RSS Feed

Tag Archives: aniversare

Mediaș, 750 de ani de atestare documentară

La 3 iunie 1267, Mediașul a fost pentru prima dată menționat documentar cu numele ”Villa Medies”, iar apoi, în 1283, cu numele de ”Sacerdos de Medies”, potrivit volumului ”Enciclopedia Geografică a României” (2002). În 1359 localitatea a fost declarată oraș – ”Civitas Megyes” – având dreptul de a avea târguri anuale de vite, cereale și fructe.

Cu prilejul acestei aniversări Romfilatrlia a pus in circulație emisiunea aniversară Mediaș, 750 de ani de atestare documentară, vineri, 11 august 2017, formată din patru timbre care ilustrează principalele monumente istorice precum și unele simboluri specifice orașului.

Cu timbrele emisiunii am realizat ilustrate maxime folosind, ca suport, cărțile poștale Allex Collection si  ștampila prima zi a emisiunii.

 

Liceul Stephan Ludwig Roth

1Prima atestare documentară a liceului este din anul 1604. In 1821 este angajat în predare Stephan Ludwig Roth, umanist progresist..Pe parcursul activităţii sale Roth a militat pentru acceptarea ideilor progresiste, a introdus educaţia fizică şi cântul ca discipline optând pentru desfăşurarea orelor în limba latină. In 1889 a fost construită o clădire în care se găseau biblioteca, sala de desen şi patru clase elementare (fosta clădire „doi” până în 1993). Între 1909 şi 1912 se construieşte actuala clădire a liceului. Pentru câţiva ani, la liceu lucrează ca profesor Hermann Oberth.

 

Catedrala Ortodoxă cu Hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil”

2Catedrala ortodoxă din Mediaş,  a fost construită între anii 1929 şi 1935, fiind astfel una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din Transilvania, în condiţiile în care această parte a ţării este renumită mai ales pentru bisericiile şi catedralele greco-catolice. Catedrala Ortodoxă din Mediaș dispune de două turnuri impunătoare care pot fi remarcate de la o distanță impresionată.

 

 

Complexul Arhitectural Franciscan

3Unul din cele mai vizitate obiective turistice din Mediaș este Complexul Arhitectural Franciscan care cuprinde biserica și mănăstirea franciscană. In jurul anului 1444, lăcașul de cult se afla în administrația călugărilor franciscani, ulterior fiind transformat în spital.

Astazi complexul are forma unui trapez străjuit la sud de biserică. Partea de est a mănăstirii este cea mai veche a construcției și corespunde perioadei gotice. În prezent, construcţia găzduiește colecţiile Muzeului Municipal Aici se găsesc exponate de mare valoare: tezaurul de la Șeica Mică, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramică populară.

 

 

Biserica Sfânta Margareta

4Biserica fortificată Sf. Margareta a fost construită în anul 1488 în stil gotic, înconjurată de un zid de apărare cu turnuri. Turnul, înclinat din cauza structurii solului, construit în 1460, a fost supraînălțat cu 3 nivele în 1550, iar în 1551 când a atins înălțimea de 68,5 m, și a mai primit 4 turnulețe, în semn, că orașul avea judecătorie. În anul 1783 acoperișul a fost refăcut iar cele patru turnuri reparate. urnul constituia un punct ideal de observație al împrejurimilor. În acele vremuri nesigure trâmbițasul orașului avea misiunea de a da alarmă cu trompeta în caz de pericol. De aici provine numele de Turnul Trompetiștilor. În acest turn a fost reținut Vlad Țepeș în anul 1476, în urma unui conflict cu Matei Corvin.

 

Anunțuri

Orașele României, Cluj-Napoca

Pentru a marca un eveniment istoric important, împlinirea a 700 de ani de la ridicarea Clujului la rang de oraș, Romfilatelia a pus in circulație, de data aceasta, chiar la cluj-Napoca  (O.P.1), o emisiune filatelică intitulată  Orașele României, Cluj-Napoca, compusă din patru timbre, astfel:

-3,50 lei reproduce imaginea Catedralei Mitropolitane Catedralei Mitropolitane Ortodoxe ”Adormirea Maicii Domnului”

-4,00 lei prezintă Bastionul (Turnul) Croitorilor,

-4,50 lei ilustrează Teatrul Național ”Lucian Blaga”

-15,00 lei redă imaginea Universității ”Babeș — Bolyai”, 

 De asemenea, au fost editate patru cărți maxime, de această dată reușite.

