Flux RSS

Tag Archives: arta

THEODOR AMAN, 190 DE ANI DE LA NAȘTERE

La 20 martie  2021 s-au împlinit 190 de ani de la nașterea lui Theodor Aman (20 martie 1831 – 19 august 1891), pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București. Theodor Aman reprezintă pentru istoria plasticii românești primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului.

Cu ocazia acestui eveniment aniversar, a fost lansată o emisiune filatelică, formată din patru mărci poștale, care preazintă tablouri aparținând Muzeului Theodor Aman.

Am realizat ilustrate maxime cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collection și stampila prima zi a emisiunii.

Struguri și mere 

Femeie în vernil 

 

Odaliscă 
Vas cu trandafiri 

ZIUA CULTURII NAȚIONALE.

Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, adică în urmă cu 10 ani. Data la care se sărbătoreşte această zi este data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). „Fiind foarte român, Eminescu e universal”, spunea poetul Tudor Arghezi.

În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.

Vneri, 15 ianuarie 2021, a fost lansată emisiunea de mărci poștale dedicată Zilei Culturii Naționale..  Cele trei mărci poștale ale emisiunii reproduc, poetului Mihai Eminescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei), scriitorului Ioan Slavici (pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei) și tânărului compozitor și interpret Ciprian Porumbescu(pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei).

Am realizat cărți poștale maxime, cu timbrele emisiunii, ,cărțile poștale  Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iuie 1889)

Poet, prozator și jurnalist român, socotit drept cea mai importantă voce  poetică din  literature română, ”Lucefărul poeziei Românești”.

Ioan Slavici ( 1848 – 1925)

Scriitor, jurnalist și pedagog român,  membru corespondent al  Academiei Române.(din anul 1882)

 

Ciprian Porumbescu  (1853 -1883)

Violonist, compozitor, teolog şi mare patriot, creatorul primei operete româneşti – „Crai nou”.

 

COLECȚIILE MUZEELOR DISPĂRUTE

Vineri, 8 ianuarie 2021,  a fost lansată  emisiunea de mărci poștale cu tema Colecțiile muzeelor dispărute, dedicată aducerii aminte a unui muzeu  foarte cunoscut și apreciat în București: Muzeul Simu.

Cele patru opere de artă reprezentate pe timbre sunt: Anastase Simu, bust sculptat de Frederick Storck; o natură statică pictată de Marius Bunescu: Pere; o Marină de Eugen Voinescu; Veneția, operă a pictorului Ștefan Popescu

Cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am reusit sa realizez in conditii grele, generate de pandemia prin care trecem, ilustrate maxime.

Muzeului Simu, înființat de colecționarii Anastase și Elena Simu,  a fost ridicat în formă de templu grecesc, și a fost inaugurat la 21 mai 1910.

Colecția muzeului cuprindea circa 1.200 de piese din toate genurile artistice: pictură, sculptură, grafică, artă decorativă.. În 1927, colecția, a fost donată statului român. 

Muzeul Simu a funcționat până în anul 1960 când a fost demolat pentru a construi în locul său Magazinul de Confecții Eva. O parte din colecțiea muzeului se află astăzi la Muzeul Național de Artă ai României, iar o altă în colecția Simu de la Pinacoteca București.

Anastase SimuBustul din marmură, realizat de sculptorul Frederic Storck în 1901, se afla la loc de cinste, în cea de-a doua sală a Muzeului. În present se află  în colecția Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck.

Natură statică, Pere. Pictură  de Marius Bunescu, fostul director al Muzeului Simu. Lucrarea a fost donată chiar de către pictor în 1932 și expusă în cadrul Muzeului. Se află astăzi în colecția Pinacotecii Bucureștiului

Marină de Eugen Voinescu, Lucrarea a fost realizată în anul 1900 și achiziționată de la artist un an mai târziu. În prezent se află în colecția Pinacotecii Bucureștiului. 

Veneția lui Ștefan Popescu, a fost pictată de artist în 1923 și a fost expusă de-a lungul timpului în diverse expoziţii, cel mai recent în anul 2020, în cadrul expoziției deschise la Palatul Suțu – Muzeul Simu și Pinacoteca București.

