Emisiunea de mărci poștale ”Neagoe Basarab, 500 de ani de la trecerea la cele veșnice” a fost pusă în circulație, joi, 5 august 2021. Emisiunea este alcătuită dintr-un timbru și o coliță dantelată.
Sfântul Voievod Neagoe Basarab a fost Domn al Țării Românești între anii 1512 – 1521. În timpul domniei sale, viața spirituală și duhovnicească ortodoxă a cunoscut o perioadă de strălucită înflorire. Ctitor, printre altele, al sfintei Mănăstiri Curtea de Argeș, a rămas în istorie ca „Domn al culturii, spiritualității și Prinț al Păcii”. Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 8 iulie 2008. Prăznuirea lui se face pe data de 26 sepembrie.
Cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am realizat două ilustrate maxime.
Neagoe Basarab
Icoană reprezentându-l pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, canonizat în anul 2008.Icoana se află la Biserica Silvestru, București.
Pictura votivă de la Mănăstirea Curtea de Argeș, executată în secolul al XVI-lea de Dobromir. Alături de domnitor, apar Doamna Despina Milița și cei șase copii ai lor.
Cu prilejul restaurării întreprinse în secolul al XIX-lea, pictura a fost desprinsă de pe peretele bisericii și, după un periplu de mai multe decenii prin diferite instituții muzeale, a ajuns la Muzeul Național de Istorie a României, unde a fost supusă, în anii 2008 și 2009, unui meticulos proces de restaurare.
La 20 martie 2021 s-au împlinit 190 de ani de la nașterea lui Theodor Aman (20 martie 1831 – 19 august 1891), pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București. Theodor Aman reprezintă pentru istoria plasticii românești primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului.
Cu ocazia acestui eveniment aniversar, a fost lansată o emisiune filatelică, formată din patru mărci poștale, care preazintă tablouri aparținând Muzeului Theodor Aman.
Am realizat ilustrate maxime cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collection și stampila prima zi a emisiunii.
Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, adică în urmă cu 10 ani. Data la care se sărbătoreşte această zi este data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). „Fiind foarte român, Eminescu e universal”, spunea poetul Tudor Arghezi.
În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.
Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.
Vneri, 15 ianuarie 2021, a fost lansată emisiunea de mărci poștale dedicată Zilei Culturii Naționale.. Cele trei mărci poștale ale emisiunii reproduc, poetului Mihai Eminescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei), scriitorului Ioan Slavici (pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei) și tânărului compozitor și interpret Ciprian Porumbescu(pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei).
Am realizat cărți poștale maxime, cu timbrele emisiunii, ,cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii
Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iuie 1889)
Poet, prozator și jurnalist român, socotit drept cea mai importantă voce poetică din literature română, ”Lucefărul poeziei Românești”.
Ioan Slavici ( 1848 – 1925)
Scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent al Academiei Române.(din anul 1882)
Ciprian Porumbescu (1853 -1883)
Violonist, compozitor, teolog şi mare patriot, creatorul primei operete româneşti – „Crai nou”.
Vineri, 8 ianuarie 2021, a fost lansată emisiunea de mărci poștale cu tema Colecțiile muzeelor dispărute, dedicată aducerii aminte a unui muzeu foarte cunoscut și apreciat în București: Muzeul Simu.
Cele patru opere de artă reprezentate pe timbre sunt: Anastase Simu, bust sculptat de Frederick Storck; o natură statică pictată de Marius Bunescu: Pere; o Marină de Eugen Voinescu; Veneția, operă a pictorului Ștefan Popescu
Cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am reusit sa realizez in conditii grele, generate de pandemia prin care trecem, ilustrate maxime.
Muzeului Simu, înființat de colecționarii Anastase și Elena Simu, a fost ridicat în formă de templu grecesc, și a fost inaugurat la 21 mai 1910.
Colecția muzeului cuprindea circa 1.200 de piese din toate genurile artistice: pictură, sculptură, grafică, artă decorativă.. În 1927, colecția, a fost donată statului român.
Muzeul Simu a funcționat până în anul 1960 când a fost demolat pentru a construi în locul său Magazinul de Confecții Eva. O parte din colecțiea muzeului se află astăzi la Muzeul Național de Artă ai României, iar o altă în colecția Simu de la Pinacoteca București.
Anastase Simu. Bustul din marmură, realizat de sculptorul Frederic Storck în 1901, se afla la loc de cinste, în cea de-a doua sală a Muzeului. În present se află în colecția Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck.
Natură statică, Pere. Pictură de Marius Bunescu, fostul director al Muzeului Simu. Lucrarea a fost donată chiar de către pictor în 1932 și expusă în cadrul Muzeului. Se află astăzi în colecția Pinacotecii Bucureștiului
Marină de Eugen Voinescu, Lucrarea a fost realizată în anul 1900 și achiziționată de la artist un an mai târziu. În prezent se află în colecția Pinacotecii Bucureștiului.
