RSS Feed

Tag Archives: cultura

România, un tezaur european

Miercuri, 16 ianuarie 2019, a fost lansată emisiunea de mărci poștale ”România, un tezaur european”  care prezintă bogatul patrimoniu cultural, spiritual și știintific al ţării noastre, remarcat atât în Europa, cât și în întreaga lume, formată din șase timbre ce prezimtă pe Costantin Brâncuși, Ateneul Român, Delta Dunării, Palatul Culturii din Iași, Parcul Național Retezat.

Cu unele mărci poștale(care au asigurat concordanța de loc)  și cărți poștale Allex Collection am realizat illustrate maxime. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 București.

Constantin Brâncuși  (1876 – 1957)   

Sculptor român cu contributii covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române. Viziunea lui Brâncuși asupra vieții era influențată atât de Platon cît și de conceptele filosofilor orientali.

Brâncuși este, neîindoielnic, un asemenea moment al conștiinței artei moderne, care concentrează sensurile unei întregi ere a evoluției spiritului creator. 
Reprezentant al miscării artistice moderne, Constantin Brâncuși este considerat de mulți ca fiind cel mai important sculptor ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avantgardei pariziene.
Brâncuși a dat veacului nostru constiinta formei pure, a asigurat trecerea de la reprezentarea figurativă a realității, la exprimarea esențtei lucrurilor și a reînnoit în mod revoluționar limbajul plastic, îmbogătindu-l cu o dimensiune spirituală. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii si spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creațtiei lui Brâncuși. Studiile referitoare la opera lui Brâncuși împărtășesc, fara exceptie, o concluzie formulată în termeni lipsiți de echivoc: arta brâncușiană constituie una din sursele ideilor esențiale pe care se clădește civilizația vizuală a secolului al XX-lea. Brâncuși a scos în evidența lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

Ateneul Român

În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu.

În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul  Costin Petrescu (1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.

Faţada este un peristil cu lăţimea de 48 m. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu şi Matei Basarab. Înălţimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m.

Templu al artei şi culturii româneşti, Ateneul Român rămâne, nu doar o clădire de patrimoniu universal, reprezentativă ca arhitectură pentru România şi Balcani (cu trimitere la antichitatea grecească), ci și un simbol de tradiţie spirituală a unui popor.

Pe scena Ateneului Român au cântat şi încântat publicul meloman o serie de compozitori, dirijori, interpreţi de talie mondială, români dar şi străini: George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, Ion Voicu, Lola Bobescu, Eduard Wachmann, Alfonso Castaldi, Ionel Perlea, D.G. Kiriac, Constantin Silvestri, Elena Teodorini, D. Popovici-Bayreuth, Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Iosif Conta, Cristian Mandeal, Erich Bergel, Horia Andreescu, Valentin Gheorghiu, Ion Nonna Otescu, Mihai Brediceanu, Pietro Mascagni, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, Pierre Fournier, Jacques Thibaud, Yehudi Menuhin, Mstislav Rostropovici etc.

Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare naţională şi universală.

Henri Marie Coandă (1886 – 1972)

A fost un  academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator și descoperitor al  efectului care îi poartă numele.

Odată cu inventarea aparatului Coandă(1910), tânărul inginer şi fizician român avea să revoluţioneze industria aeronautică şi să atragă atenţia întregii lumi ştiinţifice. Descoperirile acestui geniu al tehnicii s-au concretizat în peste 250 de invenţii brevetate de-a lungul vieţii, care i-au adus numeroase premii internaţionale şi titluri academice. Henri Marie Coandă rămâne un pionier în multe domenii de cercetare, însă istoria ştiinţei şi tehnicii îl consemnează drept inventatorul avionului cu reacţie şi părintele mecanicii fluidelor.

