este formată din două timbre care ilustrează, Palatul Mogoșoaia din România și Palatul Verdala din Malta.

An realizat cateva illustrate maxime folosind timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei și două cărți poștale Allex Collection iar una foarte veche, Ed, Luceafărul S.A din anii 1930 – 1940. Am aplicat stampila prima zi a emisiunii, la O.P.37 București.

Palatul Mogoșoaia

Construit în anul 1702 de către Constantin Brâncoveanu, pentru a-i servi drept reşedinţă (alături de reşedinţele de la Potlogi, Doiceşti, Brâncoveni şi Sâmbăta de Sus). În prezent, palatul şi domeniul brâncovenesc sunt un punct turistic important, în interiorul palatului funcţionând şi Muzeul de Artă Brâncovenească.Elementele de interes turistic ale domeniului sunt Biserica Sfântul GheorgheTurnul porţiiCuhniaPalatul domnescCasa de oaspeţigheţăriaserele şi Cavoul familiei.

DOMNITORI ROMÂNI ÎN PICTURĂ

Vineri, 11 octombrie 2019,  a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale intitulată Domnitori români în pictură”. Pe cele patru timbre ale emisiunii sunt ikustrate  portrete pe pânză ale domnitorilor români.

Cu timbrele acestei emisiuni și cărțile poștale Allex Collection am făcut illustrate maxime, obliterând cu ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

Constantin Brâncoveanu.

Domnitor al Țării Românești între anii 1688 și 1714.

Tablou realizat de un pictor anonim  la începutul secolului XX.

Grigore al II-lea Ghica 

Domnitor al Moldovei și al Țării Românești în epoca fanariotă.

Portret realizat de Theodor Aman (1869)

Mihai Viteazul

Domnitor al Țării Românești între 1593-1600.

Portret realizat de Mișu Popp (1881).

Ștefan cel Mare

Domn al Moldovei între anii 1457 și 1504.

Tablou realizat de pictorul Constantin Lecca (1830).

EXPOZIȚIA FILATELICĂ ROMÂNĂ EFIRO 2019, EDIȚIA A V-A (2)

În perioada 19 septemrie și 21 septembrie 2019, s-a desfășurat la București „Expoziția Filatelică Națională Română EFIRO 2019”, ediția a V-a. , cu participare internatională,. care a  celebrat “560 de ani de la prima atestare documentară a orașului București” și “145 de ani de la înființarea UPU

 Expoziția a avut loc la Muzeul Recordurilor Româneşti,  București,.

Pentru a sărbători acest eveniment deosebit,  Romfilatelia a pus în circulație joi, 19 septembrie a.c., emisiunea cu titlul „Expoziția Filatelică Română EFIRO 2019”, ediția a V-a, formată din trei timbre și o coliță nedantelată.

Marca poștală cu valoarea nominală de 1,70 lei, reproduce colița nedantelată cu valoarea de 20 lei, lansată in 1959, ce îl ilusrează pe Vlad Țepeș și hrisovul sau.

Cu această marcă și cărțile postale Allex Collection .am realizat cateva ilustrate maxime. Am obliterat cu stampila expoziției, preferând-o ștampilei prima zi a emisiunii, intrucât se referă la implinirea a 560 de ani de atestare documentară  a Bucureștilor

La 20 septembrie, sau împlinit 560 de ani de la prima menţiune documentară a Bucureştilor, într-un hrisov prin care domnitorul Vlad Ţepeş scuteşte de dări şi întăreşte dreptul de proprietate al unor locuitori, micii feudali.

Hrisovul lui Vlad Țepeș

Vlad Țepeș,(1431-1476)

Domn al Țării Românești în anii 1448, 1456-1462 și 1476

Vlad Țepeș sau Vlad Drăculea (1431 – 1476) a fost un important conducător al românilor și un mare lider european al vremii, care pe parcursul domniei sale a oprit înaintarea otomană înspre Occident.

Asociat pe de o parte cu personajul fantastic Dracula, iar pe de altă parte cu metoda de execuție prin tragere în țeapă, Vlad Țepeș a fost portretizat greșit secole întregi, adevărul istoric fiind diferit de imaginea sa de tiran.

Domnitorul român nu a fost nici pe departe un tiran, ci un conducător de țară care a apelat la metodele normale ale vremii pentru a-și impune autoritatea. Scopul lui era abolirea corupției, care la momentul respectiv era atât de mare încât amenința chiar și poziția lui de domnitor, și apărarea țării de Imperiul Otoman. (cât de necesar ar fi un Țepeș astăzi)

Cea mai controversată metodă de execuție folosită de el era trasul în țeapă, ceea ce a dus atât la porecla de Țepeș cât și la numeroase zvonuri și legende nefondate. O mare parte din aceste legende false atribuite lui Țepeș au fost răspândite de către cei cu care Vlad era în conflict.