Flux RSS

Category Archives: cultura

CUPLURI CELEBRE. POEZIA DRAGOSTEI

Pentru a marca Ziua Culturii Naționale,  și implinirea a 170 de ani de la nașterea  luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu, miercuri 15 ianuarie 2020, Romfilatelia a pus în circulație emisiunea de mărci poștale „Cupluri celebre. Poezia dragostei, compusă din două timbre și o coliță nedantelată.

Am realizat mai multe illustrate maxime cu aceste timbre, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

MIHAI EMINESCU

 S-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Luceafătul poeziei românești.  Avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant și de teoriile lui Hegel.

 Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, după ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentă, în casa de sănătate a doctorului Șuțu din strada Plantelor nr. 9.
George Călinescu îl socotea pe Mihai Eminescu ca fiind ” cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”.

Ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu a fost declarată în 2010 ”Ziua Culturii Naţionale”. Pictură de Alexandru Darida, din ciclul ”Extraordinar Popor Extraordinare Portrete”.

VERONICA MICLE

S-a născut la 22 aprilie 1850, la Năsăud și a murit la 3 august 1889, la Văratec, Neamț. A fost o poetă romînă. A publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului larg în special datorită relației cu Mihai Eminescu.

MIHAI EMINESCU ȘI VERONICA MICLE

Au trăit o poveste de iubire tumultuoasă, încheiată prin moartea amândurora, la distanță de doar câteva săptămâni unul de celălalt. Neîmplinirea a însoțit întreaga poveste de dragoste dintre MIHAI EMINESCU ȘI VERONICA MICLE.

Aveau aceeași vârstă. El, deja recunoscut drept cel mai strălucit poet pe care-l dăduse neamul românesc. Ea, captivă într-o căsnicie de nevoie, cu un bărbat ilustru, dar cu 30 de ani mai în vârstă. El, mereu tulburat și instabil în mintea și în sufletul lui. Ea, cu adolescența furată de căsătoria foarte timpurie, la numai 14 ani, mamă de la vârsta de 16 ani și cu aspirații literare lipsite de suportul vreunei autentice valori.

S-au întâlnit pentru prima dată la Viena și au plăsmuit împreună o poveste de dragoste, mai întâi platonică. „D-ta erai o idee în capul meu și te iubeam cum iubește cineva un tablou‘, îi scrie mai târziu Eminescu Veronicăi.

Până în ce punct a rămas platonică ne spun scrierile găsite și analizate mai târziu de Perpessicius. „Ziua de 16 Fevr. 1876 a fost cea mai fericită a vieții mele. Eu am ținut pe Veronica în brațe, strângând-o la piept, am sărutat-o. Ea-mi dărui flori albastre pe care le voi ține toată viața mea.‘ Este o notă scrisă de Eminescu pe spatele unui alt text. Iar o scrisoare din 30 august 1876 se încheie astfel: „De aceea sărut mâinile fără mănuși, ochii fără ochelari, fruntea fără pălărie și picioarele fără ciorapi și te rog să nu mă uiți, mai cu seamă când dormi.

Colțul pe care este scris anul a fost rupt ulterior, probabil de destinatara scrisorii, care a scris pe spate o dată mai convenabilă: 1879. De ce era mai convenabil așa? Pentru că la data de 6 august 1879 murise profesorul Ștefan Micle, soțul Veronicăi. I s-a părut mai onorabil să fi încălcat prima lună de doliu decât să-și fi înșelat soțul încă în viață.

S-au despărțit și s-au împăcat de câteva ori, erau să se logodească, dar nu s-au logodit, iar drama le-a însoțit permanent povestea de dragoste. Erau amândoi liberi, de ce nu puteau să fie, pur și simplu, împreună? Ea îi reproșa scrisorile rare și laconice, precum și faptul că nu se ostenea prea des să călătorească între Iași și București ca s-o întâlnească.