Avionul cu reactie Coandă – 1910

Henri Coandă construiește primul avion cu reacție, pe care îl prezintă la Salonul internațional aeronautic din capitala franceză în 1910. A fost doar prima dintre numeroasele sale reușite pe tărâmul ingineriei. În decembrie 1910, Henri Coandă a realizat primul zbor din lume al unui avion cu reacţie. Zborul scurt s-a încheiat cu un accident din care inventatorul a scăpat nevătămat. Cu această ocazie, a observat un fenomen ciudat, care abia după 20 de ani de studiu l-a înţeles şi l-a denumit “Efectul Coandă

Reclame

CENTENARUL MARII UNIRI 1918 – 2018

Pentru a celebra acest important eveNiment din istoria noastră, am pregătit un exponat de maximafilie  intitulat firesc „MAREA UNIRE 1918 – 2018”. Cu acest exponat am participat la mai multe expozitii filatelice: Triunghiul de foc Mărăști, Mărășești și Oituz 1917, București,  . Expoziția Națională de maximafilie „MOLDOMAX 2018”, Botoșsni, Iar in prezent exponatul se află la Expoziția Filatelică  Națională „CENTENARUL MARII UNIRI”, ce se desfășoară la Sibiu, în perioada 03.11 – 05.12.2018.

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Dorința de unire și libertate  a fost dintotdeuna un vis măreț al strămoșilor nostri, de la Burebista și Decebal, la intemeietorii statelor feudale românești  si domnitorii Mircea cel Bătrân, Stefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepeș care au luptat pentru integritatea, neatârnarea țătilor române, la Mihai Viteazul care a realizat prima unire a principatelor române în anul 1600. Lupta pentru unire și libertate  a continuat prin acțiunile rovoluției lui Tudot Vladimirescu, revoluției de la 1848, iar în 1859 se realizează Unirea Ptincipatelor Române, Moldova și Țara Românească. În urma războilui pentru inependență de la 1877, România pășește spre realizarea celui mai mare vis. In 1916, România intră în Marele Război pentru Întregirea Țării. În urma luptelor eroice de la Oituz, Mărăști, Mărășești s-au creat condițiile favorabile realizării Marii Uniri:

La 27 martie 1918—La Chișinău, Sfatul Tării întrunit în ședință solemnă votează Unirea Basarabiei cu Țara Mamă. România,

La 15 noiembrie 1918—Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

La 1 decembrie 1918 –„Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu Romania                                                          

Cu ilustratele maxime expuse am evocat toate aceste momente. Acum prezint doar o parte din exponat, care evocă marile evenimente din anii 1916-1918. Mentionez ca acst exponat, in forma aceasta, a fost prezentat la o activitate dedicată Centenarului Marii Uniri, în data de 16 noiembrie 2018, la Cercul Militar Național, de catre Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Arma Geniu ,,General Constantin N. Hârjeu“

 

 

1

 

91

92

 

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110111

112

Români celebri (II)

 

Marți, 17 iulie 2018Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Români celebri, partea a II-a, dedicată unor personalități care au făcut cinste României la nivel mondial.

Emisiunea este are nouă timbre, pe care sunt reproduse portretele unor personalități de marcă: Cella Delavrancea (1,10 lei), Dimitrie Paciurea (1,40 lei), Victor Brauner (1,60 lei), George Apostu (2,60 lei), Elvira Popesco (2,90 lei), Marcel Iancu (5 lei), Dimitrie Cantemir (11,50 lei), Nicolae Iorga (12 lei) și Nicolae Titulescu (19 lei).

Cu aceste mărci, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii am realizat ilustrate maxime:

 

 

Dimitrie Cantemir Dimitrie (1673—1723)

1,Dimitrue Cantemir

Cărturar umanist, domn al Moldovei, primul romancier moldovean, patriot înflăcărat, a năzuit să scape de jugul otoman şi să asigure independenţa Moldovei. A încheiat Pactul de la Luţk în 1711 cu Petru I,  ţarul Rusiei. Armatele ruso-moldovene au fost înfrînte la Stănileşti (1711), Cantemir se refugiază în Rusia, unde e numit consilier al lui Petru I.