Veneția lui Ștefan Popescu, a fost pictată de artist în 1923 și a fost expusă de-a lungul timpului în diverse expoziţii, cel mai recent în anul 2020, în cadrul expoziției deschise la Palatul Suțu – Muzeul Simu și Pinacoteca București.
Miercuri, 25 noiembrie a.c., a fost lansată emisiunea de mărci poștale „Nuduri în pictura românească”, în care sunt ilustrate opere de acest gen aparținând lui Theodor Pallady.Emisiunea este formată din patru mărci postale cu valorile nominale de 2,20, 3.30, 5, si 19 lei.
Cu aceste timbre și ștampila prima zi a emisiunii am făcut ilustrate maxime folosind, ca support, cărțile poștale Allex Collection.
Theodor Pallady a avut ascendenţă nobilă, s-a născut, crescut şi educat într-o familie veche de boieri din Moldova. Aşa s-a manifestat toată viaţa, ca un aristocrat, refugiindu-se în artă, pe care o consideră o necesitate, şi nicidecum o îndemânare.
Pallady a studiat până în 1889 ingineria la Politehnica din Dresda, luând în acelaşi timp lecţii de desen şi pictură cu Erwin Oehme, care, recunoscându-i înzestrarea artistică, l-a sfătuit să plece la Paris. In capitala Franţei a lucrat în atelierul lui Jean Arman şi s-a înscris la Académie des Beaux-Arts.
În 1904 a revenit în ţară şi a expus la Ateneul Român şi la Saloanele Oficiale. A menţinut însă legatura cu Parisul, unde a deschis mai multe expoziţii personale. Strânsa prietenie cu pictorul francez Henri Matisse, cu care coresponda frecvent, a fost benefică de ambele părţi, în sensul unui schimb intens de opinii constructive.
Simbolismul perceput la început din perspectiva profesorului său, Gustave Moreau, este substratul multora din lucrările sale. De aici provine şi pasiunea lui de a picta nuduri şi natura statică.
Nudurile sale par a fi într-o permanentă întrepătrundere cu atmosfera interioarelor. Femeia apare ca un simbol al iubirii, şi mai puţin al dorinţei, ca o meditaţie asupra destinului
În anul 2012 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române
Toujours du Baudelaire, un omagiu dedicat de Theodor Pallady marelui poet simbolist. Tabloul aparține Muzeului Național de Artă al României din București.
Femeie nud. Tabloul aparține Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești.
Femeie pe canapea, Tabloul aparține Muzeului Național de Artă al României din București.
Nud la mare.. Tabloul aparține Muzeului Național de Artă al României din București.
A plecat dintre noi indrăgita actriță Draga Olteanu Matei, o stea de aur a scenei si filmului românesc. Dumnezeu să o odihnească în pace!
Draga Olteanu Matei (n. 24 octombrie 1933, București – d. 18 noiembrie 2020, Iași) a fost o apreciată actriță de comedie, ce a jucat pe scena Teatrului Național București, în numeroase filme și la televiziune. Reprezentantă a generației de aur a teatrului românesc, Draga Olteanu Matei a avut un palmares foarte bogat. A jucat în 90 de filme, în peste 50 piese de teatru și 100 roluri în Televiziune.
De-a lungul carierei sale a jucat în diferite piese de teatru: „Coana Chirița” după Alecsandri, pentru care a scris și un scenariu de film în două serii (Coana Chirița – 1986 și Chirița la Iași 1987), „Gaițele” de Kiritescu (1977), „Căruța cu paie” de Mircea Ștefanescu, „Hagi Tudose” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Domnișoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu, „Pisica în noaptea de Anul Nou” de D.R. Popescu, „Autorul e în sală” de Ion Baiesu etc.
Pe scena Teatrului Național a mai jucat în „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, în „Crima pentru pământ”, o dramatizare după romanul cu același nume al lui Dinu Săraru.
În televiziune a făcut un cuplu cu regretatul Amza Pellea jucând-o pe Veta, soția lui Nea Marin, în numeroase show-uri TV și în filmul artistic „Nea Marin miliardar”.
În 2002, i-a fost acordată distincţia Ordinul Naţional ”Steaua României” de către Preşedinţie, pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească.
Cu timbrele emisiunii, cartile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am realizat două ilustrate maxime.
Autoportret
Cartea poștala ilustrează reconstrucția tridimensională a chipului lui Rafael Sanzio, realizată de cercetătorii de la Universitatea Tor Vergata din Roma
La data de 20 martie 2020, s-au împlinit 200 de ani de la naşterea lui Alexandru Ioan Cuza, una dintre cele mai de seamă personalităţi ale istoriei româneşti, domnitorul sub care s-au făcut primii paşi spre constituirea unui stat naţional unitar român, prin dubla sa alegere atât în Moldova cât şi în Ţara Românească, domnia sa de numai şapte ani marcând, totodată, începutul perioadei de modernizare a României.