NUDURI ÎN PICTURA ROMÂNEASCĂ,Theodor Pallady (1871 – 1956)

Miercuri, 25 noiembrie a.c.,  a fost lansată emisiunea de mărci poștale „Nuduri în pictura românească, în care sunt ilustrate opere de acest gen aparținând lui Theodor Pallady.Emisiunea este formată din patru mărci postale cu valorile nominale de 2,20, 3.30, 5, si 19 lei.

Cu aceste timbre și ștampila prima zi a emisiunii am făcut ilustrate maxime folosind, ca support, cărțile poștale Allex Collection.

Theodor Pallady a avut ascendenţă nobilă, s-a născut, crescut şi educat într-o familie veche de boieri din Moldova. Aşa s-a manifestat toată viaţa, ca un aristocrat, refugiindu-se în artă, pe care o consideră o necesitate, şi nicidecum o îndemânare.

Pallady a studiat până în 1889 ingineria la Politehnica din Dresda, luând în acelaşi timp lecţii de desen şi pictură cu Erwin Oehme, care, recunoscându-i înzestrarea artistică, l-a sfătuit să plece la Paris. In capitala Franţei a lucrat în atelierul lui Jean Arman şi s-a înscris la Académie des Beaux-Arts.

În 1904 a revenit în ţară şi a expus la Ateneul Român şi la Saloanele Oficiale. A menţinut însă legatura cu Parisul, unde a deschis mai multe expoziţii personale. Strânsa prietenie cu pictorul francez Henri Matisse, cu care coresponda frecvent, a fost benefică de ambele părţi, în sensul unui schimb intens de opinii constructive.

Simbolismul perceput la început din perspectiva profesorului său, Gustave Moreau, este substratul multora din lucrările sale. De aici provine şi pasiunea lui de a picta nuduri şi natura statică.

Nudurile sale par a fi într-o permanentă întrepătrundere cu atmosfera interioarelor. Femeia apare ca un simbol al iubirii, şi mai puţin al dorinţei, ca o meditaţie asupra destinului

În anul 2012 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române

Toujours du Baudelaireun omagiu dedicat de Theodor Pallady marelui poet simbolist. Tabloul aparține Muzeului Național de Artă al României din București.

Femeie nud. Tabloul aparține Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești.

Femeie pe canapea, Tabloul aparține Muzeului Național de Artă al României din București.

Nud la mare.. Tabloul aparține Muzeului Național de Artă al României din București.

DRAGA OLTEANU- MATEI

A plecat dintre noi  indrăgita actriță Draga Olteanu Matei, o stea de aur a scenei si filmului românesc. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Draga Olteanu Matei (n. 24 octombrie 1933, București – d. 18 noiembrie 2020, Iași) a fost o apreciată actriță de comedie, ce a jucat pe scena Teatrului Național București, în numeroase filme și la televiziune. Reprezentantă a generației de aur a teatrului românesc, Draga Olteanu Matei a avut un palmares foarte bogat. A jucat în 90 de filme, în peste 50 piese de teatru și 100 roluri în Televiziune.

De-a lungul carierei sale a jucat în diferite piese de teatru: „Coana Chirița” după Alecsandri, pentru care a scris și un scenariu de film în două serii (Coana Chirița – 1986 și Chirița la Iași 1987), „Gaițele” de Kiritescu (1977), „Căruța cu paie” de Mircea Ștefanescu, „Hagi Tudose” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Domnișoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu, „Pisica în noaptea de Anul Nou” de D.R. Popescu, „Autorul e în sală” de Ion Baiesu etc.

Pe scena Teatrului Național a mai jucat în „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, în „Crima pentru pământ”, o dramatizare după romanul cu același nume al lui Dinu Săraru.

În televiziune a făcut un cuplu cu regretatul Amza Pellea jucând-o pe Veta, soția lui Nea Marin, în numeroase show-uri TV și în filmul artistic „Nea Marin miliardar”.

În 2002, i-a fost acordată distincţia Ordinul Naţional ”Steaua României” de către Preşedinţie, pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească.

RAFAEL SANZIO, 500 DE ANI DE LA TRECEREA ÎN NEFIINȚĂ

Rafael Sanzio, sau Raffaello  (1483 – 1520) 

Pictor si arhitect de seamă alRenașterii italiene, unul din cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor.