În 1714 devine membru al Academiei de la Berlin.

Enciclopedist, poliglot, poate fi comparat cu umaniştii Renaşterii, autor al unei moşteniri ştiinţifice şi literare grandioase: „Istoria creşterii şi descreşterii Porţii Otomane” − operă capitală, „Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor” − în care demonstrează romanitatea poporului moldovenesc, „Descrierea Moldovei” − preţioasă prin hărţile inimitabile, orientalist, muzicolog, scriitor („Istoria ieroglifică” roman satiric alegoric).

Nicolae Titulescu ( 1882 – 1941

2,Nicolae Titulescu

Diplomat, profesor universitar, jurist şi om politic. A fost singurul român care a ajuns preşedinte al Ligii Naţiunilor (predecesoare a ONU) şi singurul preşedinte care s-a bucurat de două mandate. Personalitate marcantă în domeniul diplomaţiei, a avut un rol esenţial în recunoaşterea unităţii naţionale a României în opinia publică internaţională. Este creditat cu introducerea ideii de “spiritualizare a frontierelor”, care presupune o apropiere transnaţională bazată pe valorile spirituale şi culturale.

Titulescu a atras simpatiile unor personalităţi importante din viaţa publică franceză şi sovietică printre care A. F. Frangulis, Edouard Herriot şi Maxim Litvinov. Datorită abilităţilor şi realizărilor sale a fost supranumit “Ministrul Europei”. A fost preşedinte al Academiei Diplomatice Internaţionale, preşedinte de onoare al Comitetului Român al Reuniunii Internaţionale pentru Pace şi doctor honoris causa la universităţile din Bratislava şi Atena.

 

 

 

Nicolae Iorga (1871 -1940)

3,Nicolae Iorga

 Istoric, profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al    . Savant de renume mondial, a avut o activitate ştiinţifică prodigioasă, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 articole şi studii, 4.963 recenzii. Iorga este cel mai prolific istoric al românilor, autor a numeroase sinteze, culminate cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru care a fost numit pe bună dreptate cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile. Personalitate care a creat şcoală şi a dat direcţie culturii naţionale, s-a implicat activ în viaţa social-politică a ţării sale. S-a ambiţionat nu doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie, într-o epocă de renaştere naţională.

S-a opus grupării legionare Garda de Fier. Pentru că fusese implicat într-o dispută personală cu liderul Gărzii Corneliu Zelea Codreanu, Iorga și-a atras antipatia legionarilor. La 28 noiembrie 1940, Nicolae Iorga a fost ucis mișelește de legionari în apropierea localității Strejnic.

După aflarea veștii asasinării lui Iorga, 47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă.

 

Cella Delavrancea (1887 -1991)

4. Celle Delavranca

Pianistă, scriitoare, profesoară română de pian, fiica cea mare a scriitorului  Barbu Ștefănescu Delavrancea și a  Mariei  Lupașcu.

Extrem de longevivă, a fost primul artist din istoria culturii române,  care a participat la sărbătorirea propriului centenar, în 1988, la Ateneul Român,  printr-un concert de gală în care a cântat alături de pianistul Dan Grigore.

 

 

Dimitrie Paciurea (1873 -1932)

5.Dimitrie Paciurea

 Sculptor român, Dimitrie Paciurea este un reper în sculptura românească modernă , iar numele său se înscrie, alături de Julio Gonzalez, Jacob Epstein, Max Ernst sau Jean Arp, în istoria artei secolului XX

Prin stilul său simbolist şi reprezentaţional, sculptorul român Dimitrie Paciurea s-a distanţat clar de cel minimalist şi esenţializat al contemporanului său care a influenţat atât de mult arta modernă – Constantin Brâncuşi.
Cea mai cunoscută lucrare a lui Paciurea, şi una reprezentativă pentru stilul său, este statuia „Gigant”, expusă astăzi în Parcul Carol din Bucureşti sau „Frumoasa adormită”, expusă în Parcul Herăstrău.