Recunoaşterea unirii celor două principate s-a materializat prin crearea primului guvern unitar al României la 22 ianuarie/3 februarie 1862, condus de Barbu Catargiu, şi prin deschiderea, la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862 a primului Parlament al României, domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamând în mod solemn, în faţa Adunărilor Elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala ţării, consemnează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
În următorii ani, a avut loc un vast program de unificare şi centralizare a unor instituţii (poştă, telegraf, vămi), a circulaţiei monetare, a sistemului judecătoresc sătesc. A fost organizată armata şi s-au înfiinţat şcoli militare. S-a trecut apoi la reforme radicale, precum secularizarea averilor mănăstireşti (octombrie 1863) şi reforma agrară, care i-a nemulţumit pe conservatori şi pe liberalii radicali. Astfel, pentru continuarea reformelor Alexandru Ioan Cuza a numit un nou guvern condus de liderul liberalilor moderaţi Mihail Kogălniceanu (12/24 oct. 1863 – 26 ian./7 febr. 1865).
Ca urmare a tensiunilor tot mai mari create de conservatori (ostili lui Cuza din cauza reformei agrare) şi liberali-radicali (nemulţumiţi de felul său autoritar de conducere a statului), la 10/11 februarie (22/23) 1866, Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să semneze actul de abdicare în care se afirma că potrivit „dorinţei naţionale” depunea „cârma guvernului în mâna unei Locotenenţe Domneşti şi a Ministerului ales de popor”, potrivit lucrării „Dicţionar biografic de istorie a României” (Editura Meronia, 2008).
Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut restul vieţii în exil. S-a retras la Viena, apoi la Florenţa, şi a murit în Germania, la Heidelberg, la 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani. A fost adus în ţară şi înmormântat în comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial osemintele sale au fost aşezate în biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde se află şi astăzi.
Romfilatelia a introdus în circulaţie, la data de 20 martie 2020, emisiunea de mărci poştale intitulată „Aniversări. Evenimente. Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naştere”, alcătuită din două mărci poştale: pe marca poştală cu valoarea de 5 lei este reprezentat aversul Medaliei „PRO VIRTUTE MILITARĂ” iar pe marca poştală cu valoarea de 12 lei este reprezentat portretul – bust al lui Alexandru Ioan Cuza în uniformă militară.
Cu toate condițiile grele, create de pandemia ”COVID – 19”, am reusit să fac câteva illustrate maxime.
Medalia ”PRO VIRTUTE MILITARI”
Este prima medalie militară românească, instituită în anul 1860 de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi decernată pompierilor participanţi la luptele contra turcilor, date pe Dealul Spirei în ziua de 13 septembrie 1848. Legea a fost promulgată de către Alexandru Ioan Cuza la data de 24 mai 1860, Aceasta prevedea, pe lângă pensiile militare, acordarea unei medalii de onoare cu „panglică tricoloră tuturor ostaşilor ce au luat parte la acea luptă”.
Alexandru Ioan Cuza
Portret realizat de pictorul Mișu Popp, ulei pe pânză, 59,5 x 48,5 cm.
Alexandru Ioan Cuza
Litografie realizată de August Strixner, Viena, 1861.
Emisiunea
comună de mărci poștale România-Malta intitulată „Arhitectură, Palate”, a fost lansată, luni, 14 octombrie 2019 și este
formată din două timbre care ilustrează, Palatul Mogoșoaia din România și
Palatul Verdala din Malta.
An realizat cateva illustrate maxime folosind timbrul cu
valoarea nominală de 1,50 lei și două cărți poștale Allex Collection iar una
foarte veche, Ed, Luceafărul S.A din anii 1930 – 1940. Am aplicat stampila
prima zi a emisiunii, la O.P.37 București.
Palatul
Mogoșoaia
Construit în anul 1702 de către
Constantin Brâncoveanu, pentru a-i servi drept reşedinţă (alături de reşedinţele
de la Potlogi, Doiceşti, Brâncoveni şi Sâmbăta de Sus). În prezent, palatul şi
domeniul brâncovenesc sunt un punct turistic important, în interiorul palatului
funcţionând şi Muzeul de Artă Brâncovenească.Elementele de interes turistic ale
domeniului sunt Biserica Sfântul Gheorghe, Turnul porţii, Cuhnia, Palatul
domnesc, Casa de oaspeţi, gheţăria, serele şi Cavoul
familiei.
Tamara Buciuceanu-Botez a încetat din viață, marţi, 15 octombrie 2019,
la vârsta de 90 de ani., Personalitate unică, Tamara Buciuceanu-Botez a scris
pagini de istorie în cei peste 65 de ani de carieră, interpretând roluri în
teatru dramatic, teatru de revistă, operetă, televiziune şi film. A fost una
din reprezentantele generaţiei de aur a teatrului românesc, fiind supranumită „Doamna comediei româneşti“.
Dumnezeu să o ierte și să o odihnească în pace!
Maximafilie Maximaphily Alexandru Antonache Romania 