El invoca lipsa de mijloace materiale pentru a întemeia o familie, apoi tăcea o vreme. Ea îi reproșa că i-a târât numele în noroi și mergea mai departe, acuzându-l, chiar, pe Maiorescu că ar fi complice. În casa lui Maiorescu, la masa de Crăciun din 1881, Eminescu îl bruschează fizic pe Caragiale, cu care Veronica avusese, între timp, o aventură.

Din 1883, se așterne liniștea peste povestea lor de iubire. Eminescu, grav bolnav, este spitalizat cu diagnosticul „psihoză maniaco-depresivă’. În anii care au urmat, s-au alternat perioade bune cu perioade rele, spitalizări cu externări, perioade active cu perioade de pierdere în negurile alienării. Pe 15 iunie moare într-o casă de sănătate de pe strada Plantelor din București. Sicriul este depus în Biserica Sfântul Gheorghe, apoi poetul este condus la locul de veci din Cimitirul Șerban Vodă sau Bellu.

Zdrobită de sfârșitul dramatic, prematur al poetului, Veronica Micle se retrage la Mănăstirea Văratec, unde moare în același an, pe 3 august. A fost înmormântată la mănăstire, în pământ sfințit, deși otrăvirea cu arsenic duce cu gândul la sinucidere.

DETALIIș https://www.ziarulnational.md/dosar-special-iubiri-celebre-de-altadata-mihai-eminescu-si-veronica-micle/

CRĂCIUN 2019

CRĂCIUN FERICIT!  LA MULȚI  ANI !

Fecioara cu Pruncul

Miniatură  din manuscrisul Imnul Acatist al Maicii Domnului aflat în colecția Bibliotecii Academiei Române.

MAREA UNIRE 1918

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Dorința de unire și libertate  a fost dintotdeuna un vis măreț al strămoșilor nostri. De la Burebista și Decebal, la intemeietorii statelor feudale românești  si domnitorii Mircea cel Bătrân, Stefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepeș care au luptat pentru integritatea, neatârnarea țătilor române, la Mihai Viteazul care a realizat prima unire a principatelor române în anul 1600. Lupta pentru unire și libertate  a continuat prin acțiunile rovoluției lui Tudot Vladimirescu, revoluției de la 1848, iar în 1859 se realizează Unirea Ptincipatelor Române, Moldova și Țara Românească. În urrma războilui pentru inependență de la 1877, România pășește spre realizarea celui mai mare vis. In 1916, România intră în Marele Război pentru Întregirea Țării. Ca urmare :

27 martie 1918 —La Chișinău, Sfatul Țării întrunit în ședință solemnă votează unirea Basarabiei cu Țara — Mamă, România.

15 noiembrie 1918 —Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

1 decembrie 1918 la Alba Iulia „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”


CRĂCIUN 2019

Vineri, 15 noiembrie 2019, a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale Crăciun 2019, compusă din două timbre cu valoarea nominală de 1,70 lei fiecare și o coliță cu timbrul în valoare de 28,50 lei.

Am realizat ilustrate maxime cu aceste mărci poștale și cărțile poștale Allex Collection. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii, 15,11,2019.

1. Nașterea Domnului

Miniatură  din manuscrisul Imnul Acatist al Maicii Domnului aflat în colecția Bibliotecii Academiei Române.

2. Steaua Magilor.

Miniatură  din manuscrisul Imnul Acatist al Maicii Domnului aflat în colecția Bibliotecii Academiei Române.

3. Fecioara cu Pruncul

Miniatură  din manuscrisul Imnul Acatist al Maicii Domnului aflat în colecția Bibliotecii Academiei Române.

100 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ROMÂNESC LA CLUJ-NAPOCA

Imediat după Marea Unire a Transilvaniei cu România, în învățământul superior de medicină și farmacie din Cluj, a avut loc o transformare notabilă. În 1919 a fost întemeiată Facultatea românească de Medicină, ca parte componentă a Universității „Daciei Superioare”. Primul decan și organizator al Facultății a fost Iuliu Hațieganu, unul din fondatorii învățământului medical românesc. Datorită inițiativei sale, au fost create noi discipline, precum: semiologia medicală, radiologia, stomatologia și istoria medicinii, care au fost premiere în învățământul medical românesc.

