Flux RSS

Tag Archives: comemorare

NEAGOE BASARAB, 500 DE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEȘNICE

Emisiunea de mărci poștale ”Neagoe Basarab, 500 de ani de la trecerea la cele veșnice” a fost pusă  în circulațiejoi, 5 august 2021. Emisiunea este alcătuită dintr-un timbru și o coliță dantelată.

Sfântul Voievod Neagoe Basarab a fost Domn al Țării Românești între anii 1512 – 1521. În timpul domniei sale, viața spirituală și duhovnicească ortodoxă a cunoscut o perioadă de strălucită înflorire. Ctitor, printre altele, al sfintei Mănăstiri  Curtea de Argeș, a rămas în istorie ca Domn al culturii, spiritualității și Prinț al Păcii”.
Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 8 iulie 2008. Prăznuirea lui se face pe data de 26 sepembrie.

Cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am realizat două ilustrate maxime.

Neagoe Basarab

Icoană reprezentându-l pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, canonizat în anul 2008.Icoana se află la Biserica Silvestru, București.

Pictura votivă de la Mănăstirea Curtea de Argeș, executată în secolul al XVI-lea de Dobromir. Alături de domnitor, apar Doamna Despina Milița și cei șase copii ai lor.

 Cu prilejul restaurării întreprinse în secolul al XIX-lea, pictura a fost desprinsă de pe peretele bisericii și, după un periplu de mai multe decenii prin diferite instituții muzeale, a ajuns la Muzeul Național de Istorie a României, unde a fost supusă, în anii 2008 și 2009, unui meticulos proces de restaurare.

Publicitate

80 DE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEȘNICE A REGINEI MARIA

Romfilatelia a lansat, vineri 20 iulie, emisiunea de mărci poștale„ 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria”, în memoria Reginei Marii Uniri.

Emisiunea este formată din două timbre cu valorile nominale de 3 și 11,5 lei și o colită nedantelată al cărei timbru are valoarea nominală de19 lei.

 

Regina Maria a României 

În urmă cu 80 de ani, în ziua de 18 iulie 1938, se stingea din viaţă la Castelul Pelişor, Regina Maria a României, una dintre personalităţile ţării noastre cu un mare impact în epoca sa, nu numai la nivel politic, ci şi la nivel social şi cultural.

Maria Victoria Alexandra s-a născut la 29 octombrie 1875, la Eastwell-Park, comitatul Kent, fiind fiica lui Alfred, duce de Edinburgh şi Saxa-Coburg Gotha, al doilea fiu al reginei Victoria a Marii Britanii, şi a ducesei Maria Alexandrova, unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. A primit o educaţie aleasă, petrecându-şi copilăria şi adolescenţa în Anglia, la Curtea ţarului, bunicul său, dar şi în Malta, alături de principele George, viitorul rege George al V-lea al Marii Britanii şi Irlandei..

S-a căsătorit la 29 decembrie 1892 cu Ferdinand I, principele moștenitor al tronului României, încercând încă de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca principesă și, începând din 1914, ca regină.

A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în  Primul Război Mondial de partea  Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta, în vederea susținerii de către aceasta a realizării statului național român.

Pe timpul războiului și-a însoțit soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”.

În perioada Conferinței de Pace de la Paris  (1919) dar și după încoronarea, alături de regele Ferdinand, ca suverani ai României Mari (Alba Iulia, 15 octombrie 1922) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu suveranul englez, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, președintele Franței Georges Clemenceau sau cu reprezentanții de marcă ai mass-mediei europene.

După moartea regelui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), acesta a reușit îndepărtarea reginei Maria din viața politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern la reședințele sale de la Balcic și Bran. În ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din Europa, revenind în țară în vara lui 1938 murind la reședința sa de la Pelișor.

In ultimile clipe de viată, adresa o srisoare poporului roman, în carea scria:

Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate…

 Frumoasă ţară pe care am vazut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută”…

 De acum inainte nu vă voi mai putea trimite nici un semn; dar mai presus de toate, aminteste-ți Poporul meu că te-am iubit și ca te binecuvantez cu ultima mea suflare”.

A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la  capela Stella Maris a reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima reginei a fost mutată la Bran.

 

Nu am ratat acest moment de omagiere a Reginei Maria .. „Reginei soldat”, „ Mama Rănitilor” și am făcut câteva ilustrate maxime, cu timbrele acestei emisiuni. Am folosit cărțile poștale Allex Collection, tipărite la Good Color București și ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la O.P. 37 București. Am realizat mai multe variante dar voi prezenta doar câteva.

 

 

Regina  Maria  purtând  pe cap o diademă.

 

Fotografie de studio a Reginei, în care este îmbrăcată în stilul Belle-Époque.

 

Portret, în care Regina Maria  poartă coroana realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922.

 

Coroana Reginei Maria realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922

IN MEMORIAM, EROII NEAMULUI (II)

 

Crucea Eroilor Neamului

Monument construit între anii 19261928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2.291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial , fiind unică în lume, atât prin altitudinea amplasării, cât și prin dimensiuni: crucea propriu-zisă are o înălțime de 28 m și două brațe de câte 7 m fiecare, fiind desemnată de către Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce situată pe un vârf montan. Crucea a fost înălțată la inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al României. Pe placa comemorativă a soclului este  scris : Întru slava și memoria eroilor prahoveni căzuți în Primul Război Mondial 1916 – 1918, pentru apărarea patriei”

Folosind marca de 3,60 lei din emisiunea „In memoriam, eroii neamului”  cu sprijinul domnului dr. Ioana Daniliuc , am realizat două ilustrate maxime prezentate mai jos:

 

CRUCEA EROILOR 3

 

 

crucea 1 verso

 

Ilustrata Ad Stock srl, ștampila ocazională Marșul Comemorativ”  Bușteni 22.08.2014.

CRUCEA EROILOR 1

 

 

 

 

 

crucea 2 verso

 

Ilustrata Costel-Bușteni, șampila ocazională Marșul Comemorativ”  Bușteni 22.08.2014.