Operele au fost prezentate, în expoziţii personale sau de grup, la Bucureşti, Munchen (1913), Bruxelles(1930) sau Bienala de la Veneția (1924).

George Apostu  (1934 – 1986)

7,George Apostu

 Sculprtor român.  A absolvit în 1959 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a studiat  sculptura cu Ion Lucian Murnu și Constantin Baraschiț

Începând cu 1964 și până când s-a stins din viață, George Apostu a avut numeroase expoziții personale în România și în străinătate (Franța, Belgia, Italia, Spania, Brazilia, India)

Unul din cele mai cunoscute cicluri ale sale, „Tatăl și Fiul”, constituie o prelucrare sculpturală a vechiului motiv al „arborelui vieții.  Alte cicluri – „Laponele”„Fluturi” – dezvoltă sugestii formale ale artefactului țărănesc, ale căror morfologii preiau în mod firesc datele naturii vii.

George Apostu a fost distins în 1966 cu premiul Ioan Andreescu al Academiei Române, în 1970 cu marele premiu pentru sculptură al  Uniunii Artiștilor Plastici din România.

 

 

Elvira Popescu (Popesco) , (1894 – 1993)

6.Elvira Popescu

Actriță română de teatru și film, directoare de scenă, care a făcut carieră în  Franța.

Elvira Popescu a fost una dintre cele mai frumoase femei românce din perioada interbelică. A urcat pe scenă pentru prima dată într-un teatru din Bucureşti şi a ajuns să strălucească în luminile reflectoarelor pariziene. Francezii au numit-o Elvire Popesco şi au supranumit-o „Notre Dame de Théâtre“. Românca a fost mai populară în Franţa decât Greta Garbo, iar un scenarist francez şi-a dat viaţa pentru iubirea ei.

.

 

Marcel Iancu (cunoscut și ca Marcel Janco),(1895 – 1984)

8.Marcel Iancu

Pictor, arhitect și eseist român-israelian, de origine evreiască . A absolvit în 1917 Academia de Arhitectură din  Zurich. A studiat pictura cu  Iosif user.

 

Victor Brauner (1903 – 1966)

9.Victor Brauner

Pictor și poet suprarealist evreu, originar din Romînia.

Victor Brauner este cel mai important pictor al avangardei românești. Cea mai mare parte a operei sale se încadrează în suprarealism, Brauner fiind considerat unul dintre pictorii surrealiști pre- și post-război majori.

 

 

 

 

 

 

Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice

Emisiunea filatelică  Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice a fost lansată vineri, 13 iulie 2018, cu prilejul aniversării a 160 de ani de la prima emisiune de timbre românești, cunoscută sub denumirea de Cap de bour.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/ziua-marcii-postale-romanesti-premiere-filatelice/

 

In cadrul acestei emisiuni sunt și două mărci poștale care prezintă primele timbre cu Carol I, astfel:

Carol cu favoriţi, primul timbru cu valoarea nominală exprimată în BANI, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, iar primul timbru românesc dantelat, Carol cu barbă, este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei.

 

Cu aceste timbre, am făcut câteva ilustrate maxime.Am folost cărțile poștale Allex Collection, tipărite la Good Color București. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii  la O.P. 37 București.

 

Prima emisiune de timbre românești cunoscută sub denumirea Carol cu favoriţi, cu valoarea nominală exprimată în bani, a fost pusă în circulaţie acum 150 de ani, în anul 1868. Mărcile poștale ale acestei emisiuni fac parte din categoria „litografiate” și au fost tipărite la București, începând cu anul 1864 și până în anul 1872.