Pentru a omagia două instituții emblematice de învățământ superior românesc, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „100 de ani de învățământ superior românesc la Cluj-Napoca”.  Cu cele două timbre ale emisiunii am realizat trei illstrate maxime,  Am folosit cărtțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Facultatea de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca reprezintă leagănul educaţiei medicale clujene cu o istorie a căror izvoare apar în anii 1500 şi este azi una din cele mai importante şi mai apreciate universităţi din România. 

După multiple transformări care au ţinut de istoria Transilvaniei, zbuciumată dar puternică în afirmarea entităţii româneşti, Facultatea de Medicină ia naştere ca prima Şcoală de Medicină în limba română, la Cluj  în 3 moiembrie 1919. Profesorul Iuliu Haţieganu, al cărui nume îl poartă astăzi universitatea, a fost primul dascăl și decan al noii facultăţi, o personalitate de excepţie fiind fondatorul şcolii medicale clujene.

În anul 1990 instittuția a devent Universitatea de Medicină şi Farmacie, iar ăn anul 1993, aceasta a luat numele primului sau professor de medicină clinică și decan al Facultății de Medicină, devenind   Universitatea de Medicină şi Farmacie  „Iuliu Haţieganu

Iuliu Hațieganu (1885 – 1959 ) a fost un medic internist român recunoscut în special pentru cercetările efectuate în domeniul tuberculozei. A fondat la Cluj o valoroasă școală de medicină internă.

Astăzi, Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj  îi poartă numele. A fost membru al Academiei Române și frate al politicianului Emil Hațieganu.

Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB)

Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) situată in Cluj-Napoca, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior de stat din România, continuatoarea tradiției Universității din Cluj, înființată în anul 1872. Universitatea poartă din anul 1959 numele bacteriologului român Victor Babeș și pe cel al matematicianului maghiar János Bolyai.

Din punctul de vedere al numărului de studenți (peste 43.000 ), precum și al diversității specialităților oferite (105), este una dintre cele mai importante universități din România. În 2011, Universitatea „Babeș-Bolyai” a fost clasificată în prima categorie din România, cea a universităților de cercetare avansată și educație.

EMISIUNE COMUNĂ ROMÂNIA – MALTA ARHITECTURĂ, PALATE

Emisiunea comună de mărci poștale România-Malta intitulată „Arhitectură, Palate”, a fost lansată, luni, 14 octombrie 2019 și este formată din două timbre care ilustrează, Palatul Mogoșoaia din România și Palatul Verdala din Malta.

An realizat cateva illustrate maxime folosind timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei și două cărți poștale Allex Collection iar una foarte veche, Ed, Luceafărul S.A din anii 1930 – 1940. Am aplicat stampila prima zi a emisiunii, la O.P.37 București.

Palatul Mogoșoaia

Construit în anul 1702 de către Constantin Brâncoveanu, pentru a-i servi drept reşedinţă (alături de reşedinţele de la Potlogi, Doiceşti, Brâncoveni şi Sâmbăta de Sus). În prezent, palatul şi domeniul brâncovenesc sunt un punct turistic important, în interiorul palatului funcţionând şi Muzeul de Artă Brâncovenească.Elementele de interes turistic ale domeniului sunt Biserica Sfântul GheorgheTurnul porţiiCuhniaPalatul domnescCasa de oaspeţigheţăriaserele şi Cavoul familiei.

Doamna comediei româneşti ne-a părăsit!

Tamara Buciuceanu-Botez a încetat din viață, marţi, 15 octombrie 2019, la vârsta de 90 de ani., Personalitate unică, Tamara Buciuceanu-Botez a scris pagini de istorie în cei peste 65 de ani de carieră, interpretând roluri în teatru dramatic, teatru de revistă, operetă, televiziune şi film. A fost una din reprezentantele generaţiei de aur a teatrului românesc, fiind supranumită „Doamna comediei româneşti“. 
Dumnezeu să o ierte și să o odihnească în pace!

