Flux RSS

Tag Archives: BNR

140 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI

Miercuri, 21 octombrie 2020, a intrat în circulație emisiunea de mărci poştale 140 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României, alcătuită din șase timbre, o coliță nedantelată și un bloc filatelic, ce ilustrează Palatul Nou al BNR și clădirile sucursalelor teritoriale

La 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.

Am realizat doua ilustrate maxime cu Palatal BNR și Sucursala București, urmând ca sa fac si cu celelalte sedii ale sucursalelor din țară, cu stampilele de poșta, deoarece ștampila prima zi a emisiunii nu asigură concordanța de loc,. Am folosit carți poșrale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Sucursala  BNR din București 

Clădirea fostei bănci Chrissoveloni este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București situată pe str. Lipscani nr. 16, În prezent se află în patrimoniul BNR. A fost construită în perioada 1923-1929 după proiectul arhitectului George Matei Cantacuzino.  Un al doilea corp de clădire a fost ridicat pe strada Stavropoleos nr. 7 după planurile arhitectului August Schmiedigen. Astfel, clădirea a fost concepută cu două intrări, cea din str. Lipscani fiind destinată clienților băncii, iar cea de pe str. Stravopoleos, era destinată angajaților.

Între anii 1993-1998, Palatul Chrissoveloni a cunoscut un amplu proces de restaurare și consolidare sub coordonarea arhitecților Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică și Eliodor Popa. Premierea proiectului, prin care palatul și-a recăpătat strălucirea și soliditatea, de către Uniunea Arhitecților din România reprezintă o recunoaștere a valorii acestuia.

Palatul Nou al Băncii Naţionale a României,

Construcţia unei noi clădiri a BNR a fost provocată de extinderea progresivă a atribuţiilor băncii, mai ales în legatură cu organizarea şi supravegherea comerţului cu devize (1935) şi a circulaţiei metalelor preţioase (1938). Noul palat a fost construit  în perimetrul cuprins între străzile Lipscani, Doamnei, Smârdan şi Egeniu Carada, urmând să modifice substanţial aspectul zonei, prin crearea unei construcţii masive, pe 5 etaje şi retragerea faţadei acesteia de la frontul străzii Doamnei.
Proiectul a fost elaborat de şeful Serviciului de Arhitectură al băncii, Radu Dudescu, împreună cu un grup de arhitecţi români (I. Al. Davidescu, N. Creţoiu, Gh. Nichitovici şi G. Vidraşcu). Construcţia palatului a început în anul 1940 şi trebuia sa fie încheiată, la roşu, în cursul anului 1941. Din cauza războiului, lucrările au decurs însă mult mai lent, fiind încheiate abia la mijlocul anilor ’50. 

135 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

135 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

La 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.

Pentru a marca acest eveniment, Romfilatelia a lansat o emisiune filatelică formată din două timbre cu valorile nominale de 3,30 lei, respectiv 9,10 lei.

Cu aceste timbre, Asociația Filateliștilor din Bucuresti a realizat trei ilustrate maxime, prezentate mai jos, folosind ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la OP 37 București.

ION CAMPINEANU

Ion I. Câmpineanu (1841–1888)

A fost primul guvernator al Băncii Naţionale a României în perioada 1880-1882, pentru a reveni în aceasta funcţie la începutul anului 1888. Guvernatorul Ion. I Câmpineanu a fost instalat în funcţie la 15 iulie 1880 în cadrul primei Adunari generale a acţionarilor băncii. Au fost desemnaţi tot atunci directorii (Theodor Ştefănescu, Theodor Mehedinţeanu, Emil Costinescu, Dinu Bilcescu) şi cenzorii (Ştefan Ioanid, Menelas Ghermani, Em. Hillel Noah, Constantin Angelescu).

 

I CAMPINEANU VERSO

Emil Costinescu (1844-1921)

EMIL COSTINESCUFinanţist, ministru de Finanţe, unul dintre fondatorii şi directorii Băncii Naţionale a României. Incepând cu 15 iulie 1880,  a fost primul director al Serviciului Fabricării şi Contabilităţii Biletelor din cadrul Băncii Naţionale a României, pe care l-a condus timp de 16 ani.

BANCNOTA DE 20 LEI

Bancnota cu valoarea nominală de 20 lei,

emisă de Banca Naţională la data de 28 februarie 1881 tipărită în atelierele BNR din Bucureşti, folosind clişee şi hârtie cu filigran elaborate la Banca Franţei..

Surse :

            http://www.bnr.ro/Istoria-BNR-1052.aspx

             http://www.bnr.ro/Ion-Campineanu-1084.aspx

            http://www.bnr.ro/Inceputurile–1053.aspx