IMG_20180721_0010

IMG_20180721_0009

 

Emisiunea de mărci poștale Carol cu barbă aparţin categoriei „litografiate” și a fost realizată în două etape: în anii 1871-1872 sunt emise cinci mărci poștale, nedantelate, pentru ca în intervalul februarie-octombrie 1872 să fie pusă în circulaţie o nouă emisiune de trei valori realizate în premieră ca mărci poștale dantelate.

IMG_20180721_0008

IMG_20180721_0007

ROMÂNI CELEBRI (I)

Romfilatelia a pus în circulație, vineri, 15 iunie 2018, emisiunea de mărci poștale Români celebri, partea I.. Pe cele nouă timbre ale emisiunii sunt ilustrate portretele Sofiei Ionescu-Ogrezeanu (1 leu), al lui Dimitrie Gusti (1,20 lei), Ion Cantacuzino (1,50 lei), Nichita Stănescu (1,70 lei), Aurel Vlaicu (2 lei), Lucian Blaga (3 lei), Traian Vuia (7 lei), Spiru Haret (8,50 lei) și Henri Coandă (28,50 lei).

Cu aceste mărci, am realizat ilustrate maxime, folosind cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. 37, București.

 

          IMG_20180622_0001  Ion Cantacuzino (1863-1934)

            A fost una dintre cele mai ilustre personalităţi ştiinţifice ale României, se află printre creatorii medicinii experimentale românești, fondator al şcolii române de microbiologie. Descoperirile sale au avut o importanță deosebită în tratamentul holerei, tifosului epidemic, tuberculozei și scarlatinei.

  

          IMG_20180622_0002  Nichita Stănescu (1933-1983)

A fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română , pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă. Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neo-modernismului românesc din anii 1960 – 1970. Nichita Stănescu a fost considerat de către unii critici literari, precum  un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.

 

  

       IMG_20180622_0003     Aurel Vlaicu (1882-1913)

            Inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale. Pe 17 iunie 1910, românul, inginerul şi inventatorul Aurel Vlaicu a realizat primul zbor din istoria aviaţiei române. Avionul a fost conceput, realizat şi pilotat în România de Aurel Vlaicu, iar zborul a avut loc pe Dealul Cotrocenilor, în Bucureşti.

 

 

            IMG_20180622_0004Traian Vuia (1872-1950)

Inventator român, pionier al aviației mondiale,  membru al Academiei Române, din 27 mai 1946. A inventat primul avion cu mijloace proprii de propulsie (fără catapulte sau alte mijloace exterioare), cu care a efectuat primul zbor din istoria omenirii, ridicându-se de la sol prin mijloacele proprii ale aparatului (18 martie 1906 ).

 

 

 

IMG_20180622_0005Lucian Blaga (1895-1961) 

Filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, și diplomat român. A fost ataşat de presă la Varşovia, Praga, Berna, ministru plenipotenţiar la Lisabona, profesor la Universitatea din Cluj. A fost membru al ASTRA și membru fondator al revistei culturale de factură tradiţionalistă, Gândirea. A editat la Sibiu revista Saeculum 1943-1944. După cel de-al doilea război mondial a fost bibliotecar la Biblioteca Universităţii din Cluj. A colaborat la Gazeta Transilvaniei, Convorbiri literare. A fost ales membru al Academiei Române (1936), exclus (1948) şi reînregistrat (1990).

 

 

 

            IMG_20180622_0006Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008) 

            Profesor universitar şi membru emerit al Academiei de Ştiinţe Medicale, dr. Sofia Ogrezeanu Ionescu este un nume cunoscut în lumea specialiştilor din acest pasionant domeniu de vârf al medicinii: neurochirurgia. Timp de aproape jumătate de secol, această femeie, cu o constituţie fizică fragilă, dar înzestrată cu o voinţă de oţel a salvat mii de vieţi. Supranumită „Doamna neurochirurgiei româneşti”, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a devenit prima femeie neurochirurg din lume după o operaţie făcută în al doilea război mondial, recunoscută ca premieră mondială. La 17 septembrie 2005, la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc (Marakesh) a fost atestat faptul că doamna doctor Sofia Ionescu este prima femeie neurochirurg din lume.