 

 

 

1

 

Catedrala Mitropolitană Ortodoxă

 

Este situată în Piața Avram Iancu. A fost ridicată în perioada anilor 1923-1933, imediat după unirea Transilvaniei cu România, din inițiativa si cu contribuția specială a Episcopului Nicolae Ivan (1855-1936).  Poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului„. În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului.

 

 

 

2

 

Bastionul (Turnul) Croitorilor

Bastionul face parte din al doilea sistem de ziduri şi întărituri ale oraşului, ridicate din secolul al XV-lea până în secolul al XVII-lea. Prima atestare documentară datează din secolul al XV-lea, din timpul regelui Ungariei, Matei Corvin. Acest turn şi-a primit numele după breasla croitorilor care avea obligaţia să-l întreţină şi să păzească oraşul în acel punct, fiind singurul bastion al cetăţii care s-a păstrat integral. 

În 2007-2009,  bastionul a fost restaurat, iar în prezent găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o cafenea literară la subsol, o sală de conferințe și spații expoziționale.

 

 

 

 

3

 

Teatrul Național „Lucian Blaga“

A fost ridicat în anii 1904-1906, pe locul fostei piețe de lemne a orașului, în actuala Piața Avram Iancu. Inaugurarea sa a avut loc în 7-8 septembrie 1906. Aici își au sediul Teatrul Național „Lucian Blaga“ și Opera Română. În fața intrării principale sunt așezate statuile lui Mihai Eminescu și a lui Lucian Blaga

 

 

 

 

4

Universitatea „Babeş-Bolyai” 

Reprezintă una dintre cele mai mari instituţii de învăţământ superior din România, oferind 111 specializări, din care 99 în română, 59 în maghiară, 16 în germană, 2 în ucraineană, 8 în engleză şi câte una în franceză şi italiană. În formula de acum universitatea a luat fiinţă în 1959, prin decizia politică de a se unifica universităţile „Babeş” (cea română) şi „Bolyai” (cea maghiară).

Clădirea centrală în stil neorenascentist (str. Kogălniceanu nr. 1) a fost construită în sec. al XIX-lea, ca urmare a dezvoltării universităţii „Ferenc József” din acea vreme. În perioada interbelică, purtând numele regelui „Ferdinand I”, universitatea s-a extins prin construirea Colegiului Universitar.

 

 

80 de ani de la înființarea Muzeului Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’

Acum 80 de ani, în ziua de 17 mai, era inaugurat la Șosea, Muzeul Satului Românesc (actual Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”), în prezența regelui Carol al II-lea al României.si a celor mai importante personalităţi ale vremii. Satul era adus la București după mai bine de 10 ani de cercetări aprofundate în peste 600 de localități din România interbelică. Aici sunt prezentate publicului locuinţe, monumente, artefacte provenind din diferite zone ale ţării, care ilustrează modul de viaţă de zi cu zi din lumea satului românesc al acelor vremuri.

 

Sursa :

http://www.muzeul-satului.ro/

 

Pentru a marca acest eveniment a ost pusă în circulație o emisiune de mărci poștale intitulată  ”Anotimpuri la Muzeul Satului” formată din patru timbre cu valorile nominale de:

– 2,00 lei  -Biserica Sfinții Voievozi, din satul Răpciuni, comuna Hangu , Județul Neamț;

– 2,40 lei  -reproduce imaginea Gospodăria Jurilovca din Județul Tulcea;

-8,00 lei  – Gospodăria Surdețti, Maramureș;

-15,00 lei – redă imaginea Gospodariei din Chiojdu Mic, Județul Buzău;

 

Menționez că în comunicatul de presă  sau strecurat erori privind valoarea timbrelor și imagile acestora. Aceste erori sunt reluate și in pliantul difuzat la magazinele Romfilatelia. Treabă de ”profesioniști”.

