La 650 de ani de la prima atestare documentară, Brăila este unul din cele mai vechi orașe românești. Într-un document din 20 ianuarie 1368 emis de Vladislav, Voievodul Țării Românești și ban de Severin (Vlaicu Vodă) se dau înlesniri negustorilor din Brașov ce „purced cu mărfurile lor pe pomenita cale a Brăilei”. Acest act constituie prima atestare documentară a orașului Brăila.
Situată în nord-estul Valahiei, Brăila a fost cel mai mare port al Țării Românești la Dunăre. Prin acest port țara s-a legat de lume. Doar geografic și în aparență Brăila este un oraș de margine, de fapt, Brăila este , cum o numea Nicolae Iorga, în urmă cu aproape un veac, „maica Țării Românești”. Oricât de hiperbolizantă ar fi metafora marelui istoric, ea spune un adevăr care nu poate fi ignorat.
Pentru a marca acest eveniment Romfilatelia a lansat, vineri, 19 ianuarie 2018, emisiunea filatelică „Brăila, 650 ani de atestare documentară”. Emisiunea are in compunere cinci mărci poștale, care ilustrează cele mai reprezentative obiective care dau identitate orașului: Ceasul baroc din centrul istoric, Catedrala „Nașterea Domnului”, Fântâna cinetică, Teatrul „Maria Filotti” sau Casa memorială „Panait Istrati”.
Am realizat ilustrate maxime cu aceste timbre și cărțile poștale Allex Collection, tipărite la FullColor București. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii, Brăila 20.01.2018
Catedrala „Nașterea Domnului”.
În aprilie 1990, Î.P.S. Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos binecuvânta pământul pe care avea să se înalţe „„Catedrala cu hramul «Naşterea Domnului» fiind catedrala cu numărul unu între toate bisericile ridicate în România după 1989”. Ridicată după un proiect al firmei „Prodomus”, biserica are o lungime de 42 de metri şi o înălţime de 50 de metri la turla mare.
Aşezată pe un teren de peste 10.000 de metri pătraţi, Catedrala „Naşterea Domnului” are capelă la subsol şi o cantină în care se hrănesc, zilnic, 70 de nevoiaşi.
Ceasul baroc din centrul istoric
Monumentalul ceas reprezintă un simbol al Brăilei și a fost realizat în 1909 de Carol Sakar din Praga. Scopul realizării și amplasării lui, în buricul târgului, fiind unul decorativ, care completa perfect monumentele care existau deja: fântâna arteziană și monumentul împaratului Traian (realizat in 1906). Astfel de piese se regăsesc în unele orașe din Europa Centrala și Occidentală, și reprezintă semne ale racordării vieții la pulsul timpului, al modei în domeniul amenajării, înfrumusețării, mobilării parcurilor, grădinilor și pietelor publice.
Fiind unul din simbolurile Brăilei, având o valoare și o însemnatate mare, ceasul a fost înscris pe lista naționala a monumentelor, bucurându-se, astfel, de un regim special: măsuri de conservare și restaurare foarte importante.
Fântâna cinetică
Fântâna Cinetică reprezintă una dintre cele mai însemnate obiective turistice ale orașului Brăila.Fântâna se află situată in centrul oraşului Brăila. A fost realizată de sculptorul Constantin Lucaci, cunoscut prin îndemanarea sa de a realiza sculpturi in oţel inoxidabil.Acest obiectiv turistic al localităţii crează nişte jocuri de apă spectaculoase. Îmbinarea stilului renascentist cu cultura iluministă reuşeşte să creeze unicul impresionant al fântânii. Fântâna reprezinta o sculptură de mari dimensiuni.
Teatrul „Maria Filotti”
Construit in 1896 ca „Teatrul Rally”, devine in 1919 „Teatrul Comunal” şi în 1954 „Teatrul de Stat Brăila ”. În anul 1969 obţine actualul nume, în onoarea actriţei române Maria Filotti (1883-1956), care a debutat pe scena sa în 1905 în rolul Giocondei .
Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, personalități de prestigiu ale artei europene, printre care Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Saliapin și George Enescu au oferit reprezentații memorabile publicului brăilean la Teatrul Rally. A fost de asemenea o perioadă bogată în reprezentații teatrale, susținute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache și Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase.
Declarată monument istoric, clădirea este inclusă în albumul UNESCO.
Casa memorială „Panait Istrati”
A fost înființată cu prilejul centenarului scriitorului Panait Istrati (1884 – 1935), născut în Brăila. Se află într-o clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu destinație administrativă (Casa Grădinarului). Deși Panait Istrati nu a locuit aici, clădirii i-a fost atribuită această destinație deoarece nu s-a păstrat nici una din clădirile din Brăila, în care a locuit Panait Istrati. Expoziţia prezintă publicului manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document, obiecte care au fost cumpărate în cea mai mare parte de la ultima soţie a scriitorului Panait Istrati, Margareta Istrati.