  

           

IMG_20180622_0007Dimitrie Gusti (1880-1955)

            Filosof sociolog, profesor și etician român. Membru al Academiei Române din 1919, președintele Academiei Române (1944 -1946), Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor între 1932 și 1933, profesor la Universitățile din  Iași și București. Dimitrie Gusti este considerat a fi creatorul sociologiei românești. A rămas un model atât în ceea ce priveşte erudiţia şi opera sa, dar şi prin implicarea sa socială şi dragostea sa pentru satul românesc. Este considerat creatorul sociologiei româneşti şi este fondatorul Muzeului Naţional al Satului din Capitală, care îi poartă numele.

          

 

           IMG_20180622_0008 Spiru Haret (1851-1912) 

           Matematician, astronom și pedagog roman, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori. A fost membru titular al  Academiei Române. În paralel cu activitatea didactică, Haret este implicat şi în viaţa politică, unde ca membru al PNL este preocupat de învăţământ şi educaţie, în domeniul cărora este numit în mai multe funcţii: inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, apoi de trei ori ministru în guvernele PNL În această calitate, a condus reforma învăţământului secundar şi superior din 1898, înfiinţând cele trei secţiuni ale claselor V-VIII, clasică, modernă şi reală. 

 

  

      IMG_20180622_0009      Henri Coandă (1886-1972)        

            Academician și inginer român, pionier al aviației, fizician  și inventator. Este considerat părintele avionului cu reacție pe care l-a experimentat pentru prima oară în lume în 1910, lângă Paris. Coandă a devenit celebru datorită efectului mecanismului fluidelor, care-i poartă numele. Efectul Coandă, brevetat abia în 1934  sub denumirea „Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid”, a revoluționat aeronautica mondială.

 

           

MINIATURIȘTI ÎN ARTA BISERICEASCĂ

Emisiunea de mărci poștale Miniaturiști în arta bisericească a fost pusă in circulație vineri, 25 mai 2018.

Timbrele cu valorile nominale de 3 lei și 15 lei ilustrează miniaturile Sfânta Treime și Hristos Pantocrator, realizate de Picu Pătruț (1818-1872), artist popular din Săliștea Sibiului.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei este reprodusă miniatura Cina cea de taină, realizată în anul 1653 de un artist anonim, care activa pe lângă Mitropolia Țării Românești de la Târgoviște, în vremea păstoririi mitropolitului Ștefan.

            Picu Pătruț (n. 1818 Săliștea Sibiului – d. septembrie 1872, Săliștea), pe numele său de mirean Oprea Pătruț  și Procopie, numele  de monah, supranumit și călugărul-țăran, artistul-țăran sau „Anton Pann” al Ardealului, a fost un călugăr, imnograf, imnolog, caligraf, copist bisericesc , miniaturist,  poet și misionar român transilvănean din secolul al XIX-lea.

Pe lângă activitatea sa duhovnicească și misionară, Cuviosul Procopie a desfășurat o vastă activitate cultural-religioasă, lăsând după el peste 40 de lucrări manuscrise, care cuprind opera sa poetică, dramatică, de imnograf și imnolog, de caligraf și copist bisericesc..În sute de cântări, imnuri și poeme, ilustrate cu aproape 3.000 de miniaturi în culori, el ne-a lăsat o operă impresionantă, care își așteaptă încă publicarea.

 

 

 

Mitropolitul Ștefan (1600-1668), a păstorit Mitropolia Țării Românești de la Târgoviște între anii 1648-1653 și 1655-1668.