 

Am realizat câteva ilustrate maxime, cu timbrele acestei emisiuni si cărțile postale editate de Allex Collection. Cartea poștală cu Gospodăria Jurilovca o am de la Muzeul Satului, fiind singura carte postală existentă, din imaginile celor patru mărci poștale. Mă întreb, rhetoric bineînțeles, era așa de greu să fie o colaborare între Romfilatelia și muzeu, dacă au vrut sa marcheze acest moment aniversar  și prin mijloace filatelice? Am folosit ștampila prima zi a emisiunii la OP, 37 București 20.04.2016.

 

 

1Gospodăria din Chiojdu- Mic, Județul Buzău

Casa a fost  reconstruită în muzeu  în anul 1936, după un exemplar de la începutul secolului al XVIII-lea.  Casa poartă amprenta arhitecturii populare  din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea, din zona subcarpatică a Buzăului. Casa este înălţată pe o impunătoare temelie din zidărie de piatră de râu, în care sunt adăpostite pivniţa şi încăperea cu unelte. Pereţii casei sunt realizaţi din bârne rotunde de brad, cu diametrul mic, aşezate în cununi orizontale, încheiate „troceşte”. Capetele bârnelor depăşesc linia pereţilor, rămânând vizibile la colţurile casei. Un frumos foişor deschis, pe stâlpi de lemn ciopliţi, avansează peste intrarea beciului, protejând-o.

Sursa :

http://www.muzeul-satului.ro/viziteaza-muzeul/35/chiojdu-mic-buzau

 

  

2

 

Biserica „Sfinţii Voievozidin satul Răpciuni, comunaHangu-judeţul Neamţ, a intrat în colecţia Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în anul 1958, fiind transferată şi salvată odată cu satele mutate de pe valea Bistriţei, unde urma a fi construită hidrocentrala Bicaz. Biserica a fost construită în anul 1773, în vremea voievodului Grigore Ghica, dată crestată în lemn cu caractere chirilice pe ancadramentul uşii intrării din pridvor şi în pronaos.

 

 

Sursa :

http://www.muzeul-satului.ro/viziteaza-muzeul/30/rapciuni-neam

 

 

 

3Gospodăria Șurdești, Maramureș

Gospodăria transferată în muzeu în anul 1967 datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, provenind din Ţara Lăpuşului, zonă, care alături de alte „ţări” româneşti (Maramureş, Făgăraş, Haţeg etc.), atestă vechea organizare politică a populaţiei româneşti, cu mult înainte de constituirea primelor formaţiuni statale.  În concordanţă cu mediul geografic şi cu evoluţia istorică şi în funcţie de condiţiile social-economice, satul Şurdeşti s-a dezvoltat ca sat de tip răsfirat, reprezentativ pentru aşezările româneşti din zona colinară. Ocupaţiile tradiţionale sunt agricultura, pomicultura, creşterea animalelor, mineritul şi lucrul la pădure.

Sursa :

http://www.muzeul-satului.ro/viziteaza-muzeul/61/surdesti-maramures-sec-al-xviii-lea

 

 

 

4Gospodăria Jurilovca, Județul Tulcea

Casa cu toate anexele gospodăreşti –  ansamblu construit în anul 1898 – a fost transferată în muzeu în anul 1963 din comuna Jurilovca, localitate situată pe malul lacului Razim (Razelm). Cele zece încăperi ale sale, cu funcţii diferenţiate, sunt dispuse în unghi drept, celelalte două laturi ale incintei fiind închise de un gard zidit din piatră. În spaţiul interior astfel creat este amplasat cuptorul pentru gătit în timpul verii şi coteţul de păsări. Prin stilul constructiv, elementele decorative şi prin prezenţa masivă a uneltelor de pescuit, gospodăria de la Jurilovca constituie un document valoros de viaţă şi muncă a unei populaţii(lipovenii)  care şi-a găsit în România a doua sa patrie.

Sursa :

http://www.muzeul-satului.ro/viziteaza-muzeul/3/jurilovca-tulcea

 

135 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

135 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

La 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.

Pentru a marca acest eveniment, Romfilatelia a lansat o emisiune filatelică formată din două timbre cu valorile nominale de 3,30 lei, respectiv 9,10 lei.

Cu aceste timbre, Asociația Filateliștilor din Bucuresti a realizat trei ilustrate maxime, prezentate mai jos, folosind ștampila prima zi a emisiunii, aplicată la OP 37 București.