Miercuri, 9 septembrie 2020, Romfilatelia a lansat emisiunea de mărci poștale Rafael Sanzio, 500 de ani de la trecerea în neființă

Detalii: http://www.romfilatelia.ro/ro/rafael-sanzio-500-de-ani-de-la-trecerea-in-nefiinta-3/

Cu timbrele emisiunii, cartile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am realizat două ilustrate maxime.

Autoportret

Cartea poștala ilustrează reconstrucția tridimensională a chipului  lui Rafael  Sanzio, realizată de cercetătorii de la Universitatea Tor Vergata din Roma

ALEXANDRU IOAN CUZA, 200 DE ANI DE LA NAȘTERE

La data de 20 martie 2020, s-au împlinit 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza, una dintre cele mai de seamă personalităţi ale istoriei româneşti, domnitorul sub care s-au făcut primii paşi spre constituirea unui stat naţional unitar român, prin dubla sa alegere atât în Moldova cât şi în Ţara Românească, domnia sa de numai şapte ani marcând, totodată, începutul perioadei de modernizare a României.

Recunoaşterea unirii celor două principate s-a materializat prin crearea primului guvern unitar al României la 22 ianuarie/3 februarie 1862, condus de Barbu Catargiu, şi prin deschiderea, la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862 a primului Parlament al României, domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamând în mod solemn, în faţa Adunărilor Elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala ţării, consemnează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În următorii ani, a avut loc un vast program de unificare şi centralizare a unor instituţii (poştă, telegraf, vămi), a circulaţiei monetare, a sistemului judecătoresc sătesc. A fost organizată armata şi s-au înfiinţat şcoli militare. S-a trecut apoi la reforme radicale, precum secularizarea averilor mănăstireşti (octombrie 1863) şi reforma agrară, care i-a nemulţumit pe conservatori şi pe liberalii radicali. Astfel, pentru continuarea reformelor Alexandru Ioan Cuza a numit un nou guvern condus de liderul liberalilor moderaţi Mihail Kogălniceanu (12/24 oct. 1863 – 26 ian./7 febr. 1865).

Ca urmare a tensiunilor tot mai mari create de conservatori (ostili lui Cuza din cauza reformei agrare) şi liberali-radicali (nemulţumiţi de felul său autoritar de conducere a statului), la 10/11 februarie (22/23) 1866, Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să semneze actul de abdicare în care se afirma că potrivit „dorinţei naţionale” depunea „cârma guvernului în mâna unei Locotenenţe Domneşti şi a Ministerului ales de popor”, potrivit lucrării „Dicţionar biografic de istorie a României” (Editura Meronia, 2008).

Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut restul vieţii în exil. S-a retras la Viena, apoi la Florenţa, şi a murit în Germania, la Heidelberg, la 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani. A fost adus în ţară şi înmormântat în comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial osemintele sale au fost aşezate în biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde se află şi astăzi.

Romfilatelia a introdus în circulaţie, la data de 20 martie 2020, emisiunea de mărci poştale intitulată „Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naştere”, alcătuită din două mărci poştale: pe marca poştală cu valoarea de 5 lei este reprezentat aversul Medaliei „PRO VIRTUTE MILITARĂ” iar pe marca poştală cu valoarea de 12 lei este reprezentat portretul – bust al lui Alexandru Ioan Cuza în uniformă militară.

Cu toate condițiile grele, create de pandemia  ”COVID – 19”,  am reusit să fac câteva illustrate maxime.

Medalia ”PRO VIRTUTE MILITARI”

Este prima medalie militară românească, instituită în anul 1860 de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi decernată pompierilor participanţi la luptele contra turcilor, date pe Dealul Spirei în ziua de 13 septembrie 1848.  Legea a fost promulgată de către Alexandru Ioan Cuza la data de 24 mai 1860, Aceasta prevedea, pe lângă pensiile militare, acordarea unei medalii de onoare cu „panglică tricoloră tuturor ostaşilor ce au luat parte la acea luptă”. 

Alexandru Ioan Cuza

Portret realizat de pictorul Mișu Popp, ulei pe pânză, 59,5 x 48,5 cm.

Alexandru Ioan Cuza

Litografie realizată de August Strixner, Viena, 1861.