Papa Francisc (Jorge Mario Bergoglio)

Este al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. Este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741). De asemenea, este primul papă originar de pe continentul american și primul papă  iezuit.

Papa Francisc vorbește cursiv pe lângă spaniolă, limba oficială a Argentinei, italiana – limba maternă a părinților -, engleza, franceza, latina, germana.

La 24 noiembrie 2017 papa Francisc a fost ales membru de onoare al  Acdemiei Române.

Numele Suveranului Pontif vine de la Sfântul Francisc de Assisi. Așa cum a explicat Papa însuși, a ales acest nume din trei motive: pentru că Sfântul Francisc îi prețuia foarte mult pe săraci, era un om al păcii și nutrea un profund respect față de întreaga creație. Și, într-adevăr, săracii, pacea și grija pentru creație sunt o prioritate pentru Papa Francisc

În perioada 31 mai – 2 iunie 2019, papa Francisc a efectuat o călătorie apostolică în România, sub genericul „Să mergem împreună!”, un îndemn la comuniune și la cooperarea tuturor, indiferent de apartenență religioasă sau etnie, pentru urmărirea binelui comun, a păcii și bunei înțelegeri.

Romfilatelia, în parteneriat cu Oficiul Poștal al Statului Vatican, a introdus în circulație vineri, 31 mai 2019, emisiunea comună de mărci poștale România-Vatican 2019. Vizita Apostolică a Papei Francisc în România.

Emisiunea este alcătuită dintr-o coliță dantelată a cărei valoare nominală este de 11,50 lei.

Cu timbrul coliței am facut câteva cărți maxime.

.

31 mai 2019

Întâlnirile cu președintele și primul ministru.

După întâlnirea cu președintele a urmat a doua, să spunem astfel, ”dimensiune” a vizitei care, iarăși, a fost subliniată într-un mod admirabil: întâlnirea cu Biserica Ortodoxă, respectiv, cu patriarhul Daniel, cu membrii Sfântului Sinod permanent, cu credincioșii adunați în fața catedralei Mântuirii Neamului. Meditația pe care a făcut-o Sfântul Părinte în catedrală despre Tatăl Nostru într-adevăr, a mișcat inimile tuturor.

După întâlnirea cu Biserica Ortodoxă, aspectul ecumenic s-a încheiat și a urmat întâlnirea cu comunitatea catolică, cu arhiepiscopul Ioan Robu, cu ceilalți episcopi din țară sosiți pentru Sf. Liturghie la catedrala Sf. Iosif.

1 iunie 2019

Papa a mers la sanctuarul Fecioarei Maria de la Șumuleu-Ciuc, unde a celebrat Sf. Liturghie cu pelerinii prezenți.

În jurul orei 17.00 papa ajunge cu elicopterul pe aeroportul din Iași. La 17.30 a făcut o vizită la catedrala romano-catolică, după care a mers în fața Palatului Culturii pentru o întâlnire mariană cu tinerii și familiile, cărora le adresează cel de-al șaselea discurs al vizitei.

2 iunie 2019

Pe Câmpia Libertății de la Blaj, Suveranul Pontif a oficiat beatificarea celor șapte episcopi greco-catolici martiri: Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu.

România, un tezaur european

Miercuri, 16 ianuarie 2019, a fost lansată emisiunea de mărci poștale ”România, un tezaur european”  care prezintă bogatul patrimoniu cultural, spiritual și știintific al ţării noastre, remarcat atât în Europa, cât și în întreaga lume, formată din șase timbre ce prezimtă pe Costantin Brâncuși, Ateneul Român, Delta Dunării, Palatul Culturii din Iași, Parcul Național Retezat.

Cu unele mărci poștale(care au asigurat concordanța de loc)  și cărți poștale Allex Collection am realizat illustrate maxime. Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii, la O.P. 37 București.

Constantin Brâncuși  (1876 – 1957)   

Sculptor român cu contributii covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române. Viziunea lui Brâncuși asupra vieții era influențată atât de Platon cît și de conceptele filosofilor orientali.