ION CAMPINEANU

Ion I. Câmpineanu (1841–1888)

A fost primul guvernator al Băncii Naţionale a României în perioada 1880-1882, pentru a reveni în aceasta funcţie la începutul anului 1888. Guvernatorul Ion. I Câmpineanu a fost instalat în funcţie la 15 iulie 1880 în cadrul primei Adunari generale a acţionarilor băncii. Au fost desemnaţi tot atunci directorii (Theodor Ştefănescu, Theodor Mehedinţeanu, Emil Costinescu, Dinu Bilcescu) şi cenzorii (Ştefan Ioanid, Menelas Ghermani, Em. Hillel Noah, Constantin Angelescu).

 

I CAMPINEANU VERSO

Emil Costinescu (1844-1921)

EMIL COSTINESCUFinanţist, ministru de Finanţe, unul dintre fondatorii şi directorii Băncii Naţionale a României. Incepând cu 15 iulie 1880,  a fost primul director al Serviciului Fabricării şi Contabilităţii Biletelor din cadrul Băncii Naţionale a României, pe care l-a condus timp de 16 ani.

BANCNOTA DE 20 LEI

Bancnota cu valoarea nominală de 20 lei,

emisă de Banca Naţională la data de 28 februarie 1881 tipărită în atelierele BNR din Bucureşti, folosind clişee şi hârtie cu filigran elaborate la Banca Franţei..

Surse :

            http://www.bnr.ro/Istoria-BNR-1052.aspx

             http://www.bnr.ro/Ion-Campineanu-1084.aspx

            http://www.bnr.ro/Inceputurile–1053.aspx

145 de ani de la inaugurarea Monetăriei Statului

Inaugurarea Monetariei Statului a avut loc la 24 februarie 1870, într-un sediu de pe Șoseaua Kisselef, în prezența domnitorului Carol I, a primului ministru Alexandru Golescu și a ministrului de finante I.C. Brătianu.

În acest an s-au bătut 5000 de monede de aur de 20 Lei și 400.000 de monede de argint de 1 Leu. Moneda de 1 leu este prima monedă românească pe care apare numele monedei nationale – 1 Leu.

Romfilatelia dedică emisiunea filatelică 145 de ani de la inaugurarea Monetăriei Statului sărbătoririi acestei instituții fundamentale românești.

Timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 8,10 lei ilustrează imaginea primei clădiri a Monetăriei Statului din anul 1870, alături de imaginea reversului primei monede de 1 leu, din argint, emisă de Monetărie în același an, 1870, și încadrată în grafica timbrului într-un perfor special.

Timbrul coliței emisiunii, având valoarea nominală de 14,50 lei, prezintă prima monedă de 20 de lei din aur, bătută de Monetăria Statului în anul 1870, iar pe manșetă este ilustrată efigia Regelui Carol I, în prezența acestuia fiind inaugurată, la 24 februarie 1870, prima Monetărie a României.

Cu aceste mărci poștale domnul dr. Ioan Daniliuc, sub egida AFB, a realizat ilustrate maxime, folosind ștampila prima zi București 19.05.2015

moneda 1 leuMoneda de1 leu 1870

Avers: inscripţia CAROL I DOMNUL ROMANIEI, efigia domnului spre stînga, cerc perlat exterior
Revers: valoarea nominală 1 LEU, anul 1870, cunună formată dintr-o ramură de laur (stînga) şi una de stejar (dreapta); sub panglica ce leagă cele două ramuri se află litera C, iniţiala inginerului C.J. Cândescu, directorul şi organizatorul monetăriei de la Bucureşti
Diametru: 23 mm
Masa:  5 g
Material: argint 83.5%, cupru 16.5%
Tiraj: 400.000 piese

moneda 1 leu verso

moneda 20 lei

Moneda de 20 Lei 1870

Avers: valoarea nominală 20 LEI, anul 1870, cunună formată dintr-o ramură de laur (stînga) şi una de stejar (dreapta); sub panglica ce leagă cele două ramuri se află litera C, iniţiala inginerului C.J. Cândescu, directorul şi organizatorul monetăriei de la Bucureşti, cerc perlat exterior
Revers: inscripţia CAROL I DOMNUL ROMANIEI şi efigia domnului spre stînga, cerc perlat exterior
Diametru: 21 mm
Masa: 6.452 g
Material: aur 90%, cupru 10%
Tiraj: 5.000 piese

Pe monedele de 1 leu de argint şi 20 de lei de aur din 1870 era reprezentat portretul domnitorului Carol I. Prezenţa efigiei a fost interpretată de Turcia ca o manifestare a tendinţelor de independenţă ale României. În urma protestelor Turciei, pe toate monedele emise între 1872 şi 1876 efigia a fost înlocuită de stema sau de coroana României.