EMISIUNE COMUNĂ ROMÂNIA – MALTA ARHITECTURĂ, PALATE

Emisiunea comună de mărci poștale România-Malta intitulată „Arhitectură, Palate”, a fost lansată, luni, 14 octombrie 2019 și este formată din două timbre care ilustrează, Palatul Mogoșoaia din România și Palatul Verdala din Malta.

An realizat cateva illustrate maxime folosind timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei și două cărți poștale Allex Collection iar una foarte veche, Ed, Luceafărul S.A din anii 1930 – 1940. Am aplicat stampila prima zi a emisiunii, la O.P.37 București.

Palatul Mogoșoaia

Construit în anul 1702 de către Constantin Brâncoveanu, pentru a-i servi drept reşedinţă (alături de reşedinţele de la Potlogi, Doiceşti, Brâncoveni şi Sâmbăta de Sus). În prezent, palatul şi domeniul brâncovenesc sunt un punct turistic important, în interiorul palatului funcţionând şi Muzeul de Artă Brâncovenească.Elementele de interes turistic ale domeniului sunt Biserica Sfântul GheorgheTurnul porţiiCuhniaPalatul domnescCasa de oaspeţigheţăriaserele şi Cavoul familiei.

Doamna comediei româneşti ne-a părăsit!

Tamara Buciuceanu-Botez a încetat din viață, marţi, 15 octombrie 2019, la vârsta de 90 de ani., Personalitate unică, Tamara Buciuceanu-Botez a scris pagini de istorie în cei peste 65 de ani de carieră, interpretând roluri în teatru dramatic, teatru de revistă, operetă, televiziune şi film. A fost una din reprezentantele generaţiei de aur a teatrului românesc, fiind supranumită „Doamna comediei româneşti“. 
Dumnezeu să o ierte și să o odihnească în pace!

CECILIA CUȚESCU-STORCK, 140 DE ANI DE LA NAȘTERE

Joi, 14 martie 2019,  Romfilatelia  a lansat emisiunea de mărci poștale „Cecilia Cuțescu-Storck, 140 de ani de la naștere”, dedicată celebrării vieții și personalității primei profesoare de arte decorative din România, remarcată și ca prima femeie profesor la o universitate de artă de stat din Europa. Emisiunea cuprinde un timbre cu valoarea nominal de 5 lei, o coliță dantalată, al cărei timbre are valoarea de 28,50 lei și un plic prima zi.

Născută pe 14 martie 1879 în comuna Câineni (Vâlcea), Cecilia Cuţescu de la 18 ani se dedică în totalitate carierei artistice. A studiat pictura la Munchen şi Paris cu cei mai buni poferosori ai vremii. După 9 ani de studii în străinătate, timp în care a expus constant la Bucureşti şi Paris, Cecilia Cuţescu se stabileşte în Bucureşti.

 Întoarsă în ţară se ocupă de promovarea artei femeilor înfiinţând în 1916 „Asociaţia Femeilor pictore şi sculptore”. Timp de 11 ani participă la toate expoziţiile acestei asociaţii. Tot în anul 1916, Cecilia, devine profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, fiind prima femeie profesor la o universitate de artă din Europa.Din 1933 a fost aleasă preşedintă a Sindicatului de Arte Frumoase.

Are foarte multe expoziţii personale în ţară (la Tinerimea Artistică, saloane oficiale, expoziţii de stat) şi peste hotare. În 1924 şi 1928 reprezintă România la Bienala de la Veneţia. Pentru întreaga activitate artistică, care a însemnat foarte multă muncă şi dedicare, în 1957 Cecilia Cuţescu Storck primeşte titlul de „Maestru Emerit al artei”.

Lucrările figurarive prin excelenţă se caracterirează prin rigurozitatea şi sobrietatea excuţiei, linii armonioase şi cromatică caldă. Pictor de alegorii, Cecilia Cuţescu a fost asemănată uneori cu Paul Gauguin.

Vă prezint ilustratele maxime realizate, folosind cărțile poștale Allex Collection și timbrele emisiunii. Am aplicat ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 Bucuești.

Cecilia Cuțescu-Storck

Autoportret aflat la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din București.

Cecilia Cuțescu-Storck

Fotografie  făcută se soțul său, Frederic Srorck, in anul 1913.

Cecilia Cuțescu-Storck

Portret realizat de Frederic Srorck, expus la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din București.