A îndrumat activitatea editorială, dar mai ales acțiunea de „românizare” a slujbelor bisericești; cu îndemnul și cheltuiala lui s-au tipărit la Târgoviște trei cărți cu îndrumările de tipic în românește, dar păstrând textul slujbelor în slavonește: Pogribania preoților mireni și a diaconilor (1650), Mistirio sau Sacrament (1651) și Târnosania (1652). A rămas de la el „Slujebnicul Arhieresc al Mitropolitului Ştefan al Țării Românești  o  carte de cult ornamentată superb, respectându-se canoanele bisericești, care  redă, în limbile slavonă și greacă, rugăciunile liturgice, iar în limba română, rânduielile la diferite slujbe și texte ale părinților bisericii. Textul este îmbogățit cu miniaturi de o rară frumusețe, realizate de un autor anonim. A inițiat Condica Sfântă a Mitropoliei Țării Românești, cu toate hirotoniile de arhierei, care continuă până azi. Este ctitorul bisericilor din Râmești și Grămești-Pietrari, în jud. Vâlcea.

Cu aceste timbre și cărțile poștale Allex Collection, aplicănd ștampila prima zi a emisiunii, am realizat câteva ilustrate maxime.

 

 SFÂNTA TREIME - PICU PĂTRUȚ

„Sfânta Treime” – autor Picu Pătruț

 

HRISTOS PANTICRATOR - PICU PĂTRUȚ.jpg

„Hristos Pantocrator” – autor Picu Pătruț

 

Slujebnicul Arhieresc al Mitropolitului Ştefan al Țării Românești

„Cina cea de taină” – autor necunoscut

ANIVERSĂRI CULTURALE 2018

 

Vineri, 20 aprilie 2018, Romfilatelia a pus in circulație emisiunea de mărci poştale Aniversări culturale 2018: Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani; Ateneul Român, 130 ani; Festivalul „George Enescu”, 60 ani.

Pe cele trei timbre ale emisiunii sunt reproduse portretele unor personalități care au contribuit la dezvoltarea  muzicii clasice românești: George Enescu (1881-1955), cel mai cunoscut compozitor român, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei, Eduard Wachmann (1836-1908), fondatorul Filarmonicii, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,5 lei şi Albert Galleron (1846-1930), arhitectul Ateneului Român, pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. De asemenea, în plan secundar este ilustrat Ateneul Roman care aniversează 130 de ani, gazdă a celoralte aniversări prezentate în emisiune.

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/aniversari-culturale-2018-filarmonica-george-enescu-bucuresti-150-ani-ateneul-roman-130-ani-festivalul-george-enescu-60-ani-2/

 

Cu aceste timbre am realizat ilustrate maxime. Am folosit cărți poștale diferite, din colecția mea și unele realizate de Allex Collection, tipărite la Good Color Bucureșri. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii la O.P. 37 București.

 

 

 

1.Ateneul Român, 130 ani

 

IMG_20180423_0001Clădirea, care este realizată într-o combinaţie de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între anii 1886–1888, prin stăruinţa lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez Albert Galleron, pe bază de subscripţie publică, sub lozinca “Daţi un leu pentru Ateneu”.

În anul 1886, arhitectul francez  Albert Galleron şi arhitectul român  Constantin Băicoianu  întocmesc planurile după care va fi construit Ateneul, ajutaţi de arhitecţii renumiţi ai vremii: Grigore Cerchez, Constantin Constantin Olinescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino.

A fost construit în inima Bucureștiului și este un edificiu-simbol al culturii române. Bolta sălii este ornată cu elemente antropomorfe, zoo şi fito, în relief policromat aurit, având ca sursă de inspiraţie basmele populare româneşti. Fresca amplă, cu o dimensiune de 75 de metri, de pe peretele circular al sălii Ateneului Român cuprinde 25 de episoade semnificative din istoria românilor, simbolizând „cartea deschisă a istoriei naţionale pentru cei care o privesc”.