Brâncuși este, neîindoielnic, un asemenea moment al conștiinței artei moderne, care concentrează sensurile unei întregi ere a evoluției spiritului creator. 
Reprezentant al miscării artistice moderne, Constantin Brâncuși este considerat de mulți ca fiind cel mai important sculptor ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avantgardei pariziene.
Brâncuși a dat veacului nostru constiinta formei pure, a asigurat trecerea de la reprezentarea figurativă a realității, la exprimarea esențtei lucrurilor și a reînnoit în mod revoluționar limbajul plastic, îmbogătindu-l cu o dimensiune spirituală. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat și importanța acordată luminii si spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creațtiei lui Brâncuși. Studiile referitoare la opera lui Brâncuși împărtășesc, fara exceptie, o concluzie formulată în termeni lipsiți de echivoc: arta brâncușiană constituie una din sursele ideilor esențiale pe care se clădește civilizația vizuală a secolului al XX-lea. Brâncuși a scos în evidența lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

Ateneul Român

În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu.

În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul  Costin Petrescu (1872-1954) din Pitești. Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.

Faţada este un peristil cu lăţimea de 48 m. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu şi Matei Basarab. Înălţimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m.

Templu al artei şi culturii româneşti, Ateneul Român rămâne, nu doar o clădire de patrimoniu universal, reprezentativă ca arhitectură pentru România şi Balcani (cu trimitere la antichitatea grecească), ci și un simbol de tradiţie spirituală a unui popor.

Pe scena Ateneului Român au cântat şi încântat publicul meloman o serie de compozitori, dirijori, interpreţi de talie mondială, români dar şi străini: George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, Ion Voicu, Lola Bobescu, Eduard Wachmann, Alfonso Castaldi, Ionel Perlea, D.G. Kiriac, Constantin Silvestri, Elena Teodorini, D. Popovici-Bayreuth, Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Iosif Conta, Cristian Mandeal, Erich Bergel, Horia Andreescu, Valentin Gheorghiu, Ion Nonna Otescu, Mihai Brediceanu, Pietro Mascagni, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, Pierre Fournier, Jacques Thibaud, Yehudi Menuhin, Mstislav Rostropovici etc.

Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare naţională şi universală.

Henri Marie Coandă (1886 – 1972)

A fost un  academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator și descoperitor al  efectului care îi poartă numele.

Odată cu inventarea aparatului Coandă(1910), tânărul inginer şi fizician român avea să revoluţioneze industria aeronautică şi să atragă atenţia întregii lumi ştiinţifice. Descoperirile acestui geniu al tehnicii s-au concretizat în peste 250 de invenţii brevetate de-a lungul vieţii, care i-au adus numeroase premii internaţionale şi titluri academice. Henri Marie Coandă rămâne un pionier în multe domenii de cercetare, însă istoria ştiinţei şi tehnicii îl consemnează drept inventatorul avionului cu reacţie şi părintele mecanicii fluidelor.

Avionul cu reactie Coandă – 1910

Henri Coandă construiește primul avion cu reacție, pe care îl prezintă la Salonul internațional aeronautic din capitala franceză în 1910. A fost doar prima dintre numeroasele sale reușite pe tărâmul ingineriei. În decembrie 1910, Henri Coandă a realizat primul zbor din lume al unui avion cu reacţie. Zborul scurt s-a încheiat cu un accident din care inventatorul a scăpat nevătămat. Cu această ocazie, a observat un fenomen ciudat, care abia după 20 de ani de studiu l-a înţeles şi l-a denumit “Efectul Coandă

CRĂCIUN 2018

Vă doresc Craciun fericit alături de cei dragi, iar Anul Nou 2019 să vă aducă sănătate, multe împliniri belşug şi fericire!  LA MULȚI ANI!

Icoana „Buna Vestire” aflată în colecția Paraclisului Reședinței Patriarhale

Icoana „Nașterea Domnului” aflată în colecția Paraclisului Reședinței Patriarhale