Surse de informare

http://monetariastatului.ro/145-de-ani/

http://www.bancnote-monede.ro/page/28/

http://romaniancoins.org/ro20lei1870.html

150 de ani de la înființarea CEC

CEC Bank a aniversat pe 24 noiembrie 2014, 150 de ani de la înființare. Denumită inițial Casa de Depuneri și Consemnațiuni, instituția a devenit in scurt timp un simbol național si un pilon important pentru valorile autentice romanești

In data de 24 noiembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat legea de infiintare a bancii. La 1 ianuarie 1865, Casa de Depuneri și Consemnațiuni și-a început activitatea.

Piatra de temelie a Palatului CEC a fost pusă în 8 iulie 1897, în prezența Regelui Carol I al României și a Reginei Elisabeta. 

Realizată după planurile arhitectului Paul Gottereau, cu elemente specifice din arhitectura franceză de la sfârșitul secolului XIX, Palatul CEC a fost terminat în anul 1900.

Tehnic, palatul se distinge printr-o „fațadă simetrică in mijlocul căreia se deschide intrarea, scoasă în evidență printr-o monumentală arcadă in plin centru susținută, de o parte și de alta, de câte doua coloane gemene, in stil compozit. Cele patru volume de colț, decorate cu frontoane și steme, sunt acoperite de cupole în stil renascentist.”

În prezent, palatul găzduiește sediul CEC Bank, urmașa vechiului C.E.C. (Casa de Economii și Consemnațiuni).

În data de 28 noiembrie 2014, Romfilatelia a lansat o emisiune de mărci poștale compusă dintr-un timbru în valoare de 8,10 lei și o coliță dantelată de 14,50 lei (preț excesiv de mare, ba chiar abuziv). De ce lansarea a fost pe 28, și nu pe 24 noiembrie când se împlineau 150 ani de la înființare, nu am reușit să înțeleg, poate ne va  explica Romfilatelia. Constat că timbrul coliței nu are nici o legătură cu evenimentul aniversat, mai degrabă este o reclamă pentru cec Bank.

Cu timbrele emisiunii și ștampila prima zi, am realizat câteva ilustrate maxime.

CEC 1

CEC 1 verso

CEC 2

CEC 3

Istoria regalității –Regele Mihai I al României.

Regele Mihai I al României a împlinit ieri, 25 octombrie 2014, 93 de ani. Este singurul şef de stat din cel de-al Doilea Război Mondial care este încă în viaţă şi martorul a nouă decenii de istorie, timp în care România a trecut prin monarhie, dictatura regală, a avut guvern legionar, apoi s-a confruntat cu dictatura comunistă şi a revenit la democraţie în urma Revoluţiei din Decembrie 1989.

În onoarea Regelui, au loc mai multe manifestări culturale, printre care și lansarea unei emisiuni filatelice omagiale, compusa dintr- un timbru cu valoarea nominală de 4,70 lei, pe care este reprezentat Majestatea Sa Regele Mihai I în anul 2008, la biroul său din Palatul Elisabeta,și o coliță cu timbrul având valoarea nominală de 14,50 lei, ce prezintă pe Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Ana ai României, în același birou din Palatul Elisabeta, iar fundalul manșetei coliței ilustrează Castelul Peleș, alături de imaginile a trei mărci poștale dedicate Majestății Sale Regele în 1929-1930, 1940-1942 și 1947;

Cu aceste mărci și cărți poștale ilustrate emise de Allex Collection, am realizat câteva ilustrate maxime, folosind ștampila prima zi a emisiunii, București 25.10.2014, aplicată la Oficiul Poștal 37.

1

2

3