IMG_20180423_0007

 

Albert Galleron

(n. 1 iunie 1845  sau 1847, Paris – d. 1930, Paris)

IMG_20180423_0002A fost un arhitect francez, cel mai bine cunoscut pentru proiectarea Ateneului Român, a cărui clădire a fost finalizată între 1886 și 1888. Arhitectul, care a excelat în realizarea de clădiri în stil neo-clasic, a mai contribuit și la realizarea unor clădiri semnificative din București, așa cum sunt clădirea veche a Băncii Naționale a României, dar și a altor clădiri impunătoare realizate pentru clienți particulari, atât în Capitală cât și în alte orașe ale  României.

 

 

 

2.Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani

IMG_20180423_0004Filarmonica „George Enescu” este instituţia muzicală reprezentativă a României. Fondată în aprilie 1868,  „, sub conducerea lui Eduard Wachmann, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice. Primul concert a avut loc în 15 decembrie acelaşi an, sub bagheta initiatorului sau.

După inaugurarea palatului Ateneului Roman, la 5 martie 1889, concertele au inceput sa se desfasoare in aceasta sală, asa cum se intamplă si in prezent, Ateneul Roman devenind emblema culturii romanesti si sediu al Filarmonicii.

 

Eduard Wachmann

(n. 10 februarie 1836, București — d. 12 decembrie1908, București)

IMG_20180423_0003A fost un dirijor, compozitor și profesor universitar român de origine germană. Eduard Wachmann a dirijat orchestrele teatrelor naționale de la  Craiova și  București și a fost director al Operei Române, în cadrul Teatrului Național din București.  A  fost fondată  „Societatea Filarmonică Română din București (1868), unde a activat ca dirijor și director. În total, a petrecut 35 de ani la pupitrul dirijoral, reușind să  formeze un nou public interesat de  muzică simfonică.

 

3.Festivalul „George Enescu”, 60 ani

 

IMG_20180423_0006Festivalul „George Enescu” este un eveniment muzical românesc de prestigiu internațional, inițiat în anul 1958 în memoria marelui compozitor și violonist virtuoz român George Enescu. La început, festivalul s-a ținut din trei în trei ani. În anii ’80, festivalul și-a pierdut din strălucire, după ediția din 1979 având loc neregulat.

A fost reluat după Revoluția din 1989  (prima dată în 1991), iar prin Hotărârea de Guvern nr. 258 din 13 martie 2002 privind organizarea din doi în doi ani la București a Festivalului Internațional „George Enescu, s-a stabilit actuala ritmicitate a festivalului.

De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Roman  și la Sala Radio, au participat orchestre și muzicieni de mare prestigiu, precum Filarmonica din Viena, dirijată de Herbert von Karajan, Filarmonica din Stockholm, dirijată de Sergiu Celibidache și Filarmonica din Londra, dirijată de Sir John Barbirolli   Alte personalități muzicale mondiale care au participat de-a lungul anilor la festival au fost Joseph Palnciek, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, David Oistrah , Kurt Masur, Boris Berezovski, Antonio Menses, Jose Van Dam,Lawrence Foster. Printre personalitățile din România au fost  Elena Cernei, David Ohanesian, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu,Ponel Pantea,Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Eugenia Moldoveanu, Elena Simionescu, Radu Lupu, Dan Grigore, Ion Kolemberg și alții.

 

George Enescu

(n. 19 august 1881, Liveni, Botoşani – m. 4 mai 1955, Paris)

IMG_20180423_0005Este considerat cel mai important muzician român. Personalitatea sa artistică s-a manifestat în multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor.

Recunoaşterea lui George Enescu ca muzician complex şi complet a fost întărită şi prin alegerea ca membru al unor importante instituţii din lume. A fost membru corespondent la Academia de Arte Frumoase din Paris (1929), al Academiei „Santa Cecilia” din Roma (1931), al Institutului francez din Paris (1936), al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Praga (1937), iar la 12 august 1948 avea să fie primit, ca membru titular onorific, în Academia Română.